doc oga blejoi2012

“DOCUMENTATIE TEHNICA IN VEDEREA OBTINERII AVIZULUI DE GOSPODARIRE A APELOR”Proiect nr. B-URB-07-OB5 “REACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U. AL COMUNEI BLEJOI, JUDETUL PRAHOVA”

P R O I E C T N R. B- URB – 07-OB5

__________________________________________________________________

DENUMIRE PROIECT: REACTUALIZARE PUG SI RLU AL COMUNEI BLEJOI – JUDETUL PRAHOVA

LOCALITATEA: BLEJOI

FAZA DE PROIECTARE: DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ ÎN VEDEREA OBTINERII AVIZULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR

BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI BLEJOI

PROIECTANT GENERAL: S. C. BLOM ROMANIA S.R.L. __________________________________________________________________

PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L. 1


DOCUMENTATIE TEHNICA PENTRU OBTINEREA AVIZULUI DEGOSPODARIRE A APELOR PENTRU

”REACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U. AL COMUNEI BLEJOI – JUDETUL PRAHOVA”

A. PREVEDERI COMUNE

a). DATE GENERALE

a.1. Localizarea obiectivului

Lucrarile prevazute in aceasta documentatie tehnico-economica, sunt amplasate in comuna Blejoi, judetul Prahova.

Din punct de vedere administrativ comuna Blejoi se situeaza in centrul judetului Prahova, la limita nordica a resedintei de judet Ploiesti, la distanta de 3 km de acesta si 65 km de Bucuresti. Vecinatatile conform planului de incadrare in zona sunt :

N – Oraşul Boldeşti-Scăieni; S – Comuna Ariceştii Rahtivani; E – Municipiul Ploieşti, Comuna Bucov; V – Comuna Păuleşti.

Din punct de vedere geografic este situata in sud-estul teritoriului tarii, in Campia Ploiesti. Paralela de 45º latitudine nordica si meridianul de 25º se intersecteaza pe teritoriul administrativ al comunei, la aproximativ 250 m de podul din nordul localitatii.

Accesul in comuna se face pe: Cai rutiere:

Drumuri nationale:DN1, DN1A, DN1BDrumuri judetene: DJ102-Poiesti-Paulesti;

DJ151I-Ploiesti-DN1; DJ156-Ploiesti-DN72.

Cale ferata: Ploiesti-Valeni de Munte.

Lucrarile propuse prin prezenta documentatie vor consta in reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa, reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si executarea unei statii de epurare a apelor uzate in localitatea Gagesti.



Toate lucrarile propuse vor fi executate in intravilanul comunei Paulesti, judetul Prahova.

a.2. Titularul si beneficiarul investitiei

PRIMARIA COMUNEI BLEJOI

a.3. Denumirea completa a societatii beneficiare

PRIMARIA COMUNEI BLEJOI Adresa: Sos. Ploieşti-Văleni, nr. 1003– judetul Prahova

Reprezentant: primar Adrian Dumitru

a.4. Proiectant general

S. C. BLOM ROMANIA S.R.L. Targoviste

b). CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE

Geomorfologic este situata pe interfluviul vaii Prahova si valea Teleajenului, in zona centrala a campiei Ploiesti, cu o orientare generala nord -vest catre sud–est. Teritoriul administrativ al comunei este situat pe o suprafata unde se intrepatrund trei forme de relief respectiv:

zona de deal in partea de nord, reprezentata prin Dealurile Ploiestilor, ultimele inaltimi subcarpatice care pe aliniamentul Tintea-Blejoi-Bucov-Urlati vin in contact direct cu campia;

zona de campie in partea de sud-vest, respectiv Campia piemontana a Ploiestilor, ce face trecerea de la Subcarpatii de Curbura la Campia Romana;

zona de terasa si de lunca a vaii Teleajenului care strabate teritoriul administrativ al comunei la limita estica (constituind si limita naturala cu comunele invecinate), a carei terasa vine in contact direct cu zona de deal si de campie.Geomorfologic, este situat pe malul drept al vaii Teleajenului, in Campia

piemontana a Ploiestilor. Dealurile Ploieştilor din zonă, respectiv Dealul Blejoi are pante domoale, cu

o altitudine maximă de 250 m. Apare pe dreapta Teleajenului, ca deal izolat. Aspectul lui se datorează depozitelor recente (argile, nisipuri argiloase şi piatrisuri) larg cutate.

Versanţii ce sunt alcătuiţi din aceste roci cu rezistenţa redusă dar cu plasticitate ridicată se caracterizează printr-o dinamica extrem de activă. Densitatea fragmentării reliefului în acest areal este de 3 km/km², spre



deosebire de terasă văii Teleajenului unde aceasta este mult mai mică respectiv 0,5km/km². Declivitatea versanţilor predominantă este de 15-25º iar energia de relief în zona de dealului este de 100 m favorizând eroziunile torenţiale ce crează văi cu direcţia de scurgere est-vest spre pârâurile Strâmbă şi Dâmbu.

Câmpia Ploieşti este o câmpie piemontană, ce a rezultat din suprapunerea şi îmbinarea unor conuri aluviale mari, dezvoltate de râurile carpatice sau cu obârşii în Subcarpaţi, în pleistocenul superior-holocen, în condiţiile în care unele sectoare sufereau subsidenţe active. Depozitele aluvionare sunt alcătuite în partea superioară din argile, nisipuri argiloase trecând în baza în pietrişuri cu stratificaţie torenţială şi cu intercalaţii subţiri de nisipuri grosiere ce formează vastul con de dejecţie aluvionar Prahova – Teleajen pe o rază de aproximativ 40 de km, cu suprafaţa uşor bombată.

Grosimea aluviunilor variază de la nord spre sud, respectiv de la amonte spre aval, astfel încât de la o grosime de 70-80 m ajungând la o grosime de 5 m. Datorită zonei de subsidenţă la periferia conului de dejecţie cursurile râurilor îşi schimba direcţia îndreptându-se spre sud-est urmând panta generală a câmpiei.

Câmpia Ploieşti face trecerea de la zona subcarpatică situată la nord şi zona Câmpiei Romane situată la sud.

Din punct de vedere morfologic suprafaţa câmpiei are o înclinare redusă, în care râurile au cursuri foarte meandrate, divagante, cu frecvente modificări a albiei în trecut.

Datorită poziţiei şi oscilaţiei pânzei freatice sunt zone supuse la saturări, iar în trecut la inmlăştiniri de aceea au fost îndiguite, desecate, transformate în terenuri agricole sau, în incinte piscicole. Altitudinea câmpiei nu variază foarte mult sub raport hipsometric, media fiind de aproximativ 183 m, iar altitudinea maximă scade de la 200 m (în nord-vestul localităţii), până la 165 m la limita sud-estică a localităţii Ţânţăreni.

Formele negative de relief, microdepresiuneile sunt cauzate de fenomenele de sufoziune iar cele pozitive sunt reprezentate de movile şi depuneri antropogene. Terenul este plan cu o înclinare de aproximativ 1º de la nord-vest la sud–est în direcţia de curgere a raului Teleajen.

Terasă şi lunca se dezvolta de-a lungul Văii Teleajenului. Teleajenul constituie limita naturală a teritoriului administrativ la est. În

acest sector Teleajenul îşi lărgeşte albia, îşi despleteşte apele în prundişuri şi îşi schimba firul principal după fiecare viitura. Malurile sunt abrupte, cu o înălţime de 30-40 m în nord, respectiv în dreptul localităţii Blejoi şi scad la 3-5m în sud, în dreptul localităţii Ţânţăreni.

Teleajenul a supraaluvionat regiunea îndreptându-şi apele spre câmpie în trei braţe (prin şaua de la Gageni, pe traseul actual, pe la Boldeşti, şi prin depresiune, spre Cricovul Sărat), aşa cum dovedesc aluviunile sale (Gh. Niculescu, 1963). În cuprinsul dealurilor, valea Teleajenului se conturează ca un culoar transversal foarte bine precizat, cu lăţimi de 1-3 km, în care se includ lunca şi terasele principale.



Lunca este bine diferenţiata mai ales pe malul stâng, pe malul drept în dreptul localităţii se îngustează şi pe unele porţiuni dispare complet ea este bine dezvoltată în zona din sud. Terasa Măgurele apare numai pe stânga raului unde are o lăţime de aproape 2 km.

Înclinarea generală a terasei este de la nord-vest la sud-est cu o pantă de 1%. Luncile pârâurilor de pe teritoriul administrativ al comunei sunt slab dezvoltate şi cu o extindere redusă.

Conditii climatice Clima pe teritoriul comunei Blejoi este temperat continentala la limita dintre subtipul climatului cu nuante de continentalism accentuat si subtipul climatului continental de tranzitie din zona centrala a Campiei Romane. Influenta zonelor locuite asupra temperaturii aerului este sesizabila mai ales în sezonul rece, când diferenta dintre localitati si împrejurimi poate atinge valori de 8 –10ºC. Vara, ca urmare a cresterii intensitatii radiatiei solare (peste 15 cal/cm2/luna) si a predominarii timpului senin, temperatura aerului înregistreaza valori ridicate – media lunara depasind 20ºC. Din analiza valorilor anuale se constata variatia acestora de la un an la altul, cea mai mare medie anuala inregistrata la Ploiesti fiind de 11,8 °C in anii 1936 si 1946, iar cea mai mica de 8,9°C in 1940. Intre anii 1970-1992, temperatura medie anuala a fost de 10°C in zona. Temperaturi medii zilnice ale anului foarte ridicate s-au inregistrat la 31 iulie 1985 de 29,4°C. Vantul are directii si intensitati diferite in functie de relief, inaltime si asezarea zonei studiate. Regimul eolian indica o frecventa mai mare a vanturilor din sectorul nord-est(14,9%) si est(13,3%). Vitezele medii anuale, variaza intre 2,3 si 3,1 m/s la scara Beufort. Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 25,8%

HidrografiaReţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei aparţine sistemului hidrografic

Ialomiţa al cărei afluent principal Teleajen, străbate judeţul Prahova de la nord-vest la sud-est aducând un important aport de debite. Analiza elementelor hidrografice în strânsă dependenta cu ceilalţi factori fizico-geografici prezintă o deosebită importanta atât din punct de vedere teoretic deoarece ajuta la descifrarea evoluţiei regiunii, cât şi din punct de vedere practic prin măsurile ce pot fi luate pentru amenajarea şi valorificarea potenţialului hidrografic în diferite domenii ale economiei.

