Fondat în 1924 (serie nouå)ARARATPeriodic

al UniuniiArmenilor

din România

}ncet dar sigur, subiectul: armenii =i cultura/istoria lor nu maieste un „monopol“ al comunit[\ii. E foarte bine =i ar trebuis[ fie, dac[ vre\i, visul oric[rei minorit[\i etnice. S[ devin[,

prin cultura =i istoria lor, o parte din con=tiin\a majorit[\ii. Dra-mele =i bucuriile armeanului, albanezului, ungurului sau evreu-lui de pe aceste meleaguri nu s]nt doar ale lor, fac parte =i din„patrimoniul“ poporului rom`n. Pentru c[, nu-i a=a, aceste mi-norit[\i s]nt ]n acest spa\iu rom`nesc de mult timp. A=a se facec[ ]n ultima lun[ am fost p[rta= la dou[ evenimente – m[ referla armeni – ce ]nt[resc cele spuse. Este vorba de expozi\ia Ma-nuc Bei, organizat[ de Muzeul Municipiului Bucure=ti =i celedou[ articole publicate de prestigioasa revist[ „Lettre Internatio-nale“ - edi\ia rom`neasc[ - despre chestiunea armean[ =i genocid.Sigur despre drama din 1915 a armenilor, ]n acest an, s-a maiscris =i sub impulsul ]mplinirii a 90 de ani de la tragedie dar, deaceast[ dat[, revista ]n cauz[ a tratat subiectul f[r[ a „apela“ lainforma\ii din comunitate. Ini\iativa le apar\ine =i este l[udabil[chiar dac[ \inta articolelor era integrarea Turciei ]n UE. Orga-nizarea de c[tre M.M.B. a expozi\iei av]nd ca subiect persona-litatea lui Manuc este un demers legat nu de armeanul Manuc cide rolul jucat de acest personaj ]ntr-o anumit[ perioad[ istoric[.}n general, c]nd se vorbe=te de armeni, cel mai comod este s[ ape-lezi la ziarele comunit[\ii sau la cele dou[ institu\ii: Uniunea =iBiserica. Iat[ c[ se poate =i altfel. Este, dac[ vre\i, =i acesta unsemn c[ ne apropiem de integrarea ]n Uniunea European[...

LA DOUÃ SÃPTÃMÎNI

…{i altfe lde Mihai STEPAN CAZAZIAN

Anul XVI nr. 15 - 16(324 - 325)

1-31 august 2005

Impus, de-a lungul anilor, dreptunul din cele mai importante pe-lerinaje ortodoxe din România, Ha-gigadarul a primit, =i anul acesta,la mijlocul lunii august, un im-portant num[r de mireni, românidar mai ales armeni, sosi\i din toatecol\urile \[rii, ce s-au rugat Sfin-tei Fecioare Maria pentru zile maibune =i pentru iertarea p[catelor.

Ceremoniile au început sîm-b[t[, 13 august a.c., cu Liturghias[vîr=it[ în Sfînta M[n[stire Zamcade c[tre Î.P.S. Dirayr Mardichian,Arhiepiscopul Bisericii Armene dinRomânia, împreun[ cu ProtoereulAvedis Mandalian, paroh al Bise-ricii din Constan\a, Pr. paroh AzatMandalian =i diaconul Haig Aza-rian. În cadrul acesteia a fost ofi-ciat[ =i slujba de hirotonire a dia-conului Radu Holca ce a devenitastfel preot al parohiei armene dinBoto=ani =i al M[n[stirii Zamca.Î.P.S. Pimen Suceveanu, Arhie-piscopul Sucevei =i R[d[u\ilor atrimis cu aceast[ ocazie, prin in-termediul preotului Ciupu, un me-saj Î.P.S. Dirayr Mardichian în carese spune:

„Împ[rt[=im în aceast[ sear[bucuria Dumneavoastr[, bucurieprilejuit[ de acest moment liturgiccare contribuie la înt[rirea lucr[-rii harului lui Dumnezeu prin Sfîn-ta Tain[ a hi-rotoniei. Preo-tul este sluji-tor, preotul estesfin\itor, preo-tul este condu-c[tor al comu-

nit[\ii. Avem încredin\area aces-tei bune lucr[ri fr[\e=ti =i îl rug[mpe bunul Dumnezeu s[ ne înt[-reasc[ în credin\[, în n[dejde =i îndragoste.“

P[rintele Radu Holca s-a n[s-cut la Suceava, în 1968, =i a ab-solvit cursurile Liceului TeoreticPetru Rare= din ora=ul natal. A ur-mat Institutul Teologic din cadrulPatriarhiei Armene din Ierusalim

Pelerinaj la Sf]nta M[n[stirede la Hagigadar

(continuare ]n pagina 2)

Luni, 8 august la Palatul +u\u, ce g[zduie=te Muzeul MunicipiuluiBucure=ti, a avut loc un eveniment deosebit. Am avut bucuria de a asistala deschiderea expozi\iei <Manuc Bei, negustor =i diplomat>. A fost unfapt cu at]t mai ]mbucur[tor cu c]t de la regretatul istoric H. Dj. Siruniaproape nimeni nu a mai studiat <temeinic> via\a, epoca =i personali-tatea lui Manuc Mirzaian. Iat[ c[ la ini\iativa istoricilor =i cercet[tori-lor din cadrul Muzeului s-a organizat aceast[ expozi\ie care reliefeaz[a=a cum se cuvine imaginea lui Manuc Bei Mirzaian =i a epocii saledar =i a Bucure=tilor veacului XIX. Au fost expuse publicului prezentla vernisaj diferite obiecte, piese de ]mbr[c[minte, reproduceri dup[stampe =i litografii, tablouri dar =i foarte multe scrisori, documente ceau apar\inut lui Manuc Bei (cele mai multe ]n limba armean[).

Vernisajul s-a bucurat de prezen\a unui numeros public, al preseidar =i a unor reputa\i istorici. Printre invita\i am remarcat =i pe Exce-len\a Sa Eghi=e Sarkisian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucu-re=ti ]mpreun[ cu so\ia, membri ai comunit[\ii armene, precum =i pedl. Varujan Vosganian, pre=edintele Uniunii Armenilor din Rom`nia.}n deschidere a vorbit dl. Ionel Ioni\[, directorul Muzeului Municipiu-lui Bucure=ti, care printre altele a spus: <^ pu\ini s]nt aceia care s[ nufi auzit de Manuc. Sigur c[ prima asociere pe care o fac este aceea le-gat[ de hanul s[u^ Manuc ]ntr-adev[r este o personalitate complex[ =i]n acela=i timp controversat[, este un personaj am putea spune, de cap[=i spad[, un personaj deosebit de pitoresc pe care nu =tim cum s[-lapreciem ca negustor, ca zaraf, ca diplomat, ca spion. R[m]ne ca dvs.cei ce nu-l cunoa=te\i, s[ ]ncerca\i privind exponatele noastre s[ desco-peri\i c]te ceva^>

Expoziþie Manuc Bei

la Muzeul Municipiului Bucureºti

(continuare ]n pagina 5)

La jum[tatea lunii iulie, laErevan s-a desf[=urat cea de-adoua edi\ie a Festivalului Inter-na\ional al Filmului „Caisa deAur“ la care au participat peste100 de invita\i din Armenia =i dinstr[in[tate. Din Rom`nia a fostprezent cunoscutul cineast =i in-giner de sunet, Anu=avan Sala-manian.

Vom reveni cu am[nunte ]ntr-un num[r viitor. Foto: Mihai Gheorghiu

Foto: Fabian Anton

ARARAT Actualitate

Prezum\ia probabilit[\ii leg[turiide cauzalitate

F[r[ a merge p]n[ la r[sturnareasarcinii probei, se poate s[ seajung[ îns[ la suplinirea condi\iilorprivind stabilirea leg[turii de cau-zalitate. În timp ce, în virtutea con-cep\iei clasice a codului civil, s-a res-pins sistematic orice ac\iune fondat[pe existen\a unui prejudiciu indirect,în cazul daunelor ecologice s-a f[cuto excep\ie, care a devenit apoi regul[.1

Pluralitatea cauzelor pagubei

Dificult[\ile stabilirii leg[turiide cauzalitate s]nt amplificate ade-sea de pluralitatea surselor poten-\iale ale pagubei. Factorii care s]nt,frecvent, totodat[, victimele =i vec-torii pagubei se adi\ioneaz[ pentrua se dizolva în elemente precumapa, solul, atmosfera.

Adi\ionarea lor poate crea o si-nergie care spore=te paguba; exist[de asemenea, ipoteze în care fiecarefactor luat izolat nu este v[t[m[tor,în timp ce conjugarea mai multoraeste de natur[ a antrena consecin\egrave =i prejudiciabile.

La nivelul actual al reglemen-t[rilor legale =i practicii judiciare,faptul c[ o pagub[ ecologic[ ar puteafi imputabil[ =i altor cauze nu-i niciexoneratorie, nici un factor de ate-nuare pentru autorul unei surse depagub[.2

Fiecare este responsabil pentruîntreaga pagub[, în m[sura în carenu se face proba unei culpe a victimeiori a unui fapt exterior. Totodat[,pluralitatea autorilor unei pagube nuîmpiedic[ de a cere repara\ia inte-gral[ unui singur dintre ei.

În sf]r=it, numai culpa victimeipoate constitui o cauz[ de exonerare,care s[ permit[ poluatorului s[scape de obliga\ia de indemnizare.În caz de concurs par\ial al victi-mei, regula cauzalit[\ii integrale nutrebuie s[ fac[ obstacol la indem-nizarea total[.

Aceste principii au dus la pla-sarea regimului juridic al ac\iunii înrepararea pagubei ecologice în afara„imperiului Dreptului“, dup[ expre-sia lui M. Despax. Este vorba decidespre un regim derogator de cel alr[spunderii civile, f[r[ baze cores-punz[toare la nivelul reglement[-rilor legale.

Modalit[\i de desemnare a responsabilului

pentru daunele ecologice

În domeniul mediului, stabili-rea unei leg[turi de cauzalitate estedificil[ mai ales din pricina caracte-rului difuz la daunelor. Ca urmare aacestui lucru, într-un mare num[r decazuri, reglement[rile juridice au con-struit un responsabil, determinabilîn mod prealabil realiz[rii pagubei3.

S-au remarcat în acest sens treiipoteze: prima ipotez[ const[ în ca-nalizarea responsabilit[\ii. Aplica-rea acestui mecanism presupune de-semnarea, înainte de survenireaprejudiciului, a persoanei care vasuporta povara r[spunderii =i care,pentru aceasta, va trebui s[ subscrieo garan\ie. Ca exemplu tipic în acestsens este citat[ responsabilitateapentru prejudiciile consecutive de-vers[rii hidrocarburilor în mare.

Unele sisteme de drept au cu-noscut principiul canaliz[rii r[spun-derii în materia accidentelor de s[-n[tate determinate de poluare. Astfel,o lege japonez[ din octombrie 1973stabilea un fel de prezum\ie de cau-zalitate pentru unele maladii zise spe-cifice, determinate de poluan\i pre-cum mercurul, cadmiul =i arsenicul.Indemnizarea acestor pagube estesuportat[ în mod direct de c[tre po-luatori, propor\ional cu contribu\iala poluare în zona determinat[ înprealabil; o alt[ tehnic[ de desem-nare a responsabilit[\ilor rezid[ înconstituirea unui fond de indemni-zare alimentat prin cotiza\iile polua-torilor4; la rezultate asem[n[toarese poate ajunge =i prin intermediulreglement[rilor fiscale. În acest sens,redeven\a perceput[ de c[tre agen-\iile financiare de bazin din Fran\aconstituie un exemplu edificator5.

1 Uliescu, Marilena, Dreptul me-diului înconjur[tor. Probleme noi înreglementarea Legii nr. 137/1995,Ed. U.C.D.C., Bucure=ti, 1996.

2 Du\u, Mircea, Tratat de drep-tul mediului, Ed. Ec., 2003, p. 399.

3 Comprehensive EnvironmentResponse. Compensation and Lia-bility Act, 1980.

4 Hertzo, M., La fiscalité de l’en-vironnement, în Fiscalité et Envi-ronnement, nr. special, P.U.F., 1984.

5 Du\u, Mircea, Tratat de drep-tul mediului, Ed. Ec., 2003, p. 400.

2

Bilunar alUniunii Armenilor din Româniawww.araratonline.com

Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIANRedactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN,

Fabian ANTONFotoreporter : Mihai GHEORGHIUColaboratori : Arachel MUSAIAN (Constanþa)Corespondenþi din strãinãtate :

Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBA-RIAN (Los Angeles), Anton Lanis ªAHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova)

Difuzare : Drtad BARTUMIANTehnoredactare : Mihai HÃÞULESCUPaginã web : Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl)e-mail : ziar_ararat@yahoo.com

ADRESA REDACÞIEI: Str. Armeneascã 13, Bucureºti – 2Tel. / Fax: 314.67.83

Tiparul executat la ARARAT s.r.l. ; I.S.S.N. 1220-9678

ARARAT

Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutularticolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi

citate, responsabilitatea juridicã le revine acestora. Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere

exprimate în articolele semnate de colaboratori.

J u r i d i ccu

Artin && LLevon SSarchizian

STABILIREA LEG{TURII DE CAUZALITATE ÎNTRE FAPTA ILICIT{ +I PREJUDICIU; DAUNA ECOLOGIC{

între 1990 – 1995 =i, în 1992, afost hirotonit diacon de PatriarhulIerusalimului, Torkom. Între 1995– 2000 este diacon al BisericiiApostolice Armene din Rom`niaiar din 2000 este secretar al Epis-copiei armene din Bucure=ti.

În urma slujbei de hirotonireP[rintele Radu Holca a primit nu-mele preo\esc de Krikor, ]ntruc]tpe 13 august a fost s[rb[toareaCatedralei Surp Krikor Lusavo-rici de la Ecimiadzin. Ca na= depreo\ie a fost domnul Fetcu Lau-ren\iu. T]n[rul preot se afl[ subascultare canonic[ a Î.P.S. DirayrMardichian, Arhiepiscopul Bise-ricii Armene din România.

Duminic[, 14 august 2005, cuocazia s[rb[torii de Sfînta Maria,care este =i hramul m[n[stirii,Sfînta Liturghie a fost s[vîr=it[ înbiserica m[n[stirii „Hagigadar“,situat[ la o dep[rtare de 3 km deSuceava. Dup[ Liturghie a urmato agap[ cre=tin[ la care au partic-ipat atît credincio=i armeni cît =iromâni, conform tradi\iei.

Din p[cate num[rul credincio-=ilor, ]n special armeni, sosi\i las[rb[toarea de la Hagigadar nu afost la fel de numeros ca ]n aniitrecu\i.

Fabian ANTON

* * *Ca urmare a unei tradi\ii ce s-a

format la Gala\i înc[ din anul1997 membri comunit[\ii armenedin Gala\i, invita\i de consiliul epi-tropiei Bisericii Armene =i U.A.R.Filiala Gala\i organizeaz[ anualun pelerinaj la festivit[\ile de laHagigadar =i Zamca, m[n[stiri ar-mene=ti cu vechi tradi\ii =i impor-tan\[ precum =i la alte biserici ar-mene =i m[n[stiri din Moldova.

Astfel, ]n acest an, un num[rde 40 de pelerini au efectuat acest

pelerinaj în perioada 12 – 14 au-gust, cu sprijinul Episcopiei Bise-ricii Armene =i al U.A.R. Bucure=ticare au contribuit la finan\areaacestei ac\iuni.

Anul acesta traseul a fost ur-m[torul: plecarea din Gala\i pe12.08.2005 =i sosirea la Foc=aniunde am fost primi\i la BisericaArmean[ de Dl. Vosganian, pre-=edintele Parohiei Foc=ani. La ora11 am ajuns la Biserica din TîrguOcna unde am fost primi\i de Dl.Paul Mocanu, pre=edintele Paro-hiei Tg. Ocna. Dup[ aceasta ammai vizitat dou[ m[n[stiri =i ne-amcazat la M[n[stirea Secu, dup[ ces-au vizitat Cheile Bicazului =ista\iunea Lacu Ro=u.

A doua zi, în drum spre Su-ceava am vizitat m[n[stirile Si-h[stria, Agapia, V[ratec, Runcu,Sf. Ioan din Suceava =i am parti-cipat la Sf. Liturghie la M[n[s-tirea Zamca unde a fost hirotonitpreotul Radu Holca.

Tradi\ia a f[cut ca s[ partici-p[m, prin doamnele prezente, lapreg[tirea aganciabur-ului (cior-b[ cu urechiu=e). Ne-am cazat laM[n[stirea Dragomirna. Dumini-c[, 14 august am participat la fes-tivit[\ile religioase de la M[n[s-tirea Hagigadar, dup[ care ne-amîntors acas[.

Pe aceast[ cale mul\umim Ar-hiepiscopiei Armene =i U.A.R.Bucure=ti pentru sprijinul materi-al =i moral precum =i pelerinilorpentru participare.

Bedros AHARONIANFiliala U.A.R. Gala\i

* * *Deja intrat[ în tradi\ia Biseri-

cii Apostolice Armene din Româ-nia, s[rb[torirea Adormirii MaiciiDomnului de la 15 august a prile-juit =i în acest an, din ini\iativa

conducerii U.A.R. Constan\a,participarea unui num[r de 16enoria=i ai comunit[\ii noastre laacest ceremoniile de la Sf. M[n[s-tire Hagigadar din Suceava.

M[n[stirea a fost asaltat[ desute de credincio=i armeni =i ro-mâni care au venit s[ se închine =is[ se reculeag[ în fa\a Domnului,cît =i pentru împlinirea dorin\elorfire=ti ale fiec[rui bun cre=tin.

Parte dintre credincio=i au fostprezen\i înc[ din data de 12 august,petrecîndu-=i nop\ile sub cerul li-ber, înconjurînd Sf]nta M[n[stirede trei ori în genunchi.

Din cele mai vechi timpuri sespune c[ oricine înconjoar[ Sf.M[n[stire în genunchi acolo va fiiertat de p[cate iar dorin\ele aces-tora vor fi îndeplinite. Sfînta Li-turghie a fost oficiat[ de c[tre =efulBisericilor Armene din România=i Bulgaria, IPS Arhiepiscop Di-rayr Mardichian în prezen\a unuifoarte numeros public venit dinBucure=ti, Constan\a, Gala\i, Ro-man, Ia=i.

Sfînta M[n[stire Hagigadar,ctitorit[ de fra\ii Donovachian, r[-mîne în con=tiin\a enoria=ilor ar-meni liantul de suflet dintre cre-din\[, pio=enie =i evlavie.

Se cuvine a fi eviden\iat aportulfinanciar oferit de c[tre Dl. Ellu-chian M[g[rdici care a sponsori-zat deplasarea la Suceava, punîndla dispozi\ia enoria=ilor un micro-buz care a asigurat transportul.

Cu certitudine acest pelerinajva r[mîne în memoria =i con=tiin-\a armenilor const[n\eni ca un pri-lej sacru, aduc[tor de speran\e =icît mai multe realiz[ri în via\a lorcotidian[.

Astva\ bahe mer Surp ieghe\in!

Arachel MUSAIAN(Constan\a)

Pelerinaj la Sf]nta M[n[stirede la Hagigadar

(continuare din pagina 1)

}n ziua de 26 mai 2005 a fost condus[ peultimul drum cea care a fost Alberuhi Zadurian.Prieteni =i rude au alc[tuit cortegiul funerar lacimitirul armenesc din Bucure=ti, manifest]ndu-=ideopotriv[ regretul =i durerea fa\[ de dispari\iaunei <DOAMNE>, iubit[ =i respectat[ pentru ]n-\elepciunea, devotamentul =i bl]nde\ea ei.

Mesajele venite din toate col\urile lumii ]nt[-resc nu numai ata=amentul celor care au cunoscut-o,ci =i soarta armenilor ]mpr[=tia\i pe mapamond deo istorie neprietenoas[.

Alberuhi Zadurian s-a n[scut la Istanbul ]ntr-ofamilie proasp[t format[ =i ]ntr-o epoc[ plin[ degreut[\i =i pericole. Familia a reu=it s[ se salvezeprintr-o manevr[ inteligent[, tat[l Bogos Kalpac-cian, fiind \inut ascuns c]teva luni. Urmeaz[ o pe-rioad[ scurt[ de lini=te, ]n care se nasc =i celelaltesurori: Marie, Virjin =i Aida =i via\a de familie sescurge ]n armonie, l[s]nd astfel amintiri de neuitat.Din nefericire mama fetelor, Mehrube Ohanian sestinge ]n urma unei boli incurabile, l[s]ndu-le ne-consolate. Fiind sora cea mai mare, de=i are numai14 ani, lui Alberuhi ]i revine greaua misiune de a-=isprijini tat[l ]n cre=terea fiicelor sale.

La numai 19 ani Alberuhi se c[s[tore=te cu HrantZadurian, p[r[sindu-=i astfel familia =i ora=ul natal

=i stabilindu-se la Constan\a, unde ]=i g[sisead[post ]n urma <axorului> o parte din familiaZadurian.

}n 1941 familia Zadurian se mut[ la Bucure=ti]mpreun[ cu fiul Dicran =i cu cele dou[ nepoate,Lucia =i Alice. Mai t]rziu familiei i se al[tur[ soralui Alberuhi, Marie, care se va c[s[tori cu EduardZadurian. Tot la Bucure=ti se na=te fiica lui Albe-ruhi, Irma =i fiul lui Marie, Nelu astfel alc[tuindu-se o familie mare care ]n ciuda greut[\ilor, careuneori p[reau insurmontabile, a tr[it ]n armonie,]n deplin[ ]n\elegere. Aceasta se datoreaz[ ]n mareparte lui Alberuhi, care i-a ajutat, mai ales pe ceitineri s[ dep[=easc[ dificultatea cu demnitate =icalm. Dragostea, bl]nde\ea, ]n\elegerea au fost <ar-mele> sale. Le-a insuflat copiilor =i nepo\ilor res-pectul de sine, credin\a, demnitatea apartenen\ei lao na\iune cu o istorie =i un destin nemeritate printragismul lor, cultul pentru valorile familiale.

Iat[ de ce este =i va fi regretat[ de familie =i deto\i cei care au cunoscut-o, r[m]n]nd ]n memoriatuturor ca o figur[ luminoas[ =i plin[ de iubire.

Dumnezeu s-o odihneasc[ ]n pace!

Dr. Irma ZADURIAN CHERESTE+

}n memoriam ALBERUHI ZADURIAN(16 dec.1917-23 mai 2005)

3Actualitate ARARAT

Perspectiva ader[rii Rom`niei =i Bulgariei la Uniunea European[ nupoate fi salutat[ dec]t ca un succes al democratiz[rii Balcanilor. Pre-zen\a Greciei, deja de mul\i ani, ]n comunitatea european[, ca =i apar-tenen\a Greciei =i Turciei la NATO, au creat pun\ile de leg[tur[, insti-tu\ionale, la racordarea <butoiului cu pulbere al Europei> – a=a cumera denumit[ c]ndva zona de sud-est a Europei – la mecanismele ceconduc/direc\ioneaz[ Europa. Doar <occidental[>, <vestul>, p]n[ maiieri, mult extins[ azi =i cu bune perspective pentru viitor c]nd, practic,va face un corp comun, din Marea Nordului la Mediterana =i Atlanticp]n[^ p]n[ unde? Dac[ Turcia, Moldova =i Croa\ia s]nt ]n negocieripentru a fi admise =i ele, m[car c]ndva, ]n UE, ce se va ]nt]mpla custatele r[mase ]n afara acestui proces de integrare. Ce se va alege cu\[rile ce nu vor intra ]n componen\a Uniunii Europene? Cet[\enii lornu vor mai avea dreptul s[ tr[iasc[? Cum s[ tr[iasc[? Ce se va ]nt]mplacu <ceilal\i?> +i aici ne g]ndim ]n mod special la \[rile din Caucaz =iAsia Central[. C[ci China =i India, ca mari puteri zonale, ]=i vor con-tinua destinul istoric, ele ]nsele, sigur raportate la trecut dar =i profundancorate ]n p[ienjeni=ul rela\iilor politico-economico-militare contem-porane. Dar \[rile mici, precum Georgia, Azerbaidjanul sau Armenia?Fiecare dintre ele au o agend[ politic[ aparte. Legate str]ns de dosarelefinanciar-economice, dar =i de conjunctura geostrategic[ actual[. Pe-

trolul din Marea Caspic[ face astfel ca pre\ul Azerbaidjanului s[ creasc[la bursa interesului marilor puteri fa\[ de mica Armenie, care n-are niciresurse naturale majore =i, colac peste pup[z[, mai trage dup[ ea =i tra-gedia propriei istorii cre=tine, culmin]nd cu Genocidul din 1915. Dac[Turcia va fi obligat[ s[ recunoasc[ Republica Cipru (membru UE) tot eava fi cea care, constr]ns[ de ]mprejur[ri, s[ accepte recunoa=terea celor]nt]mplate ]n 1915. Recentul vot, unanim, din Bundestagul german princare se recunoa=te implicarea german[ la evenimentele tragice din 1915– cuv]ntul genocid este evitat – deschide, totu=i, o cale pentru asumareacritic[ a trecutului. Dac[ germanii =i Germania recunosc =i accept[ ade-v[ratul istorie – de NET{G{DUIT azi =i acum, de majoritatea istori-cilor =i comunitatea academic[ – atunci =i politicienii =i opinia public[turc[ vor fi obligate s[-=i asume, printr-un gest istoric, recuperator,propriul trecut.