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al comunei Blejoi nu este foarte densă fiind alcătuită din:

Cursuri permanente de apă; Cursuri temporare;



Canale de irigaţii, desecare; Cursurile permanente de apă au o direcţie de curgere de la nord-vest la sud-est

şi sunt vai tinere în care albiile sunt puţin adâncite.Pârâul Dambu ce străbate extravilanul comunei în partea centrală de la nord-

vest la sud-est este un afluent al Râului Teleajen. Suprafaţa bazinului hidrografic al pârâului este de 188 km² cu o lungime de 39 km altitudinea la izvoare 340m la vărsare 100m.

Pârâul Dambu are un debit mic şi este regularizat pe aproape toată lungimea sa, pe teritoriul comunei Blejoi, cu excepţia zonei de sud (spre limita administrativă cu Municipiul Ploieşti) unde apar zone inundabile, la precipitaţii maxime. Afluenţii pârâului Dambu, respectiv pârâul Strâmbă şi pârâul Bleaja, au un curs temporar cu albii slab încastrate şi foarte înierbate. Cursurile de apă de pe teritorul comunei îşi modifica debitele în condiţiile de precipitaţii abudente şi datorită drenajului insuficient apar zone cu umiditate ridicată.

Arealul studiat apartine din punct de vedere floristic zonei de silvostepa. Vegetatia spontana este reprezentata de exemplare rare de Prunus spinosa (porumbar), Tamarix palasii (catina rosie), Rosa canina (macesul), Crategus monogyna (paducelul) si Rubus caesius (murul). Vegetatia ierboasa spontana este constituita din ierburi mezoxerofile: poa pratensis (firuta), Festuca pseudovina (festuca), Lolium perene (lolium). Dintre arbusti intalnim: porumbarul (Prunus spinosa), alunul (Corylus avelane), paducelul (Crategus monogina). In paduri predomina ca specie stejarul pedunculat(Quercus pedunculata), cu specii de ulm(Ulmus foliaceea), carpen(Carpinus betulus), frasin(Fraxinus excelsior). In culturile agricole intalnim o serie de buruieni ca: Cynodon dactylon (pirul gros), setaria viridis, glauca (mohorul), Convolvulus arvenvis (volbura), Cirsium arvense (palamida), Sonscotul, Amaranthus retoflexus (stir). Plantele cultivate specifice zonei sunt: graul, orzul, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahar, lucerna, legumele. In intravilan intalnim pomi fructiferi (mar, par, prun, cires, visin) si vita de vie. Solurile

Aspectul general al terenului pe intreg teritoriu al comunei este plan si stabil, specific reliefului de campie, cu denivelari mici in zonele de eroziune a retelei hidrografice.

In apropierea cursurilor de apa, pe zonele cu drenaj insuficient, s-au produs fenomene de baltire creand areale cu umiditate excesiva. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, NP 074/2002, in functie de relieful zonei, pe baza prospectiunii de detaliu s-au identificat urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria importanta redusa.

Succesiunea litostratigrafica generala a zonei este uramatoarea de la suprafata :



Pamanturi de umplutura sau sol vegetal cu grosimi diferite de la punct la punct (in general variaza de la 0,50 la 0,80 m);

Argile prafoase cafenii pe alocuri nisipoase sau cu concretiuni calcaroase, cu grosimi de ordinul;

Pietrisuri si bolovanisuri, cu grosimi mari de zeci de metrii continand mai putin de 20% nisip cu un grad de compactare suficient.

Complexul argilos prafos nisipos prezinta o consistenta variabila in functie de zone si de adancimea la care apare stratul acvifer freatic, de la plastic consistent la plastic vartos fiind incadrat la terenuri bune de fundare. Orizontul de pietrisuri si bolovanisuri cu un continut mic de nisip si cu stratificatie practic uniforma si orizontala (inclinarea este mai mica de 4º) constituie un teren bun de fundare. Nivelul hidrostatic se alfla in cea mai mare parte a teritoriului sub adancimea de 2m si de aceea la executarea sapaturilor nu vor fi necesare epuismente.

Conform STAS 11 100/1993, comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

Conform normativului P 100/1-2006, referitor la protectia seismica a constructiilor, teritoriul administrativ al comunei Paulesti se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, (zonarea teritoriului Romaniei): -valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani: ag =0,28 g -perioada de colt Tc a spectrului de raspuns: Tc = 1,00 s

b.3. Analiza din punct de vedere al gospodăririi apelor a influenţei lucrărilor proiectate asupra regimului apelor de suprafaţă sau subterane şi a obiectivelor existente şi programate a se executa în zonă

Lucrările de reabilitare si extindere a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare prevăzute a se executa nu influenţează regimul apelor subterane sau de suprafata. Obiectivele aflate in zona de interes nu vor fi influentate in mod negativ de lucrarile ce se propun.

c). SCOPUL INVESTIŢIEI ŞI ELEMENTE DE COORDONARE

Planul Urbanistic General al comunei Blejoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Blejoi şi a contractului de proiectare aferent, şi are ca scop stabilirea obiectivelor, directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localităţii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi



a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de dezvoltare adoptată de administraţia locală. Planul Urbanistic General al comunei Blejoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și conţinutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informaţional pentru planificare urbană. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul comunei şi le actualizează având în vedere: intravilanul comunei să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare; precizarea categoriilor de folosinţă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă; nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localităţii (apă, canal, energie, comunicaţii, reţele rutiere, etc.); precizarea zonelor cu grad mare de risc natural, creşterea calităţii vieţii locuitorilor.

Obiectivele lucrarii:Lucrarea prezentă, “Reactualizarea Planului Urbanistic General şi

Regulamentul Local de Urbanism”, are ca obiective generale analiza situaţiei existente a teritoriului administrativ al comunei Blejoi, identificarea disfuncţiilor existente la nivel local şi regional şi stabilirea direcţiilor de dezvoltare al structurii urbane existente pe termen mediu, de 5-10 ani, ce vor determina dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a localităţii.

c.1. Elemente privind profilul şi capacităţile investiţiei în funcţie de care se dimensionează lucrările ce fac obiectul avizului

A. Sistemul de alimentare cu apa al comunei Blejoi este alcatuit astfel:Comuna dispune de sisteme centralizate de alimentare cu apa aflate in

exploatarea unui operator de specialitate - SC JOVILA CONSTRUCT SRL. Sistemele sunt grupate pe sate, nu acopera întreaga localitate si sunt completate, in anumite cazuri de surse locale, independente si neautorizate.

Asigurarea dotărilor de infrastructura la standarde europene reprezintă o preocupare de stringenta actualitate, o permanenta din partea administraţiei locale si a factorilor decizionali ai comunei.

Infrastructura moderna, la standarde europene, are ca si printre componentele principale:

- canalizarea apelor uzate menajere- canalizarea apelor pluviale

Alimentarea cu apă



Pe teritoriul comunei Blejoi nu sunt lucrări hidrotehnice care sa deserveasca localitatea. De-a lungul malului drept al râului Teleajen sunt efectuate lucrări de protejare a versanţilor executate de IELIF.

Sursele de apă potabilă confirmate de avizul de gospodărirea apelor nr. 10/13.01.2011 emis de A.N. “APELE ROMANE” unitatea S.G.A. PRAHOVA sunt următoarele:

Satul Blejoi: Alimentarea cu apa a satului Blejoi se face din urmatoarele surse:

subteran; din reteaua ESZ Prahova; aductiunea Movila – Vulpii – Petrotel Lukoil, fir I si Fir II;

Satul Ploiestiori: Alimentarea cu apa a satului Ploiestiori se face din urmatoarele surse:

subteran; din reteaua ESZ Prahova; aductiunea Movila – Vulpii – Petrotel Lukoil S.A.;

Satul Tantareni: Alimentarea cu apa a satului Tantareni se face din urmatoarele surse:

subteran; din reteaua ESZ Prahova; aductiunea Movila – Vulpii Fir I – Petrotel Lukoil S.A. si Fir II Movila – Vulpii

Dezvoltarea centrelor populate implica cresterea gradului de confort al populatiei si consumul unor cantitati sporite de apa.

Apa reprezintă mediul în care se desfăşoară toate procesele vitale. Cantitatea mare de apă folosită pentru consum creează posibilitatea ca, atunci când este necorespunzătoare să devină factor de răspândire a bolilor în rândul populaţiei. Ca urmare aprovizionarea cu apă trebuie să asigure apă în cantitate suficientă şi de bună calitate. Apa potabilă trebuie să prezinte caracteristici organoleptice, fizice, chimice şi bacteriologice proprii consumului şi care, odată consumată să nu prezinte nici un pericol pentru sănătatea oamenilor.

Reţele de apă – Captarea apeiSatul Blejoi - se alimentează cu apă din surse subterane respectiv 7 puţuri

forate la adâncimi între 60 - 120 m. Din cele 7 puţuri forate se captează un debit total de 19,81 l/s.

Cracteristicile forajelor sunt evidentiate in urmatorul tabel:

Nr. Foraj

Denumire foraj

Anul forarii

Adancime Nhs Tip pompa Debit l/s Apometru

F1Hm 780

Cimitirului 1975 90,0 57,0 PEDROLLO

2,5 Meinecke Dn 100

F2 Cimitirului 2001 120,0 37,5 GRUNFOS 3,5 Woltex



Hm 780 Dn 100F3

Hm 800Scolii 1984 93,0 - PEDROLL

O2,5 WPH

Dn 100F4

Hm 800Lagarului 1988 78,0 28,0 HEBE 50x4 2,7 WPH

Dn 100F5

Hm 810Ungureni 1987 90,0 30,3 -- 2,5

F6Hm 820

St. Pompare - 60,0 30,0 HEBE 35x4 6,11 Meinecke Dn 100

F7Hm 820

St. pompare - 100,0 30,0 HEBE 65x5 -- Meinecke Dn 100

Doua racorduri la sursa ESZ Prahova, Dn 225 mm, conducta PEHD – unul pentru zona Carrefour, Baumax si Elvila si unul la intersectia DJ 102 cu DN 1A pentru cartier Albert.

Satul Ploieştiori - se alimentează cu apa astfel:- un foraj F8 Gorganeanu - hm 830; cu caracteristicile – H = 75,0 m si este

echipat cu o pompa HEBE 65X5, P = 10,0 kW ;Q = 13 mc/h;- un foraj F9 Unita – hm 840 – abandonat; Forajele sunt echipate cu apometru

WPH Dn 100 mm.- un racord Dn 150 mm la aductiunea Movila Vulpii- S.C. PETROTEL LUKOIL

S.A. (racord Cimitir).Satul Tantareni - se alimentează cu apa astfel:

- un foraj F10 Gradinita - hm 850; este echipat cu o pompa HEBE 55 x 5, P = 7,5 kWQ = 10 mc/h; Forajul este echipat cu apometru Woltex Dn 100 mm.

- un bransament la conductele ESZ – Prahova – Dn 150 mm fir I Movila Vulpii - S.C. PETROTEL LUKOIL (racord Islaz)

- un bransament la conductele ESZ – Prahova – Dn 100 mm fir II Movila Vulpii - S.C. PETROTEL LUKOIL (racord Toma Alimos – actualmente blindat).

Tratarea apei Tratarea apei se face cu var cloros in rezervoarele de inmagazinare pentru satul Blejoi.

Aductiunea si inmagazinarea apeiSatul Blejoi- Apa extrasa din forajele de la Cimitir F1 si F2 este pompata intr-

un rezervor ingropat de 300 mc de unde pleaca gravitational in reteaua de distributie.

Conducta de aductiune de la foraje la rezervor este Dn 150 mm; L = 1,00 km.

De la forajele F3, F4 si F5 apa este pompata direct in retea.Apa din forajele F6 si F7 este pompata in doua rezervoare de 150 mc fiecare,

apoi este pompata in retea prin intermediul statiei de pompare echipata cu pompe Lotru 100 si Cris 125.Satul Ploieştiori siTantareni – apa este pompata direct in reteaua de distributie .



Reteaua de distributieReteaua de distributie este formata din conducte de PEHD si metalice cu

diametre cuprinse intre Dn 50 mm si 225 mm.Lungimea totala a retelei de distributie este de cca. 31,0 km.

Stingerea incendiilorVolumul intangibil pentru stingerea incendiilor este asigurat de 50 mc in

fiecare rezervor.

Volume de ape asigurate in surseIn regim nominal 1382,4 mc/zi: Van = 504,6 mii mcIn regim minim 820,8 mc/zi: Van = 299,6 mii mc

Modul de folosire a apeiNecesarul total de apa: maxim 1803,1 mc/zi mediu 991,7 mc/ziCerinta de apa:

maxim 2073,6 mc/zimediu 1140,5 mc/zi Masurarea debitelor si volumelor de apaMasurarea debitelor si volumelor de apa se face dupa cum urmeaza:- apometre tip Meinecke si Woltex Dn 100 mm la foraje;- contor Zenner Dn 200 mm la sursa ESZ Prahova, cartier Irish Town;- contor Zenner Dn 100 mm la Carrefour;- 2 contoare Woltex Dn 150 mm la Ploiestiori si Tantareni.

Debitele calculate pentru sistemul de alimentare cu apa al comunei Blejoi si pentru satele componente, conform breviarului de calcul atasat, sunt:

Q zi med T = 1.329,62 mc/zi = 55,40 mc/h = 16,38 l/sQ zi max = 1.350,73 mc/zi = 56,28 mc/h = 15,63 l/s.Q or max = 56,28 mc/h = 15,63 l/s.

B. Sistemul de canalizare In prezent in Comuna Blejoi nu exista sistem centralizat de canalizare astfel,

nu este acoperita intreaga arie a localitatilor. In localitatea Ploieştiori exista un sistem de colectare ape uzate menajere, care

colecteaza apă deversata de la complexul Carrefour si este racordata la reteaua de canalizare ce vine de la Păuleşti si deverseaza in statia de epurare a Municipiului Ploiesti.

Colectorul de canalizare ce deserveste complexul comercial Carrefour are diametrul Dn 400 mm pentru a evacua apa uzata menajera la canalizarea oraseneasca



a SC APA NOVA, in strada Hortensiei. Pentru masurarea debitelor deversate pe canalizarea de la Carrefour exista un debitmetru cu senzori.

Apele uzate menajere de la restul de locuinte şi obiectivele social-culturale din se evacuează la bazine vidanjabile, o mare parte din locuitori folosind latrine uscate. Dispunerea construcţiilor de colectare a apelor reziduale în incinta proprietăţilor, respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la suprafaţa terenului pe proprietăţi. În procesul de de fermentare şi descompunere a dejecţiilor se produc astfel mirosuri pestilenţiale. De asemenea, infiltrarea apelor uzate menajere în pământ conduce la infestarea stratului acvifer freatic.

Apele pluviale din zonă sunt dirijate prin santuri catre cei mai apropiati emisari. Cresterea gradului de urbanizare, ridica probleme deosebite din punct de vedere al asigurarii salubritatii centrelor populate si al evacuarii apelor rezultate de la folosinte. Actualmente se pune din ce in ce mai mult in lume problema protectiei calitatii resurselor de apă de suprafata, atat pentru asigurarea necesarului de apă, cat si pentru protejarea sanatatii locuitorilor. Astfel in centrele populate, rezulta zilnic cantitati importante de deseuri de natura organica sau minerala. Toate aceste deseuri, in special cele de natura organica, precum si cele nocive de natura minerala constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor. Murdariile polueaza aerul, solul, apă si contituie un focar de infectie in care se dezvolta bacterii patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoza.

In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc, trebuie sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor si reducerea efectului lor daunator, in limitele admise de normele igienico-sanitare.

Apele meteorice sunt deversate liber la rigole si conduse pe drumul cel mai scurt catre emisar.

SCHEMA DE EPURARESchema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si

concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea si urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie (MS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate in CBO5) si eliminarea compusilor azotului si fosforului.

Pentru asigurarea epurarii apelor uzate menajere se aleg statii de epurare mecano-biologice-chimice, compacte, containerizate, supraterane, care se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si eficienta ridicata.

Schema tehnologica aleasa corespunde NP089 – 2003 „Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea a III a”:

Statie de epurare de capacitate mica 5 l/s <Quz max<50 l/sSchema cuprinde:

Degrosisare: gratar + deznisipator + separator de grasimi; Compartiment de denitrificare;



Compartiment in care are loc nitrificarea, oxidarea compusilor organici pe baza de carbon;

Decantor secundar – treapta mecanica finala; Bazin de stocare, omogenizare, stabilizare si pompare namol; Deshidratare namol si evacuarea lui in saci.

Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea realizarii eficientelor de epurare propuse. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde instalatii performante, ce implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologic.

Aplicarea solutiei de epurare mecano-biologice compacte containerizate prezinta urmatoarele avantaje:

Statiile de epurare apa uzata sunt modulare permitand o etapizare a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi module, functie de numarul de gospodarii racordate la reteaua de canalizare;

Asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate la evacuare conditiile de calitate impuse de Normativul NTPA – 001/2002;

Datorita procesului tehnologic performant, nu se evacueaza namol in exces, ceea ce conduce la eliminarrea costurilor pentru tratarea acestuia;

Consum redus de energie, compresoarele si electropompele de proces fiind de inalta fiabilitate si randament;

Dezinfectia cu ultraviolete asigura o eficienta de pana la 99% privind reducerea coliformilor totali;

Suprafata statiei de epurare redusa; Avansare rapida a procesului de epurare biologica; Siguranta in exploatare datorita automatizarii; Functionarea echipamentelor nu necesita supraveghere permanenta –

1 inspectie/zi, care poate fi facuta de o persoana instruita in prealabil; Pentru ca infiintarea unui sistem centralizat de canalizare, in localitatea

Blejoi, să poata fi realizat, pentru rezolvarea evacuarii apelor uzate menajere din aceasta localitate, s-a propus realizarea unui sistem centralizat de canalizare care sa cuprinda urmatoarele elemente:

statie de epurare; colectoare de canalizare menajeră; racorduri laterale de canalizare; staţie de pompare apa uzata; conducta de refulare.

Retelele de canalizare menajera urmaresc trama stradala a localitatilor si sunt propuse din tuburi circulare din PVC-KG, SN4. Tuburile de canalizare se vor monta ingropat la adancimea de 1.50 – 4.00 m pe un pat de nisip de 15 cm si stratul de acoperire este tot nisip de 15 cm.



Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 6‰ si 4%, functie de panta terenului, asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere cat si viteza de autocuratire a retelei de 0.7 m/s.

Tuburile vor fi insotite de certificate de calitate prevazute de legea 10/1995, privind calitatea in constructii.

Tuburile s-au prevazut a fi montate sub adancimea de inghet, stabilita conform STAS 6054.

Pe reteaua de canalizare menajera, la intersectii, la schimbarea pantei sau a diametrului, precum si in aliniament, la distante de maximum 50.0 m, s-au prevazut camine de vizitare cu sau fara camera de lucru (functie de adancime). Pentru a se evita spargerile ulterioare ale drumurilor nationale, sau judetene, s-au prevazut racorduri laterale la colectorul principal ce insoteste acest drum.

Racordurile se vor executa din tuburi PVC-KG De 160 mm, fiecare racord avand o lungime medie de cca. 8 ml.

Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta carosabila.Statia de epurare propusa este compusa dintr-o unitate de epurare mecano-

biologica modulata si va fi amplasata la cca. 300 m de ultima casa cat mai aproape de emisar.

Pentru localitatea Blejoi se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final: Quz zi med = 700 mc/zi,

Statii de pompare - pentru functionarea in bune conditii a sistemului centralizat de canalizare este necesar sa se prevada statii de pompare a apelor uzate menajere. Aceste statii se vor amplasa in zonele cu diferente mari de nivel, pentru a evita pozarea retelei de canalizare la adancimi foarte mari.

Pentru localitatea Tantareni se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final:

Quz zi med = 300 mc/zi,Pentru localitatea Ploiestiori se propune executarea unei statii de epurare

mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final:

Quz zi med = 400 mc/zi,

Alegerea soluţiei de realizare a reţelei de canalizare din ţevi din polietilenă de înaltă densitate a fost dictată de următoarele considerente:

economicitate: la performanţe egale costul este net inferior faţă de materialele tradiţionale;

greutatea redusă şi flexibilitate; rezistenţă ridicată la uzură şi agenţi corozivi;



polietilena este inodoră, insipidă, netoxică, inertă şi insolubilă; polietilena nu permite aderarea crustelor de săruri, calcar sau microorganisme; pierderile de presiuni sunt foarte scăzute la trecerea fluidelor, datorită feţei

interioare complet lipsă a conductelor; tehnologia de montare este simplă şi sigură (îmbinările se execută uşor şi rapid,

prezentând o etanşeitate perfectă); durata de viaţă asigurată de furnizor este de 50 de ani.