S]ntem convin=i, dincolo de asperit[\ile prezentului =i nenorociriletrecutului c[ se vor g[si suficiente voci =i min\i lucide care s[ trans-forme r[nile ad]nci ale trecutului, dac[ nu ]n prietenie =i fr[\ietate,m[car ]n toleran\[ reciproc[. S[ mai amintim de c[ldura cu care bunicii=i str[bunicii no=tri vorbeau de Bolis =i de prietenii lor de <acolo>, delumea pestri\[ ]n care, cum-necum, au tr[it secole de-a r]ndul p]n[ ceura a dat ]n clocot =i c]teva decizii rele au transformat destinul ]nco=mar? Urma= al Marelui Bizan\, Imperiul Otoman a preluat parte dinorganizarea bizantin[ transform]nd-o propriilor necesit[\i. Islamul nua f[cut, multe secole, mai multe victime dec]t a f[cut cre=tin[tatea. Subsemnul =i ]n numele crucii au fost f[cute nenum[rate crime =i nu enevoie dec]t s[ deschidem c[r\ile de istorie ca s[ vedem c[ respons-abilit[\ile pentru milioanele de mor\i ale istoriei s]nt ]mp[r\ite. Dinnefericire. Sigur c[ ultimele dou[ secole ale mileniului au condus at]tSUA, c]t =i Europa s[-=i g[seasc[ un nou f[ga= istoric. Astfel au luatna=tere democra\iile de tip occidental, a=a s-a ajuns la drepturile cet[-\eanului =i la libert[\ile individuale. Bun sau r[u, capitalismul a doveditmai mult[ imagina\ie dec]t sistemele totalitare =i na\ionalist-militare.De aici =i proiec\ia pentru viitor a unui astfel de model liber asumat.Ce se va ]nt]mpla cu Armenia? }n tot acest joc Armenia va fi obligat[s[-=i defineasc[ locul. Pe harta lumii, dar =i imaginarul colectiv, c[ciarmenii s]nt mult mai mul\i =i armenitatea este mai important[ dec]tcontururile unei \[ri. F[r[ rezolvarea tensiunilor cu vecinii, Turcia =iAzerbaidjan, f[r[ definirea unei reale politici active, ]ntre interesele Ru-siei =i ale NATO, Armenia nu va fi capabil[ s[-=i asigure un viitor pros-per. }nghe\area unei anume situa\ii ]n acest moment nu poate dura preamult. Armenia este obligat[ s[-=i negocieze prezentul =i viitorul, con-t]nd pe alian\ele =i prieteniile de care se bucur[. Dar =i solidariz]nd cor-pul ei na\ional, cu multiplele ramifica\ii, ce p[streaz[ nealterat[ mo=te-nirea Sf]ntului Grigore =i a lui Mesrob Ma=to\. Dac[ Peter Balakian ]=ireg[se=te identitatea =i propria istorie, Araratul oricum, nu poate fi mu-tat din locul lui.

}n jurul

U.E.

BBeeddrroossHHOORRAASSAANNGGIIAANN

CCOOMMEENNTTAARRIIII

Simpozion la Suceava}n plin proces de integrare european[ =i de globa-

lizare, minorit[\ile na\ionale din Rom`nia ]ncearc[s[-=i men\in[ identitatea. }n acest sens, Asocia\iaItalienilor din Rom`nia a organizat la Suceava unsimpozion interna\ional av]nd drept tem[ <Neo-uma-nismul =i dialogul intercultural>, ]n parteneriat cuUniunea Ucrainienilor din Rom`nia, <Asocia\ia Estic[>=i Universitatea +tefan cel Mare din Suceava. L[u-dabil este faptul c[ la aceast[ ac\iune a participat =iUniunea Armenilor din Rom`nia, care prin d-na Lu-cia Grigorincu (pre=edinta filialei UAR Suceava) adat citire unui referat intitulat <Armenii din Rom`-nia>. Lucrarea domniei sale a reliefat c]teva aspecteprivind contribu\ia armenilor la dezvoltarea vie\ii

culturale rom`ne=ti, bucur]ndu-se de aprecierea par-ticipan\ilor. Totodat[, s-au ]mp[r\it pliante ce ofereauinforma\ii privind <Armenia Biblic[> =i <Bisericiarmene din Rom`nia>. Ini\iativa a fost l[udabil[ cuat]t mai mult cu c]t Bucovina se vrea =i este un cen-tru multicultural unde toleran\a ]ntre minoritari =imajoritari este la ea acas[!

E. A.

Presa din Rom`nia despre armeni

Dup[ cum bine =tim, ]n acest an armenii din]ntreaga lume s[rb[toresc 1600 de ani de lainventarea alfabetului armean de c[tre MesrobMa=to\. }n acest context, ]n cotidianul <EvenimentulZilei> din 7 august a ap[rut un articol sub semn[turajurnalistei Jaqueline Prager intitulat <Omul careinventa alfabete>. Dup[ un scurt istoric al epocii =i avie\ii celui care a fost Mesrob Ma=to\ =i f[r[ a omi-te s[ precizeze c[ Ma=to\ a creat =i alfabetul gruzin=i alban (popula\ie din Daghestan, azi disp[rut[),jurnalista consider[ c[: <acest alfabet unic a consti-tuit (pentru armeni) un puternic factor de identitatecultural[ =i spiritual[ ajut]ndu-i s[ reziste ca popor]n special ]n perioadele de domina\ie persan[ =iotoman[>. Tot din acela=i articol afl[m c[ de cur]ndla periferia Erevanului a fost inaugurat[ o <Alee aliterelor> care se ]ntinde pe o jum[tate de hectar ]napropiere de Araga\. Sculptate ]n piatr[, pot fi admi-rate aici cele 36 de litere inventate de c[tre Sf]ntulMesrob Ma=to\.

Afl[m din „Jurnalul Na\ional“ c[ o echip[ deziari=ti ai acestui cotidian au interprins o caravan[jurnalistic[ prin Rom`nia. Cu aceast[ ocazie, ei aupoposit =i la Br[ila, ]nfloritorul port de alt[dat[. Ceidoi ziari=ti, Roxana Ancu\a =i Sorin Anghel auc[utat prin Br[ila o persoan[ care s[ le povesteasc[despre legendarul port. +i au g[sit, cum altfel, dec]t ovenerabil[ doamn[ armeanc[ numit[ Valeria Ursan.Spicuim din articolul intitulat <Br[ila cosmopoli-tan[>: <Str[inii depindeau unii de al\ii. Tat[l meu,de pild[, care era armean a=tepta s[ vin[ grecii cugr]u pe Dun[re. Oamenii din Br[ila erau ]nebuni\idup[ cultur[. Aici erau adu=i muzican\i celebri dinGermania =i Fran\a. Br[ila era cunoscut[ drept ocapital[ cultural[>. Nici aspectele <picante> nu leuit[ ]n acest articol cona\ionala noastr[: <Tanti El-vira, femeia din celebra roman\[ era matroan[ ]ntr-unbordel. Eu eram copil =i nu =tiam ce e [la bordel.Am intrat =i am v[zut ni=te fete frumoase ]mbr[cate]n fuste albe, am crezut c[ s]nt z]ne!>. Se pare c[atunci ]n Br[ila ]n fiecare cas[ exista un pian dup[cum ]=i aminte=te d-na Ursan, o femeie pe care me-rit[ s[ o ascul\i ne]ncetat.

}n num[rul de luni 29 august al cotidianului<Adev[rul> a ap[rut un amplu reportaj (o pagin[)sub semn[tura redactorilor Petri=or Can[, NicoletaSavu =i Adrian Vasiliu intitulat <Armenii – o comu-nitate a c[rei for\[ nu st[ ]n num[r>. Reportajul estecu at]t mai interesant cu c]t prezint[ <destinele> atrei tineri din comunitatea noastr[, diaconul HaikAzarian, expertul Oana Suciu =i dr. Kehaiyan. Astfelafl[m c[ fiica ardeleanului Costic[ =i a armenceiJulieta, Oana Suciu mergea ]n copil[rie de m]n[ cubunica la jour fixé la prietenele armence (nostalgie,ce mai!), c[ diaconul Haik, „al lui“ Azar a pictat oicoan[ pentru Charles Aznavour =i c[ este foartesup[rat pe fenomenul globaliz[rii =i al mondializ[riideoarece <exist[ pericolul s[ =tearg[ ceea ce este

propriu fiec[rei culturi>. Nu ]n ultimul r]nd doctorulstomatolog Garbis Kehaiyan care este m]ndru c[provine din neamul armenilor, conduce o motoci-clet[ <off road>, este proprietarul unei herghelii cenum[r[ 12 cai la Comarnic =i respect[ pur =i simpluobiceiurile armene=ti. Adic[ <se ]nt]lne=te cu familiide armeni, merge la ]nt]lniri ale membrilor comu-nit[\ii =i la Biserica Armeneasc[>.

Reportajul se ]ncheie cu un mic articol despreHarry Tavitian, celebrul jazzman care ]n fiecareduminic[ trage clopotele =i bate toaca la bisericaarmean[ din Constan\a (evident ]n stilul propriu, stilcare dealtfel i-a adus binemeritata celebritate). DealtfelHarry spune ]ntr-o simpl[ propozi\ie ceva care cre-dem c[ ne caracterizeaz[ pe noi, pe armeni. Anume:<Locul pe care ]l v[d eu pentru mine este cel dat deDumnezeu. Locul fiec[ruia dintre noi este acolounde ne-am n[scut>.

Este <Adev[rul> despre armeni.

Societatea Arge=ean[

De cur]nd ]n ziarul pite=tean <Societatea Arge-=ean[> au ap[rut dou[ articole sub semn[tura jur-nalistei Marilena Lic[ referitoare la biserica noastr[din aceast[ urbe. Dup[ un scurt istoric al comunit[\iiarmene =i al l[ca=ului de cult <Sf. Garabet> adres]ndtotodat[ o invita\ie de a vizita biserica, ziarista M. L.conchide: <Cele aproape dou[ secole de existen\[ acomunit[\ii din Pite=ti se adaug[ acestei eternit[\i aarmenit[\ii. M[ plec cu smerenie ]n fa\a acestei casecare e Biserica Armean[ din Pite=ti =i ]n fa\a celordou[ secole de puritate armeneasc[!>

De cur]nd, publica\ia Federa\iei Comunit[\ilorEvreie=ti din Rom`nia <Realitatea Evreiasc[>, prin-tr-un articol semnat de ziaristul Boris Marian, inti-tulat <Genocidul Armenilor a premers Holocaustul>aduce un omagiu la ceea ce s-a numit primul geno-cid al secolului XX comis ]mpotriva armenilor ]n1915 ]n Imperiul Otoman.

Dup[ o succint[ istorie a armenilor ]n ultimelesecole, amintind c[ doi mari oameni ce au contribuitprin faptele lor la (cumva) salvarea armenilor, estevorba de Franz Werfel =i Henry Morghenthau, aufost la origine evrei, autorul articolului trage anu-mite concluzii care merit[ citate =i care, credem c[ar trebui repetate =i ]n alte conjuncturi, nu numai ]nmass media:

<Dac[ opinia public[ fiind par\ial ]n cuno=tin\[de cauz[ ar fi reac\ionat, cel pu\in ]n \[rile dez-voltate, condamn]nd vehement genocidul antiarmean,poate c[ nici noi evreii n-am fi cunoscut Holocaustul.Pentru c[ dup[ al doilea r[zboi mondial, Holocaus-tul a fost minimalizat, ignorat, negat, violen\a xeno-fob[ =i-a continuat drumul ]n Rwanda, Cambodgia,Bosnia =.a. Evreii nu au considerat niciodat[ c[ potmonopoliza durerea =i doliul omenirii (^) Genoci-dul armenilor a ]nsemnat uciderea a peste un milionde oameni, jefuirea celor vii =i a celor mor\i, dispa-ri\ia unor comunit[\i cu vechime milenar[ ca =i di-minuarea drastic[ a popula\iei armene=ti ]n lume (^)>.

Grupaj realizat deEduard ANTONIAN

4 ARARAT Muzicå

Concursul de la Bruxelles esteun imperiu al muzicii care conti-nu[ s[ vehiculeze valori reale -noble\e, generozitate, devotament-, care stimuleaz[ parteneriate, me-diaz[ contacte =i ofer[ =anse deafirmare tuturor interpre\ilor. Edi-\ia 2005, consacrat[ violoni=tilor,a înscris în istoria concursului unrecord de participare, 132 de con-curen\i din 37 de \[ri, care au evo-luat pe parcursul lunii mai în celetrei etape ale competi\iei. Juriul -prezidat de Arie Van Lysebeth, înacela=i timp Pre=edintele Comite-tului Artistic al Funda\iei Muzica-le Regina Elisabeta =i alc[tuit din15 corifei ai violonisticii mondia-le, printre care Pierre Amoyal, Tuo-mas Haapanen, Mihaela Martin,Koichiro Harada, Boris Kuschnir,Igor Ozim, Victor Tretjakov -, aselec\ionat atent personalit[\ileinterpretative cele mai puternice,în lumina datelor muzicale, abili-t[\ilor tehnice, puterii de comuni-care =i a for\ei de expresie, cusim\ul responsabilit[\ii pe care îlare fa\[ de cariera interna\ional[pe care o lanseaz[. Iar decizia avenit în înt]mpinarea preferin\e-lor publicului: Sergey Khachatryana fost declarat laureatul cu premiulI la Concursul Interna\ional „Re-gina Elisabeta“ de la Bruxelles.

Reprezentantul Armeniei asmuls ropote de aplauze, cu opresta\ie în crescendo în concer-tul din final[, care a început cu osonat[ brahmsian[ plin[ de cu-loare, a continuat cu piesa impus[de muzic[ contemporan[ a com-pozitorului Javier Torres Maldo-nado =i s-a încheiat în acordurileConcertului în la minor de DmitriShostakovich, o lectur[ introspec-tiv[ =i captivant[, în care fiecareintona\ie a fost articulat[ cu fine-\e =i intensitate. +i-a dat concursulOrchestra Na\ional[ a Belgiei subbagheta dirijorului Gilbert Varga,orchestra care acompaniaz[, pe li-nia unei lungi tradi\ii, finali=tiicompeti\iei.

La aproape 20 de ani, perso-nalitatea t]n[rului armean este fas-cinant[, Sergey Khachatryan ofer[o muzic[ inefabil[, pur[, suveran[,uime=te prin simplitatea gestuluis[u, esen\ial, poetic =i plin de mis-ter. Publicului fidel al concursului,organizatorilor, evolu\ia lui le-ast]rnit amintiri: Oistrach, Kogan,Menuhin , Sitkovetsky, pe urmelec[rora Sergey Khachatryan calc[,în secolul 21.

Cu fiecare nou[ edi\ie, Con-cursul Interna\ional „Regina Eli-sabeta“ de la Bruxelles deschide

o perspectiv[ aparte. Considerat[una dintre cele mai importante înplan interna\ional, cea mai semni-ficativ[ din Europa, iar în Belgiaun adev[rat eveniment na\ional,competi\ia =i-a c]=tigat statutul înelita muzical[ datorit[ dimensiuniiei multiculturale. Înfiin\at[ în vea-cul trecut din dorin\a Reginei Eli-sabeta a Belgiei de a stimula dra-gostea pentru muzica clasic[ =i dea face cunoscute întregii lumi ta-lente autentice, a demonstrat în timpcapacitatea de a construi pun\i întrediferitele culturi muzicale ale lu-mii, de a sparge barierele de comu-nicare =i de a armoniza diferitelementalit[\i artistice. Sergey Kha-chatryan a venit în fa\a publiculuide la Bruxelles cu o zestre cultura-l[. În ultimii ani numele s[u a fostputernic legat de cel al lui AramKhachaturian, al c[rui concert l-ainterpretat în diverse metropole încompania unor orchestre =i diri-jori renumi\i =i pe care l-a gravatal[turi de concertul lui Jean Sibe-lius pe un disc editat de casa Naïve.Pe de alt[ parte, influen\a artei ruseîn repertoriul t]n[rului muzician î=ispune =i ea cuv]ntul.

Un moment cu adev[rat emo-\ionant, tr[it cu intensitate maxi-m[ la Palais des Beaux – Arts din

Bruxelles în data de 28 mai aacestui an de c[tre Sergey Kha-chatryan a fost cel al anun\[riipremiilor. Am avut =ansa s[ st[mde vorb[, în acele clipe fierbin\i,cu proasp[tul laureat, care iat[ cene-a declarat: „Concertul meu pre-ferat este cel de Shostakovich =iam fost foarte bucuros s[ îl potinterpreta ]n final[ =i s[ prezintpublicului concep\ia mea interpre-tativ[. Este adev[rat c[ în ultimavreme m-am concentrat asupramuzicii lui Khachaturian, moti-vul a fost jubileul, anul aniversar.Îns[ repertoriul meu este mult maivariat. Concursul „Regina Elisa-beta“ a fost un prilej de a demon-stra acest fapt =i, cred eu, cuocazia unei ultime particip[ri lao competi\ie interna\ional[. M[consider mul\umit de ceea ce amrealizat p]n[ în prezent la acestcapitol. Cariera mea a intrat dejape un f[ga= normal“.

Sergey Katchatryan este unnume demn de re\inut: s-a n[scutîn Erevan, într-o familie de mu-zicieni, a studiat vioara în Arme-nia =i s-a perfec\ionat la Karls-ruhe cu Josef Rissin; la v]rsta de15 ani a fost declarat cel mai t]n[rlaureat al Concursului „Jean Si-belius“ de la Helsinki (edi\ia 2000),

a concertat în Germania, Elve\ia,Italia, Portugalia, Fran\a, Rusia,Armenia, iar debutul în Cleve-land l-a f[cut al[turi de RobertoAbbado; cu acela=i concert de D.Shostakovich a impresionat recentpublicul renumitului Festival lon-donez BBC Proms, în companiaOrchestrei Filarmonice BBC =i adirijorului Vassily Sinaisky; a rea-lizat înregistr[ri pentru diverse casede discuri, iar perspectivele de acolabora cu orchestre =i dirijorirenumi\i s]nt promi\[toare, dup[c]=tigarea Concursului Interna\io-nal „Regina Elisabeta“ de la Bru-xelles .

Alina VELEA

Armeanul SERGEY KHACHATRYAN – laureatul Competi\iei Interna\ionale „Regina Elisabeta“ de la Bruxelles

Pianistul Harry Tavitian a participat ]ns[pt[m]na care s-a ]ncheiat la un mare fes-tival al artelor ]n Ungaria, numit Valea Ar-telor.

„Harry Tavitian, =tim c[ e=ti foarte exi-gent =i critic ]n privin\a calit[\ii eveni-mentelor la care participi. Ne cunoa=temde 20 de ani =i nu te-am v[zut de multe oria=a de entuziast. Ce s-a ]nt]mplat ]n „ValeaArtelor”?

S]nt, ]ntr-adevar, foarte bucuros c[ amconcertat la acest megafestival al artelor (=ic]nd spun „megafestival“ nu exagerez cunimic). E vorba de un festival aflat deja laedi\ia 17 (faptul c[ nu =tiam nimic despreel p]n[ acum mi-a dat serios de g]ndit; dinp[cate ]n jazz, dup[ 1989, s]ntem ]ntr-un

fel mai izola\i de ceea ce se ]nt]mpla ]nafara Rom`niei, dec]t ]nainte). Organizareafestivalului a pornit de la o initiativ[ pri-vat[: ]n 1989 muzicianul Marta Istvan(director al Teatrului Nou din Budapesta, oinstitu\ie cultural[ de anvergur[) acump[rat o cas[ veche ]n satul Kapolcs,l]ng[ lacul Balaton. Fascinat de frumuse\ealocului, a ]nfiin\at o asocia\ie cultural[,]mpreun[ cu c]\iva locuitori din sat =i a or-ganizat c]teva concerte ]ntr-o prim[ edi\ie afestivalului, la care au participat vreo 300de spectatori. Acum festivalul se desf[=oa-r[ ]n 5 sate, timp de 10 zile. Anul trecut aufost 200.000 de oameni la festival! S]nt zecide evenimente – concerte, de la folclor =imuzic[ veche la jazz, rock =i world muzic,

dans, expozi\ii de art[, colocvii de litera-tur[, toate de o calitate artistic[ irepro=a-bil[. C]t am stat ]n Vale nu am v[zut nici unobiect de prost gust care s[ fie oferit sprev]nzare (]n acest caz nu pot dec]t s[ ex-clam: tr[iasc[ cenzura!).

Totul se petrece ]n cur\ile s[tenilor. Acesteveniment uria= se bazeaz[ pe spiritul civical publicului =i al localnicilor, care s]nt gaz-de minunate. F[r[ sprijin guvernamental cidoar al autorit[\ilor locale!

Cum ai fost invitat la festival? }n acest an, „oaspete de onoare“ a fost

Transilvania. Organizatorul din partea Ro-m`niei a fost Centrul de Crea\ie „L[zarea“din jude\ul Harghita (nu pot s[ nu amintescm[car numele directorului, Kassay Peter).Cu un efort deosebit, cei de la L[zarea auadus evenimente de ]nalt[ \inut[ cultural[,]n acord cu spiritul multicultural al festi-valului, acela de conservare a tradi\iilor au-tentice exprimate ]ns[ cu mijloace moderne.„Echipa“ Rom`niei a fost de 130 de arti=ticare au prezentat folclor, muzica veche, jazz,evenimente pentru copii – care au avut foar-te mare succes – literatur[, film, sculptur[=i pictur[, me=te=uguri tradi\ionale. O au-dien\[ deosebit[ au avut =i spectacoleleteatrului din Gheorgheni =i... mititeii oferi\ica mostr[ a buc[t[riei noastre.

C]te concerte ai avut?Am avut dou[ concerte. Primul a fost

chiar cu Marta Istvan, directorul festivalului.De=i e compozitor de muzic[ de camer[ con-temporan[, am reu=it s[ „]ncropim“ ]mpreu-n[ un concert spontan, f[r[ s[ fi repetat onot[ sau m[car s[ ne fi ascultat unul altuiacompozi\iile ]nainte. Istvan este, ]ns[, opersoan[ deosebit de deschis[, foarte inven-tiv – a c]ntat la clavecin =i la oale de cera-mic[ folosite ca instrumente de percu\ie;cunoa=te bine muzica rom`neasc[ (]n anii’70 a cules folclor transilv[nean). Comuni-carea noastr[ a fost mult u=urat[ =i datorit[

faptului c[ =i el este pasionat, ca =i mine,de jocul de table; ]nainte de concert am f[-cut c]teva partide. |in s[ spun c[ am repre-zentat cu cinste Rom`nia =i l-am b[tut peIstvan la table. Aceste partide au fost, defapt, repeti\ia noastr[ pentru concert.

Al doilea concert a fost cu percu\ionis-tul s[tm[rean Cserey Csaba, un muziciandeosebit cu care am concertat ]n ultimii ani=i care, din p[cate, este destul de pu\incunoscut ]n Rom`nia. Am c]ntat ]n bisericacatolic[ din Kapolcs. Atmosfera =i publiculau fost minunate =i acest al doilea concerta fost =i el un mare succes. La sf]r=it amavut =i un invitat special: acordeonistul deetnojazz David Yenghibarian, armean sta-bilit ]n Ungaria.

Un cuv]nt de sf]r=it?S]nt mul\umit ca noi, cei din Rom`nia,

am adus anul acesta un plus de sunet =iculoare ]n Valea Artelor. S]nt trist ]ns[ c[,de=i avem =i acas[ un public extraordinar,nu-i putem oferi evenimente de o aseme-nea calitate =i diversitate“.

Interviu realizat de Artemie C{LU+

Harry Tavitian la Festivalul Artelor din Ungaria

Foto: Kassay Róbert

Foto: Kassay Noemi

5Eveniment ARARAT

}n continuare, ]n discursul s[u, Excelen\aSa Eghi=e Sarkisian a pus accent pe arme-nitatea lui Manuc Bei =i pe implicarea sa ]nvia\a comunit[\ii armene din |[rile Rom`nereferindu-se mai ales la actele sale caritabi-le, dona\ii pentru construirea de =coli =i bi-serici.

Senatorul Varujan Vosganian, pre=e-dintele Uniunii Armenilor din Rom`nia a\inut s[ men\ioneze: <^ Manuc Bei Mir-zaian este un subiect nu numai prin profilulfabulos al personajului dar =i prin faptul c[el face trimitere la c]teva tr[s[turi pe carearmenii le-au cultivat =i aici pe p[m]ntulrom`nesc dar =i pretutindeni unde au vie-\uit^ Armenii ca negustori au fost un fac-tor activ nu numai prin amploarea nego\u-lui dar =i pentru urbanism, pentru civiliza\ie.Iorga spunea c[ negustorii armeni se num[-r[ printre ctitorii Moldovei.^ Armenii au fost=i oameni de cultur[, cu banii c]=tiga\i auconstruit l[ca=uri de cultur[, biserici, au con-struit =coli. Urma=ii lor au fost personalit[\iexcep\ionale ]n civiliza\ia rom`neasc[^ V-a=vorbi despre voca\ia diplomatic[ a lui Ma-nuc Bei. El nu este o personalitate singu-lar[ ]n peisajul politic. Dac[ ar fi s[ enu-mer[m dreg[torii de origine armean[ai Moldovei probabil c[ am umplepagini ]ntregi. Unii au ajuns chiarDomni^ Nu exist[ evenimentimportant al istoriei rom`nilor ]ncare armenii s[ nu fie implica\i^}n ]ncheiere a= vrea s[ mai adaugceva, =i anume despre caracterulfabulos al lui Manuc Bei, modulprin care el a r[mas nu numai ]nistoria diplomatic[ a rom`nilordar =i ]n istoria fermec[toare =iroman\at[. Ast[zi omagiem nu nu-mai acest profil universal al arme-nilor care prin spiritul lor ]ntreprin-z[tor prin abilitatea lor =i prin ]n\e-legerea cumpenelor veacurilor au fostpeste tot unde au tr[it cet[\eni loiali ailocurilor =i deschiz[tori de drumuri darprin Manuc Bei Mirzaian, omagiem ]n ace-la=i timp =i locul de restri=te ]n care a tr[itacest om, p[m]nt care din p[cate a fost fr[-m]ntat de copitele cailor =i care din p[catea trebuit s[ aib[ universitate abia la jum[-tatea secolului XIX. +i care are de recuperatmult[ istorie dar din fericire a acoperit-oprintr-un prisos de cultur[ de sim\ire de dra-goste fa\[ de Dumnezeu. +i ]n acest contextManuc Bei este o personalitate emblemati-c[^>

}n continuare dl. profesor, istoricul Pa-nait I. Panait a \inut o adev[rat[ dizerta\iedin care merit[ spicuite c]teva idei: <^ C]ndintra\i ]n curtea interioar[ a Hanului lui Ma-nuc v[ lovi\i pur =i simplu de tremurul Ca-pitalei. Am impresia c[ =i aerul este mai curatacolo. Este un monument reprezentativ careve=nice=te prin numele lui, numele acestuiEmanuel Mirzaian Bei. A fost ]ntr-adev[r opersonalitate de care nu trebuie s[ ne fieru=ine pe care trebuie s[-l apreciem ]n con-textul evenimentelor respective^>

Printre cei prezen\i s-a num[rat =i opersoan[ insolit[ care dup[ spusele d-luidirector Ionel Ioni\[ a ajutat ]n limita posi-bilit[\ilor sale la organizarea acestei expozi-\ii. Un om care a tr[it la mo=ia lui Manuc=i a c[rui bunic[ a fost buc[t[reasa lui Ma-nuc Bei. D]nsul se nume=te Boris Maca-renco care a dorit s[ aminteasc[ pe scurt:<^ La mo=ia lui Manuc exista o biseric[ ar-meneasc[ ce oficia slujbe =i ]n limba ro-m`n[. Jum[tate din ora= se ducea la aceast[biseric[. Pentru noi era o fal[, era m]ndrianoastr[. P]n[ c]nd au venit ru=ii ]n Basa-

rabia, c]nd a ]nceput r[zboiul au dat foc =iau distrus castelul de la H]nce=ti, au distrusbiserica =i au devastat mormintele^>

Totu=i pentru a ]n\elege mai bine cine afost =i ce a ]nsemnat Manuc Bei Mirzaian]n epoca sa, precum =i pentru a da o dimen-siune cititorilor no=tri despre aceast[ ex-pozi\ie, public[m ]n continuare textul intro-ductiv la volumul/catalog editat de MMB cea ap[rut cu acest prilej.