Construcţiile care alcătuiesc reţeaua de canalizare sunt astfel proiectate încât să corespundă integral condiţiilor în care vor trebui să funcţioneze.

Cea mai mare parte a elementelor constructive ale reţelei de canalizare sunt prefabricate, astfel încât în fapt, construcţia constă în montajul acestor tuburi, piese de legătură şi execuţia construcţiilor accesorii (cămine şi capace). Montajul tuburilor se executa diferit, in functie de materialul din care sunt fabricate tuburile.

Pentru o buna stabilitate s-a urmărit ca fundarea colectoarelor să se facă în teren sănătos, stabil.

Căminele de vizitare s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 0,80 m, fără cameră de lucru. Capacele şi ramele căminelor de vizitare au fost alese in conformitate cu STAS 2308 in functie de rezistenta minima la rupere, fiind folosite capace rezistente la trafic greu tip IV carosabile cu forta minima de rupere de 250 kN.

Materialele care alcatuiesc reteaua de canalizare au fost alese astfel incat sa respecte urmatoarele conditii:

să reziste la solicitarile la care sunt supuse; să fie impermeabile, adica sa nu permita infiltratia si exfiltratia apei; să reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive si a apelor cu

temperaturi ridicate (peste 500C); să reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa; să aibă o suprafaţa interioară cât mai redusă.

Pentru înfiinţarea unui sistem de canalizare si epurare ape uzate menajere centralizat, la nivelul celor trei sate si a unui sistem de canalizare pluviala s-au analizat mai multe variante:

sisteme locale pe sate; sistem centralizat legate de localizarea pe cate un sat sau gruparea pe mai multe

sate, precum si variantele referitoare la tipurile de materiale alese sau a tehnologiilor de epurare adoptate.Pentru canalizarea apelor uzate menajere sistemul impus este sistem separativ,

avand in vedere ca geografic, comuna este jalonata de râul Teleajen - fiind situata pe malul drept al acestuia si este brazdata de afluenţii acestuia - paraul Dambu, paraul Stramba, paraul Bleaja, cu valoare de emisari naturali direcţi pentru apa pluviala.

In cadrul sistemului separativ, colectarea apelor uzate menajere se face separat fata de cele pluviale. Sistemele functioneaza complet separat, nu comunica intre ele si au descărcări (evacuari) independente in emisarii naturali, in puncte diferite.

S-au proiectat deci sisteme de canalizare separate - menajer si pluvial.



Solutiile adoptate pentru constructiile proiectate asigura principalele performanţe privind siguranţa la foc pe intreaga durată de utilizare, care constau in:

protecţia locuitorilor şi a mediului; limitarea pierderilor de vieţi omenesti; impiedicarea poluării apei, aerului şi a solului; prevenirea avariilor la constructii si instalatii.

Lucrarile de retele de canalizare nu pun probleme speciale privind siguranta la foc.

Constructiile de pe reteaua de canalizare au : gradul de rezistenta la foc I; categoria de pericol de incendiu E; fără limitare la gradul seismic; deşi vehiculează ape poluate (ape uzate menajere) nu impun zone de protectie

proprie.Din punct de vedere PCI lucrarile de canalizare nu pun probleme si nu necesita protectie speciala. La proiectarea retelei de canalizare s-a respectat:

STAS 4273/83 - Incadrarea in clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice; STAS 4068/82 - Probabilitati anuale ale debitelor maxime in conditii speciale

si normale de functionare; P66/2001 - Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare

cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural; STAS 3051/91 – Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de

canalizare . Prescriptii fundamentale de proiectare; SREN 752/1/98 – Retele de canalizare in exteriorul cladirilor; STAS 1481/86 – Canalizari, retele exterioare. Criterii generale si studii de

proiectare; NP 087/2003 – Normativ pentru proiectarea , executarea si exploatarea

instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din materiale plastice;

NP032/1999 - Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea I: Treapta mecanica;

NP088/2003 – Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea a II-a: Treapta biologica;

NP089/2003–Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea a III-a: Statii de epurare de capacitate mica (5 < Q < 50 l/s) si foarte mica (Q < 50 l/s );

H.G. 472/2000 – Masuri de protectie a cantitatii de apa; Ordinul M.S. nr. 1935/1996 – Norme de igiena si recomandari privind modul

de viata al populatiei; NP 089/2003–Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de

epurare a apelor uzate de capacitate mica si foarte mica



H.G. 101/1997 – Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara;

N.T.P.A. 001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti si evacuarea in receptori naturali;

N.T.P.A. 002/2002 – Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare;

N.T.P.A. 011/2002 – Normativ tehnice privind colectarea , epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti;

Legea nr. 137/95 – Privind protectia mediului; M.A.P.P.M. – Ordinul 279/11.04.97 – Norme metodologice privind avize de

amplasament; M.A.P.P.M. – Legea apelor nr. 007/1996; S.R.E.N. 12.255-1 – Statii de epurare – Partea 1 : Principii generale de

constructii 2002; E.N. 12050-1 – Statii de pompare a apelor uzate pentru cladiri – Principii de

constructii si testare – Partea I : Statii de pompare pentru ape uzate ce contin fecale – august 2000;

D.C. 91/271/CEE – Directiva consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor europene urbane reziduale;

Legea nr. 10/95 – Legea privind calitatea in constructii; P 118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor; O.M.I. nr. 775/98 – Ordin pentru aprobarea normelor generale de prevenire si

stingere a incendiilor; O.G.R. nr. 60/97 – Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor aprobata

cu Legea 212/97 cu modificarile si completarile ulterioare STAS 2448/82 – Camine pentru canalizare; STAS 2308/81 – Capace si rame pentru camine pentru canalizare; STAS 8591/1-91 – Amplasarea in localitati a retelelor edilitare; H.G. 376/1994 – Elaborarea devizului general.

Incercarea la etanseitate a retelelor de canalizare se va efectua conform STAS 3051 pe tronsoane.

Clasa de importanta a lucrarilor de canalizare, conform STAS 4273/83 este IV astfel:

lucrari de canalizare in localitati rurale – categoria 4; dupa durata de exploatare – definitiva; dupa rolul functional – principala.

Debitele de apa uzata evacuate la reteaua de canalizare reprezinta 100% din debitele caracteristice ale cerintei de apa determinate conform SR 1343 – 1/2006 si Normativul P66/2001.



Debitele calculate pentru sistemul de canalizare al localitatii Blejoi, conform breviarului de calcul atasat, sunt:

Pentru satul Blejoi:Quz zi med =664,81 mc/zi = 27,70 mc/h = 7,70 l/sQuz zi max =698,05 mc/zi =29,085 mc/h = 8,08 l/s

Pentru localitatea Blejoi se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi med =700 mc/zi,

Pentru satul Tantareni:Quz zi med =221,60 mc/zi = 9,23 mc/h = 2,56 l/sQuz zi max =221,60 mc/zi =9,23 mc/h = 2,56 l/s

Se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi med =300 mc/zi,

Pentru satul Ploiestiori:Quz zi med ==328,32 mc/zi = 13,32 mc/h = 3,80 l/sQuz zi max = 344,74 mc/zi =14,36 mc/h = 3,99 l/s

Se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi med = 400 mc/zi,

c.2.Necesitatea investitiei si impactul ei major asupra mediului si comunitatii

In scopul protectiei sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator, toate deseurile care se produc, trebuie sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea sau izolarea acestora si reducerea efectului lor daunator, in limitele admise de normele igienico-sanitare.

Deoarece la momentul actual, atat sistemul de alimentare cu apa cat si cel de canalizare ce deservesc comuna Blejoi cu satele apartinatoare au deficiente majore, unele dintre acestea cu impact negativ semnificativ, se impune cu stringenta necesitatea reabilitarii, modernizarii si monitorizarii acestora.

Principalele deficiente constatate la cele doua sisteme hidro-edilitare sunt atat de natura constructiva cat si functionala. Pentru crearea unei imagini cat mai corecte si concrete asupra acestor probleme, se detaliaza punctual cateva dintre acestea.

Sistemul de alimentare cu apaCaptarea apei

Electropompele din puturi sunt vechi, cu performante tehnice reduse si consum energetic mare;



Vanele, fitingurile ca si intreaga instalatie hidraulica sunt corodate si nu mai pot fi manevrate corespunzator;

Instalatiile electrice de alimentare si comanda sunt intr-o stare precara; Imprejmuirile puturilor ori nu mai exista ori sunt degradate foarte mult;

Sistemul de canalizareIn prezent nu exista un sistem centralizat de canalizare menajera in localitatea

Blejoi. In localitatea Ploiestiori exista un sistem de colectare ape uzate menajere, care

colecteaza apa deversata de la complexul Carrefur si este racordata la reteaua de canalizare ce vine de la Paulesti si deverseaza in statia de eporare a Municipiului Ploiesti.

Apele uzate menajere de la restul de locuinte şi obiectivele social-culturale din se evacuează la bazine vidanjabile, o mare parte din locuitori folosind latrine uscate.

Dispunerea construcţiilor de colectare a apelor reziduale în incinta proprietăţilor, respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la suprafaţa terenului pe proprietăţi.

În procesul de de fermentare şi descompunere a dejecţiilor se produc astfel mirosuri pestilenţiale. De asemenea, infiltrarea apelor uzate menajere în pământ conduce la infestarea stratului acvifer freatic.

Apele pluviale din zonă sunt dirijate prin santuri catre cei mai apropiati emisari.

Cresterea gradului de urbanizare, ridica probleme deosebite din punct de vedere al asigurarii salubritatii centrelor populate si al evacuarii apelor rezultate de la folosinte.

Actualmente se pune din ce in ce mai mult in lume problema protectiei calitatii resurselor de apa de suprafata, atat pentru asigurarea necesarului de apa, cat si pentru protejarea sanatatii locuitorilor.

Astfel in centrele populate, rezulta zilnic cantitati importante de deseuri de natura organica sau minerala.

Toate aceste deseuri, in special cele de natura organica, precum si cele nocive de natura minerala constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor.

Murdariile polueaza aerul, solul, apa si contituie un focar de infectie in care se dezvolta bacterii patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoza.

In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc, trebuie sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor si reducerea efectului lor daunator, in limitele admise de normele igienico-sanitare.

Apele meteorice sunt deversate liber la rigole si conduse pe drumul cel mai scurt catre emisar.

negativ atat asupra sanatatii populatiei cat si asupra factorilor de mediu va fi redus pana la un nivel care sa nu produca efecte nedorite.



c.3. Precizari referitoare la alte documente si avize emise anterior

Avizele sunt in curs de obtinere.

c.4. Încadrarea în schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic, corelarea funcţională sub aspect hidrotehnic cu lucrările existente sau programate în zonă şi analiza posibilităţilor de cooperare cu alte lucrări hidrotehnice sau hidroedilitare existente sau prevăzute a se realiza în zonă

Lucrarile de modernizare si extindere a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din comuna Blejoi se incadreaza in schema de amenajare hidro-edilitara a bazinului hidrografic si se coreleaza functional cu lucrarile deja existente in zona.

Lucrările propuse nu influenţează lucrările existente în zonă. Acestea se vor incadra in schema generala functionala si vor asigura cooperarea cu lucrarile existente sau preconizate a fi executate pe raza comunei Blejoi, asigurand o exploatare integrata a acestor sisteme hidro-edilitare.

c.5. Încadrarea lucrărilor în clasa de importanţă conform STAS 4273 – 83, cu privire la asigurarea sursei de apă şi apărarea împotriva inundaţiilor impreuna cu fundamentarea tehnico – economica a incadrarii respective

Lucrarile prevazute pentru reabilitarea, extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din comuna Blejoii, judetul Prahova, conform STAS 4273/83, se incadreaza in Clasa de importanta III - constructii a caror avariere pune in pericol obiective social – industriale, pentru localitati urbane, altele decat municipiile.

Dupa categoria de importanta, lucrarile se incadreaza astfel:- lucrari de alimentare cu apa – categoria 3- lucrari de canalizare – categoria 4

Dupa durata de exploatare – definitiva Dupa rolul functional – principala.

c.6. Influenta lucrarilor proiectate asupra obiectivelor existente in zona, cu indicarea masurilor sau lucrarilor prevazute pentru evitarea unor pagube sau afectarea acestor obiective, inclusiv refacerea folosintelor sau lucrarilor care au avut de suferit

Lucrarile de modernizare si extindere a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare propuse a se executa nu infuenteaza obiectivele existente in zona.

Doar sistemul de canalizare, cu statia de epurare, reprezinta o potentiala sursa de influenta negativa asupra mediului sau populatiei, dar prin lucrarile prevazute aceasta posibilitate este minima.

In scopul protectiei sanatatii oamenilor si pentru a evita infestarea mediului inconjurator, toate deseurile care se produc in statia de epurare (namol) trebuie



evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor sau reducerea efectului lor daunator in limitele admise de normele igenico –sanitare. Astfel, dupa prelucrare, namolurile vor fi fie prelucrate in vederea folosirii lor in agricultura fie vor fi depozitate la o groapa de gunoi ecologica autorizata.

De aceea lucrarile propuse pentru realizarea retelelor de apa si canalizare si a statiei de epurare constituie ele insele un mijloc de protectie si aparare a sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator.

Sistemul de canalizare este astfel conceput incat pe toata durata de viata (executie, exploatare, postutilizare ) sa nu afecteze in nici un fel echilibrul ecologic si sa nu dauneze sanatatii, linistii sau starii de confort a oamenilor prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati prin activitati umane.

Din activitatea de exploatare a obiectivelor tehnologice propuse nu rezulta pericol pentru sanatatea oamenilor sau a mediului ambiant, cu conditia sa se respecte „ Normativul N.T.P.A. 002/2002 - privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare” „Normativul N.T.P.A. 001/2002 – privind conditiile de descarcare a apelor uzate in receptori naturali” si „Normele privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara aprobate prin H.G. 101/04.1997.

Trebuie mentionat de asemenea ca in afara respectarii acestor norme, prin tehnologia propusa se inlatura si se previne orice fel de poluare accidentala a aerului, apei, solului si subsolului.

d). PRECIZARI PRIVIND:d.1. Masurile tehnico – constructive pentru prevenirea evacuarii directe sau

indirecte in resursele de apa a substantelor din familiile si grupele de substante periculoase din Lista I si Lista II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase, conform H.G. nr.351/2005, cu modificarile ulterioare, privind Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante periculoase in mediul acvatic, precum si modul de asigurare a monitorizarii efluentului evacuat si a calitatii apelor.

Nu este cazul.

d.2. Aparatura si instalatiile de masurare a debitelor si volumelor de apa captate, prelevate si evacuate

La momentul actual nu este cazul.

d.3. Aparatura si instalatiile de monitorizare a calitatii apei la evacuare in emisar

La momentul actual, statia de epurare nefiind executata, nu se pune problema monitorizarii calitatii apelor uzate.



d.4. Controlul poluarii industriale, gestionarea deseurilor

Nu se pune problema existentei pericolului unor poluari industriale. Singurele deseuri care rezulta in urma activitatii de furnizare a apei potabile si de preluare si prelucrare a apelor uzate, vor fi namolurile rezultate in urma proceselor tehnologice din statia de epurare. Prin tehnologia propusa, aceste namoluri vor avea o prelucrare avansata (ingrosare, deshidratare) si vor fi ori folosite ca ingrasamant in agricultura, daca se constata ca sunt benefice in aceste sens, ori vor fi depozitate periodic la o groapa de gunoi ecologica autorizata.

d.5. Sistemul informational, sistem de prognoza hidrometeorologica, sistem de avertizare si alarmare a populatiei in caz de incidente sau accidente la constructiile hidrotehnice

Beneficiarul, nu are un sistem de monitorizare continua a debitelor de apa furnizata catre populatie, inclusiv monitorizarea in puncte caracteristice ale retelei de distributie a presiunilor si debitelor in diferite sectoare ale retelei de distributie, pe raza comunei Blejoi. Un astfel de sistem va fi implementat dupa realizarea reabilitarii sistemului de alimentare cu apa.

In cazul unor intreruperi ale furnizarii apei din motive diverse (intreruperi programate, interventii la avarii, etc) sau in cazul unor eventuale avarii majore, informarea populatiei se face in cel mai scurt timp prin intermediul posturilor locale de radio si televiziune.

d.6. Lucrari pentru refacerea axului cadastral de referinta afectat de obiectivul propus

Nu este cazul.

d.7. Lucrari pentru refacerea amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

In documentatie tehnica se vor prevedea lucrari de sistematizarea verticala a terenului in jurul constructiilor propuse spre executie, refacerea terenului afectat temporar de executia lucrarilor, la forma initiala, iar dupa executarea retelelor de apa si canalizare se va reface sistemul rutier la starea si la cotele initiale.

e). CONSIDERATII PRIVIND ALEGEREA CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

e.1.Utilizarea unei tehnologii care produce mai putine deseuri



In cadrul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare nu rezulta deseuri toxice sau cu impact negativ semnificativ asupra sanatatii populatiei sau a factorilor de mediu. Singurul deseu este reprezentat de namolul rezultat in statia de epurare in urma proceselor de tratare a apelor uzate. Prin tehnologiile propuse gestionarea acestor namoluri va fi astfel realizata incat impactul sa fie minim. Acest namol va fi ingrosat, deshidratat si prelucrat superior (extragerea de gaz metan).

Namolul rezultat in statia de epurare este un namol mineralizat si deshidratat, in urma proceselor de prelucrare devenind inert. Acesta va fi depozitat temporar pe o platforma de unde periodic va fi transportat la o groapa de gunoi ecologica (daca nu va putea fi folosit in agricultura ca ingrasamant).

e.2.Utilizarea substantelor mai putin periculoase

Realizarea dezinfectiei apei potabile cu clor gazos nu conduce la producerea de compusi toxici in mediul inconjurator. Statia de clorinare aferenta rezervorului va fi complet automatizata fiind prevazuta cu detectoare de clor in aer, cu senzori de masurare instantanee a clorului rezidual iar dojazul de clor se va realiza in functie de necesarul stabilit in laborator, concentratiile de clor fiind monitorizate permanent.

La statia de epurare vor fi folosite substante coagulante si reactivi pentru neutralizarea substantelor din apele uzate (fosfor, nitrati, azotati, etc.). Aceste substante sunt neutralizate in cadrul proceului de epurare si nu exista pericolul infestarii emisarului.

e.3. Promovarea valorificarii si reciclarii substantelor generate si utilizate in proces, precum si a deseurilor, acolo unde este cazul

Asa cum am mentionat anterior, namolul rezultat in urma procesului de epurare poate fi folosit in agricultura (daca indeplineste parametrii necesari).

e.4. Instalatii si metode comparabile de exploatare, care au fost testate cu succes la scara industriala

Materialele folosite pentru realizarea retelelor de apa si canalizare sunt utilizate pe scara larga, cu rezultate bune, avand in vedere ca au urmatoarele avantaje fata de tevile din otel sau tuburile din beton:

pret net inferior fata de materialele clasice; rezistenta ridicata la uzura si agenti corozivi; este inodor, netoxic, inert si insolubil; imbinarile prezinta etanseitate perfecta; durata de viata de minim 50 de ani.

Statia de epurare propusa, se caracterizeaza printr–o tehnologie moderna, de eficienta ridicata. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde instalatii performante cu consum de energie redus, operatiuni de exploatare simple, prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologic.



Statia de epurare ape uzate prevazuta, prin forma sa compacta, necesita o suprafata redusa cu cel putin 35%, fata de o statie de epurare clasica.

Automatizarea instalatiilor statiei de epurare conduce la siguranta in exploatare, personal de intretinere redus si eficienta ridicata atat din punct de vedere al procesului tehnologic cat si a costurilor de operare.

e.5. Utilizarea de tehnologii avansate si a nivelului de cunostinte stiintifice in domeniu

Pentru realizarea lucrarilor de modernizare si extindere a sistemelor de alimentare cu apa vor fi utilizate tehnologii actuale, cu performante net superioare tehnologiilor clasice.

Reabilitarea retelelor de apa si canalizare presupune atat folosirea unor materiale noi cat si a unor utilaje si tehnologii care sa permita un impact cat mai redus asupra lucrarilor existente sau a factorilor de mediu (foraj orizontal, reabilitarea conductelor magistrale prin interventie „in situ” - rellining, etc.).

Tehnologia prevazuta pentru statia de epurare este o tehnologie moderna, foarte eficienta, procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa a materiilor organice.

e.6. Luare in considerare a naturii, efectelor si volumul emisiilor produse pe un anumit amplasament

Amplasamentul statiei de epurare este astfel ales incat sa nu fie in apropierea zonelor construite, distanta de la statia de epurare la cea mai apropiata constructie fiind de peste 300 m, desi prin tehonologia sa performanta nu produce noxe care sa afecteze populatia.