„Expozi\ia «Manuc Bei, negustor =i di-plomat» aduce o nou[ contribu\ie la prezen-tarea uneia din cele mai interesante =i origi-nale personalit[\i din trecutul nostru istoric.

Via\a =i activitatea economic[, politic[=i diplomatic[ a lui Manuc Bei s]nt str]nslegate de istoria |[rii Rom`ne=ti din prime-le dou[ decenii ale secolului al XIX-lea.

}n colec\ia de documente a MMB, per-sonalitatea lui Manuc Bei este bogat ilus-trat[. Documentele originale (scrisori, ra-

poarte, note autografe, ciorne ale acestorasau copii realizate de secretarii lui Manucsau de el ]nsu=i) provin din arhiva de la H]n-ce=ti unde era conacul lui Manuc Bei.

Sistematizarea fondului documentarManuc de\inut de MMB, a avut la baz[ ]n-semn[rile rezumative referitoare la con\i-nutul acestora, realizate de regretatul pro-fesor H. Dj. Siruni.

Bogatul fond documentar a stat la bazaorganiz[rii acestei inedite expozi\ii carecontureaz[ dimensiunile personalit[\ii luiManuc Bei, negustor armean ]nzestrat cusim\ practic =i diplomatic care se afirm[ ]nvia\a at]t de fr[m]ntat[ caracteristic[ sud-estului Europei. Derul]ndu-=i via\a cotidia-n[ ]ntre Rusciuk, Bucure=ti =i Odessa, darextinz]ndu-=i controlul =i influen\a pe o zon[mult mai mare, ]ntre Constantinopol, Pe-tersburg =i Viena, acesta prietenii, sus\in[-tori ori informatori, ]mbin]nd cu abilitateafacerile cu politica, interesele personale cucele conjuncturale ale ariei ]n care =i-a des-f[=urat activitatea.

Negustor =i zaraf, el va exercita din um-br[ o influent[ politic[ cu consencin\e deperspectiv[ ]n evenimente majore care ]nparte s-au derulat pe teritoriul ora=ului Bucu-re=ti.

Documentele referitoare la Manuc Beica om de afaceri s]nt cele legate de comer\

=i c[m[t[rie. S]nt liste de cump[r[turi, listede obiecte achizi\ionate =i costul acestora,recomand[ri pentru cump[rarea unor pro-duse, caiete cu afacerile comerciale f[cute]n unele ora=e (Isaccea, Silistra, Ismail etc.),liste privind aprovizionarea unor regimente=i cet[\i turce=ti, scrisori privind sume datecu ]mprumut, scrisori de restituire a unor]mprumuturi, liste de debitori, chitan\e, listecu sume oferite ca ]mprumut.

Documentele ilustreaz[ leg[turi de afa-ceri cu negustori din principalele centre sud-

dun[rene din Tulcea, Basarabia, Transil-vania, |ara Rom`neasc[, Moldova, Ru-

sia.}ntr-o perioad[ de mari fr[m]n-

t[ri politice =i militare, Manuc Beise afirm[ ca un influent om politic=i diplomat. Vasta coresponden\[purtat[ cu ]nalte oficialit[\i ale Im-periului Otoman, cu domnitori ai|[rilor Rom`ne, precum =i cudemnitari din Rusia eviden\iaz[sim\ul practic =i diplomatic cucare era ]nzestrat. Pentru a p[straconfiden\ialitatea rapoartelor, Ma-

nuc Bei se folosea de un cifru se-cret, reprezent]nd unul din expona-

tele de marc[ din cadrul expozi\iei.Al[turi de multitudinea de documen-

te ce ilustreaz[ personalitatea lui ManucBei, expozi\ia prezint[ numeroase stampe,litografii, h[r\i =i planuri, con\in]nd princi-palele ora=e =i cet[\i din dreapta =i st]ngaDun[rii, cu care avea contracte comercialesau ]n care a locuit ]ntr-o anumit[ perioad[a vie\ii at]t el, c]t =i familia sa. Interesanteste planul mo=iei de la H]nce=ti, undeManuc =i-a construit un frumos conac, ca =iplanul ora=ului pe care dorea s[ ]l constru-iasc[ pe mo=ia de la Reni, l]ng[ Chi=in[u.

}n acest sens, ]n expozi\ia deschis[ lapalatul +u\u s]nt expuse cele mai reprezen-tative stampe, gravuri, litografii, con\in]nd

principalele ora=e =i t]rguri, lucr[ri ale unorarti=ti renumi\i ]n epoc[, printre care amin-tim pe: Bouquet, Lancelot, Thorigny, Dous-sault, Valerio, Raffet, Erminy, Hirtl, Lauf-berger, Begenau, Cherubini, Bartlett, Fero-gio, Valerio, Bocquin, Klein, Moller, Kauff-mann, Le Blond, Peeters.

}n expozi\ie se reg[sesc numeroase alteobiecte specifice perioadei ]n care a tr[it =i=i-a desf[=urat activitatea Manuc Bei: sigilii=i inele sigilare, obiecte de ]mbr[c[minte,accesorii vestimentare, arme, piese de art[decorativ[ =i art[ plastic[, instrumente dec]nt[rit specifice z[r[fiei (c]ntare pentru c]n-t[ritul monedelor din argint =i aur care aucirculat ]n perioada ]n care =i-a desf[=uratManuc Bei activitatea sa de negustor), in-strumente de m[surat specifice epocii (co-turi)>.

Catalogul color, editat ]n condi\ii gra-fice deosebite, cuprinde fotografii cu expli-ca\ii detaliate ale tuturor exponatelor, pre-cum =i o istorie detaliat[ a epocii. Iat[ ]nc[un motiv ]n plus pentru care armenii (=i nunumai) ar trebui s[ viziteze expozi\ia ]ntr-ooaz[ de lini=te ]n centrul capitalei (la palatul+u\u, vis-à-vis de Intercontinental), mai alesc[ expozi\ia dureaz[ p]n[ ]n luna ianuarie.+i oare nu ar fi o idee bun[ dac[ aceast[ ex-pozi\ie ar deveni una itinerant[? Sigur cutoate m[surile de siguran\[ impuse. Sauoare nu ar merita ca memoria =i spiritul luiManuc s[ mearg[ =i la Erevan? S]ntem si-guri c[ acolo expozi\ia s-ar bucura de ace-la=i succes ca =i la Bucure=ti.

Eduard ANTONIAN

P.S. +i dup[ ce vizita\i expozi\ia, ce ar fi(mai ales c[ este la o arunc[tur[ de b[\ de mu-zeu =i mai ales c[ este var[ =i cald) s[ mer-ge\i la Hanul lui Manuc s[ be\i o bere rece ]nmemoria sa =i a unor vremuri demult apuse.S]nt convins c[ merit[. +i Manuc dar =i dvs.!

Expoziþie Manuc Bei la Muzeul Municipiului Bucureºti

(continuare din pagina 1)

Scrisoarea \arului Alexandru I c[tre Manuc Bei, 22 februarie 1815, copie ]n limba armean[

Portretul nepoatei lui Manuc, 1865, Odessa

6 ARARAT Note de

Dintr-o pia\et[ ce poart[ numele regi-nei Astrid, ]n extrema ei dreapt[ se deschi-de strada Jean Goujon, spre numerele mari.Este o strad[ reziden\ial[ cu cl[diri ]ngri-jite =i aproape de aceea=i ]n[l\ime, carac-teristic[ a celor mai multe din imobilele depe str[zile Parisului, at]t de armonios sis-tematizate la sugestia celui ce a fost baro-nul Georges Hausmann, prefect al Senei ]ncea de-a doua jum[tate a secolului XIX.

La nr. 15, ne afl[m ]n fa\a intr[rii maimult dec]t modeste a acestei biserici cen-tenare, ]nghesuit[ ]ntre construc\iile ]nve-cinate.

Aveam s[ afl[m c[, ]nc[ de la ]nceputulsecolului XIX, comunitatea armean[ dinParis ]=i dorea s[ aib[ propriul l[ca= derug[ciune, dar abia ]n 1854 reu=ise s[ ob-\in[ de la autorit[\ile vremii dreptul de a-=iconstrui o capel[.

O asemenea dorin\[ a prins via\[ ]ns[abia la ]nceputul secolului XX, datorit[eforturilor preotului Vramchabuch Kiba-

rian =i ale marelui filantrop Alexandre Man-tachiants. Acesta din urm[ i-a cerut cunos-cutului arhitect din epoc[ Albert Desiré Gil-bert s[ preg[teasc[ proiectul unei bisericispecifice arhitecturii armene. Dup[ ce astudiat o bogat[ documenta\ie, Gilbert i-aprezentat un proiect inspirat de biserica Sf.Cruce de la Akhtamar, dup[ ce fusese avi-zat de speciali=ti din Tiflis. Piatra de teme-lie s-a pus pe 5 octombrie 1902. Numai c[,at]t Mantachiants, c]t =i consilierii s[i auintervenit ]n faza de construc\ie =i a=a seexplic[ faptul c[, de=i proiectat[ mai ]n in-teriorul cur\ii, biserica ajunge s[ fie con-struit[ chiar la margine, adic[ aliniat[ ce-lorlalte imobile din jur, r[pindu-i vedereade perspectiv[. }ntregul corp al bisericii areo lungime de 25 m., o l[\ime de 13 m., iarcrucea de pe cupola central[ se afl[ la o]n[l\ime de 31 m. Tot ansamblul (cump[-rarea terenului, construirea bisericii =i sedi-ul din vecin[tate al arhiepiscopiei) a costat1.540.000 franci (aur).

Sfin\irea bisericii a avut loc la 2 oc-tombrie 1904 de c[tre Arhiepiscopul Ke-vork Utudjian, iar dup[ un secol, la 3 oc-tombrie 2004, au avut loc festivit[\ile des[rb[torire a centenarului acestei biserici.

Trebuie s[ m[rturisim sincer c[, de=ieste vorba despre o biseric[ mai b[tr]n[ cu

un deceniu dec]t Catedrala noastr[ dinBucure=ti, cea din Paris este foarte bine ]n-tre\inut[, ceea ce sper[m =i pentru splendi-da noastr[ biseric[, dup[ ce se vor ]ncheia]ndelungatele lucr[ri de restaurare a ei.

Fapt este c[, ]n momentul c]nd am p[=it]n l[ca=ul de cult armean din Paris, amacceptat cu greu propor\iile sale reduse,fa\[ de monumentalitatea celui bucure=-tean, ]ns[ am fost profund impresionate de]nalta calitate a serviciului divin, sus\inutde un ]ntreg sobor de prela\i – Arhiepis-copul Kude Nacachian, un arhimandrit, unpreot, vreo cinci diaconi, chiar =i c]teva dia-conese (a=ezate ]n afara altarului, ele fiindstudente la teologie) =i c]\iva ministran\i –copii =i adolescen\i, acompania\i de un corexcelent. }ntreaga liturghie s-a \inut ]ntr-oatmosfer[ de profund[ concentrare =i ev-lavie, care avea un efect cople=itor asupraenoria=ilor. La ]nceputul liturghiei nu =timdac[ erau prezen\i vreo 50 de credincio=i,dar p]n[ la sf]r=it, num[rul lor a trecut, cre-dem, de 100 de persoane.

Oricum, ni s-a p[rut un spa\iu prea micpentru o comunitate at]t de numeroas[ cacea din Paris. Noroc c[ mai exist[ =i altebiserici armene ]n diverse cartiere sau sub-urbii pariziene.

Am]ndou[ am urm[rit cu mare emo\ieat]t liturghia aceasta duminical[, c]t =i slujbadedicat[ s[rb[toririi Sf. Ecimiadzin, dup[care, ]n mijlocul bisericii, s-a ]ntins un frumoscovor tradi\ional de rug[ciune, asupra c[-ruia prela\ii armeni au s[v]r=it un parastascolectiv pentru numeroase familii decedatede armeni. }nainte de momentul ]mp[rt[=a-niei =i al ]mp[r\irii mas-ului, s-au colectatbani pentru biseric[, a=a cum se procedea-z[ =i la Bucure=ti.

Dup[ ]ncheierea slujbei, toat[ lumea afost invitat[ ]n curtea din spatele bisericii,

unde exist[ frumosul obicei de a se sta devorb[ ]ntre enoria=i, cunoscu\i sau nu, de ase trata cu c]te o cea=c[ de cafea, ]nso\it[de pr[jiturele tradi\ionale armene=ti, pre-parate de c[tre doamnele din Comitetul defemei de pe l]ng[ biseric[.

Cum lumea se dovede=te mic[ ]ntot-deauna, ]nc[ din biseric[, dar apoi =i ]ncurte, am avut surpriza s[ne ]nt]lnim cu d-na EmmaSimigian din Bucure=ti,venit[ cu sora sa, AliceDokuzian din Brazilia, pecare o cunoscusem dePa=te la biserica noastr[.Bucurie mare, ]mbr[\i=[ri,fotografii, ur[ri de bine.Aida mi-a transmis ve=tidespre prof. Sossi Amira-lian din Sao Paulo, pe caream cunoscut-o ]n 2003 laCongresul interna\ional dearmenologie de la Erevan.

Am stat apoi de vorb[mai mult cu un epitrop(domnul Manuk) =i cu d-lHrant Douzian, secretar albisericii, cu care am f[cutschimb de informa\ii, ul-timului d[ruindu-i, pentrumicul lor muzeu, edi\iaspecial[ a <Ararat>-uluinostru cu prilejul zilei de24 aprilie 2005.

* * *

Dup[ aceast[ baie dearmenitate, ne-am ]ndrep-tat pa=ii spre un loc miticpentru noi, armenii de pre-tutindeni.

Travers]nd pia\a Fran-çois I =i strada cu acela=inume, am ie=it spre Sena,unde o alee cu copaci perfect alinia\i =it[ia\i egal se ]ntinde paralel cu r]ul, por-nind din Pia\a Canadei, dup[ o paji=te cuiarba proasp[t tuns[. }n mijlocul paji=teistatuia lui Komitas, ]n fa\a c[reia eraua=ezate c]teva flori proaspete. Este o statuie]n m[rime natural[, de o sobrietate cople-=itoare. A fost sculptat[ de David Erevantsi]n anul 2002. Pe fa\a soclului este gravat ]nlimba francez[: <Omagiu lui Komitas, com-pozitor, muzicolog =i celor 1.500.000 vic-time ale Genocidului Armean din 1915, ]n-f[ptuit ]n Imperiului Otoman>. Acela=i text,]n armean[, este gravat pe partea din spatea soclului. Acolo po\i vedea cum Komitasse sprijin[ cu m]na dreapt[ pe un tradi\io-nal khacikar armenesc, pe care se observ[literele str[vechiului alfabet al lui MesropMa=to\. }n p[r\ile laterale se pot citi urm[-toarele texte ]n limba francez[: <}n memo-ria combatan\ilor angaja\i voluntari =i dinRezisten\[ mor\i pentru Fran\a> (dreapta),

precum =i <Cuviosul p[rinte Komitas a cu-les, p]n[ la Genocidul din 1915, c]ntecelede tranzi\ie oral[ ale poporului armean =ile-a retranscris. El a putut salva astfel unpatrimoniu de ]nsemn[tate universal[>(st]nga).

Impresionate de frumuse\ea =i simbo-listica acestui monument, f[ceam fotogra-fii, notam textele de mai sus =i, printre tre-c[torii care aruncau c]te o privire curioas[,am sesizat prezen\a unui cuplu care, ca =inoi, z[bove=te ]ndelung ]n preajma monu-mentului, film]nd din diverse unghiuri. Darparc[ un fluid anume ne-a traversat pe unii=i pe ceilal\i, glasul s]ngelui f[c]ndu-se auzit.Ne-am adresat unii altora, sim\ind c[ tre-buie s[ fie armeni. }ntr-adev[r era o familie

din Australia, originar[ din Egipt. Magne-tismul armenit[\ii a fost at]t de puternic]nc]t am r[mas de vorb[ c]teva ore ]n preaj-ma lui Komitas, ]ncerc]nd s[ ne cunoa=tempe c]t posibil. P]n[ la urm[ ne-am desp[r\itde Zevart =i Armand Ferhadian care p[r[-seau Parisul chiar ]n aceea=i sear[, ]n turullor prin Europa =i America. Eram de acumpatru armeni deveni\i prieteni ]n umbraocrotitoare a statuii lui Komitas.

|in s[ amintesc c[ ]n memoria multorarmeni din Fran\a r[m[sese amintirea pre-zen\ei a aproape 2000 de persoane, anun-\ate ]n ultimul moment, care se deplasaser[]n acest loc, pentru a saluta gestul pre=e-din\ilor Jacques Chirac =i Robert Koceariancare, la numai 48 de ore dup[ grandioaseleceremonii de la 24 aprilie de anul acesta(15.000 de manifestan\i pe Champs Elysées),aduseser[ un vibrant omagiu victimelorGenocidului Armean din 1915, depun]ndjerbe de flori ]n fa\a statuii lui Komitas.

}ntr-o diminea\[ senin[ =i pl[cut[ a sf]r=itului de lun[ mai la Paris, ne-amhot[r]t, eu =i sora mea, s[ mergem la biseric[. Dar nu la una oarecare, ci laCatedrala Armean[ Sf. Ioan Botez[torul, situat[ pe strada Jean Goujon nr.15 din arondismentul 8, nu departe de Champs Elysées. Ne-am dus cu RER-ul (un fel de metrou aerian rapid) p]n[ la podul Alma, pe care l-am traversatpe cheiul cel[lalt, admir]nd priveli=tea Parisului cu impun[toarele sale cl[-diri, printre care se ]nal\[ silueta binecunoscutului Turn Eiffel, simbol incon-fundabil al Ora=ului Luminilor.

A te sim\i armean la Paris

Foto

:Ara

Ghe

mig

ian

Schi

\a b

iser

icii

arm

ene

din

Par

is

Altarul bisericii

Statuia lui Komitas (foto: Madeleine Karaca=ian)

7cålåtorie ARARATLa libr[ria „H. Samuelian“

Vizite la muzee =i expozi\ii din Cartie-rul Latin mi-au prilejuit descoperirea <Li-br[riei Orientale H. Samuelian>, adev[ratfocar de cultur[, despre existen\a c[ruia=tiam de mult[ vreme numai lucruri frumoa-se. Libr[ria aceasta a fost ]nfiin\at[ ]n 1930de c[tre un armean inimos =i erudit – HrantSamuelian, decedat ]n 1977 =i condus[ ]nprezent de c[tre copiii acestuia – Alice Sa-muelian-Aslanian =i Armen Samuelian.Aflat[ pe strada Monsieur-le-Prince nr. 51din arondismentul 6 al Parisului, <Libr[riaSamuelian> ]\i face impresia unei vaste bi-blioteci cu c[r\i =i albume, ziare =i reviste

]n limbi orientale, printre care cele ]n limbaarmean[ s]nt la loc de cinste.

}ndat[ ce p[=esc pragul libr[riei, m[ ]n-t]mpin[ distinsa =i ospitaliera d-n[ AliceSamuelian-Aslanian cu care port o convor-bire extrem de cordial[. La ]nceput se afl[de fa\[ un cuplu de armeni tineri – d-na =id-l Sahag Sukiasyan, profesor =i publicist,sosi\i de cur]nd de la Lyon =i instala\i laIssy-les-Moulineaux, o suburbie din sudulParisului. Aflu c[ a studiat la Ecimiadzincu regretatul Catolicos Vasken I, Patriarhsuprem al tuturor armenilor. Sahag ]=i amin-te=te c[, la ]nceputul anilor ’90, a cunoscutla Erevan un grup de tineri armeni din Ro-m`nia care au lucrat la reconstruc\ia Arme-niei. Printre ei se afla =i Mihai Stepan Caza-zian, actualul redactor =ef al <Ararat>-ului.

Doamna Aslanian ]=i exprim[ p[rereade r[u c[ nu am trecut pe acolo pu\in maidevreme, c]nd i-a vizitat libr[ria o fost[rumanahai. Aflu cu stupoare c[ era nepoa-ta lui Vahram Ere\ian =i fiica Anahidei Su-kiasian, pleca\i din Rom`nia =i stabili\i cuani ]n urm[ ]n Australia, unde au =i dece-dat. Este vorba de o familie originar[ dinAgn (ora= din Armenia Occidental[), ase-menea familiei d-nei Samuelian-Aslanian,ca =i mama mea, ca =i familia Madlenei,so\ia lui Sergiu Selian. Iat[ ni=te conexiunicare nu numai ne unesc, dar ne =i emo-\ioneaz[.

D-na Alice ]=i aminte=te cu pl[cere devizitele pe care le f[cea la libr[ria sa SergiuSelian, ]n urm[ cu ani, ori de c]te ori se afla]n trecere prin Paris.

La o alt[ scar[ a istoriei, evoc[m cugazda faptul c[ odinioar[ marele savant ro-m`n Nicolae Iorga, prieten apropiat al ar-menilor, frecventa faimoasa libr[rie pari-zian[. Apoi, d-na Aslanian ]mi arat[, cu mult[m]ndrie, c[ printre valorile sale editorialese afl[ =i volumul I al unei monumentalelucr[ri ]n limba rom`n[ – <Familii boie-re=ti din Moldova =i |ara Rom`neasc[>,

enciclopedie istoric[, genealogic[ =i biogra-fic[, ap[rut[ la editura <Simetria>, av]ndu-ldrept coordonator =i coautor pe Mihai Dim.Sturdza.

D-na Aslanian \ine s[-mi spun[, cuemo\ie, c[ morm]ntul so\ului d-niei saleeste ]nvecinat, ]n cimitirul Montparnasse,cu morm]ntul celebrului sculptor rom`nConstantin Br]ncu=i.

Dintr-o dat[, gazda mea scotoce=te cufervoare printre ziarele armene=ti =i ]mi arat[]n ultimul <Haratch> un anun\ care ar puteas[ m[ intereseze. Din p[cate, urm]nd s[ p[-r[sesc Fran\a, nu-mi permite timpul s[ m[deplasez la Montpellier, unde ]n zilele de7-9 iunie urma s[ aib[ loc conferin\a inter-na\ional[ <De la Genocidul Armean laShoah>, cu participarea profesorilor GérardDédéyan =i Marcel Iancu din localitate, arenumitului Yves Thernon =i a unor invita\idin Armenia, din Rom`nia =i din alte \[ri.

Dup[ o convorbire at]t de pl[cut[, m[despart cu p[rere de r[u de d-na Alice Sa-muelian-Aslanian care a \inut s[-mi vor-beasc[ =i despre un eveniment artistic ce, ]naceste luni, face s[ vibreze sufletul tuturorce simt armene=te: expozi\ia dedicat[ celuice a fost marele pictor francez de origine ar-mean[ Edgar Chahine, deschis[ la MuzeulDaubigny din Auvers-sur-Oise. Am primit curecuno=tin\[ elegantul catalog al expozi\iei,]n zilele urm[toare merg]nd s-o vizitez.

Expozi\ie Edgar Chahine la Auvers-sur-Oise

La c]\iva kilometri de Paris, Auvers-sur-Oise este mica localitate pe t[r]mul c[reiamari arti=ti, precum Corot, Daubigny, Dau-mier, Pissaro =i Cezanne au marcat istoriapicturii franceze de la sf]r=itul secolului XIX,iar Vincent van Gogh a creat lucr[ri pline deculoare ]n timpul celor =aptezeci de zile pecare le-a petrecut acolo ]n vara anului 1890,conferind locului un plus de notorietate.

Muzeul Daubigny se afl[ la vreo 50 m.de locul unde a locuit van Gogh =i ad[-poste=te anual expozi\ii dedicate unor ar-ti=ti renumi\i. A=a se face c[ anul acesta,]ntre 13 aprilie =i 11 septembrie, muzeul estegazda expozi\iei <Femeile, Parisul, Vene\ia>]n crea\ia lui Edgar Chahine (1874-1947).}n num[rul viitor, m[ voi referi la persona-litatea acestui pictor =i la expozi\ia ce-ieste consacrat[.

Acum, a= vrea s[ amintesc c[, la sf]r-=itul catalogului primit de la d-na Samue-lian-Aslanian, Jacques Leroy, pre=edinteleMuzeului Daubigny adreseaz[ mul\umirilesale speciale d-nei =i d-lui Pierre Chahine

(fiul artistului), f[r[ decare aceast[ expozi\ie,sub patronajul E.S. d-lEdward Nalbandian, am-basadorul Armeniei, nuar fi putut avea loc, c]t =iFunda\iei Calouste Gul-benkian din Lisabona, ]npersoana d-lui Zaven Ye-gavian, gra\ie c[ruia s-aputut edita acest catalogbogat ilustrat. Gratitudi-nea conducerii Muzeu-lui Daubigny se adresea-z[ colec\ionarilor specialiai lui Edgar Chahine care,]mpreun[ cu fiul artistu-lui, au ]mprumutat lucr[-rile din expozi\ie. Estevorba de d-na =i d-l Jac-ques Ayvasian, d-na =i d-l Roger Tcherpachian =id-na =i d-l Eduard Varta-nian.

Iat[ cum aceste dis-tinse personalit[\i armeneau considerat, printr-ungest de mare generozita-te, s[ ofere iubitorilor deart[ prilejul de a admiracele mai frumoase crea-\ii ale acestui pictor carea tr[it =i a sim\it at]t de mult ca armean de-votat poporului s[u.

Iat[, a=adar, stima\i cititori, =i pentrusemnatara acestor r]nduri c[l[toria de anulacesta la Paris a ]nsemnat multiple momen-te de a se sim\i m]ndr[ de armenitatea sa.

Madeleine KARACA+IAN

D-na Alice Samuelian-Aslanian

Foto

:Ara

Ghe

mig

ian

Cuv]nt ]nainte(Fragmente semnate de Pierre Chahi-

ne ]n aprilie 2005 pentru catalogul expozi-\iei Edgar Chahine de la Muzeul Daubigny)

<Aceast[ expozi\ie remarcabil[ de laMuzeul Daubigny urmeaz[ omagiului adustat[lui meu ]n Armenia, cu prilejul celeide-a 130 anivers[ri a na=terii sale =i prece-de cu pu\in Anul Armeniei care va avealoc ]n 2006-2007.

Pentru mine este un prilej =i amintescrolul important pe care l-au avut c]\ivascriitori =i oameni politici francezi de an-vergur[ ]n ap[rarea armenilor la ]nceputulsecolului XX. Georges Clemenceau, Jean

Jaurès, Anatole France,pentru a-i cita doar pe ei,au f[cut parte dinComitetul de redac\ie alrevistei <Pro Armenia>,fondat[ ]n 1900.

}n august 1916, ]n tim-pul acelui genocid desprecare atunci a ]nceput s[ sevorbeasc[, Anatole Francea adus Armeniei un omagiupublic: «^ Armenia moa-re, dar va rena=te.»

Extrem de ata=at aces-tei patrii care nu reu=ea s[renasc[, Edgar Chahine seangaj[ activ ]n ac\iunilepolitice desf[=urate dinFran\a pentru ]ntemeiereaunui stat independent. Per-sonalitatea sa este at]t deputernic[ ]n comunitateaarmean[, ]nc]t este desem-nat ]mpreun[ cu prietenuls[u, poetul Archag Tcho-banian, pentru a reprezen-ta na\iunea armean[ ]n1902, la ceremoniile de

s[rb[torire a centenarului na=terii luiVictor Hugo.

Zacharie Zakarian, l[udat ]n unanimi-tate pentru talentul s[u de pictor al unornaturi moarte =i c[ruia Degas i-a f[cutportretul, l-a prezentat pe t]n[rul Chahine<marelui om>, Anatole France. Acesta dinurm[ f[cu ne]ndoielnic mult pentru a con-tribui la rapida celebritate a t]n[ruluiartist. Portretul scriitorului i-a adus, ]mpre-un[ cu alte cinci gravuri prezentate (printrecare <Prostituate>) o medalie de aur laExpozi\ia universal[ din 1900.

L[ud]ndu-i <marele s[u talent>, Anato-le France i-a ]ncredin\at ulterior ilustrareavolumului s[u <Poveste comic[>.

A=a cum demonstreaz[ aceast[ expo-zi\ie care parcurge opera de la prima gra-vur[ la ultima pictur[ cunoscut[, adic[ din1897 p]n[ ]n 1946, artistul a evoluat ]n modincontestabil. El a folosit numeroase teh-nici, cu excep\ia litografiei =i a gravurii pelemn, pentru a ]ncerca apropierea de unideal ce cerea sensibilitate, ]n ]n\elegereade c[tre el a fiin\elor =i a lucr[rilor, prinintermediul artei portretului, a=a cum ]ipl[cea s[ sublinieze.

}n ciuda celor dou[ dezastre din ate-lier, el a l[sat o important[ oper[, ale carepiese esen\iale s]nt prezentate ]n aceast[expozi\ie, a c[rei amintire se va p[stra prinintermediul catalogului publicat de muzeulDaubigny cu sprijinul Funda\iei Gulben-kian. (^)>.

Portretul lui Pierre Chahine (1933)

Catalogul expozi\iei luiEdgar Chahine de la

Auvers-sur-Oise

8 ARARAT Dosar

191819 septembrie – For\ele Aliate declan=ea-

z[ o ofensiv[ pe scar[ larg[ pe frontuldin Siria, cu sprijinul unei legiuni dearmeni recruta\i din coloniile armene=tidin lumea ]ntreag[.

8 octombrie – Guvernul Comitetului„Uniune =i Progres>, ]n frunte cu En-ver-Pa=a, Djemal-Pa=a =i Talaat-Bei de-misioneaz[. Cei trei lideri se preg[tescs[ p[r[seasc[ \ara.

26 octombrie – For\ele Aliate ocup[ ora=ulAlep. O dat[ cu sosirea trupelor britan-ice =i franceze =i a Legiunii armene,125.000 de supravie\uitori dintre depor-ta\ii armeni s]nt recupera\i din de=ert.

29 octombrie – Biroul Central al Comi-tetului „Uniune =i Progres> demisio-neaz[. Partidul hot[r[=te ]n secret s[ sereorganizeze sub numele de „PartidulRegener[rii>. Talaat-Bei, Enver-Pa=a,Osman Bedri, Behaeddin +akir =i al\itreizeci de lideri regionali se hot[r[scs[ fug[ ]n Germania. • 120.000 de lireturce=ti de aur =i o mare cantitate de bi-juterii s]nt transferate de la partidul <Ju-nilor Turci> la Partidul Regener[rii>,noua form[ de organizare a celor dint]i.Ace=ti bani =i aceste bijuterii reprezint[o mic[ parte din bunurile armene=ti con-fiscate de Comitetul <Uniune =i Pro-gres>. • Dr. Naz]m pleac[ ]n Germania,

lu]nd cu el 65.000 de lire turce=ti de aur=i bijuterii ]n valoare total[ de 600.000 delire turce=ti de aur din bunurile a=a-zis<abandonate> de armeni.

30 octombrie – La Mudros este semnat unarmisti\iu ]ntre Turcia =i \[rile Aliate.Acordul de armisti\iu prevede elibe-rarea prizonierilor armeni =i ]ntoarce-rea deporta\ilor armeni la c[minele lor.

2 noiembrie – Talaat-Bei, Enver-Pa=a =iDjemal-Pa=a p[r[sesc Turcia la bordulunui cargo german.

11 noiembrie – }ntre Puterile Centrale =iAlia\i se declar[ un armisti\iu general.

11 decembrie – Talaat-Bei, Enver-Pa=a =iDjemal-Pa=a s]nt convoca\i de Comisiaa 5-a a Parlamentului turc s[ se prezintela o anchet[ ]n termen de zece zile.

1919

februarie – La Constantinopol se constituieo curte mar\ial[ menit[ s[ judececrimele de r[zboi.

6 februarie – Se sinucide d-rul Reshid,fostul Guvernator general al provincieiDiarbekir =i criminal de r[zboi.

8 martie – La Constantinopol este dat pu-blicit[\ii un decret imperial prin careliderii Comitetului <Uniune =i Progres>s]nt deferi\i cur\ii mar\iale.

13 martie – Marele Vizir Ahmet Tevfik-Pa=a]ncearc[ s[ justifice masacrele pornind dela ni=te acuza\ii false aduse armenilor.

12 aprilie – Kemal-Bei, principalul vinovatpentru masacrele de la Yozgat, condam-nat la moarte de tribunalul militar, estesp]nzurat ]n public.

15 aprilie – Curtea mar\ial[ cerceteaz[ im-plicarea <Junilor Turci> ]n masacrareaarmenilor.

28 mai – Cu ocazia primei anivers[ri aindependen\ei, Republica Armenia de-clar[ unificarea Armeniei caucazienecu Armenia turceasc[.

10 iunie – Talaat-Bei, Enver-Pa=a, Djemal-Pa=a =i Dr. Naz]m, g[si\i vinova\i de cri-me de r[zboi de curtea mar\ial[ turceasc[,s]nt condamna\i la moarte ]n contumacie.

13 august – Halil-Pa=a =i Kuciuk Talaat, am-bii acuza\i de crime de r[zboi, fug din Con-stantinopol =i se al[tur[ for\elor lui Kemal.

decembrie – François Georges-Picot, fostul}nalt Comisar francez ]n Siria, =i Mus-tafa Kemal organizeaz[ o ]nt]lnire se-cret[ la Sivas, pentru a discuta statutulCiliciei. Kemal cere ca armata francez[,inclusiv voluntarii armeni ]nrola\i ]n for-\ele franceze, s[ se retrag[. Picot ac-cept[, l[s]ndu-i astfel f[r[ ap[rare pesupravie\uitorii armeni din Cilicia, carese ]ntorseser[ la casele lor dup[ sufe-rin\ele ]ndurate ]n de=ert.

1920

19 ianuarie – Alia\ii recunosc formal inde-penden\a Armeniei. • Judeca\i ]n contu-macie la Constantinopol, BehaeddinShakir este condamnat la moarte, iar d-rul Naz]m la 15 ani de munc[ silnic[.

21 ianuarie – for\ele na\ionaliste turce=tifidele lui Mustafa Kemal atac[ Mara=ul.

5 februarie – 10.000 de armeni s]ntmasacra\i la Mara=.

1 aprilie – Partidul <Junii Turci> distribuiefonduri de ajutorare membrilor de par-tid acuza\i de crime, care se ascund ]nTurcia, =i celor care au fugit ]n alte \[ri.

(continuare ]n num[rul viitor)

GENOCIDUL – PAS CU PAS (14)

«Noi nu form[m o coali\ie de state, ciunim oameni» – generoasa fraz[ a fondato-rului Uniunii Europene, Jean Monnet, me-rit[ recitit[ din c]nd ]n c]nd, mai ales ]n mo-mentele ]n care construc\ia european[ risc[s[ se pr[bu=easc[ sub propria greutate. Ex-tinderea masiv[ din 2004, c]nd zece noistate au intrat efectiv ]n «clubul european»,a dus mai pu\in la «unirea» mult sperat[ ]ntrecei din Vest =i cei din Est =i mai mult la oreac\ie de respingere a nou-veni\ilor, acu-za\i pe de o parte c[ destabilizeaz[ pia\amuncii din Occident cu cohortele lor defor\[ de munc[ ieftin[ =i, pe de alt[ parte, c[au contribuit la cre=terea criminalit[\ii ]nstatele care au prosperat timp de 45 de anide partea liber[ a Cortinei de Fier. At]t deputernic[ a fost aversiunea «vechii Europe»fa\[ de «noua Europ[», ]nc]t urm[torul pasal extinderii, care cuprinde Rom`nia =i Bul-garia, se desf[=oar[ deja ]ntr-o atmosfer[tensionat[, nu pu\ini fiind politicienii care,asemenea pre=edintei cre=tin-democra\ilorgermani, Angela Merkel, cer renegociereaacordurilor de aderare cu cele dou[ cenu=[-rese sau am]narea integr[rii lor. (…)

}n aceast[ din urm[ privin\[, tot prim[-vara lui 2005 a oferit un interesant =i sem-nificativ prilej de evaluare: este vorba decomemorarea, la 24 aprilie, a 90 de ani de lagenocidul armenilor din Anatolia. Dezba-terea prilejuit[ de acest eveniment ]n prin-cipalele state fondatoare ale UE, Fran\a =iGermania, a iluminat ca un fulger puncteleslabe ale politicii =i societ[\ii turce. Sem-nele de ]ntrebare privind capacitatea Turcieide a se conforma standardelor democra\ieieuropene s-au ]nmul\it, iar argumentele ta-berei «pro-turce» au ap[rut pe c]t de prag-matice =i ra\ionale, pe at]t de triste =i s[race.Altfel spus, pragmatismul geo-strategic desorginte american[ pare ru=inat de istorie.S[ recapitul[m a=adar faptele =i rezonan\alor ]n Europa de ast[zi.

}ntre 1915 =i 1917, ]n plin r[zboi careprevestea dezmembrarea a ceea ce mai r[-m[sese din Imperiul Otoman, Partidul Ju-nilor Turci, aflat la putere din 1908, decidedeportarea armenilor din Anatolia ]n de=er-turile Siriei =i Mesopotamiei. Pretextul, in-vocat =i ast[zi de Ankara, era colaborareaarmenilor cu inamicul rus =i cu cel britanic.Adev[ratul motiv, asupra c[ruia istoricii oc-cidentali par s[ fi c[zut de acord, era defapt dorin\a autorit[\ilor turce de a impuneomogenizarea etnic[. Drept urmare, sutede mii de armeni – femei, copii =i b[rba\ide peste 45 de ani – s]nt for\a\i s[ ia caleaexilului ]n condi\ii inumane. B[rba\ii desub 45 de ani =i reprezentan\ii elitei arme-ne=ti au fost aresta\i =i executa\i. Majorita-

tea celor deporta\i au murit pe drum, ata-ca\i de bandele organizate ale serviciilor se-crete turce, sau la destina\ie. Numai ]n re-giunea Der Zor din Siria, sus\in unii istori-ci cit]nd arhivele oficiale ale ImperiuluiOtoman, au fost executa\i ]n 1916 aproape200.000 de armeni deporta\i. Istoricii arme-ni, cit]nd acelea=i arhive otomane, sus\inc[ num[rul mor\ilor s-a ridicat ]n final la1,5 milioane. La o popula\ie ini\ial[ de 2milioane de armeni care tr[iau ]n Turcia, esteu=or de constatat c[ fenomenul a atins pro-por\iile unui genocid, mai ales c[ inten\iaautorit[\ilor turce din epoc[ de a-i exterminape armeni nici m[car nu a fost ascuns[ deJunii Turci. Istoricul francez Philippe Vi-delier de la CNRS a furnizat recent sufi-ciente date din arhive, din coresponden\adiplomatic[ =i din presa occidental[ a vre-mii privind caracterul deliberat al decim[riiarmenilor. («Lettre Interna\ionale», edi\iarom`n[, vara 2005). De altfel, genocidul afost recunoscut deja de Parlamentul Euro-pean ]n 1987, de Consiliul Europei ]n 2001,de Rusia (1995), Grecia (1996), Liban (1997),Belgia (1998), Suedia (2000), Elve\ia =iArgentina (2003), Canada =i Slovacia(2004), iar ]n 2005 de Olanda =i Polonia.La 29 ianuarie 2001, parlamentul Fran\ei aadoptat o lege rezumat[ ]ntr-o singur[ fraz[– «Fran\a recunoa=te public genocidul ar-mean din 1915» – f[r[ a face nici o men-\iune despre autorii acestui genocid.

Nu adev[rul istoric este a=adar proble-ma, ci atitudinea Turciei fa\[ de el. Auto-rit[\ile de la Ankara se ]nc[p[\]neaz[ s[nege existen\a unui genocid, recunosc]nddoar o catastrof[ petrecut[ ]n condi\ii der[zboi =i soldat[ cu maximum 300.000 devictime, iar clasa politic[ =i o bun[ parte aelitelor administrative =i =tiin\ifice ]i ve-nereaz[ =i ast[zi pe responsabilii politici aiororilor de acum nou[ decenii. R[m[=i\elep[m]nte=ti ale lui Talaat Pa=a, ministrul deInterne care a ordonat exterminarea arme-nilor, au fost aduse cu mare pomp[ dinGermania, \ar[ ]n care se refugiase dup[c[derea guvernului s[u =i unde a fost ]ncele din urm[ asasinat de un armean ]n1921. I s-a ridicat =i un monument, devenitloc de pelerinaj. Acolo depun jerbe de florilideri politici, cum ar fi pre=edintele Parti-dului Muncii, provenit din mi=carea comu-nist[. Acest partid a declarat de altfel c[, dup[ce a studiat arhivele sovietice la Moscova,s-a convins c[ «alega\iile potrivit c[roraTurcia s-ar fi f[cut vinovat[ de <genocid>la adresa armenilor ]n timpul primului r[z-boi mondial nu s]nt adev[rate.» +i liderulPartidului Kemalist s-a declarat dispus s[se al[ture guvernului pentru a contracara

«propaganda armean[» =i pe sus\in[toriis[i din Occident. Alt responsabil al geno-cidului, doctorul Behaeddin +akir, ideolo-gul epur[rii etnice, face =i el obiectul unuicult. +eful catedrei de istorie a medicinei =ide etic[ medical[ de la facultatea din Istan-bul, a cerut, potrivit lui Philippe Videlier(«Le Monde», 23 aprilie, 2005), repatriereasa post mortem, pentru ca memoria s[-ipoat[ fi cinstit[ cum se cuvine. Videlier se]ntreab[ exasperat: «}=i poate imagina ci-neva c[ profesorii de la facultatea de medi-cin[ din Berlin ar putea cere repatrierear[m[=i\elor p[m]nte=ti ale doctorului Men-gele, pentru a-i cinsti memoria? Sau c[ Mi-nisterul german al Culturii ar deschide unsite pe Internet cu rubrica <aser\iunile evre-ie=ti =i realitatea?>». Chiar dac[ tonul is-toricului francez este incandescent, fapteles]nt reale. Aproape ]ntreaga clas[ politic[turc[ se aliniaz[ sub stindardul unui na\io-nalism extrem =i respinge cu t[rie realitateagenocidului din 1915 =i pe cea a persecu-\iilor popula\iei kurde. Pe de alt[ parte, m[-surile autorit[\ilor frizeaz[ absurdul: ]nmartie 2002, ministrul de Interne a cerutoficial ca poetul Nazim Hikmet, mort ]n exil,s[ fie radiat postum din toate registrele destare civil[, pentru ca decizia guvernului din1959 de a-i retrage na\ionalitatea turc[ s[fie dus[ p]n[ la cap[t. Vina lui Hikmet fu-sese de a fi condamnat genocidul armenilor.Aceea=i «vin[» ]i este atribuit[ ast[zi scrii-torului turc Orhan Pamuk, cel care, ]ntr-uninterviu acordat unui ziar elve\ian, a recu-noscut c[ ]n 1915 au fost uci=i un milion dearmeni =i 300.000 de kurzi. Cotidianul«Hurryet» l-a catalogat imediat drept«creatur[ mizerabil[», iar autorit[\ile l-auacuzat c[ a lezat demnitatea militarilor turci

=i a ]ntregii \[ri! Spiritele fuseser[ de faptaprinse de un incident din ora=ul Mersin,unde c]\iva tineri kurzi au ]ncercat s[ deafoc drapelului na\ional. Cruciada ultrana\io-nalist[ astfel declan=at[ a ajuns s[ pun[ subsemnul ]ntreb[rii soliditatea libert[\ii deexprimare ]n Turcia, imediat dup[ ce \ara afost declarat[ apt[ s[ ]nceap[ negocierilede aderare cu Uniunea European[. C[r\ilelui Pamuk au fost arse ]n localitatea Bicer-lik din sudul Anatoliei, gest care a evocat]n min\ile europenilor spectrul GermanieiNaziste. Din fericire, nu numai europeniis-au revoltat ci =i o parte a intelectualilorturci. Dou[ sute dintre ace=tia au semnat oscrisoare deschis[ de protest, publicat[ la11 aprilie, ]n care denun\[ «istoria colecti-v[ n[scut[ din na\ionalismul turc =i kurd»favorizat[ de apatia sau complicitatea auto-rit[\ilor. Arderea c[r\ilor lui Pamuk fusese]n fond organizat[ chiar de un reprezentantal guvernului, =i anume de subprefectul re-giunii Isparta. Presa occidental[ a salutatini\iativa celor 200 de intelectuali turci, pre-cedat[ de altfel ]n ianuarie 2004 de o scri-soare semnat[ de 500 de intelectuali careprotestau ]mpotriva «rasismului =i urei» pro-movate de noile manuale de istorie. Oric]tar fi de l[udabile, astfel de demersuri r[m]ntotu=i minoritare =i f[r[ priz[ la publicullarg din Turcia. Constat]nd, pe l]ng[ lipsade impact a acestor ini\iative, =i inexisten\aunei societ[\i civile viabile, istoricul francezVincent Duclert, de la }nalta +coal[ de Stu-dii Sociale (EHESS) avertizeaz[ asupra pe-ricolelor recrudescen\ei ultrana\ionalismu-lui («Le Monde», 24 aprilie, 2005): «Noulcurs ultrana\ionalist este de r[u augur pentruprocesul de democratizare^ Deriva tot maipronun\at etnicist[, dublat[ =i de noul

TURCIA }NTRE PROPRIUL TRECUT +I VIITORUL U.E.Revista <LETTRE INTERNATIONALE> – edi\ia rom`n[, vara 2005, public[

dou[ excep\ionale texte ce privesc, direct, <chestiunea oriental[>. Mai exact spus, ces-a ]nt]mplat ]n 1915 cu armenii, o exact[, precis[ =i concis[ evocare-analiz[ atragediei armene=ti, semnat[ de istoricul francez Philippe Videlier sub titlul rom`-nesc <Povestea celor trei pa=ale>. Apreciem ]n grad ]nalt astfel de texte non-fiction, undefaptele istoriei s]nt ]ntre\esute cu destinele oamenilor. Victime =i c[l[i, conduc[toride state =i simpli necunoscu\i ei devin p[rta=i ai aceluia=i destin, comun, ]n bine =i r[u,contur]nd, cu at]t mai pregnant vinov[\iile/responsabilitatea celor care cu o non=a-lan\[ iresponsabilitate decid destinele a mii, sute de mii sau milioane de oameni.

Articolul D-nei Rodica Culcer <Turcia ]ntre propriul trecut =i viitorul UE> esteo foarte lucid[ analiz[ a situa\iei politice din Uniunea European[, cu accentul puspe candidatura Turciei, ]n perspectiva ader[rii. Autoarea, o cunoscut[ jurnalist[ =ianalist[ politic[ – cu stagii la BBC =i Europa FM, recent numit[ directoarea depar-tamentului de =tiri al TVR – d[ dovada unei bune cunoa=teri a subiectului, pe care-ltrateaz[ cu mult discern[m]nt =i erudi\ie istoric[. Este clar c[ multe din cele ce se]nt]mpl[ ]n Europa (sau ]n lume) ast[zi ]=i au r[d[cinile ]n istoria trecut[. De carenu putem s[ ne lipsim pentru a rezolva, pe c]t posibil, gravele probleme ale actuali-t[\ii. Mul\umim autoarei pentru permisiunea de a prezenta c]teva fragmente dintr-un incitant articol istorico-politic.

Bedros Horasangian

91915 ARARATav]nt al antisemitismului, este ]ncurajat[

de pasivitatea autorit[\ilor =i de islamo-na\io-nalismul guvernului.» }n mod paradoxal,Turcia a ]nregistrat ]n ultimii ani progresenotabile pe calea democratiz[rii, tocmai ]nperspectiva ader[rii la UE, dar, scrie Duc-lert, «acest spa\iu democratic este strict ]n-cadrat de supunerea fa\[ de Statul-na\iunecare-=i scrie propria istorie, excluz]nd ceamai mare parte a trecutului otoman =i con-tribu\ia minorit[\ilor^ Turcii ]nc[ se defi-nesc prin raportare la condi\iile istorice =igeografice care au favorizat coeziunea na-\ional[ necesar[ ]ntemeierii =i construc\ieiunui stat nou ]n 1923. Acum ]ns[ aceast[mentalitate se dovede=te a fi un na\ionalismsufocant =i periculos». Cu alte cuvinte, sus-\in la unison Duclert =i Videlier, Turcia nuse poate desprinde de na\ionalismul promo-vat de Kemal Atatürk, fondatorul statuluimodern turc, =i nu reu=e=te s[ ]n\eleag[ c[Europa a adoptat de c]teva decenii o cu to-tul alt[ atitudine fa\[ de trecutul s[u istoric.

}n ciuda criticilor formulate ]n cele maimari state ale UE, guvernul de la Ankaranu a renun\at la linia sa dur[ =i la propriaversiune asupra istoriei. Grani\a cu Arme-nia r[m]ne ]nchis[ iar comisiile comune ]n-fiin\ate pentru elucidarea adev[rului istorics-au desfiin\at pe r]nd din lipsa de voin\[ ap[r\ilor. Mai mult, ambasadorul Turciei laBerlin, Mehmet Ali Irtemçelik, a ]ncercatpe toate c[ile s[ ]mpiedice o dezbatere pro-gramat[ ]n Bundestag pentru comemorareagenocidului din 1915. Argumentele diplo-matului turc erau c[ nu parlamentul, ci is-toricii au c[derea de a se pronun\a asupra

evenimentelor istorice. «Noi hot[r]m ce dis-cut[m ]n Bundestag =i cu cine», i-a replicatsec deputatul ecologist Fritz Kuhn. Presiu-nile asupra parlamentarilor au venit ]ns[ =idin partea oamenilor politici germani deorigine turc[, reticen\i fa\[ de orice demerscare ar putea irita Ankara. De altfel, amba-sadorul Ankarei nu s-a sfiit s[ «avertizeze»]n pres[ asupra posibilelor repercursiuni pecare le-ar putea suferi etnicii turci din Ger-mania, dac[ se continu[ «campania de de-nigrare» menit[ s[ ]ngreuneze aderarea Tur-ciei la UE. Dezbaterea parlamentar[, ini-\iat[ de grupul CDU/CSU aflat ]n opozi\ie(cre=tin-democra\ii =i ramura lor bavarez[,Uniunea Cre=tin-Social[), a avut totu=i loc,fiind apreciat[ de SPIEGEL ONLINE (22aprilie, 2005) drept «lipsit[ de orice accentistoric», ]n ciuda presiunilor Turciei. Tot ceau dorit ini\iatorii a fost s[ explice acestei\[ri necesitatea de a-=i asuma trecutul, a=acum ]ns[=i Germania a f[cut-o cu propriaistorie din prima jum[tate a secolului XX.Drept dovad[ a impar\ialit[\ii sale, cre=tin-democratul Cristoph Bergner a recunoscutchiar implicarea indirect[ a \[rii sale ]ngenocid. El a citat un mesaj al cancelaruluiTheobald von Bethmann-Hollweg, care, ]n1916, ]i recomanda ambasadorului germanla Constantinopol: «Singurul nostru \el estes[ p[str[m Turcia de partea noastr[ p]n[la sf]r=itul r[zboiului, indiferent dac[ aceasta]nseamn[ s[ toler[m decimarea armenilor».Social-democratul Markus Meckel a \inut s[]nt[reasc[ ideea c[ asumarea trecutului nueste ru=inoas[, cum par s[ cread[ guver-nan\ii turci. «O na\iune nu devine mai mare=i mai respectabil[ dac[ refuz[ s[ citeasc[paginile ]ntunecate ale istoriei sale». Par-

lamentarii germani au propus a=adar Turcieis[ se alinieze la standardele europene cul-tiv]nd =i ea acea «cultur[ a memoriei» (Erin-nerungskultur) tocmai pentru a preveni re-petarea ]n viitor a ororilor trecutului. Poatec[ lag[rele de concentrare naziste nu ar fiexistat dac[ genocidul armenilor ar fi fostdenun\at la timp =i cu fermitate, dup[ cumspunea unul din participan\ii la manifest[-rile comemorative din 24 aprilie 2005.