De asemenea calitatea apei tratate permite, daca este cazul, sa poata fi folosita pentru irigatii, necesitati tehnologice diverse sau ca apa de racire.

Namolul rezultat, dupa cum s-a mai mentionat anterior se poate folosi in agricultura, ca ingrasamant.

e.7. Perioada necesara pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile

Nu este cazul, deoarece prin insasi implementarea acestui proiect vor fi adoptate cele mai noi tehnici si tehnologii.

e.8. Consumul si natura materiilor prime, utilizate in proces si eficienta energetica a acestora

Consumul de materii prime in cadrul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare este redus. Pentru apa potabila se va folosi doar clor gazos iar pentru



procesul de epurare al apelor uzate se vor folosi reactivi care sa potenteze procesul de prelucrare. Nu se pune problema de eficienta energetica in acest caz.

e.9. Necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a unui impact global al emisiilor asupra mediului si riscurile implicate de aceasta

Impactul produs dupa reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare va fi pozitiv benefic, in egala masura tuturor factorilor de mediu ai ecosistemelor, sanatatii, sigurantei si calitatii vietii populatiei.

Obiectivul propus este in esenta o investitie de protectie a mediului si prin executarea lucrarilor propuse se va reduce impactul negativ produs asupra factorilor de mediu.

Impactul asupra mediului produs in timpul executiei se va diminua prin reducerea pe cat posibil a duratei de executie, evitarea perioadelor nefavorabile meteo-climatice, precum si printr–o executie ingrijita si organizare adecvata.

In timpul exploatarii, pentru a se mentine impactul pozitiv al investitiei asupra mediului se va pune accent pe executarea la timp a lucrarilor de revizii, intretinere si reparatii, in conformitate cu regulamentul de exploatare.

e.10. Necesitatea prevenirii accidentelor si minimizarea acestora pentru mediu

Pentru prevenirea accidentelor si minimizarea acestora, in cadrul documentatiei tehnice se vor avea in vedere urmatoarele:

dimensionarea corecta a echipamentelor si retelelor tehnologice; prevederea pompelor de rezerva in instalatiile cu functionare continua; utilizarea unor echipamente fiabile cu mentenanta redusa si

corespunzatoare mediului in care functioneaza; prevederea de protectii electrice si tehnologice corespunzatoare; realizarea unui sistem de comanda, control si semnalizare permanent.

Sursele de apa, rezervoarele de apa, statiile de pompare si statia de epurare se vor imprejmui pentru a se evita impactul negativ privind migratia animalelor domestice si salbatice, precum si evitarea unor accidente ce s–ar putea produce prin patrunderea in incinta acestora a persoanelor neautorizate.

Se vor prevedea de asemenea si grupuri electrogene pentru ca in cazul intreruperii accidentale a energiei electrice, procesele tehnologice sa nu fie afectate.

Laboratorul statiei de epurare va fi asigurat cu toata aparatura necesara acestui profil de activitate si va dispune de personal autorizat.

Se va tine cont ca apele uzate menajere descarcate in reteaua de canalizare, prin continutul si cantitatea lor sa nu degradeze constructiile si instalatiile din retea, sa nu aduca prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare.



f).ANEXE, DUPA CAZ.

f.1. Elemente de fundamentare a principalilor parametri functionali si tehnologici ai lucrarilor care fac obiectul avizului, breviar de calcul

Elementele de fundamentare a principalilor parametri functionali si tehnologici se regasesc in breviarele de calcul anexate prezentei documentatii.

f.2. Studii hidrologice, hidrogeologice, hidraulice, de gospodarire a apelor sau de alta natura, de teren sau de laborator, sinteze sau extrase ale acestora strict necesare pentru fundamentarea prevederilor documentatiei

Lucrarile propuse au avut la baza planuri cadastrale, studii geotehnice si hidrogeologice preliminare. La faza de studiu de proiect tehnic aceste studii de teren vor fi detaliate astfel incat solutiile tehnice sa fie in concordanta cu realitatile efective din teren.

f.3. Acceptul altor beneficiari si conditiile de cooperare in cazul unor lucrari sau instalatii detinute de alti beneficiari

Nu e cazul.

f.4. Certificatul de abilitare a instalatiilor si utilajelor propuse a se utiliza prin documentatia tehnica, dupa caz

Toate utilajele si materialele propuse vor avea agrement tehnic corespunzator cu legislatia nationala si europena.

B. PREVEDERI SPECIFICE PE CATEGORII DE LUCRĂRI

a). Precizarea sursei de apa si calitatea necesara si a receptorului apelor uzate si meteorice

Asa cum s-a descris anterior, sursa de apa actuala pentru alimentarea cu apa a comunei Blejoi este reprezentata astfel din surse subterane respectiv 4 puţuri forate la adâncimi între 60 - 100 m. Din cele 4 puţuri forate se captează un debit total de 15 l/s.

Apa provenită de la puţul P1 se acumulează în rezervorul de 300 mc. iar de la celelalte puţuri se pompează direct în reţeaua de distribuţie a satului. Gospodăria de apă proprie satului are un rezervor de 300 mc. şi o staţie de clorinare tratarea apei.

Reţeaua de distribuţie a satului se află pe principalele străzi ale satului şi este executată din ţevi oţel, fontă presiune şi tubing aflate într-un avansat stadiu de uzură.



Satul Ploieştiori - se alimentează cu apă dintr-un puţ forat de 60 m. adâncime cu un debit de 7 l/s. printr-o convenţie cu IELIF, satul mai primeşte un debit de 3 l/s din gospodăria de apă a acestuia.

Satul Ţânţăreni- se alimentează cu apă prin racorduri de la:- conducta de apă Dn 150 de la rafinăria Vega;- conducta de aducţiune Movila Vulpii - Teleajen, firul II Dn 800 mm;- puţurile din satul Ploieştiori.

Distribuţia apei la consumatori se face parţial prin cişmele stradale, cu cişmele în curţi şi CU instalaţii sanitare în locuinţe.

Pe teritoriul comunei mai sunt reţelele altor beneficiari, care au fost trasate pe planurile de situaţie: '

aducţiunile R.A. Apele Române firul I şi II de la Movila Vulpii la Petrotel; aducţiunile R.A. Apele Române Dn 1000 de la Movila Vulpii la Ploieşti; puţurile APA NOVA din frontul de captare Nord şi conductele de aducţiune,

legătura dintre acestea şi rezervoarele oraşului Ploieşti; în jurul acestora a fost trasată zona de protecţie a acestora.

Necesarul de apa este in prezent:• Qs.zi med. = 2050 mc/zi = 24 l/s■ Qs.zi max. = 2400 mc/zi = 281/s■ Qs or max =150 mc/h = 42 l/s

Prin propunerea din cadrul prezentului proiect (PUG si RLU) se are in vedere reabilitarea sistemului existent prin extinderea retelelor de distributie in zonele unde nu exista retea.

Se propune ca odata cu extinderea zonei de intravilan a comunei Blejoi sa se extinda si retelele de canalizare existente.

Pentru canalizarea apelor uzate menajere sistemul impus este sistem separativ, avand in vedere ca geografic, comuna este jalonata de râul Teleajen - fiind situata pe malul drept al acestuia si este brazdata de afluenţii acestuia - paraul Dambu, paraul Stramba, paraul Bleaja, cu valoare de emisari naturali direcţi pentru apa pluviala.

Apele pluviale vor fi evacuate spre cel mai apropiat curs de apă din zonă, prin santuri si rigole.

b). Debitele de apa potabila si cele de apa uzata menajera b.1. Debitele de apa potabila pentru comuna Blejoi

Debitele calculate pentru sistemul de alimentare cu apa al comunei Blejoi si pentru satele componente, conform breviarului de calcul atasat, sunt:

Q zi med T = 1.329,62 mc/zi = 55,40 mc/h = 16,38 l/sQ zi max = 1.350,73 mc/zi = 56,28 mc/h = 15,63 l/s.Q or max = 56,28 mc/h = 15,63 l/s.

b.2. Debitele de apa uzata pentru satul Blejoi Quz zi med =664,81 mc/zi = 27,70 mc/h = 7,70 l/s



Quz zi max =698,05 mc/zi =29,085 mc/h = 8,08 l/s

b.2.1. Debitele de apa uzata pentru satul Tantareni Quz zi med =221,60 mc/zi = 9,23 mc/h = 2,56 l/sQuz zi max =221,60 mc/zi =9,23 mc/h = 2,56 l/s

b.2.2. Pentru satul Ploiestiori:

Quz zi med ==328,32 mc/zi = 13,32 mc/h = 3,80 l/sQuz zi max = 344,74 mc/zi =14,36 mc/h = 3,99 l/s

c). Regimul de functionare, permanent sau sezonier.

Regimul de functionare al sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare este permanent 365 zile/an, 7 zile/saptamana, 24 ore/zi.

d). Descrierea obiectivelor care formeaza sistemul de alimentare cu apa si sistemul de canalizare si caracteristicile tehnice, constructive si functionale

d.1. Descrierea obiectivelor privind reabilitarea, extinderea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa

Se propune ca odata cu extinderea zonei de intravilan a comunei Paulesti sa se extinda si retelele de apa existente.

Deasemenea sunt necesare extinderi de retea in zonele cu lotizari si cu locuinte de vacanta precum si in zonele ce urmeaza a fi industrializate.

Se poate studia si varianta unor mici gospodarii de apa pentru zonele cu lotizari, daca aceste investitii se dovedesc mai rentabile din punct de vedere economic si tehnic, decat solutia de a extinde actuala retea.

d.2. Descrierea obiectivelor privind realizarea sistemului de canalizare

d.2.1. Satul Blejoi In prezent in Comuna Blejoi nu exista sistem centralizat de canalizare astfel,

nu este acoperita intreaga arie a localitatilor.

Statia de epurare Se propune ca odata cu extinderea zonei de intravilan a comunei Blejoi sa se extinda si retelele de canalizare existente.

Deasemenea sunt necesare extinderi de retea in zonele cu lotizari si cu locuinte de vacanta precum si in zonele ce urmeaza a fi industrializate.