Refuz]nd s[ recunoasc[ adev[rul istoric]n chestiunea armenilor =i a altor minorit[\iTurcia alimenteaz[ copios cu argumentetab[ra ostil[ integr[rii ei ]n UE. Aceast[tab[r[ cuprinde oameni politici marcan\i at]t]n Fran\a c]t =i ]n Germania, =i nu s-a re-semnat s[ accepte Turcia, ]n ciuda decizieiConsiliului european din 2004. }n Fran\ade pild[, cu toate c[ pre=edintele JacquesChirac =i-a exprimat acordul condi\ionatfa\[ de aderarea Turciei, propriul s[u par-tid, UMP, s-a pronun\at ini\ial ]mpotriv[,]n frunte cu pre=edintele partidului NicolasSarkozy. Pe de alt[ parte, fostul pre=edinteal Fran\ei =i pre=edintele comisiei pentruredactarea Constitu\iei Europene, ValéryGiscard d’Estaing, a declarat categoric c[admiterea Turciei ar distruge Europa a=acum o cunoa=tem. La fel de vehement afost Philippe de Viliers, pre=edintele Mi=-c[rii pentru Fran\a, care a declarat c[ «Turcianu apar\ine Europei», «nu respect[ drep-turile omului =i ale persoanei» =i este doar«un depozit de bombe cu efect ]nt]rziat,plin de separati=ti kurzi =i de terori=ti isla-mi=ti». («Le Monde», 17 decembrie, 2004).Mai mult, avertizeaz[ de Viliers pedal]nd

pe aversiunea tot mai pronun\at[ al france-zilor fa\[ de imigran\i, «to\i turcii vor venila noi». Nici atitudinea fa\[ de genocidularmean nu a fost uitat[: «}n Fran\a, legeapedepse=te nega\ionismul, ]n schimb ]nTurcia exist[ o lege care protejeaz[ nega-\ionismul!»

Opozi\ia din Germania a recurs laaceea=i retoric[ prevestitoare de catastrofe.Pre=edinta cre=tin-democra\ilor, AngelaMerkel, a declarat c[-=i propune s[ exer-cite presiuni asupra negociatorilor pentru a]mpiedica aderarea Turciei =i «parteneriatprivilegiat»: «}ncep]nd din 2006, un guverncondus de noi va face tot ce-i st[ ]n putin\[,]n colaborare cu partenerii no=tri politicidin Fran\a, pentru ca Turcia s[ nu devin[membr[ a UE». Partidul doamnei Merkel,CDU, cultiv[ de altfel o linie anti-imigra-\ionist[ =i sus\ine c[ multiculturalismul esteun e=ec.

Chiar dac[ protestele dreptei franceze=i germane par u=or exagerate, guvernul dela Ankara nu va putea convinge opinia pu-blic[ occidental[ c[ Turcia de ast[zi se ri-dic[ la standardele UE, dac[ nu-=i ]nsu-=e=te ]n profunzime standardele democra-\iei occidentale. Pre=edintele Chirac le ce-rea de altfel imperativ turcilor s[ ]ndepli-neasc[ toate criteriile de aderare, dac[ vors[ primeasc[ votul final ]n 2014 sau 2015.Cum ]n 2015 se va ]mplini un secol de lagenocidul armenilor, putem s[ ne ]ntreb[mdac[ aceast[ comemorare va g[si Turciapreg[tit[ s[-=i asume propriul trecut, a=acum nu este ast[zi. Dac[ guvernul turc do-re=te cu adev[rat ca \ara sa s[ se integreze]n UE, r[spunsul va trebui s[ fie afirmativ.P]n[ atunci, Turcia va continua s[ alimen-

teze dezbaterea politic[ din Europa Occi-dental[ =i s[ fie o minge de ping-pong ]ntreprincipalele for\e politice din Fran\a =iGermania. Cum p]n[ ]n 2015 ]n aceste \[rivor mai avea loc cel pu\in dou[ r]nduri dealegeri, putem spune c[ partida este de-parte de a fi jucat[, ]n ciuda presiunilorpro-turce din partea Marii Britanii =i maiales a Statelor Unite.

Care s]nt ]ns[ argumentele adep\ilor in-tegr[rii Turciei?

David Philips, director adjunct al Cen-trului pentru ac\iune preventiv[ al Consi-liului pentru Rela\ii Externe de la Wa-shington, le rezuma stfel ]n «ForeignAffairs» (septembrie/octombrie 2004):«Turcia este o democra\ie musulman[laic[ =i un aliat crucial al Occidentului. }ntimpul R[zboiului Rece, ea a asigurat flan-cul estic al NATO, leg]nd Europa de Asia.Datorit[ acestei pozi\ii, Turcia a contribuitla blocarea expansiunii sovietice iar ]nanii 1990 a permis monitorizarea lui Sad-dam Hussein =i protejarea kurzilor din Irak^Turcia continu[ s[ fie un pivot a luptei]mpotriva organiza\iei Al Qaeda =i a altorgrup[ri teroriste, ]n ciuda atentatelororganizate de islami=ti pe plan intern.»

Argumentele s]nt deci ]n primul r]nd deordin strategic =i militar. Pentru americani=i britanici, Turcia este esen\ial[ ca puntec[tre ceea ce actuala Administra\ie nu-me=te «Orientul Mijlociu extins» (GreaterMiddle East). Integrarea sa ]ntr-o organi-za\ie occidental[, cum este UE, care o vatransforma ]ntr-un partener de dialog maiu=or de abordat, reprezint[ «o =ans[ f[r[precedent de a valorifica poten\ialul Tur-ciei ca stat democratic ]n lumea islamic[ =ide a ]nt[ri un aliat valoros al Occidentului]n lupta ]mpotriva terorismului, promov]ndastfel liberalizarea ]n lumea islamic[».Aceast[ viziune clar[ =i optimist[ este eti-chetat[ ]n num[rul urm[tor al revistei (no-iembrie/decembrie 2004) drept «un ra\io-nament pur strategic =i func\ional» care «nupoate fi aplicat Europei ca o comunitate dena\iuni». Replica ]i apar\ine vicepre=edin-telui grupului parlamentar CDU/CSU dinBundestag, Wolfgang Schauble, care credec[ integrarea european[ nu poate fi apro-fundat[ dac[ extinderea continu[ =i maiales dac[ ea va cuprinde un stat at]t de di-ferit de restul Europei cum este Turcia. «Eu-ropenii au am]nat prea mult o discu\iedespre limitele extinderii =i despre semnifi-ca\ia identit[\ii auropene», crede Schauble,f[c]ndu-se ecoul celor care se tem c[ inte-grarea Turciei va fi urmat[ de cea a Ucrai-nei, ceea ce va dilua =i mai mult «identi-tatea european[». Americanii =i britanicii –oricum iremediabil euro-sceptici – contest[]ns[ aceast[ viziune «esen\ialist[» asupraUniunii Europene.

}nsu=i premierul Recep Tayp Erdogan afost ini\ial un islamist convins, care a re-nun\at la fotbal pentru c[ antrenorul i-a ce-rut s[-=i rad[ barba. So\ia sa poart[ fustep]n[ la p[m]nt =i batic pe cap. Alinierea luiErdogan la criteriile europene nu s-a f[cutf[r[ probleme, =i numai presiunile UE auoprit criminalizarea femeilor adultere ]n noulCod penal al Turciei. Publica\ia britanic[minimalizeaz[ aceste dificult[\i, conside-r]ndu-le mai pu\in grave dec]t situa\ia dinIrlanda din anii 1970, c]nd toat[ via\a pu-blic[ era dominat[ de biserica romano-ca-tolic[. Faptul c[ de atunci au trecut pestetreizeci de ani =i Europa a evoluat pare s[fie irelevant pentru ziari=tii de la «The Eco-nomist», care ignor[ complet problemelearmenilor =i kurzilor =i s]nt ]nc]nta\i de «li-bertatea =i dinamismul presei turce». Ul-trana\ionalismul semnalat de istoricii fran-cezi cita\i mai sus (Philippe Videlier =i Vin-cent Duclert) nu are deci o =ans[ s[-i im-presioneze pe britanici. Publica\iile ameri-cane nici m[car nu-l men\ioneaz[. }n sf]r=it,«The Economist» ]ncheie apoteotic cu aver-tismentul de inspira\ie american[, c[ o res-pingere a Turciei ar avea consecin\e cata-strofale pentru lumea arab[, pe de o parte,=i pentru reformi=tii turci, care ar fi mar-ginaliza\i de militari =i fundamentali=ti. OTurcie integrat[ ]n UE ]ns[ ar putea servidrept model lumii musulmane.

Mai nuan\at, Steven Everts, cercet[torla Center for European Reform din Londra,

avertizeaz[ c[ Turcia nu poate fi un modelpentru lumea arab[, de care s-a diferen\iatde-a lungul istoriei sale: este mai corect caTurcia s[ fie promovat[ ca o punte ]ntreUE =i lumea islamic[. Efortul de a o integranu trebuie ]n nici un caz abandonat, sus\ineEverts, pentru c[ rezultatele sale s]nt dejaremarcabile: rolul armatei ]n via\a politic[a fost redus considerabil, iar kurzii se bu-cur[ de drepturi de neconceput ]n deceniultrecut. Chiar dac[ este adev[rat c[ guvernulErdogan s-a dovedit mai receptiv dec]t celeprecedente la exigen\ele europene, nu poatefi neglijat faptul c[ legisla\ia liberal[ adop-tat[ ]n grab[ nu a produs ]nc[ efecte la ni-velul administra\iei =i societ[\ii, dup[ cums-a v[zut din cazul scriitorului Orhan Pamuk.Norocul Ankarei este c[ episodul s-a petre-cut dup[ reuniunea Consiliului European lacare s-a decis invitarea Turciei la negocieri.}n spatele argumentelor pro =i contra ade-r[rii Turciei, putem ghici ]n aceast[ \ar[ ositua\ie asem[n[toare Rom`niei de acumcinci ani, ]n care criteriile europene s]nt sa-tisf[cute formal, la nivel legislativ, dar nuau fost ]nc[ ]ncorporate ]n practica admi-nistrativ[ =i cu at]t mai pu\in ]n cultura po-litic[ a \[rii. Americanii =i britanicii, du-bla\i de st]nga european[, prefer[ s[ aib[]ncredere ]n disponibilitatea Turciei de acontinua pe calea reformelor. }ncrederea ser-ve=te desigur propriului obiectiv: cel de aconsolida politic flancul estic al UE =i tot-odat[ al NATO, flanc din care inten\ionea-z[ s[ proiecteze modelul politic occidental]n «Orientul Mijlociu extins». Nimic repro-babil ]n acest proiect coerent =i de mareamploare. Lipsite de substan\a istoriei =i tra-di\iei, proiectele pragmatice au totu=i va-loarea lor.

Probabil c[ avantajele integr[rii Turcieis]nt mai mari dec]t s]nt dispu=i s[ admit[unii politicieni europeni, cum =i consecin-\ele pe care va trebui s[ le suporte Europavor fi mai serioase dec]t admit americanii.P]n[ la urm[, =i nostalgicii «vechii Europe»au dreptate ]n felul lor: extinderea Europeidincolo de grani\ele sale tradi\ionale devineo incursiune ]n necunoscut, o adev[rat[ aven-tur[ istoric[. Spre deosebire de americani,europenii s]nt mai pu\in preg[ti\i pentru astfelde aventuri, pentru c[ nu reprezint[ o mareputere militar[. }n cazul Turciei, s-au impli-cat pentru a nu-i l[sa pe americani s[ fac[singuri toate jocurile strategice. Un refuz alTurciei din partea UE ar alinia-o iremedia-bil de partea Statelor Unite. Integr]ndTurcia, UE sper[ s[ devin[ un actor inter-na\ional mult mai influent, f[r[ a-=i m[ribugetul de ap[rare. R[m]ne ]ns[ f[r[r[spuns o ]ntrebare: c]nd miza strategic[este at]t de mare, cui ]i va p[sa, ]n 2015, decentenarul genocidului armenilor dinAnatolia?

Rodica CULCER

Un alt bun exemplu de text ce sesustrage deliberat actualit[\ii calenda-ristice ]l constituie <Povestea celor treipa=ale> scris de Philippe Videlier ]nanul marc]nd nou[ decenii de la geno-cidul armenilor. Contrar presupuneri-lor, nu avem de-a face cu o evocare<emo\ionant[ =i emo\ionat[> a trage-diei, nici cu file \in]nd seama de ur-gen\ele din dezbaterile av]nd ca tem[exterminarea premeditat[, inten\iona-t[, planificat[ a unei etnii ori masa-crul ca una din vechile =i recurentelepractici umane. Autorul nu pare a fiauzit despre acea memorie saturat[ deevenimente ]ns]ngerate =i care la primavedere seam[n[ cu uitarea, nici desprememoria obligat[ ori de cea manipu-lat[. S-ar zice de asemenea c[ nu-itrece prin minte nimic despre o posi-bil[ ]ntrecere ]ntre victimele celor dou[groz[vii fundamentale ale secoluluitrecut disput]ndu-=i ]nt]ietatea ]n sufe-rin\[. Dar toate aceste nespuse s]ntfundalul unei captivante nara\iuni des-pre protagoni=tii asasinatului colectivdin 1915. At]t c[ paginile \in]nd c]ndde istorisire, c]nd de istorie par cu to-tul desprinse de problematica prezen-tului.

B. Elvin

10 ARARAT Literaturå

Mo=iile lui conu Abis se ]ntindeau de pemalul Ba=eului p]n[ aproape de luncile Pru-tului. De cum prindeai a urca dealul S[ve-nilor, se cuno=tea m]na gospodarului pri-ceput. Lanuri ]ntinse c]t vedeai cu ochii,lucrate cu socoteal[, stadoale trainice, co-=are ]nc[p[toare. Pe drumuri de care ]ndrep-tate =i ]ngrijite treceau =[r[b[nile solide,legate ]n fier purtate de cai rotunzi ca pe-penii =i ]nh[ma\i bine, cu hamuri s[n[toa-se. Pe miri=ti =i prin p]rloage cirezi de oi,c]rduri de porci, iar pe =esuri herghelii decai crescu\i sub ochii st[p]nului. De cum sedesprim[v[ra =i p]n[ ce ploile de toamn[desfundau ar[turile =i c]mpul, nu se ispr[-vea munca ]nceput[ ]nainte de a se cr[pade ziu[ =i p]n[ ce se ]ntuneca bine. Du-duitul batozelor nu mai conteneau p]n[ ]nprag de iarn[. Curgea, din snopii mistui\i

de gura valurilor, p]inea c[utat[ p]n[ =i din-colo de hotarul |[rii. Iar la Ad[=eni undeerau cur\ile boere=ti =i sufletul gospod[riei,se vedea peste tot r]nduial[, cump[tare, bel-=ug^ Casele mari r[coroase =i primitoare.}n spate livada bogat umbrit[, iar ]n fa\[ te-renurile mo=iei. }n re-mize =i dro=c[rii fel defel de tr[suri, docare=i bihunci anume pre-g[tite pentru cei dou[-zeci =i =ase cai fru-mo=i, hr[ni\i cu ov[z =icu f]n parfumat, cosit de sub poalele p[durii.

Un du-te vino^ arga\i, =arabanari, che-lari, feciori boere=ti cu g]ndul la treab[ =i cugrija st[p]nului care r[s[rea ca necuratulori cu docarul ori c[lare, iu\ind oamenii =igr[bind treaba^

— Gata, americanule?— Gata.Americanul eram eu. Tr[sura la care

erau ]nh[ma\i patru cai ]nainta=i era tras[ lascar[. Mihai vizitiul, netez]ndu-i, desmier-d]ndu-i, verifica hamurile, =treangurile, buc-

=ele ro\ilor. Doar dru-mul era tare lung, maibine de trei po=te.

— Ho-ho, c[lu\iitatii^ ho-ho^ domol,domol, ho-ho.

}n c[ru\[, conuAbis, f[cea z]mbre a=tept]nd pe coana Ca-terina.

— Hai frate, odat[; n’ai mai ispr[vit?ce Dumnezeu?

— Hai c[ vin^ oleac[ de r[bdare.Doar nu dau turcii.

Mai trecea o jum[tate bun[ de ceas =ic]nd ]n sf]r=it se ]ncuia cea din urm[ u=[,coana Caterina cobora sc[rile, escortat[ decele dou[ sau trei fete din cas[, f[c]ndu-leultimele recomand[ri. }n clipa aceea era ou=urare =i pentru Mihai care nu mai puteast[p]nii caii.

— Bag[ de seam[, Savet[, s[ nu ui\i^fie atent[ Marie ce \i-am spus^ Ilinc[adu-\i aminte c[ m]ine trebuie s[ faci^

— Hai Mihai c[ ne apuc[ noaptea, spu-nea conul Abis. Bre, bre, bre ce au femeilede vorbesc at]ta, Dumnzeu =tie!

— Ia mai las[-m[.— S[rut m]na duduc[.— S[rut m]na cona=ule.— R[m]ne\i s[n[to=i^Tr[sura pornea. C]teva pocnituri din bi-

ciul cel lung de <patru cai> care st]rneau

L-am cunoscut bine pe avocatul boto-=[nean Ioan Missir =i l-am pre\uit =i stimat– cum l-au pre\uit =i stimat to\i care au avuttangen\e cu el – pentru toate ]nsu=irile luimintale =i suflete=ti, adic[ pentru cultura,inteligen\a, sensibilitatea, \inuta etic[ irepro-=abil[ =i des[v]r=it[ lui omenie. +i voi spune,chiar de la ]nceput, ca s[-i definesc con-cep\ia de via\[ =i comportamentul, c[ ni-meni, niciodat[, ]mpins de vreun necaz saude vreo nedreptate, ori ]ncercuit de nevoi =ide griji =i sun]nd la u=a lui, s[ nu plece sa-tisf[cut =i alinat.

Ne-am str]ns m]na pentru ]nt]ia dat[ ]n1928, ]n casa lui Grigore N. Filipescu – fiulmarelui patriot – cu care era bun prieten =i,o ]ndelungat[ vreme dup[ aceea am p[stratcu el str]nse, statornice =i reconfortante re-la\ii. +i l-am iubit, mai ales, pentru super-ba =i tulbur[toarea lui carte Fata moart[,care nu e o carte de dragoste, cum s-ar pu-tea crede, ci amintirile lui de combatant dinprimul r[zboi mondial – scris[ pe viu –poate cea mai vibrant[ =i mai dureroas[ dinc]te s-au scris la noi, care a ap[rut ]n Edi-tura <Cartea Rom`neasc[> ]n 1937 ]n dou[edi\ii succesive =i apoi, ]n continuare, ]nc[altele =i care s-a retip[rit – epuizat[ ]n c]tevazile – ]n 1977 =i regret c[ n-am putut-o ve-dea. Am, ]ns[, vechea edi\ie ilustrat[ depictorul D. Stoica =i care se deschide cuscurta prezentare a lui Nicolae Iorga, pecare o redau textual: <Cititorule, ai ]nainteata, o frumoas[ carte de adev[r. O spune lim-pede =i ad]nc ]nduio=at. Se vede de aici c]tde mult talentul r[sare din emo\ia lucruluiv[zut bine, ]n\eles ad]nc =i ]ntov[r[=it deacele mi=c[ri ale inimii, f[r[ care =i cel maimare dar de scris nu d[ dec]t pagini moarte.

}n vremi ca ca acelea de azi, astfel dec[r\i s]nt o ]nt[rire sufleteasc[ =i o adev[-rat[ purificare. Dar istoricul va g[si aici =idest[inuiri care cad greu asupra unor oamenicare c]teodat[ au isp[=it>.

Cine a fost, ]ns[, Ioan Missir? Se n[s-cuse ]n Statele Unite ]n 1890, ca fiu rezul-

tat din c[s[toria tat[lui s[u cu o francez[ dinElve\ia =i c]nd copilul avea cinci ani p[rin-\ii s-au stabilit la Boto=ani, unde va face=coala primar[ =i va absolvi liceul. Licen\a]n =tiin\ele juridice =i-a luat-o la Universi-tatea din Bucure=ti. Se va ata=a politice=te,de t]n[r, de Nicolae Iorga, va fi ajutor deprimar ]n ora=ul de adop\iune, ]ntre 1919-1920, =i primar ]ntre 1931-1932, ]=i va ]n-temeia o c[snicie model cu sora scriitoru-lui =i ziaristului Petru Manoliu – bunul =iregretatul meu amic – =i vor avea, la r]ndullor, o fiic[, actualmente Ioana Vlad, – ele-ment deopsebit de distins =i valoros, con-feren\iar la Facultatea de Construc\ii de laIa=i.

Ioan Missir decedeaz[ la 5 decembrie1945 ]n v]rst[ de 55 de ani.

N-a mai tip[rit alt[ carte dec]t FataMoart[. Dar nu este singurul caz, nici la noinici aiurea, c]nd cu o singur[ carte se poateintra ]n istoria literar[. +i Ioan Missir este]ndrept[\it s-o merite nu numai prin r[su-n[torul succes de libr[rie din epoc[ =i dedup[ aceea, ci prin toate calit[\ile =i talen-tul lui scriitoricesc, reale. S[-lascult[m, spre exemplificare,pe autor, ce este Fata Moart[:

<— Oare unde or fi b[t]ndtunurile, cumetre Iordache?

— M[ tem c[ pe Fata Moar-t[!^

— Camarade, ]ncotro du-ce\i at]ta amar de muni\ii?

— Pe Fata Moart[, mo-=ule^

— De unde coboar[ vagoa-nele cu r[ni\i, domnule sergent?

— De la Fata Moart[^+i, luni de zile, acesta e pur-

tat din gur[ ]n gur[, ca un bles-tem al vremii. }l cunoa=te diviziaa opta, ]l =tiu \[ranii de la Ca=inp]n[ la One=ti, de la C]mpurip]n[ la R[coasa. }n timp de pace,era un plai minunat unde-=id[deau ]nt]lnirile toate s[lb[-ticiunile p[durii, =i o legend[trist[ cu un haiduc =i ibovnicalui, de unde-i vine numele.Pentru noi, combatan\ii, este od]r[ de s]nge t]n[r =i curat^Este jocul unde am t[iat aripileacvilei bavareze =i unde, ]nt[ri\i]n credin\a unei biruin\i t]rzii, nuam dat ]nd[r[t^ Acolo, la c]\i-va metri de inamic, ]ngropa\i ]n=an\uri, muream de nostalgia tre-cutului =i amintirilor noastre^>.

+i ]n leg[tur[ cu apari\iac[r\ii, dau dou[ scrisori pe care Ioan Missiri le adreseaz[ de la Boto=ani lui Ioan Si-mionescu ce avea un rost decisiv la Editura<Cartea Rom`neasc[>.

Iat[-le: <Mult stimate domnule profe-sor, Rog s[ fiu iertat c[ n-am avut posibili-tatea s[ v[ mul\umesc ieri pentru amabili-

tatea pe care a\i ar[tat-o la Academie, fa\[de mine. Dl. Profesor Iorga a hot[r]t s[-itrimit manuscrisul acas[, pentru a-l citi.F[r[ a putea preciza data la care dl. Pro-fesor Iorga ar avea timpul necesar ca s[-midea o prefa\[ =i, ]n acela=i timp, f[r[ s[ mai]ndr[znesc s[ mai pune\i un cuv]nt de mol-dovean sincer, v[ rog s[ primi\i, odat[ cumul\umirile mele, expresiunea distinseimele considera\iuni. Dac[ ]nt]mpl[tor, ve\ig[si c[ este cazul s[ cap[t vreun r[spunscare s[ dezlege aceast[ problem[ «de pre-fa\[» ]mi permit s[ v[ rog s[ mi-l da\i ]nprovincie, de unde, la chemarea ce mi-o ve\iface, voi veni imediat. I. Missir, 23 ianuarie1937>.

<Mult stimate domnule profesor, M[gr[besc s[ v[ r[spund la cartea po=tal[ pecare am primit-o ast[zi, comunic]ndu-v[ c[am trimis fotografia mea ]ntov[r[=it[ de c]-teva date biografice cerute, ]nc[ acum dou[zile. C]t prive=te autograful pe care m[ sf[-tui\i s[-l trimit domnului P. +eicaru, pentrumoment este o imposibilitate, deoarece «Car-tea Rom`neasc[» nu mi-a expediat p]n[

ast[zi nici un volum. Dac[, ]ns[, domnia-voastr[, fa\[ de care am obliga\ii morale,m[ ]ndemna\i =i g[si\i c[ e necesar[ pre-zen\a mea la Bucure=ti pentru o zi, dou[,spre a trimite – din cele 300 volume opritepentru reclam[ – persoanelor sau a=ez[min-telor, modestul meu aport literar, scrie\i-mi

dou[ r]nduri =i voi face tot posibilul a nu]nt]rzia =i a pune ]mpreun[ cu dv. la puncto ]ntreprindere care, constat cu v[dit[ mul-\umire sufleteasc[, ]ncepe s[-=i croiasc[ drum]n r]ndurile cititorilor. Mul\umindu-v[ pen-tru m[gulitoarele cuvinte pe care mi leadresa\i, binevoi\i a primi asigurarea per-fectei mele stime. I. Missir, Boto=ani, 30mai 1937.>

Cred c[ aceia care-mi parcurg]nsemn[rile au re\inut din prezen-tarea ce i-am f[cut-o lui Ioan Missir=i unicei lui c[r\i Fata Moart[, ca=i din redusele =iruri biografice, c[era ata=at politice=te de Nicolae Ior-ga; =i e cazul s[ precizez c[ ]njghe-barea lui politic[ nu era o firm[ is-pititoare =i c[ cine ]l urma ]n arenavie\ii publice =i a luptelor sociale, pemarele nostru istoric =i c[rturar, of[cea dintr-o pur[ =i ]ntemeiat[ ad-mira\ie de spirit =i nu atras de mira-jul puterii cu perspectiva locmale-lor =i a ghelirurilor, ori s[-=i satis-fac[ veleit[\i de parvenire =i am-bi\ii de carierism, ci pur =i simplufascinat de gigantica =i cov]r=itoa-rea lui personalitate. Fiindc[ Nico-lae Iorga era ]n fond – a= putea spunef[r[ s[ gre=esc – =i partidul =i stea-gul =i programul. +i Ioan Missir var[m]ne sclav amintirii, cu statorni-cie, =i dup[ nelegiuitul =i dramatic-ul s[u sf]r=it.

Nu =tiu ce a putut ]mplini dinceea ce n[zuia s[ ]mplineasc[ IoanMissir. N-am mai v[zut Boto=aniidin 1933. Poate c[ o dat[ s[ maiajung s[-l rev[d^ Aici, ]ns[, n-amvoit dec]t s[ ar[t comportamentulaceluia care ne-a l[sat Fata Moar-t[, un om de alt[dat[, de integrit[\imorale =i de sensibilitate elevat[,cu alte moravuri =i reac\ii, c]nd nu

se practica at]t de curent =i de dezinvoltuitarea fa\[ de cele ce-au fost =i fa\[ de ceice nu mai s]nt.

Leon KALUSTIANSimple note (III)

Editura Eminescu, Bucure=ti, 1983

IOAN MISSIR, un om de alt[dat[

Ioan Missir – inedit

La v`nat

Familia Missir

11Literaturå ARARATcuriozitatea str[zilor =i ]n tov[r[=ia clo-

potului prin la crucea oi=tei, o luam prinmijlocul t]rgului spre bariera R[chi\ilor.

Conu Abis, ]mbr[cat ]n manta alb[ depraf sur]dea mul\umit sub ochelari, ]nchi-z]ndu-=i pe trei sferturi ochii =i r[spunz]ndla ploconelile pe care i le f[ceau t]rgove\ii.La fiecare sut[ de metri, prin bra=ovenie,tr[sura se oprea =i c]t ai bate din palme se]ngr[m[deau de o parte =i de alta fel de felde negustori^

— S[rut m]na cucoane. Am trimies cu=arabana, potcoavele caielele dup[ lista luiconu Vanea. (n. mea – imit[ dialectul lipo-venilor care locuiesc ]n acea zon[)

— V[ mai trebuie putinele pentru br]n-z[ =i lapte acru s[ v[ mai dau vreo 40-50.Nu cer parale. Z[u nu cer^

— M]ne v[ trimit 150 de oameni lama=in[^

Eu de pe capr[ cuprindeam cu ochii =icu mintea lucrurile acestea aproape noipentru mine, ]n vremea ce coana Caterinaprivindu-m[ cu ]n\eles, se preg[tea s[-ipl[teasc[ dumisale boerului Abis, poli\a:

— N’ai mai ispr[vit odat[, frate drag[,cu potcoavele, sacii =i putinele?

— Ia las[-m[ ]n pace, nu te amesteca ]ngospod[ria mea.

— Nu =tiu ce dracu face\i voi b[rba\ii devorbi\i at]ta, completa r]z]nd coana Cate-rina.

Ne pomeneam glumind =i r]z]nd cu to\ii,=i c]nd sc[pa\i de hopurile =i de gropile dinc[r[mid[rie cari f[ceau s[ icneasc[ arcuriletr[surii, l[sam ]n urm[ t]rgul, uli\ele str]m-be, cocioabele de l]ng[ barier[, aerul greu,]mb]csit.

Caii libera\i de str]nsoarea h[\urilor =ide huitul str[zilor se a=terneau la drum. Tr[-geam ]n piept =i purtam ]n mine balsamulc]mpului ]nflorit, bogat, d[t[tor de n[dejdi.Mozaicul ogoarelor, covoare colorate a=-ternute p]n[ ]n dep[rt[ri; bog[\ia lanurilor]mpov[rate de p]ine, mi=un]nd de secer[-tori ori de cosa=i mistuind cu gesturi ritmice]n brazde drepte p]inea =i iarba; simetriagirezilor cl[dite pe locuri mai ridicate, cre=-teau pe r[bojul necunoa=terii mele impresiilimpezi =i de neuitat. +i ast[zi, dup[ treize-ci de ani, rev[d locurile, f[r[ s[ le v[d^Aud trapul cailor =i p[c[nitul copitelor pe=osea, str]nsoarea piedicii la cobor]=urile re-pezi, risipa de larm[ a clopotului de latr[sur[ ]n lini=tea c]mpului. Rev[d popasulde la r[scruci, roiurile de musculi\e nec[-jind caii ]nfierb]nta\i, ce jucau ]n ham, simt]n n[ri mirosul prafului de pe drum, r[coa-rea de pe marginea iazurilor pierdute ]n fun-duri de v[i sau dezmerdarea v]ntului pecreste. Bucuria de a \ine h[\urile =i de ast[p]ni caii, defilarea st]lpilor de telefon =ia pietrelor kilometrice str[juind =oseaua,trecerea prin satele zv]rlite la ]nt]mplare;alaiul dul[ilor repezindu-se h[m[ind sprenoi; plec[ciunile ciobanilor sprijini\i ]nbaltage, cu p[l[rii rotunde de p]sl[ mari c]to roat[ de la c[ru\[, toate ]\i prindeau fiin\a=i f[r[ s[ =tii cum scurtau drumul^

Un deal suit, o vale cobor]t[, o arun-c[tur[ de b[\, o goan[ de iepure. }nc[ ovale =i un alt deal^ Ungureni^ S[veni^un popas s[ r[sufle caii… =oseaua r[m]nea]n urm[. P]n[ la Prut nu mai s]nt de c]t dru-muri de care unde ]no\i ]n colb c]nd e vre-me bun[ ori te ]nfunzi cu c[ru\a p]n[ ]nbuc=ele ro\ilor c]nd ]ncep ploile de toamn[.Drumuri str[juite de lanuri de popu=oi]nal\i de un stat de om, de stufe^ =i despini gigantici.

Avr[meni, Podiga, Echimeni, mo=ii ]n-tinse peste dealuri =i v[i. Drumul se ]ngus-teaz[. Ro\ile ]=i ]n[bu=[ ]n praful drumuluipl]nsetul lor netrudit. Numai clopotul r[su-n[ ]n t[cerea c]mpului, mai limpede, maiclar, st]rnind cioc]rlanii care ]=i fac de lucru]n \[r]n[.

Coboar[ valea spre Volov[\ul care ]=ijoac[ apele ]n soare. Un trop[it sonor pe po-dul de la opust, iez[tura =i s]ntem la Ad[=eni^

Bihunca alerga pe valea Podronului, sf]-r]ind. Se cr[pa de ziu[ =i din fuga mersului]n bluzele noastre de var[, sim\eam fioriifrigului =i ai umezelei. Dar nici unul dinnoi nu se sinchisea de at]ta lucru. Plini deneast]mp[r a=teptam s[ ne vedem ajun=i.Ni se ]mplinea un vis purtat de mult[ vreme.Mergeam la v]nat. Reu=isem s[ ]nduplec[mpe cei care =tiau mai multe dec]t noi.

— S[ nu vi se ]nt]mple ceva!— N’ave\i nici o grij[. Doar s]ntem

b[ie\i mari!Aburii nu se ridicaser[ ]nc[ de pe balt[,

c]nd am ajuns la Porc[rie. Dul[ii repezin-du-se amarnic ]nconjuraser[ bihunca =i abianu putea ap[ra ]nv]rtind biciul, ]n vreme ceOsman sfor[ia nervos =i cabra ]n ham.

— Hoooo, javrelor!— Mar= de acolo, potaie! S[rir[ b[ie-

tanii.— Bun[ diminea\a b[e\i.— Bun[ s[ fie, cona=ule.— Da Pintilie nu-i pe aici?— Ba da.

Pintilie, fecior boeresc, era mai marepeste porci. De obicei, avea ]n ocol peste=apte opt sute de care ]ngrijea ]mpreun[ cucele zece ajutoare, de cum ]i punea la ]n-gr[=at p]n[ ajungeau de nu se mai puteauridica de jos. Spre toamn[ t]rziu erau cara-ghio=i de gra=i. +i prima oar[ c]nd am v[-zut porci cu g[uri ]n gr[sime f[cute de guz-gani am crezut c[-i o poveste, iar negustoriicare veneau la cump[rat ]ncercau gr[simeape spinare cu andreaua care intra de un latde palm[. Dar pentru asta se cerea ]ngrijire,pricepere =i cheltuial[. Cu m[sur[ =i cuc]ntar, ]ncep]nd cu uruial[, zah[r, popu=oi=i f[in[ de diminea\[ p]n[ sear[, luni ]ntre-gi era treab[ la porc[rie. Pintilie avea maretrecere ]n ochii lui conu Abis cu toate c[ dedeparte venea un miros greu care te tr[snea,boerul acolo ]=i ducea ]n plimbare musafi-rii. C]nd vedea c[ unele cucoane ]=i duc ba-tistele la nas el r]dea cu poft[ =i se pref[ceac[ trage ]n piept aerul.

— Stra=nic de frumos miroase! Tiii^Cu parfumul ista v[d eu Parisul! Stra=nicmai miroase, <Odicolon> veritabil^

Iar Pintilie, m]ndru de cuv]ntul st[p]-nului se umfla ]n pene.

— S[rut dreapta, conelule!— Noroc bun mo= Pintilie. Ce mai nou?— Mul\umim, bun[ pace. Da ce v]nt v[

aduce pe la noi, a=a de diminea\[?— Mergem la ra\e pe Volov[\.— Tiii^ Au s[ v[ g[teasc[ \]n\arii.— Ei, nu ne temem de d]n=ii.— +i pe urm[, continu[ Pintilie, cu cio-

baca ]i bucluc. Cum ]i h]rtoi mai ]n loc, gata,s-o =i r[sturnat. +i iazul ]i ad]nc tare!

— Las[, o ducem noi. N’avea grij[^— Da conu Abis =tie? ]ntreba ne]ncre-

z[tor mo= Pintilie.— Sigur, doar cu voia lui s]ntem aici!— Mda!Ar fi vrut s[ se ]mpotriveasc[, dar cum

s[ te pui cu feciorul boierului?P]n[ de vale la iaz, era o asv]rlitur[ de

b[\. Trase pe mal ciobaca, pe un sfert plin[cu ap[ glodoas[. Al[turi, o pr[jin[ de vre’o=ase metri, ]n loc de v]sle. P]n[ s[ ne a=e-z[m, Manole la un cap[t, eu la altul pe c]teun cap[t de sc]ndur[, ne udasem p]n[ la gles-n[ =i era s[ venim cu capul ]n ap[ de vreoc]teva ori. Pintilie z]mbea pe sub musta\[ =ig[si de cuviin\[ s[-=i spun[ cuv]ntul:

— Coneilor, s[ nu b[nui\i, da eu cu min-tea mea cea proast[ a= zice s[ v[ ]ntoar-ce\i^ doamne fere=te de vreo istorie.

+i eu a= fi fost de aceea=i p[rere, dar m[g]ndeam c[ aveau s[ r]d[ to\i de voinicianoastr[ v]n[toreasc[.

Ciobaca, – patru sc]nduri prinse’n cuieposuite cu papur[, – ]mpins[ de Pintilie,lunec[ pe glodul malului =i sc[p[ ]n ap[.

Pornim, iazul, c]teva zeci de f[lci, pareo p]nz[ cenu=ie, nesf]r=it[. Capetele se pierd]n cea\a dimine\ii. Pr[jina, oprit[ cu putere]n m]l, salt[ ciobaca spre ochiurile dinpapur[ unde =tim c[-i v]nat mult. E o lini=-te aproape des[v]r=it[. Nu se aude dec]t zum-z[iala musculi\elor =i b]z]itul \]n\arilor. M]i-nele noastre s]nt be=icate =i ne ustur[ foc,dar cople=i\i de misterul nep[truns al vie\iidin p[puri= l[s[m aceste nimicuri pe plan-ul al doilea. Pe luciul apei, c]te un fundacapare aici, dispare ca s[ ias[ din nou la su-prafa\[ =i cine =tie unde cu un pe=ti=or deargint ]n plisc. Gr[bite, c]rduri de li=i\e p]n-tecoase se strecoar[ ]n p[durea de trestii.Dar cum s]ntem hot[r]\i s[ nu tragem dec]t]n ra\e s[lbatice nu le d[m nici o aten\ie.

Soarele e sus de mult, c]nd ajungem]ntr’un lumini=, ]ncercuit de un perete destuf. Am tras ciobaca ]ntr’un cot =i cu pu=-tile ]nc[rcate a=tept[m. Pe deasupra b[l\ii,]n f]lf]iri multe, trec ca s[ge\ile s[lb[t[ciu-nile pornite ]n plimbare ori dup[ hran[. Dinc]nd ]n c]nd, din de=i= apare c]te o r[\u=c[.}ndat[ ce d[ ochii cu noi o =terge ]napoi.}nc[ n’am tras nici un foc. }n schimb soa-rele ne frige stra=nic.

— Ce dracu, m[i Manole, s[ nu ]mpu=-c[m nimic?

— Trebuie s[ ias[. Mai a=tept[m. Damii o set[ groaznic[. |ie nu?

+i mie. Da acum n’avem ce face. N’auzi

ra\ele? ]i spun ]n =oapt[ amintindu-mi c[v]n[torii nu vorbesc tare. }n adev[r, f[r[ s[vedem, se auzea foarte bine cum se b[l[ceaun c]rd de ra\e ]mpro=c]nd =i b[t]nd apa cuaripile. Cu ochii \int[, ]ncorda\i =i cu armelepreg[tite, a=tept[m, dar minutele trec. Nuapare nimic. Cel mult, un r[\oi afurisit selaud[ ]ntruna:

— Mac mac mac. Maac^ Maac^Maac^

— M[i, ]mi =opte=te Manole, eu trag ]ndirec\ia aceia. Chiar dac[ nu lovesc nimic,]i speriem =i apoi tragem din zbor.

— Trage.Bufnitura de=teapt[ ecourile Volov[\u-

lui. M[c[ituri alarmate se aud =i pe deasu-pra capetelor noastre zboar[ z[p[cit un c]rdde ra\e. Manole, care se ridicase ]n picioareurm[rind v]natul, clatin[ ciobaca, ]=i pierdeechilibrul =i cade pe spate ]n timp ce armase duce la fundul iazului, iar el abia arevreme s[ se prind[ de marginea ciobacei.Eu trag aproape ]n ne=tire iar c]nd fumul se]mpr[=tie =i facem bilan\ul nu ne r[m]nedec]t \iuitul ]n urechi =i spaima din suflet,]n vreme ce ]n ce mai departe se aude:

— Mac, mac, mac, mac^Totul s’a petrecut ]n dou[ secunde. Ne

uit[m prosti\i unul la altul.— D[-l dracului de v]nat! hai s[ mer-

gem spre cas[.— Am sc[pat ieftin. Cam avea dreptate

Pintilie.Pu=ca n’am mai g[sit-o. Am cotrob[it

cu pr[jina vre-o dou[ ceasuri, dar m]lul demai bine de un metru o ]nghi\ise pentru tot-deauna.

— De-o afla tataia, are de ce s[ r]d[toat[ vara.

Se vede ]ns[ c[ dracul ]=i b[gase coada.La ]ntoarcere ]n loc s[ mergem pe acela=idrum am luat altul mai direct, prin stuf.

— Ce s[ ne b[g[m prin desimea asta?ne-om ]nfunda, =i n’am mai ie=i s[n[to=i.

— Hai s[ ie=im mai degrab[, M’am plic-tisit =i-mi e o foame de lup.

— Hai pe unde spui tu.Fundul ciobacei se anina ]n m[trea\[ =i

]n stuf. Trebuia toat[ v]njo=enia tinere\iinoastre ca s[ putem r[zbi c]\iva metri. Nef[cusem lac de ap[ =i ]nc[ nu ie=isem laliman. Soarele ridicat deasupra capului netoropise. Vl[gui\i, abia eram ]n stare s[ mairidic[m pr[jina. Dup[ un drum extenuantz[rir[m ]nsf]r=it malul. Dup[ pu\in[ vreme,r[sufl]nd u=ura\i ne-am apropiat mofluji deporc[rie. Pintilie care trimise un b[ietan s[ne caute cu alt[ ciobac[, m[sura malul cuneast]mp[r. C]nd ne-a v[zut, i s’a luat o pia-tr[ de pe inim[. Ajut]ndu-ne s[ s[rim pe malla un loc mai uscat, se f[cea c[ se uit[ mirat]n toate p[r\ile.

— Da ce cau\i mo= Pintilie?— V]natul.— Nu l’am putut scoate din p[puri=.— C]t ne-am muncit, =i degeaba! ad[u-

gai eu.— To\i v]n[torii spun la fel, la ]nceput,

c]nd nu ]mpu=c[ nimic, z]mbi mo= Pintiliecu ]n\eles.

C]nd am ajuns acas[ se aprindeau l[m-pile. Eram murdari, fl[m]nzi, ]nseta\i =i rup\ide oboseal[. Conu Abis ne ]nt]mpin[ z]m-bitor.

— Ei, ce scofal[ a\i f[cut? ne ]ntreb[ el.Manole ]mi dete un ghiont.— Am ]mpu=ca\i =ase ra\e =i un b]tlan.— Bravo! pentru un ]nceput e foarte

bine. Da nu mai s[ nu le trimite\i la buc[-t[rie da\i-le de m]ncare ogarilor pe care a\iuitat s[-i lua\i cu voi^

Manole =tiu c[ n’a mai f[cut nici o ]n-cercare v]n[toreasc[. Via\a l’a ]mpins ]m-preun[ cu voca\ia s[ ajung[ un eminent cri-tic muzical. Eu n’am mai fost la v]nat.Ultimul v]nat pe care am ]ncercat s[-l ]m-pu=c este aceast[ amintire.

Din arhiva Muzeului Na\ional al Literaturii Rom`ne

1-Manole, 2-Conul Abis, 3-Coana Profiritza, 4-fiica fam.Ciomac, 5-conu Bogdan, 6-Autorul

12 ARARAT Istorie

<Istoria Taronului> scris[ de OvannesMamikonian =i consacrat[ Casei sale no-biliare care st[p]nea de secole acest princi-pat prin drept ereditar, poate fi considerat[un veritabil roman unde evenimentele seco-lului al VII-lea s]nt prezentate ]ntr-o ma-nier[ epopeico-eroic[. Textul plin de peri-pe\ii romane=ti =i ]nt]mpl[ri fabuloase, estedeparte de a putea fi comparat cu cronicadeosebit de pertinent[ =i serioas[ a lui Se-beos. <Istoria Taronului> debuteaz[ cu ]nce-putul domniei ]mp[ratului bizantin Focas(602-610), uzurpatorul lui Mauriciu (582-602), bazileul de origine armean[ =i gine-rele lui Tiberius, c]nd suveranul persan Cos-roes al II-lea Abharvez a n[v[lit cu armatasa ]n principatul Taron unde a devastat =ipr[dat a=ez[rile, a jefuit =i incendiat m[-n[stirile =i i-a omor]t pe c[lug[ri.

Masacrul s[v]r=it de per=i este adus lacuno=tin\a b[tr]nului generalissim Mu=eghMamikonian, principele Taronului. Matu-salemicul comandant de o=ti, care dup[ exa-ger[rile scriitorului avea la activ <120 decampanii militare>, cople=it de b[tr]ne\e,se retrage ]n fort[rea\a de la Olakan =i ]n-credin\eaz[ organizarea ap[r[rii principa-tului succesorului s[u Vahan Mamikonian,supranumit <Vahan Lupul>.

Persanul Mihram, comandantul arma-tei invadatoare =i nepot al regelui Cosroes,]=i instaleaz[ garnizoana la Mu=, capitalaTaronului, ]n timp ce armata sa opereaz[insursiuni de prad[ =i atac[ citadelele dinMun\ii Armeniei.

Autorul ne prezint[ o serie de episoadeasem[n[toare pove=tilor din <+ahnamé> peparcursul c[rora Vahan Lupul s[v]r=e=teuimitoare fapte de vitejie. Dup[ ce ob\ine]ncrederea naivului general persan, ]l p[-c[le=te pe acesta de fiecare dat[ =i printr-osuit[ de vicle=uguri iscusite zdrobe=te ]nambuscade deta=amentele du=mane.

Duplicitatea eroului, cruzimea cu care]i pedepse=te pe invadatori, pr[zile pe carele ob\ine dup[ fiecare atac ]ndr[zne\ (2000de cai de ras[ recupera\i de la per=i, tezau-re ale m[n[stirilor), pierderile pe care leprovoac[ armatei persane, sf]r=esc cu ]nfr]n-gerea oastei lui Mihram =i uciderea acestuiade c[tre Vahan Lupul care trimite regeluiCosroes capul ]ns]ngerat al nepotului s[u.

Venerabilul Mu=egh murind de b[tr]ne-\e, suveranitatea principatului revine lui Va-han Lupul. Regele Cosroes trimite ]mpotrivaTaronului o nou[ armat[ sub comanda lui

Vahtang, unul dintre unchii s[i, care primi-se totodat[ ordinul s[ str]ng[ tributul dinprovinciile Hark =i Taron, urm]nd s[ pedep-seasc[ f[r[ mil[ orice act de nesupunere orirefuz de achitare a d[rilor. +i, cum popu-la\ia nu recuno=tea alt[ autoritate dec]t aprincipelui armean, confruntarea dintre per=i=i armeni devine inevitabil[.

Vahtang ]=i instaleaz[ armata ]n Coma-gene =i dup[ un schimb de ambasade princare cei doi comandan\i ]=i transmit reci-proc amabilit[\i exagerate =i injurii home-rice, Vahtang atac[ citadela Mu= unde seafla Vahan c[ruia ]i vor veni ]n ajutor <prin-\ul Ha=tenak cu 3000 de osta=i, prin\ul dinPaluni (Baluni) cu 2200 de oameni, cel dinArtziké (la nordul lacului Van) cu 3000,prin\ul din Olnut cu 5000, to\i ace=tia ad[u-g]ndu-se celor 14.000 de o=teni ai lui Va-han =i ai fiului s[u S]mpat> men\ioneaz[cronicarul efectivele armenilor care vor reu=i=i de aceast[ dat[ s[-i alunge pe per=i dinprincipatul lor.

}ntr-o alt[ lupt[, Vahan Lupul ]mpreun[cu S]mpat ]nfrunt[ oastea generalului per-san Assur pe care o va zdrobi cu totul.

<C]nd s-au aflat fa\[ ]n fa\[ cu o=tile lor,Assur ]ncepe s[-l insulte pe Vahan, s[-i adre-seze cuvinte batjocoritoare =i s[-l numeasc[<Lup>. – <Aceast[ porecl[, r[spunde armea-nul cu m]ndrie =i arogan\[, mi se potrive=teperfect pentru c[ eu apar ]ntotdeauna acolounde trebuie =i dispar dup[ ce ]l pedepsescpe du=man t[indu-i beregata>. Dup[ acestecuvinte lupta se declan=eaz[ cu furie. S]m-pat trage sabia din teac[ =i dup[ ce ]njun-ghie calul pe care se afla Assur, se arunc[asupra acestuia, ]l decapiteaz[ =i ridic]nd\easta persanului o arat[ solda\ilor cu unstrig[t victorios: – <Glorie lui Cristos =i Sf]n-tului Ioan Precursorul care ne-a ajutat s[-i]nfr]ngem pe p[g]ni!>.

Dar, pe c]nd fiul se bucura de triumfuls[u =i al armenilor s[i, ]n alt[ parte a c]m-pului de b[t[lie zece du=mani l-au ]nconju-rat pe Vahan atac]ndu-l cu furie din toatep[r\ile p]n[ c]nd eroul care fusese spaimaper=ilor a fost dobor]t <ca un arbore falniclovit de secure>. Vahan, care avea 80 de ani,]=i strig[ fiul pentru ultima oar[: <Unde e=titu S]mpat, fiul meu, vino ]n ajutorul b[tr]-nului t[u p[rinte!>. +i atunci, ca un vulturs-a repezit S]mpat s[-=i salveze tat[l =i, in-voc]ndu-l pe Sf]ntul Ioan Botez[torul, a t[iatcapul celui mai apropiat du=man ]n timp ceVahan, rec[p[t]ndu-=i for\ele, a decapitat la

r]ndul s[u al\i zece c[l[re\i, dup[ care, sleitde puteri, =i-a dat sufletul. Dup[ o zi ]ntreag[de lupt[, armenii au zdrobit armata persan[.

Vahan Lupul, Vahan cel ne]nfricat, a fost]nmorm]ntat cu toate onorurile cuvenite unuierou ]n capela ]nchinat[ Sf]ntului Ioan Bo-tez[torul din m[n[stirea Glakavank, ctitoriea Mamikonienilor.