Pentru ca infiintarea unui sistem centralizat de canalizare, in localitatea Blejoi, să poata fi realizat, pentru rezolvarea evacuarii apelor uzate menajere din aceasta localitate, s-a propus realizarea unui sistem centralizat de canalizare care sa cuprinda urmatoarele elemente: - o statie de epurare

- colectoare de canalizare menajeră- racorduri laterale de canalizare- staţie de pompare apa uzata- conducta de refulare Retelele de canalizare menajera urmaresc trama stradala a localitatilor si sunt

propuse din tuburi circulare din PVC-KG, SN4 . Tuburile de canalizare se vor monta ingropat la adancimea de 1.50 – 4.00 m pe un pat de nisip de 15 cm si stratul de acoperire este tot nisip de 15 cm. Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 6‰ si 4%, functie de panta terenului, asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere cat si viteza de autocuratire a retelei de 0.7 m/s.





Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta carosabila.Statia de epurare propusa este compusa dintr-o unitate de epurare mecano-

biologica modulata si va fi amplasata la cca. 300 m de ultima casa cat mai aproape de emisar.

Pentru localitatea Blejoi se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi

med =700 mc/zi,

Statii de pompare ape uzateStatii de pompare - pentru functionarea in bune conditii a sistemului

centralizat de canalizare este necesar sa se prevada statii de pompare a apelor uzate menajere. Aceste statii se vor amplasa in zonele cu diferente nari de nivel, pentru a evita pozarea retelei de canalizare la adancimi foarte mari.



d.2.2. Satul Ploiestiori In localitatea Ploiestiori de propune executarea unei statii de epurare mecano-

biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz

zi med =400 mc/zi,Retelele de canalizare menajera urmaresc trama stradala a localitatilor si sunt

propuse din tuburi circulare din PVC-KG, SN4 . Tuburile de canalizare se vor monta ingropat la adancimea de 1.50 – 4.00 m pe un pat de nisip de 15 cm si stratul de acoperire este tot nisip de 15 cm. Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 6‰ si 4%, functie de panta terenului, asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere cat si viteza de autocuratire a retelei de 0.7 m/s.





Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta carosabila.d.2.3. Satul Tantareni Pentru localitatea Tantareni se propune executarea unei statii de epurare

mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi med =300 mc/zi,

Retelele de canalizare menajera urmaresc trama stradala a localitatilor si sunt propuse din tuburi circulare din PVC-KG, SN4 . Tuburile de canalizare se vor monta ingropat la adancimea de 1.50 – 4.00 m pe un pat de nisip de 15 cm si stratul de acoperire este tot nisip de 15 cm. Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 6‰ si 4%, functie de panta terenului, asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere cat si viteza de autocuratire a retelei de 0.7 m/s.



Pe reteaua de canalizare menajera, la intersectii, la schimbarea pantei sau a diametrului, precum si in aliniament, la distante de maximum 50.0 m, s-au prevazut camine de vizitare cu sau fara camera de lucru (functie de adancime).



Pentru a se evita spargerile ulterioare ale drumurilor nationale, sau judetene, s-au prevazut racorduri laterale la colectorul principal ce insoteste acest drum.


Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta carosabila.

e). Elemente de calcul pentru dimensionarea lucrarilor de captare pentru ape subterane

Dimensionarea sursei de apa s-a facut in baza unui breviar de calcul si a studiului hidrogeologic preliminar.

f). Elemente caracteristice ale lucrarilor in albie

Reabiltarea, extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare nu presupune executarea unor lucrari in albia raurilor din zona de interes.

g). Sisteme de monitoring cantitativ si calitativ a apelor subterane

Beneficiarul nu are un serviciu specializat care monitorizeaza permanent cantitatea de apa distribuita catre consumatori. De asemenea societatea are laborator propriu utilat corespunzator cu care se urmaresc in timp real parametrii calitativi ai apei potabile distribuite.

h). Aparatura si instalatii cu ajutorul carora sa se masoare debitele de apa si sa se determine parametrii calitativi ai apelor

Contorizarea apei prelevate din puturile de la noul front de captare se va efectua aparate de masura (contoare volumetrice). Pentru determinarea cantitatii de apa distribuita catre consumatori, in camera de vane a rezervorului, pe conducta principala de distributie, va fi montat un contor volumetric.

Debitele de apa uzata vor fi determinate la iesirea din statia de epurare propusa spre executie.

Determinarea parametrilor calitativi ai apei potabile se va realiza prin grija societatii ce exploateaza sistemul. iar parametrii apei uzate vor fi monitorizati permanent intr-un laborator propriu ce va fi amenajat in incinta statiei de epurare, intr-o cladire proprie.

i). Piese desenate La prezentul memoriu se vor atasa urmatoarele piese desenate:

- Breviar de calcul- Plan retele de distributie a apei – existent si propus- Planuri retele de canalizare – existent si propus



INTOCMIT, ing. Corina Mereu



BREVIAR DE CALCUL

Calculul se face conform SR 1343 – 1 / 2006 Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale, STAS 1343 – 2 / 1989 Determinarea cantităţilor de apă pentru unităţi industriale şi P66-2001, “Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural”

Comuna Blejoi are un numar de 8.399 de locuitori, repartizati pe localitatati astfel:

o Blejoi – 4.105 locuitorio Ploiestiori – 3.221 locuitorio Tantareni – 1.684 locuitori

Calculul debitului se va face pe o perioada de perspective de 25 de ani, adica pentru o populatie cca. 9010 locuitori.

I.1. CALCULUL DEBITULUI Q zi maxT - numar de locuitori: 9.010 - numar de persoane in unitatile social-culturale, servicii, unitati productive:

B. primarie : 25 persoane;C. politie : 10 persoane;D. dispensare : 6 persoane;E. biserici : 6 persoane;F. elevi : 260 persoane;G. cadre didactice : 28 persoane;H. comert, servicii : 650 persoane. 979 persoaneI. unitati economice cu caracter

industrial : 200 salariati - animale:

vaci : 150 capete;porci : 415 capete;cai : 156 capete;oi : 280 capete;capre : 465 capete.

I.1.1. CALCULUL DEBITULUI Qzi maxConform P66-2001, cap.3, alineat.3.2., necesarul de apa se stabileste astfel:

60% din numarul locuitorilor in gospodarii avand instalatii interioare de alimentare cu apa, cu preparare locala a apei calde - 5.406 locuitori.



30% din numarul locuitorilor in gospodarii alimentate cu apa prin cismele in curti - 2.703 locuitori.

10% din numarul de locuitori in gospodarii alimentate cu apa prin cismele amplasate pe strazi - 901 locuitori.

Debitele specifice de calcul sunt:pentru instalatii interioare de alimentare cu apa, cu prepararea locala a apei

calde: qs=120 l/om*zi; Kzi=1.30 conform STAS 1343/1-2006.pentru cismele in curti: qs=60 l/om*zi; Kzi=1.40 conform STAS 1343/1-

2006pentru cismele stradale: qs=50l/om*zi; Kzi=1.50 conform STAS 1343/1-

2006.pentru unitatile social-culturale, prestari servicii, pentru nevoile igienico-

sanitare ale persoanelor: qs=30 l/om*zi; Kzi=1.25 pentru unitati sociale tip azil - spital debitele specifice sunt:

salariati qs= 30 l/om*zi, Kzi=1.25 asistati qs= 300 l/om*zi, Kzi=1.25

pentru animale, conform P66-2001, cap.3.2.2., tab.2:- vaci qs= 60l/cap*zi Kzi=1.25.- porci qs= 30l/cap*zi; Kzi=1.20.- cai qs= 50l/cap*zi; Kzi=1.30.- oi qs=10l/cap*zi; Kzi=1.30.- capre qs=15l/cap*zi; Kzi=1.30.

I.1.1.1. NEVOI GOSPODARESTI

Q zi med g = + + = 648,72+193,26+84,20 = 926,18 mc/zi

Q zi med g = 926,18 mc/zi = 38,60 mc/h = 10,72 l/sQ zi max g = 648,72 x 1,30 + 193,26 x 1,40 + 84,20 x 1,50 = 843,36 + 270,56 +

126,30 = 1.240,22 mc/zi Q zi max g = 1.240,22 mc/zi = 51,67 mc/h = 14,35 l/s.

I.1.1.2. UNITATI ADMINISTRATIVE, SOCIAL-CULTURALE

Q zi med sc = = 29,37 + 15,00 = 44,37 mc/zi

Q zi max sc = 44,37 x 1,25 = 55,46 mc/zi = 2,31 mc/h =0,64 l/s

I.1.A.1.3. ANIMALE IN GOSPODARI



Q zi med a = =

= 9,00 + 12,45 + 7,80 + 2,80 + 6,98 = 39,03 mc/zi.Q zi med a = 39,03 mc/zi = 1,63 mc/h = 0,45 l/s.Q zi max a = 9,00 x 1,25 + 12,45 x 1,20 + 7,80 x 1,30 + 2,80 x 1,30 + 6,98 x 1,30

= 11,25 + 14,94 + 10,14 + 3,64 + 9,08 = 49,05 mc/zi. Q zi max a = 49,05 mc/zi = 2,04 mc/h = 0,57 l/s.

I.1.A.1.4. UNITATI DE PRODUCTIE- panificatie : 1 buc X 2 to/zi.

Q zi med up = 1 buc x 2 to/zi x 3 mc/to = 6 mc/zi.Q zi med up = 6 mc/zi = 0,38 mc/h (16ore/zi).Q zi max up = 6 x 1 = 6 mc/zi (16ore/zi).

Q zi max up = 6 mc/zi = 0,38 mc/h = 0,11 l/s (16ore/zi).

Debitul maxim zilnic al localitatilor Blejoi, Ploiestiori, Tantareni va fi:Q zi max = Q zi max g + Q zi max sc + Q zi max a + Q zi max up = 1.240,22 + 55,46 + 49,05 +

6,00 = 1.350,73 mc/zi.Q zi max = 1.350,73 mc/zi = 56,28 mc/h = 15,63 l/s.

I.2. NECESARUL DE APA PENTRU COMBATEREA INCENDIULUIConform P66-2001, cap.11.2, in cazul in care gospodaria de apa alimenteaza

mai multe localitati rurale, separate prin zone neconstante mai mici de 50 m, se considera un singur incendiu corespunzator numarului total de locuitori si volumul intangibil de incendiu se dimensioneaza la debitul de incendiu respectiv.

Conform P66-2001, cap.2.3.6., pentru localitati avand 500 pana la 5000 locuitori – in cazul nostru 1173 locuitori – necesarul de apa pentru combaterea incendiului se realizeaza printr-o rezerva de 54 mc, pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 5 l/s timp de 3 ore.

In cazul refacerii rezervei de incendiu de Vinc = 54 mc intr-o perioada de 24 ore, debitul necesar refacerii este de:

Qref inc = = 2,25 mc/h = 0,63 l/s.