Autorul continu[ relatarea evenimente-lor folosind aceea=i prezentare epopeic[, glo-rific]nd cu acela=i entuziasm faptele de ar-me, patriotismul =i eroismul viteazului prin-cipe S]mpat, fiul lui Vahan Lupul, care ap[-r[ credin\a =i p[m]ntul armenilor ]n ajuto-rul c[rora vin chiar sfin\ii cre=tin[t[\ii.

}n b[t[lia de la Thil, de=i armata sa erainferioar[ numeric celei persane, prin\ularmean ]ncepe lupta ]mb[rb[t]ndu-i pe sol-da\i cu invocarea Sf]ntului Ioan Botez[torul:<Cum a rostit invoca\ia, poveste=te Ovan-nes Mamikonian, ]n fa\a oamenilor a ap[-rut un om cu p[rul de foc ce r[sp]ndea ]n ju-rul lui fl[c[ri arz[toare =i nimburi de sc]n-tei. Orbi\i de str[lucirea ne]nchipuit[ a nea=-teptatei =i ]nfrico=[toarei apari\ii, persanii,f[r[ s[ mai vad[ nimic ]n jur, au ]ntors ar-mele unii ]mpotriva celorlal\i =i au ]nceputs[ se masacreze ]ntre ei f[c]nd s[ curg[ dintrupurile lor r]uri de s]nge>.

C]teva zile mai t]rziu, pe Colina Mor\ii,se va desf[=ura o lupt[ aprig[ doar ]ntre ceidoi comandan\i de o=ti: generalul persanVahtang =i principele S]mpat al Taronului.Detaliile luptei, a=a cum s]nt prezentate deautor, s]nt de o violen\[ =ocant[ ce amin-te=te cruzimea mongol[. S]mpat avanseaz[,taie picioarele calului pe care se afla persa-nul =i-l doboar[ la p[m]nt. }ntre timp, Vah-tang arunc[ lancea care-l love=te pe S]mpat]n piept f[r[ s[-l r[neasc[. }n clipa urm[toa-re, prin\ul armean str[punge cu suli\a cui-rasa persanului =i tr[g]nd sabia din teac[ ]ldesc[p[\]neaz[ dintr-o lovitur[ pe coman-dantul sasanid. Url]nd =i profer]nd bleste-me, solda\ii din garda lui Vahtang ]ncearc[f[r[ succes s[ smulg[ din m]na lui S]mpatoribilul trofeu.

Fiul =i fiica comandantului persan, f[-cu\i prizonieri, s]nt ]nchi=i ]n fort[rea\a<Castelul vulturilor> din Mun\ii Taroni\i.

Ovannes Mamikonian va consemna ]ncontinuare istoria principatului Taron rela-t]nd cu acela=i patos, noi episoade.

Generalul persan Suren, fratele lui Vah-tang, sose=te cu solda\ii s[i la Mu=, pentrua-=i elibera nepo\ii. Fort[rea\a lui S]mpat ise pare nespus de ]nfrico=[toare. Privind-ocum se profileaz[ pe cer, deasupra st]ncilorsumbre ]nv[luite de ce\uri, persanul excla-m[ ]ngrozit: <}ntr-un asemenea loc b]n-tuiesc doar demonii!>.

Principele Taronului ]l prime=te de ge-neralul persan cu aparent[ bun[voin\[ dar,]ntr-o zi pe c]nd se ]ndreptau ]mpreun[ cusuitele lor de la Mu= la m[n[stirea Sf]ntaCruce, seniorul din Baluni, aliatul lui S]m-pat, se repede asupra generalului persan =i-ldecapiteaz[. }n str]mtul defileu dintre st]nciurmeaz[ o violent[ ambuscad[. <Dou[ sutecincizeci de oameni veni\i din Olakan, carese pref[ceau c[ merg la v]n[toare, au ap[-rut deodat[ dintre st]nci atac]ndu-i pe per=i.Nici un soldat de-al lui Suren nu a sc[pat.A=a au fost masacra\i 500 dintre ei>, rela-teaz[ Ovannes Mamikonian.

Uneori confrunt[rile armate cu per=ii iauo ]ntors[tur[ dramatic[ pentru principeleTaronului. }ntr-una din lupte sabia i-a sc[patdin m]n[, prilej pentru du=manii care-l ]n-conjurau s[ abat[ asupra cuirasei care ]i pro-teja pieptul =i asupra c[=tii sale, o ploaie delovituri puternice. El a fost salvat de c[trenobilul Varaz din Baluni care i-a ]nl[turat

pe per=i =i i-a restituit sabia. S]mpat se va re-van=a fa\[ de prietenul devotat salv]ndu-lla r]ndul s[u dintr-o ambuscad[ a cavale-riei du=mane. Balan\a victoriei va ]nclinaferm ]n favoarea armenilor c]nd ]n ajutorullor vor sosi prin\ul Vahan Kamsarakan =i celdin Hastenak cu cei 6000 de solda\i de-ailor.

+ahul, pentru a c]=tiga de partea sa no-bilimea armean[ =i pe puternica familie aMamikonienilor, trimite la Taron o solie care]i ofer[ lui S]mpat func\ia de vice-rege alArmeniei persane. }n loc de r[spuns, prin-cipele armean ]l supune la cazne pe soli, pu-n]ndu-le pe cap diademe de fier ]ncins ]n foc.

<Istoria Taronului> descrie cu lux deam[nunt toate modalit[\ile folosite de ar-meni pentru a-=i ap[ra independen\a =i a seopune opresiunii persane. C]nd puterea lorde lupt[ sl[be=te, puterea credin\ei cre=tinele d[ for\a de a ]nfrunta cele mai dramaticemomente. Astfel, ]n relatarea ultimei inva-zii persane desf[=urate ]n Valea Ardzani,autorul evoc[ din nou apari\ia miraculoas[a fantasticului personaj ]nconjurat de fl[-c[ri, ce nu este altul dec]t Sf]ntul Ioan Pre-cursorul care vine ]n ajutorul <solda\ilor luiCristos> arunc]nd asupra du=manilor ostr[lucire care ]i arde =i ]i orbe=te. Acestuimitor personaj justi\iar este ]nso\it de oprocesiune alc[tuit[ dintr-un num[r marede credincio=i =i c[lug[ri purt]nd prapuri =icruci, care ]nal\[ imnuri religioase =i seroag[ pentru victoria armenilor cre=tini.

Chiar dac[ deformeaz[ prin exager[rirealitatea istoric[, relat[rile lui OvannesMamikonian vin s[ confirme faptul c[ ]n de-cursul celor 26 de ani de r[zboi (615-641)declan=at ]ntre =ahul Cosroes Abharvez =iBizan\ul ]mp[ratului Heraclius, armenii auopus o permanent[ rezisten\[ ]mpotriva do-mina\iei persane. R[zboiul dintre Imperiulcre=tin din R[s[rit =i statul sasanid se des-f[=ura la nord de Persarmenia, unde ]mp[-ratul Heraclius stabilise teatrul opera\iuni-lor militare ale bizantinilor ]mpotriva rivalu-lui ereditar al Imperiului ]n politica expan-sionist[ pentru suprema\ie ]n spa\iul asiatic.

}mp[ratul bizantin Heraclius (610-641),fondator al str[lucitei dinastii Heraclide,devenit el ]nsu=i personaj epopeic, era unprincipe de origine armean[, descendent alfamiliei regale Arsacide prin tat[l s[u He-raclius Vahan, guvernator al Cartaginei.

}n timpul campaniei purtate de Hera-clius ]mpotriva sasanizilor, luptele anti-per-sane ale armenilor din principatul Taron con-stituiau o ac\iune foarte util[ bizantinilor,prin atacurile ]ntreprinse asupra trupelor per-sane pe traseul care f[cea leg[tura ]ntre c]m-purile de lupt[ ale lui Heraclius din Persar-menia =i \inuturile Comagene =i Melitené,locuite de armeni. De altfel, Heraclius ]=irecruta dintre cona\ionalii s[i grosul conti-gentelor militare ale armatei bizantine dinR[s[rit.

Bazileul nume=te comandant al legiu-nilor din orient pe nobilul armean Mjej(Mezzizios) Gnuni din familia aristocrat[care la Curtea regilor Arsacizi de\inea ere-ditar demnitatea de paharnic. }n anul 630,Mezzizios este trimis de Heaclius ]n Persar-menia pentru a prelua ]n numele ]mp[ratu-lui guvernarea teritoriilor situate la vest deHrazdam =i Asat, retrocedate de per=i Im-periului Bizantin =i care de drept apar\i-neau Armeniei istorice.

Anaïs NERSESIAN

din volumul „Din istoria armenilor“]n curs de apari\ie la Editura Ararat

Istoria epopeicq a principatului Taron

}mp[ratul Heraclius ]nving]ndu-l pe =ahul Cosroes Abharvez, Miniatur[, Muzeul Luvru

13Educa¡ie ARARAT

Anual acesta, din ini\iativa =colii Misakian-Ke-simian, =i cu sprijinul UAR care a ]mbr[\i=at cuc[ldur[ aceast[ idee, au fost trimi=i la Vene\ia treielevi pentru a participa la cursurile intensive deLimb[ Armean[ care se desf[=oar[ ]n fiecare var[ laVene\ia prin grija Reverendului Levon Zekyan.

Cursurile au loc ]n cadrul Universit[\ii de Studiidin Vene\ia –San Polo, Catedra PADUS-ARAXES,=i au ca obiect de studiu, ]n func\ie de preferin\eleauditorilor, patru sec\iuni: Limba Armean[ (inclusivGrabar), Istoria Armean[, Literatura Armean[ =iArta Armean[, toate acestea ]mp[r\ite pe perioadeiar cursan\ii pot opta pentru un anumit curs =i o anu-mit[ perioad[. Se ]n\elege c[ pentru un curs completeste necesar a se urma cursurile mai mul\i ani lar]nd. Durata cursurilor este de trei s[pt[m]ni iar lasf]r=it este sus\inut un examen. Cursan\ii beneficia-z[ de condi\ii foarte bune de cazare =i s[li de cursdotate cu cele necesare unor condi\ii moderne depredare. De asemenea ]n cadrul Universit[\ii exist[o bogat[ bibliotec[ la dispozi\ia lor. Printre cei carepredau se num[r[ =i profesori =i personalit[\i de sea-m[ invita\i de conducerea Catedrei. Astfel, anul acesta,la 31 iulie, am stat de vorb[ la Viena, cu D-l V.Barhudarian, Vicepre=edintele Academiei din Ar-menia, care se ]ndrepta spre Vene\ia pentru a sus\ineprelegeri, ]ncep]nd cu 1 august, pentru ace=ti cur-san\i. Cursurile au loc diminea\a, iar dup[ amiazacursan\ii fixeaz[ cuno=tin\ele predate =i fac temeleaplicative pentru a doua zi. Astfel c[ le r[m]ne pu\intimp pentru activit[\i extra=colare. S[ nu uit[m c[este vorba de cursuri intensive.

Nivelul de pornire acceptat admite ]ntreaga sca-r[ a cuno=tin\elor ]n domeniu, dar se ]n\elege c[pentru eficien\[, nivelele minime nu pot fi consi-derate economic justificabile, la nivelul UAR, ]ncondi\iile finan\[rii publice.

P[rintele L.Zekyan este factorul motrice a aces-tei activit[\i =i de aceia nu este de mirare c[ are tim-pul m[surat nu ]n ore ci ]n minute. Mai ales c[ acti-vitatea sa nu se limiteaz[ numai la organizarea =idirijarea acestor cursuri ci se extinde =i la partici-parea ]n alte domenii publice cum ar fi de exempluasocia\ia <Zatic> care a desf[=urat de-a lungul aniloro sus\inut[ activitate de aducere la cuno=tin\a

opiniei publice =i formatorilor de opinie din Italia acauzei de recunoa=tere a Genocidului prin nume-roase conferin\e, publica\ii, expozi\ii de fotografii,albume, talk-show-uri, tip[rituri, iar rezultatele s]ntcunoscute. Fire=te, din modestie, p[rintele Zekiannu ne-a spus aceste detalii, le-am aflat din alte surse.Oricum este semnificativ c[ pentru a se dedica ac-tivit[\ii de organizare a cursurilor p[rintrele Zekian,membru al aba\iei din Isola di San Lazzaro degliArmenii din Venezia, este scutit s[ participe la acti-vit[\ile aba\iei.

Ne-am ]nt]lnit, pe data de 2 august, cu p[rinteleZekyan =i o parte din cursan\i la Vene\ia, ]napropiere de Universitate, ]n Campo di San Polo,l]ng[ Biserica cu acela= nume, printre care =i cu ele-vii no=trii din Rom`nia (Arminé Vosganian,Nariné Bogdan-C[u= – Bucure=ti, =i Mary-LouEllukian-Constan\a), care erau integra\i ]n caden\aprogramului de predare.

S-ar putea, asta =i ]n func\ie de rezultate, ca tri-miterea de elevi la aceste cursuri de var[ s[ devin[o preocupare constant[ a UAR ]n viitorii ani. +i astamai ales pentru c[ ]n orice activitate, dar mai alescea didactic[, o importan\[ primordial[ o are conti-nuitatea.

Arpiar SAHAGHIAN

Trei tinere armence din Rom`nia la cursurile de var[ de la Vene\ia

Vedere spre Canal Grande din fereastra Bibiotecii Universitare San Polo

P[rintele Levon Zekyan, al doilea din st]nga, cu grupul de elevi =i prof. Arpiar Sahaghian din Rom`nia ]n Campo di San Polo, Vene\ia

ANUL +COLAR 2005 – 2006

Cursurile anului =colar 2005—2006 ]ncep la Bucure=ti, la data de 17 septembrie ora 11.00 (pentru eleviicurs primar), respectiv 18 septembrie ora 9.30 pentru elevii din clasele mari. }n privin\a localului unde sevor desf[=ura cursurile anul acesta men\ion[m c[ nu au survenit modific[ri fa\[ de anul trecut. Con\inutulofertei educa\ionale este conform ordinului MEC, obiectele predate fiind Limba =i Literatura Armean[(prof. A.Sahaghian), Istoria =i religia (prof. Siran Nevruzian).

}nscrierile se fac la Secretariatul UAR, din Bd. Carol I, nr 43, et.1, la d-l Avedis Ghazarian.Persoanele care au dep[=it v]rsta ]nv[\[m]ntului preuniversitar =i doresc s[ urmeze un curs av]nd ca

obiect limba, istoria, cultura armean[ sau alte tematici conexe, s]nt rugate s[ se ]nscrie la d-l A.Ghazarian,preciz]nd obiectul solicit[rii precum =i zilele =i orele la care pot fi prezente. }n fun\ie de solicit[ri =i num[rsuficient de cursan\i UAR va organiza =i aceste cursuri. Data ]nceperii, locul =i ora pentru aceste cursuri sevor anun\a ulterior.

Totul a ]nceput acum cinci ani, c]nd doamna profesoar[ de limbagerman[ Hilda Kevorchian s-a hot[r]t s[ ]nfiin\eze o trup[ de dans a+colii Generale nr. 21. Pe atunci trupa avea mai multe fete, dar ]n care,cu timpul au r[mas cele mai consecvente =i talentate. }n formulaini\ial[ trupa, care ]nc[ nu avea nume, a participat la mai multe con-cursuri =i serb[ri =colare. Timpul a trecut, =i ]n clasa a V-a s-a organi-zat o preselec\ie pentru o nou[ forma\ie de dans. De data aceastaselec\ionarea a fost mult mai dur[, r[m]n]nd doar trei membre.

O mare parte din timpul liber al celor trei – Anita Kevorchian,Marina Medeleanu =i Ilinca V[leanu – a fost =i este dedicat dansului,f[r[ a neglija ]ns[, ]nv[\[tura – toate au medii peste 9,50. Partea ceamai grea o constituie alegerea melodiei, compilarea pe calculator =icoregrafia, de care se ocup[ doamna profesoar[.

Au participat ]n fiecare an la diferite serb[ri =colare, sau activit[\ipropuse de Inspectoratul +colar, astfel spectatorii au ]nceput s[ le]ndr[geasc[. Pe 1 iunie fetele au avut prima apari\ie ]n fa\a unui publicmai numeros, pe scena din parcul „Titan“, la o festivitate organizat[=i sponzorizat[ de Prim[ria Sectorului 3. }n ciuda emo\iilor, ele aureu=it s[-=i fac[ remarcat talentul. Cele trei fete au fost invitate s[ par-ticipe =i la alte spectacole organizate de prim[ria Bucure=ti la CirculGlobus de 1 Iunie, unde au fost filmate pentru primaoar[, la Palatul Copiiilor cu prilejul deschiderii„T]rgului de ofert[ educa\ional[“, unde auparticipat dou[ edi\ii consecutive, la con-cursul desf[=urat ]n cadrul ClubuluiSportiv „Voinicelul“ ]n urma c[ruia auob\inut Cupa Europei pe sector. Au maievoluat =i ]n cadrul Cenaclului spon-sorizat de ziarul „Ziua“, „Pup[za din Tei“,]n Club Escape, la balul bobocilor al liceu-lui Victor Babe=, ]n Club Maxx, la festival-urile Asocia\iei de Dans Sportiv „Phoenix“,„Florile verii“ =i la concursul organizat de Aso-cia\ia „+coala Democra\iei“, unde au c]=tigatlocul I =i o tab[r[, la concursul de Miss =iMister „Hi! School“. }n tab[ra c]=tigat[, auevoluat ]mpreun[ cu alte trei trupe c]=-tig[toare, pentru emisiunea „Adoles-cent@“ la TVR Interna\ional.

}n tab[ra de la Poiana Pinului, feteleau m[rturisit c[ s-au distrat de minune. „Afost unul dintre cele mai frumoase premii.Am avut discotec[ ]n fiecare sear[, concur-suri de dans, karaoke, jocuri de c[r\i. Am f[cutexcursii la Barajul Siriu, la herghelia Cisl[u etc.,dar cel mai mult ne-a pl[cut faptul c[ ne-amputut antrena dans]nd, c[ am avut parte depriveli=ti superbe =i c[ ne-am f[cut mul\iprieteni noi“, declar[ ele fericite.

Rela\iile dintre ele se bazeaz[ pe pri-etenie =i ]ncredere la bine =i la r[u, elecunosc]ndu-se deja ]naintea alc[tuiriiacestei trupe. „De c]nd facem parte dinARKA am ]nv[\at s[ ne accept[m micilecapricii =i defectele“, adaug[ Anita.

Cele trei fete au o p[rere excelent[ des-pre coordonatorul lor, doamna Hilda Kevor-chian, pe care o apreciaz[ pentru tot ceea ceface. „Dup[ p[rerea mea, d-na Hilda reprezint[ ]ntruchiparea tuturorartelor pe acest p[m]nt. Este o persoan[ excep\ional[ cu o personali-tate puternic[, delicat[ ]n acela=i timp =i cu inima ve=nic t]n[r[“, a=a oconsider[ Ilinca.

Toate trei \in foarte mult la d-na Hilda Kevorchian, care le evi-den\iaz[ talentul =i le face mai sigure pe ele, contribuind la formareapersonalit[\ii lor. Modesta sal[ de sport a =colii este locul unde sereg[sesc prin dans =i unde imagina\ia =i visele prind aripi.

Fetelor, noi cei ce apreciem frumosul, v[ \inem pumnii =i a=tept[mcu ner[bdare noi apari\ii scenice pline de succes!

Elena ALECU

„A R K A“sau pasiunea pentru dans

Ilinca, Marina =i Anita

Din partea ambasadei Republicii Armenia ]n Rom`nia

Ambasada Republicii Armenia ]n Rom`nia are pl[cerea de a aduce la cuno=tin\[ faptul c[ ]n perioada 2-5 noiembrie 2005,

la Erevan va avea loc cea de a V-a Expozi\ie Interna\ional[ a t]rgului agricol <ARMPROD EXPO-2005>.

}n speran\a c[ prin intermediul Uniunii Armenilor dinRom`nia aceast[ informa\ie va ajunge la participan\ii poten\iali,

Ambasada Republicii Armenia este sigur[ de o bun[ colaborare =i ]n viitor.

14 ARARAT Restituiri

Harutiun Calustian a fost unul din ceicare au suferit de pe urma masacrului bar-bar comis de Imperiul Otoman asupra po-porului armean în aprilie 1915.

În urma atacurilor provocate de turciasupra mai multor sate armene=ti, atacurisoldate cu omoruri, ace=tia au ajuns =i însatul Iacarici, sat în care Harutiun Calustianlocuia împreun[ cu p[rin\ii s[i.

P[rin\ii s[i au fost decapita\i de turciiar Harutiun, r[mas orfan, a reu=it s[ fug[în mun\i, acolo unde for\ele de rezisten\[ale armenilor l-au luat sub aripa lor, undea r[mas pîn[ la maturitate.

Curînd dup[ aceea Harutiun reu=e=te s[ajung[ în România, stabilindu-se în ora=ulConstan\a. Din micile sale posibilit[\i î=ideschide un chio=c cu produse de cafea =idulciuri. Între timp o cunoa=te pe SatenigChevorchian cu care se c[s[tore=te plecîndapoi în Moldova, la Bac[u, de unde prove-neau rudele so\iei sale.

Aici, în centrul ora=ului, deschide un ma-gazin reprezentativ cu specialit[\i de cafea=i delicatese. Dup[ doi ani deschide o fabric[de surogate de cafea în spatele actualuluiteatru „Bacovia“ avînd ca muncitori anga-ja\i în propor\ie de 80 % armeni din ora=.

Fabrica era dotat[ cu utilaje specificepentru prepararea cafelei precum =i cu dou[ma=ini mari cu care f[cea transporturi demarf[ în tot jude\ul Bac[u, pe la comercian-\ii particulari de atunci.

Harutiun Calustian era membru în co-mitetul din cadrul Bisericii Armene, fiind

prezent la toate slujbele religioase al[turide to\i armenii din Bac[u ori de cîte ori P[-rintele Melconian din Roman venea s[ ofi-cieze sfintele slujbe. Calustian sprijinea cufonduri adunate de la armeni între\inereabisericii.

}n timpul r[zboiului aflînd c[ într-un lag[rde prizonieri ru=i se afl[ =i armeni a hot[rîts[ îi ajute cu îmbr[c[minte de iarn[, hran[ =ialtele. Astfel a luat leg[tura cu o parte dinarmenii mai înst[ri\i din Bac[u =i a f[cutpachete pentru a fi trimise în lag[r. Risculera foarte mare c[ci, de ar fi fost descope-ri\i, ar fi suferit to\i armenii =i familiile lor.

În timpul c[s[toriei Satenig Calustiana dat na=tere la 3 b[ie\i ce au fost boteza\iZohrab, Vartches =i Calust, ultimul ajun-gînd apoi pre=edinte al filialei Uniunii Ar-menilor din Bac[u.

În casa lui Harutiun se vorbea mai multarmene=te =i, doar dac[ aveau secrete, în-cepeau s[ vorbeasc[ între ei pe turce=te.

P[rin\ii ne repro=au mereu c[ nu eramsuficient de interesa\i de a înv[\a limba ar-mean[ =i acum, la b[trîne\e, realizez cît[dreptate aveau.

Dup[ cel de-al doilea r[zboi mondial,prin 1945-46, Harutiun a fost ridicat de acas[de un tîn[r locotenent de securitate fiind dusdirect în beciurile securit[\ii aflate în str.R[zboieni din Bac[u. I s-a repro=at atuncic[ a ascultat posturi de radio interzise!

Cît a stat arestat, timp de 11 luni de zile,a fost torturat =i batjocorit zilnic spunîn-du-i-se s[ fabrice cafea acolo.

Cei doi copii, Zohrab =i Vartches, ceveneau la el cu mîncare au fost =i ei tortu-ra\i de c[tre securitate în speran\a c[ vorm[rturisi cine =tie ce fapte reprobabile.

Harutiun, aflînd de chinurile prin caretrec copii s[i, se îmboln[ve=te de inim[ =iva p[r[si aceast[ lume la numai 66 de ani.

A=a s-a ]ncheiat via\a acestui om caredup[ ce a asistat la asasinarea p[rin\ilor lui]n Turcia a avut parte =i de pu=c[riile co-muniste din Rom`nia.

Nota red.: Acest text ne-a parvenit laredac\ie cu pu\in timp ]nainte de dispari\iadomnului Calust Christea Calustian ce afost pre=edinte al Filialei UAR Bac[u.

HARUTIUN CALUSTIAN, povestea unei supravie\uiri

Calust Christea CALUSTIAN

Armeni din Moldova între 1384 – 1625 (12)

CCoonnttrriibbuuþþiiii llaa ddiiccþþiioonnaarruull „„FFiigguurrii ddee aarrmmeennii ddiinn RRoommâânniiaa““

M

Mîrzaian – boier. Fiul lui stanciu, pîrc[-lab de Cetatea Alb[. Nepotul lui Oan[vornic (1468 – 1507). Vinde parte dinGrigore=ti lui Eremia vistier. Boier.Martor în sfatul domnesc (1468 – 1476).

Mîrzaian – protopop. Martor pentruTescani. Men\ionat la 1599.

Mîrzaian – tat[l lui spiridon din Fîntînele,\inutul Tecuci. Men\ionat la 1623, 1624.

Mîrzaian – vinde parte din +erb[ne=ti luiLupu Dragot[. Men\ionat la 1621.

Mîrzaian – vornic mare de |ara de Sus(1613 - 1619). Mare vornic în |ara deSus. Martor în sfatul domnesc (1613 -1615). Hotarnic. Martor. Porunce=tede=ugubinarilor s[ lase în pace satulIuca=ul al m[n[stirii Galata pentru omoarte de om.

Mircea Ezerian – fiul lui Petrea Ezerian=i al Dr[gu\ei. Nepotul Gradei. Vindeparte din F[ure=ti lui Ion. Men\ionat la1502 - 1510.

Ostahi Mirzaian – vistirnicel din C[z[-ne=ti. Martor la Br[teni =i Dragomi-re=ti pe L[pu=na. Men\ionat la 1619.

Paicu Mirzaian – c[lug[r. Fiul lui Iosif.Men\ionat la 1589, 1601.

Paladi Mirzaian – din Cîrlig[tura. Martorla vînzarea unei p[r\i din S[r[\ei. Men-\ionat la 1600.

Mitiutel Vartic – casa lui în Plopeni, \inu-tul Dorohoi. Men\ionat la 1593 – 1598.

Mo\oc +i=man – slug[ domneasc[. Str[-nepot Anei Frane. V[r lui Gheorghe+i=man, mare vornic. St[pîn în St[n-c[u\i pe Ciuhur. Men\ionat între 1596– 1597.

NNegril[ +i=man – slug[ domneasc[. St[-

pîn în Giurcani pe Elan. Men\ionat la1527.

Negril[ Vartic – jude în satul Seli=tea maisus de Movil[ la Cobîle. Men\ionat la1491, 1558.

Negril[ Erezian – slug[ domneasc[.St[pîn în Gura S[r[\ii.

Negril[ Mirzaian – bunicul lui Vartic =istr[bun lui Neculai din Oniciani, Giur-geni =i Avere=ti pe Bîrl[zel =i Cobîle.Men\ionat la 1576, 1612.

Fabian ANTON

Bun[ diminea\a Vaslui, bun[ diminea\aMoldova. Era ]nc[ plin[ noapte c]nd coboramdin trenul de noapte care ]=i f[cea datoria dela Bucure=ti la Ia=i. }n gerul nemi=cat al Aju-nului de Cr[ciun, n[me\ii Mo=ului lipseau.Doar un mic strat, un covora= timid, alb dez[pad[ acoperea totul c]t po\i vedea cu ochii.Dar drumul meu nu se ]ncheiase. Eram in-vitat al familiei Glod-Po-pa din comuna Tanacuiar cursa de la autoga-r[, supriz[. Era sus-pendat[, a=adar nu-mir[m]nea dec]t vredni-cia picioarelor. Daracest drum ]n loc de a-mi aduce oboseal[, lag]ndul c[ voi petrece acele s[rb[tori la \ar[unde a=a ceva n-am avut ocazia niciodat[,cu toate acestea spa\iul c]t =i timpul au ]n-cetat s[ mai existe. Cerul era senin =i at]t defrumos ]n lini=tea ]nghe\at[, iar soarele ]ndreapta mea^ Dar ce era asta? Era r[s[ri-tul. Soarele ]mi ar[ta mie muritorul c[ nudeparte mi-am ]nceput zilele vie\ii la r[s[-ritul Prutului, la B[l\i.

Gata. Iat[ =i Tanacu. E o comun[ fru-moas[ care cu vrednicie lupt[ cu greut[\ilevie\ii mai mult dec]t aiurea. |[ranul e un omal sacrificiului =i tare mai e de treab[. }n finecu un ajutor de la po=ta local[ am ajuns =i ladestina\ie: O cas[ cochet[ cu od[i de primire=i cu toate cele de trebuin\[, o b[t[tur[ ca ]ntoate p[r\ile =i o gr[din[ bine treb[luit[.Gazdele Argentina =i Doina, fiica ei, ca totce-i moldovean au dovedit o ospitalitate mare.Zilnic venea fel de fel de cum[tre la o vorb[]n casa Glod-Popa iar zilele erau secetuitede tot ce era mai bun.

Iat[ c[ ]ntr-una din acele neuitate zile s-au adunat s[ stea la vorb[, c[ doar nu erazi de lucru ci una de s[rb[toare cu de-alegurii ca de obicei nelipsite pe mas[, maimulte vecine, iar una mai istea\[ =i vor-b[rea\[ nevoie mare \a\a Olga mi-a atrasrepede aten\ia. <|a\[, am ]ntrebat-o eu. Iaspune-mi matale, ai votat Constitu\ia?> <Da,am votat> <Dar, ai =tiut cum =i ce trebuie s[faci?> <Cum nu, la to\i ne ar[ta cum s[ facem,=i am votat =i eu =i pentru patru nepo\i><Bine, dar \a\[ Olga, dar nu =tiai matale c[votul e strict personal?> <Da’ de unde s[ =tiu.Am votat =i gata> <+i ce ai votat?> am isco-dit-o eu cu p[cat. <Ap[i am pus pe toate«Da»> <Frumos>, i-am spus cu glas tare =iam t[cut. <Dar matale care vii de la Bucu-re=ti, ai votat Constitu\ia?>, m-a ]ntrebat eacurioas[. <Nu, \a\[, am min\it eu> <Da’ dece nu?> veni ]ntrebarea ei privindu-m[ drept]n fa\[. <Iaca, \a\[, de ce nu. Fiindc[ n-am=tiut =i nu =tiu nici acuma «Ce este Consti-tu\ia?». Ei bine \a\[, fiindc[ n-a= vrea chiars[ mor prost =i fiindc[ matale ai votat-o bachiar =i ]nc[ pentru patru nepo\i tot prinbinecuv]ntare matale ]nva\[-m[ =i pe minece este Constitu\ia?> <Ce este? m-a ]ntrebatea foarte nedumerit[^ =i dup[ o pauz[ ca =ic]nd s-a ]nt]mplat ceva stra=nic, tot pe minem[ ]ntreab[: <D-apoi da’ ce-i?> Nu =tii?><Nu> =i a ]nceput a r]de cu sufletul ei cinstit=i amuzat de toat[ istoria, =i cum adesear]sul e molipsitor, au r]s =i cumetrele, iar deveselia lor at]t de curat[ m-am molipsit =ieu^

A=a s-au scurs implacabil =i ultimelezile al[turi de excelentele gazde, a venit =inoul an al 92-lea. }n noaptea acelui lini=tit]nceput de an am ie=it afar[ unde m-a ]n-v[luit un ger cobor]t de pe majestatea bol\iicere=ti plin[ de via\a stelelor nesf]r=ite ce opopuleaz[. Era ora dou[ dup[ miezul nop\ii

cu un aer plin de s[n[tate ce numai la \ar[poate fi g[sit, dar iat[ c[ ceva neobi=nuitm[ scoate din prea scurta visare a infinitu-lui din care m[ sim\eam c[ fac parte. M-am]ndreptat spre ad[postul p[s[rilor =i m-aml[murit: Era un murmur lini=tit =i f[r[ ]ntre-rupere a c]torva zeci de ra\e. Uimit m-amoprit ]n loc =i am stat s[ le ascult cum dis-

cutau. Erau ]ntr-un par-lament, dar un parla-ment lipsit de tunete=i fulgere^

A venit ]n celedin urm[ =i ultima

bun[ diminea\a.Z[pada ]nc[ se l[sa a=teptat[. Mi-am luatr[mas bun de la gazde =i neuit]nd nici declasica ospitalitate moldoveneasc[ care lecaracteriza, am pornit la drum pe oscurt[tur[ ce traversa o p[dure, c[l[uzit obucat[, apoi singur ma luat drumul ]n piept.C]nd am ie=it ]n c]mp m-am bucurat c[ p]n[la urm[ m-am descurcat prin p[dure =i ammul\umit Cerului. Aerul minunat dar receera dominat de frumuse\ea soarelui iarstr[lucirea stratului sub\ire =i netulburat teorbea. Deasupra ni=te ciori bezmetice aler-gau undeva spre p[dure, iar ]n jur \ipenie deom. Nu m[ miram deoarece =i Noul an opornise =i el la drum ca mine. Acumr[s[ritul era la st]nga mea. Ritmul pa=ilormei mi-au adus ]n fa\[ un cr]mpei emines-cian: <+i cum vin pe drum de fier/Toatec]ntecele pier^> }n dep[rtare ap[rea ca op]lp]ire Vasluiul^ Da. Nu-i o inven\ie, e unimn <ro=u> o metafor[ sadovenian[^ Al\i„ro=ii“ se perind[ pe covorul alb al drumu-lui: Ana, Luca, Teohari, Petru Groza,Gheorghiu-Dej, 6 Martie 1945, <Alegerile>din 1946, 30 Decembrie 1947, condamn[ri„]n numele Poporului“, Ceau=escu – pere-chea dictatorial[, Academia Rom`n[,Pr[bu=irea dictaturii Decembrie 1989^ Iat[-m[ intr]nd acum =i ]n Vaslui, dar mai am demers p]n[ la gar[^ Doamne, =i ce a fost:Revolt[ sau Revolu\ie? Cl[diri ]n jurulComitetului Central ]n fl[c[ri, ]n fl[c[ri, ma-nuscrise =i nenum[rate volume unicate dis-p[rute ]n acel incendiu incredibil, la fel =i laPalatul Regal. Comitetul Central r[m]ne ]naceast[ scen[: Neatins. Da, neatins p]n[ ]nzilele? Dar cei peste o mie de mor\i cine i-ofi ucis? Dac[ a fost vreo revolu\ie =i nu orevolt[ spontan[ ar fi existat cert =i un con-duc[tor. Cine a fost atunci acela? Nu a fostnimeni. +i \a\a Olga =i Constitu\ia Con-sfin\it[ prin acel Referendum, a fost cons-fin\it[ oare de Talpa |[rii cu at]t mai multcu c]t tare mul\i habar n-aveau ce-i aia Con-stitu\ie. Un lucru str[luce=te ]n prezent =ibate tare deasupra \[rii: Imnul <De=teapt[-te rom`ne> a lui Andrei Mure=anu este azimai mult ca niciodat[ o real[ profe\ie =i arfi un mare p[cat s[ fim du=i numai de muzi-ca lui Anton Pann. O apoteoz[ ar fi prinVoin\a Na\ional[ Imnul marelui poet mol-dovean Vasile Alecsandri scris[ pe portativde Hübsch. Dumnezeu s[ binecuv]nteze \araaceasta at]t de chinuit[, iar Patria, a=a cumo dore=te Vasile Alecsandri: Tr[iasc[ Patriasub soarele ceresc, Trai vesel p[m]ntesc^E o dorin\[ care prin strig[tul lui AndreiMure=anu ]n numele Domnului se poate]nf[ptuit^

Trenul de Ia=i-Bucure=ti s-a pus ]n mi=-care iar ]n urm[ r[m]ne Tanacu, Vasluiul,Moldova at]t de bine primitoare^ Larevedere!

Sergiu BURDEA

""CCoonnssffiinn]]iirree""

Uniunea Armenilor din Rom`nia

comunic[ tuturor celor care doresc s[ ne contacteze c[noua adres[ de e-mail a UAR este:

uniunea_armenilor@aci.ro

15Culturå ARARAT

Un savuros =i deloc…fals tratat de vîn[toare

Septuagenarul domn Alexandru Alaci amai publicat în urm[ cu cî\iva ani la Edi-tura Ararat un delectabil volum de pove=tivîn[tore=ti, ap[rute într-o colec\ie non-fic-tion – Camil Petrescu – ini\iat[ de prozato-rul Bedros Horasangian, pasionat c[ut[torde amintiri autenticiste ale altor “coloneiLocusteanu”: scriitori a=a-zicînd neprofe-sioni=ti, dar care au ceva de spus =i o spuncu farmec =i miez. Iat[-l îns[ pe autorulnostru revenind, în 2005 cu o nou[ serieconfesiv[ (oarecum) pe aceea=i linie, post-fa\at[ de acela=i B.H. din care cit[m – spredeschiderea apetitului de lectur[ – urm[-toarele: „Alexandru Alaci a fost o via\[ în-treag[ în mijlocul naturii. +tie flora =i faunaRomâniei ca pe propria-i biografie. S-a apu-cat de scris cînd al\ii renun\[. Întortochea-tele poteci sînt o confirmare a talentului depovestitor al unui om care a tr[it FRU-MOS. Pline de culoare. Fiecare povestire are=i un tîlc ascuns. Un moralist se risipe=teprintre întîmpl[ri de tot felul, cu oameni =ianimale, cu vîn[tori =i istorii care, adunate,adun[ ISTORIA unei vie\i. +i a unui timp“.De=i neme=te=ugit (comparativ cu B.H.) =icam conven\ional, cuvîntul introductiv sem-nat de dr. ing. Virgil Pusca Horeanga î=i arerostul s[u. Glosarul de termeni din final eutil, chiar dac[ uneori nu tocmai exact (deexemplu „a h[l[dui“ nu înseamn[ neap[rat„a tr[i în voie“). Alc[tuit[ din istorisiri îngeneral scurte, cartea e împ[nat[ discret =icu mirodenii culturale, cu incursiuni amu-zante în mitologia greco-latin[, f[cînd cu

ochiul în direc\ia unui model celebru: Ale-xandru Odobescu, cu al s[u Pseudocyne-getikos. Farmecul evocator te trimite îns[cu gîndul – toute proportion gardee – lamaestrul Mihail Sadoveanu. Paginile sîntornate cu mici fotografii ale vînatului =i alevîn[torului/vîn[torilor, dar =i cu „pove=tiîn pove=ti“ unde, vorba autorului, „M[ies-tria împletirii realului cu imaginarul, pun lagrea încercare spontaneitatea naratoruluic[ruia, uneori, îi putem acorda epitetul de«mare vîn[tor» comparabil cu al înainta=i-lor Tartarin din Tarascon sau a celebrului Ba-ron Münchaussen“. Cele nici 90 de paginiîn=ir[ ca alicele pe a\[ de toate: relat[risavuros-sf[toase, alerte =i pline de suspensedespre vîn[tori de ra\e pe Mosti=tea sau peapa Barc[ului, vîn[tori de „crih[nci de Bi-lie=ti“ (ra\e ro=ii) pe apa Siretului inferior,despre ie=iri la vîn[toare de lupi în Mar-ghita-Bihor, la vîn[toare de mistre\i pe…Dumnezeu mai =tie pe unde, la ur=i, la fa-zani sau la coco=i de munte pe tot felul decoclauri din toate col\urile \[rii; dar =i des-pre tot felul de personaje (cum ar fi „men-torul“ Nenea Victor), ba=ca evoc[rile mus-toase =i nostagice despre Balta C[l[ra=ilorînaintea desec[rii din 1967, excursurile des-pre revistele =i asocia\iile de profil, nara-\iunile de „h[ituire“ al[turi de tovar[=ii deexpedi\ii aventuroase… Una dintre „vede-tele“ volumului este vîn[toarea preziden-\ial[ de mistre\i a lui Nicolae Ceau=escu dela p[durea bihorean[ Fagul-Balc (v. capi-tolul Ort[cii la vîn[toare, un inventar pa-sionant de secven\e „istorice“). Iat[ o mos-tr[ narativ[ de tot hazul: „În schimbul dia-logurilor avute, N. Ceau=escu îi informea-z[ pe compagnoni c[ i-a venit un porc marecît o magazie, în care a tras cu dublu expre-sul (formulare inadecvat[ vocabularului vî-n[toresc) =i probabil l-a r[nit. I. Gh. Mau-rer, cu sarcasmul caracteristic, îl interpeleaz[prompt: =i în care parte zici c[ l-ai p[lit,Nicule? În cur sau în cap? Interpelatul bo-sumflîndu-se imediat, dar memorînd afron-tul“. Vîn[tori în Epoca de Aur… Dincolode orice anecdotic[ =i de harul evocator,pentru Alexandru Alaci vîn[toarea este îns[un stil =i o filozofie de via\[, un „naturel“care se transmite =i povestirii. S[ lua\iaminte fe\ii mei e o istorisire care începecu înv[\[turile unei „misatre\oaice“ c[tre go-dacii ei: „Cînd cucuruzul va fi în lapte, nevom hr[ni pe s[turate, c[ci nimic nu-i maigustos, dar pîn[ atunci mai d[m cîteva raiteprin barabulele de pe coast[ sau prin napii

de lîng[ vale…“ =i se tremin[ cu un triumfcinegetic stropit cu referiri la Xenofon.

Una peste alta, la sfîr=itul acestui vo-lum nu po\i decît s[ regre\i c[ are doar 80=i ceva de pagini. Se simte, pe alocuri lipsaunui ochi atent la redactare (v. nu pu\inelegre=eli de ortografie, dar în fine – autentici-tatea…). Ultimele capitole nu mai au preamult[ leg[tur[ cu vîn[toarea propriu-zis[,ci sînt fragmente memorialistice din copi-l[ria =i adolescen\a pre-cinegetic[ a auto-rului nostru (Pricopseala înv[\[turii, Orade rezisten\a materialelor, Veteranii).Nu-i vorb[, interesante =i expresive =i ele,mai ales în m[sura în care ne ofer[ detaliidespre biografia =i „anii de ucenicie“ aivirtualului vîn[tor din Republica Popular[Român[. Între toate, Ucenicia pune în va-loare talentul unui prozator genuin de for\[:„Fiind primul nepot al bunicilor materni,Sarchis Ivanovici din Buz[u =i al patruleaîn linie b[rb[teasc[ a tatei mo=ului Asfadur,acesta împreun[ cu fratele G[itan =i amiciiau tras un zaiafet de pomin[ la crî=ma Ma-ri\ei cur de fier, bucuros c[ are cui l[sa cîteceva din n[ravurile vîn[torii. Na=ii de cu-nunie ai p[rin\ilor =i de botez ai mei mi-audat numele de Alexandru, ce s-a acordat cuini\ialele ascenden\ilor, iar preotul Agop as[vîr=it ritualul botezului, trecîndu-m[ înoastea cre=tinilor Gregorieni dup[ canoane.Sub aceste auspicii am început s[ cresc, în-dr[gind vîn[toarea de la vîrsta întreb[rilor(…). Primele pove=ti mi le-a spus bunicaTinca, care îmi dest[inuia istoria fiec[ruitrofeu aninat pe pere\ii od[ii, cît =i chiolha-nurile prelungite ce încheieau întotdeaunavîn[toarea în s[tucul vrîncean al Tichiri=u-lui“. Poate n-ar fi r[u ca povestitorul prinvoca\ie care este Alexandru Alaci s[ pun[pe hîrtie =i alte amintiri decît cele vîn[to-re=ti de=i – m[rturisim – nou[ acestea ne-au f[cut cel mai abitir cu ochiul. Avem de-a face cu un maestru al genului, cam zgîrcitcu povestitul, dar – vorba reclamei – „pu-\in, ca tot ce-i bun, =i bun ca tot ce-i rar“. Îisuger[m domnului Alaci s[-=i strîng[ toatecinegetico-story-urile, s[ le organizezeîntr-o „montur[“ =i s[ le serveasc[ gurman-zilor genului. Care nu sînt pu\in numero=i!

O istorie a comunit[\iiarmene din Gala\i

Cam în acela=i timp a ap[rut, la aceea=ieditur[, o carte semnat[ de Fabian Anton,redactor la revista Ararat, intitulat[ Isto-ria comunit[\ii armene din Gala\i. Titluleste îns[ mult prea generos; mai aproapede adev[r ar fi fost, s[ spunem, „o istoriea…“, sau „din istoria…“. Volumul este unulde mici dimensiuni (aproximativ 100 de pa-gini) =i are o elegan\[ discret[: cîteva poze„retro“ cu diverse col\uri din Gala\ii de al-t[dat[ deschid ferestre c[tre o lume disp[-rut[. Grosul c[r\ii e alc[tuit din prelucrareaunui lung interviu acordat lui Fabian Anton(v. capitolul Începutul) de un „b[trîn prie-ten“ armean pe nume Surenian, n[scut laGala\i, stabilit apoi la Bucure=ti, în StateleUnite =i, în cele din urm[, la Tîrgovi=te. Prinintermediul s[u intr[m în atmosfera unuiora= „de alt[dat[“. Iat[ un fragment nostal-gic plin de mîndrie local[: „Ora=ul acestanu mai este de mult ce a fost… Comuni=tiil-au nenorocit aducînd aici, pentru a popu-la monstrul acesta siderurgic, tot soiul despecimene de pe întreg cuprinsul \[rii. S-aales praful de un ora= al boierilor b[gîndmarf[ olteneasc[ =i reg[\eni…“ Discu\ia seîncheag[ alene, levantin =i – spune FabianAnton – „cu cafeaua aburind[ în fa\[, amînceput s[-l «descos» atunci pe b[trînuldomn Surenian pentru a-l face s[ dezv[luie=i ceea ce =tie despre importanta comuni-tate de armeni ce contribuiser[ cîndva la

faima acestui ora=“. Capitolele convorbirii:Comunitatea armean[ din Gala\i, Bise-rica armean[, Armeni de ieri, La Gala\ial[turi de Rinaldo, regele decaden\ei, Leo-nard, „prin\ul operetei“, Nae Ionescu,un iubitor al armenilor (acesta, br[ileande origine), Odiseea casei „Cuza-Vod[“,nu „jaloneaz[“ atît o istorie a comunit[\iiarmene din ora=ul de la Dun[re, cît maiales istoria personal[ – plin[ de farmec =ide c[ldur[ pitoresc-evocatoare – a b[trînu-lui Surenian =i perspectiva lui asupra comu-nit[\ii armene din localitate. Via\a g[l[\ea-n[ dintre cele dou[ r[zboaie, cu persona-jele ei pitore=ti (boemul Rinaldo, între multealtele), cu vedetele ei (tenorul de operet[Nicolae Leonard, între al\ii), cu locurile eiprivilegiate, cu focarele vie\ii comunitarearmene, totul e prins pe canavaua confiden-\elor autobiografice =i al întreb[rilor luiFabian Anton care o transform[, pe nesim-\ite, într-un micro-roman confesiv. O Ad-denda listeaz[ scrupulos într-un „mic dic-

\ionar“ Personalit[\i armene din Gala\ipe baza informa\iilor din volumul Figuride armeni din România de Bogdan C[u=,Ed. Ararat, 1998 (printre cele mai cunos-cute: Virgil Madgearu, Manole Auneanu,Grigore =i Eugen Trancu-Ia=i) iar un grupajde Note privind comunitatea armean[din Gala\i ofer[ date =i statistici pre\ioaseprivind ocupa\iile armenilor g[l[\eni, orga-niza\iile, bisericile =i =colile acestora, pro-priet[\ile =i magazinele lor; afl[m astfel c[toate cafenelele din Gala\iul interbelicapar\ineau unor armeni… =i multe alte datecare, prin simpla acumulare, creeaz[ o at-mosfer[. Exist[ =i statistici ale func\ionari-lor de stat, liber-profesioni=tilor =i mese-ria=ilor armeni din ora=; afl[m tot felul deinforma\ii genealogice privind ramura g[-l[\ean[ a familiei Trancu; afl[m, de aseme-nea, dintr-un interviu inedit al dlui MirceaNicolau (citat aici) c[ un anume Ibr[ileanudin Gala\i, militant legionar în tinere\e (=iconfundat de unii neaveni\i cu marele criticG. Ibr[ileanu, acesta – cunoscut om destînga), avea s[ duc[, involuntar, la aresta-rea lui Alexandru Paleologu în 1959 (v. =ivolumul de convorbiri al acestuia din urm[cu Stelian T[nase). Extrem de interesantesînt statisticile complete privind, între alte-le, num[rul profesorilor =i elevilor armenide la =colile =i licele din ora= între 1869 =i1927. La fel – lista membrilor de azi aiComunit[\ii Armene din Gala\i, în v[dit =idramatic regres numeric fa\[ de perioadade dinaintea r[zboiului… E=antioane de epo-c[ despre via\a comunitar[ ofer[ =i extrase-le „interbelice“ din sec\iunea final[: Zia-rul Ararat despre comunitatea armean[din Gala\i în anii ’20 =i ’30.

O „felie“ de istorie despre via\a uneicomunit[\i armene=ti cîndva puternice, par-te integrant[ a identit[\ii marelui port du-n[rean. O reconstituire neconven\ional[, omicro-istorie puzzle, amestecînd documen-tul brut cu rememorarea subiectiv[. +i, neplace s[ credem, un proiect deschis, careî=i a=teapt[ continuarea…

Povestiri armene=ti ale vie\ii

Pagin[ realizat[ de Cristina MANUK

<Paradjanov, ultima prim[var[>Acesta este titlul acelui film

care red[ povestea ultimelor lunidin via\a celui ce a fost renumit-ul cineast armean Serghei Para-djanov (1924-1990). Film[rile aufost realizate de c[tre prietenuls[u apropiat, Mikael Vartanov.Filmul, care a fost prezentat pe 15iunie la Erevan, are fragmentedocumentare care prezint[ ima-gini din timpul turn[rii unora dincrea\iile sale. S]nt prezentate, deasemenea, scrisori inedite, eroiai lui Paradjanov ]n timpul ulti-melor zile de filmare. Lucrarea afost realizat[ ]n anii 1989-1990.

La Erevan a fost proiectatnumai ]ntr-un cerc restr]ns, dar afost prezentat la Sankt-Peters-burg, Berlin, Praga, Montreal,New York etc.

<Paradjanov, ultima prim[-var[> a primit ]n 1993 premiulcel mare al Academiei filmuluidin Rusia, iar ]n 1995 a cucerit

titlul de cel mai bun film la Festivalul de la San Francisco. (M.K.)

16 ARARAT InstantaneeLa concursul Miss Europa2005, desf[=urat la Paris,reprezentanta Armeniei, LusinéTovmasian, se claseaz[ ]npozi\ia a doua,dup[ reprezentanta Germaniei.

A 90-a aniversare contra 2 PAC

Unul dintre panourile publicitare

din Erevan cheam[ larecunoa=terea Genocidului.

Prea pu\in preocupa\i de isto-rie, raperii armeni nu se

g]ndesc la comemorarea vic-timelor Genocidului, ci la

resurec\ia lui 2 PAC

Hora unit[\ii

De 28 mai, ziua independen\eiprimei republici, 200.000

de armeni au ]ncins o uria=[hor[ ]n jurul Muntelui Araga\

}ntre cer =i p[m]nt

Cu ocazia celei de-a 60-aanivers[ri a victoriei ]ncel de-al doilea r[zboimondial 500 de alpini=tiau escaladat Elbrusul,cel mai ]nalt v]rf dinCaucaz. Printre ace=tia =itrei armeni.

Coca-Cola ar trebui s[-l premieze

pe acest constructor dinErevan pentru reclama„la ]n[l\ime“ pe care a

f[cut-o m[rcii.

3 iulie: Cilicia intr[ ]n vechiul port al Marsiliei. Pornit[ de la Poti spreAmsterdam, trec]nd prin porturile M[rii Negre, ale Mediteranei =i ale

Atlanticului, vechea corabie readuce la via\[ arta naviga\iei din regatul medieval armean al Ciliciei.