I.3. DEBITUL DE CALCUL NECESAR LA SURSA

Qc = Ks x Kp x (Q zi max T + Q ie)Conform P66-2001, cap.3.2.7.:

Ks = 1,5 – 3% pentru nevoi proprii ale sistemului de alimentare cu apa



Kp = 7% - conform P66-2001, cap.3.2.8, pentru surse subterane, pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apa

Deci:Q c = 1,03 x 1,07 x (1.350,73 + 54) = 1.406,83 mc/zi ≈ 1.407,00 mc/ziQ c zilnic = 1.407,00 mc/zi

Q c orar = 1,03 x 1,07 x (56,28 + 2,25) = 58,53 mc/h ≈ 59,00 mc/h = 16,4 l/sQ c S = 1.407 mc/zi = 58,60 mc/h = 16,28 l/sQ c S = 16,28 l/s

I.4 CALCULUL REZERVORULUI DE INMAGAZINARE.Conform P66-2001, cap.10.1, rezervorul pentru inmagazinarea apei asigura

rezerva de apa pentru combaterea incendiului (in cazul de fata Vinc = 54 mc), rezerva pentru compensarea variatiei orare a consumului de apa si dupa caz, diferenta dintre rezerva de avarie si rezerva de incendiu.

I.4.1. Rezerva pentru incendiu conform P66-2001, cap.3.2.6., Vinc = 54 mcI.4.2 Rezerva de apa pentru compensarea orara (Vch)

Q o med (din ziua de consum max) = = = 57,11 mc/h

Pentru valorile variatiei procentuale orare si ale variatiei procentuale cumulate s-a folosit Anexa 2 din SR 1343/1 - 2006.

ORADEBIT SURSA CONSUM DIFERENTE (%)

% orar % cumulat % orar%

cumulat+ -

0-1 4,16 4,16 1,00 1,00 3,16 -1-2 4,17 8,33 0,50 1,50 6,83 -2-3 4,17 12,50 0,50 2,00 10,50 -3-4 4,16 16,66 0,50 2,50 14,16 -4-5 4,17 20,83 0,50 3,00 17,83 -5-6 4,17 25,00 6,50 9,50 15,50 -6-7 4,16 29,16 12,00 21,50 7,66 -7-8 4,17 33,33 8,50 30,00 3,33 -8-9 4,17 37,50 3,50 33,50 4,00 -9-10 4,16 41,66 3,00 36,50 5,16 -10-11 4,17 45,83 3,00 39,50 6,33 -11-12 4,17 50,00 4,50 44,00 6,00 -12-13 4,16 54,16 10,00 54,00 0,16 -13-14 4,17 58,33 9,00 63,00 - 4,6714-15 4,17 62,50 1,50 64,50 - 2,00



15-16 4,16 66,66 1,50 66,00 0,66 -16-17 4,17 70,83 2,00 68,00 2,83 -17-18 4,17 75,00 2,00 70,00 5,00 -18-19 4,16 79,16 3,00 73,00 6,16 -19-20 4,17 83,33 5,50 78,50 4,83 -20-21 4,17 87,50 9,00 87,50 0,00 -21-22 4,16 91,66 8,50 96,00 - 4,3422-23 4,17 95,83 3,00 99,00 - 3,1723-24 4,17 100,00 1,00 100,00 - 0,00

In acest caz:Vch = (17,83 + 4,67)% x Q o med = 22,50% x 57,11 = 12,84 mcVch =12,85 mc

I.4.3. REZERVA PENTRU AVARIEConform STAS 4165/88, cap.2.1.3. volumul rezervei pentru avarie se calculeaza:

Vav = Tav x Qmin (mc), in care:Qmin – debitul minim necesar in cazul unei avarii pe circuitul apei pentru functionarea sistemului de alimentare cu apa.Tav – timpul maxim de remediere a unei avarii pe circuitul apei

In cazul de fata:Q min = 0,80 x (Q zi med g + Q zi med sc) + 0,70 Q zi med a + Q zi med up

Q zi med g = 1.240,22 mc/ziQ zi med sc = 44,37 mc/ziQ zi med a = 39,03 mc/zi Q zi med up = 6,00 mc/ziQ zi med T = 1240,22 + 44,37 + 39,03 + 6 = 1.329,62 mc/ziQ min = 0,80 x (1240,22 + 44,37) + 0,70 x 39,03 + 6,00 = 1060,99 mc/ziQ min = 1.060,99 mc/ziQ zi med T = 1.329,62 mc/ziConform STAS 4165/88, Q zi min este 60-80% din Q zi med T:

Q zi min = 0,60 x 1329,62 = 797,77,73 mc/zi

Se ia in calcul Q zi min = 1.060,99 mc/zi = 44,20 mc/h.Conform STAS 4165/88, cap.2.1.3.2. timpul de avarie Tav se ia 8-16 ore, in cazul nostru T av = 8 ore.

V av = 8h x 44,20 mc/h = 353,66 mc Conform P66-2001, cap.10.4.,

V rez = Vch + V’av + Vinc = 12,85 + 54,00 + 353,66 = 420,51 mc



Actuala sursa de alimentare cu apa a localitatii Blejoi – captarea de la Movila Vulpii - trebuie sa asigure un volum de cca. 450 mc in cazul dezvoltarii ulterioare a localitatii.

II. CALCULUL DEBITELOR DE APA UZATA MENAJERA

II. A. LOCALITATEA BLEJOI

Conform NP 032 – 1999 «Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti » cap. 2.1. debitele caracteristice evacuate in reteaua de canalizare a unui centru populat pot fi determinate considerand, de regula, debitele specifice ale restitutiei de apa (qu) egale cu debitele specifice ale necesarului de apa (qs), dar in cadrul prezentului proiect s-a luat in considerare STAS 1846-90 «Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare » cap. 2.1.1.

Conform cap. 2.1.1.debitele de ape uzate menajere, care se evacueaza in reteaua de canalizare, Quz, se calculeaza cu relatia:

Quz = 0,8 Qs, in care Qs sunt debitele de alimentare caracteristice (Qzi med, Qzi max, Qo max) ale cerintei de apa, in mc/zi sau mc/h.

Calculul debitului se va face pe o perioada de perspective de 25 de ani, adica pentru o populatie cca. 4.105 locuitori pentru localitatea Blejoi.

Conform Normativului NP089-2003 – «Normativ pentru poiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti: Partea a III a – Statii de epurare de capacitate mica 5 l/s – Quz zi med < 50 l/s » cap. 3.1. formularul 3.8.

Quz zi med = 1,0 x Q zi med= 1,0 x 664,81 mc/zi =664,81 mc/zi = 27,70 mc/h = = 7,70 l/sQuz zi max = 1,0 x Q zi max= 1,05 x 664,81 mc/zi =698,05 mc/zi =29,085 mc/h = = 8,08 l/s

Pentru localitatea Blejoi se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi med =700 mc/zi,

II. B. LOCALITATEA TANTARENI

Conform NP 032 – 1999 «Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti » cap. 2.1. debitele caracteristice evacuate in reteaua de canalizare a unui centru populat pot fi determinate considerand, de regula, debitele specifice ale restitutiei de apa (qu) egale cu debitele



specifice ale necesarului de apa (qs), dar in cadrul prezentului proiect s-a luat in considerare STAS 1846-90 «Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare » cap. 2.1.1.


Quz = 1,0 x Qs, in care Qs sunt debitele de alimentare caracteristice (Qzi med, Qzi max, Qo max) ale cerintei de apa, in mc/zi sau mc/h.

Calculul debitului se va face pe o perioada de perspective de 25 de ani, adica pentru o populatie cca. 1.648 locuitori pentru localitatea Tantareni.



Se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi med =300 mc/zi,

II. C. LOCALITATEA PLOIESTIORI

Conform NP 032 – 1999 «Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti » cap. 2.1. debitele caracteristice evacuate in reteaua de canalizare a unui centru populat pot fi determinate considerand, de regula, debitele specifice ale restitutiei de apa (qu) egale cu debitele specifice ale necesarului de apa (qs), dar in cadrul prezentului proiect s-a luat in considerare STAS 1846-90 «Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare » cap. 2.1.1.


Quz = 1,0 x Qs, in care Qs sunt debitele de alimentare caracteristice (Qzi med, Qzi max, Qo max) ale cerintei de apa, in mc/zi sau mc/h.

Calculul debitului se va face pe o perioada de perspective de 25 de ani, adica pentru o populatie cca. 1.648 locuitori pentru localitatea Ploiestiori.





Se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit final Quz zi med = 400 mc/zi,

III. SCHEMA DE EPURARE

Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea se urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie (MS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate in CBO5) si eliminarea compusilor azotului si fosforului.

Pentru asigurarea epurarii apelor uzate menajere se aleg statii de epurare mecano-biologice-chimice, compacte, containerizate, supraterane, care se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si eficienta ridicata.

Schema tehnologica aleasa corespunde NP089 – 2003 « Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea a III a » :

Statie de epurare de capacitate mica 5 l/s <Quz max<50 l/sSchema cuprinde :Degrosisare : gratar + deznisipator + separator de grasimiCompartiment de denitrificareCompartiment in care are loc nitrificarea, oxidarea compusilor organici pe baza

de carbonDecantor secundar – treapta mecanica finalaBazin de stocare, omogenizare, stabilizare si pompare namolDeshidratare namol si evacuarea lui in saci.Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea

realizarii eficientelor de epurare propuse. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde instalatii performante, ce implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari specifice procesului tehnologic.

Aplicarea solutiei de epurare mecano-biologice compacte containerizate prezinta urmatoarele avantaje:



Statiile de epurare apa uzata sunt modulare permitand o etapizare a capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi module, functie de numarul de gospodarii racordate la reteaua de canalizare ;

Asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate la evacuare conditiile de calitate impuse de Normativul NTPA – 001/2002.

Datorita procesului tehnologic performant, nu se evacueaza namol in exces, ceea ce conduce la eliminarrea costurilor pentru tratarea acestuia ;

Consum redus de energie, compresoarele si eletropompele de proces fiind de inalta fiabilitate si randament;

Dezinfectia cu ultraviolete asigura o eficienta de pana la 99% privind reducerea coliformilor totali;

Suprafata statiei de epurare redusa;Avansare rapida a procesului de epurare biologica;Siguranta in exploatare datorita automatizarii;Functionarea echipamentelor nu necesita supraveghere permanenta –

1 inspectie/zi, care poate fi facuta de o persoana instruita in prealabil;

Intocmit,Ing. Corina Mereu


doc oga blejoi2012

Documents