Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

MAI2018

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVII Nr. 477 http://b.politiaromana.ro

MAI2018

anul XXVIINr . 477

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

4

7

Coafeza a l`sat o not` de plat` piperat`

Martirii Poli]iei Române

Zaher Iskandarani [i „Rama International“

14 - 15

16 - 18

22 - 23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Mihai Marius VOICU

Drago[ Orlando NICUMarius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

5

Centenarul Marii Uniri

9-11Drama de la Carcassonne

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

Sub umbrela legii, dar \n afara ei

1POLI}IA CAPITALEI - Mai

Direc]ia General` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, recruteaz` candida]i pentru concursurile de admitere în institu]iile deînv`]`mânt ale Ministerului Afacerilor Interne,precum [i în institu]iile de înv`]`mânt aleMinisterului Ap`r`rii Na]ionale [i ServiciuluiRomân de Informa]ii care preg`tesc speciali[tipentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne,sesiunea 2018, astfel:

Institu]ii de înv`]`mânt ale MinisteruluiAfacerilor Interne:

Academia de Poli]ie „Alexandru IoanCuza“ - Bucure[ti;

{coala de Agen]i de Poli]ie „Vasile Lasc`r“- Câmpina;

{coala de Agen]i de Poli]ie „SeptimiuMure[an“ - Cluj-Napoca;

{coala de Preg`tire a Agen]ilor Poli]iei deFrontier` „Avram Iancu“ Oradea. Cifrele de[colarizare ale institu]iilor de înv`]`mânt sus men]ionate se prezint` dup` cumurmeaz`:

Num`rul de locuri aprobate în anul universitar 2018-2019 la Academia de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza“ - 548 pentru studii universitare de licen]`;

Num`rul de locuri aprobate la [colilepostliceale ale Ministerului Afacerilor Interne,sesiunea de admitere august-septembrie 2018- \nv`]`mânt postliceal pentru formareaagen]ilor de poli]ie, subofi]erilor, înv`]`mântcu frecven]` (durata studiilor - un an) - 1880.

Depunerea candidatur i i

Înscrierea candida]ilor cu domiciliul/re[edin]a în municipiul Bucure[ti, se face lasediul Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, str. Alexandru Beldimannr. 2-4, sector 5, în zilele de miercuri (intervalul orar 12:00 - 15:00) [i vineri (în intervalul orar 09:00 -12:00).

Termenul limit` pentru depunerea cererilorde înscriere, împreun` cu dosarul complet (cuexcep]ia fi[ei medicale) este:

25 mai, în cazul candida]ilor care opteaz` pentru institu]iile de înv`]`mânt superior aleM.A.I., M.Ap.N., S.R.I., precum [i pentruunit`]ile de înv`]`mânt postliceal ale M.Ap.N.

15 iunie, în cazul candida]ilor careopteaz` pentru unit`]ile de înv`]`mântpostliceal ale M.A.I. - sesiunea august - septembrie 2018.

Con]inutul dosarului

Dosarul de recrutare al candida]ilor trebuies` con]in` urm`toarele acte [i documente:

Cererea de înscriere, înregistrat` la unitatea cu atribu]ii de recrutare;

Copii ale documentelor care atest`nivelul [i specializarea studiilor absolvite, alefoii matricole sau ale adeverin]ei care atest` promovarea examenului de bacalaureat pentrucandida]ii care au absolvit în anul în curs, precum [i documente care atest` absolvireaaltor studii. Acestea vor fi prezentate de candida]i, înso]ite de original, spre a fi certificate pentru conformitate [i semnate atâtde persoana care efectueaz` recrutarea, cât [ide candida]i, p`strându-se la dosar doar copiile.

Documentele pot fi depuse [i în copie legalizat`, situa]ie în care certificarea pentru conformitate nu se mai realizeaz`.

Copii ale urm`toarelor documente: actde identitate [i certificat de na[tere pentru candidat, certificat de c`s`torie, certificat dena[tere so]ie/so] [i fiecare copil, precum [i ale

ACTUALITATE

|ncep concursurile de admitere \n [colile de poli]ie

Mai - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

2

hot`rârilor judec`tore[ti privind starea civil`;Declara]ia de confirmare a cunoa[terii [i

accept`rii condi]iilor de recrutare;Curriculum Vitae - Europass (CV),

autobiografia [i tabelul nominal cu rudele [iso]ul/so]ia candidatului;

Cazierul judiciar al candidatului;Avizul psihologic sau nota

compartimentului de resurse umane/personal,în cazul în care rezultatele examenului psihologic s-au comunicat pe baz` de tabelnominal;

Fi[a medical` tip de încadrare în M.A.I.;Dou` fotografii 9/12 [i trei fotografii 3x4

cm, color;Cet`]enii români cu domiciliul în str`in`tate

sau cu dubl` cet`]enie pot candida la admitereîn acelea[i condi]ii prev`zute pentru to]i candida]ii. La dosarul de recrutare ace[tiadepun atestatul de recunoa[tere a studiilor, eliberat de c`tre direc]ia de specialitate dincadrul M.E.N.C.S.

Candida]ii care au absolvit studii liceale înafara României, cu diplom` de bacalaureat(sau echivalent` acesteia), au obliga]ia de aprezenta pentru constituirea dosarului de candidat, suplimentar, urm`toarele acte:

atestatul de recunoa[tere a studiilor, eliberat de c`tre direc]ia de specialitate dincadrul M.E.N.C.S.;

diploma de bacalaureat sau echivalent`cu aceasta, în copie, tradus` [i legalizat`;

foaia matricol` din perioada studiilorliceale, în copie, tradus` [i legalizat`.

Candida]ii etnici/minoritari care se înscriupentru locurile alocate distinct acestora declar`pe propria r`spundere apartenen]a la etnia/minoritatea respectiv` [i depun o adeverin]`emis` de o organiza]ie etnic`/minoritar`, constituit` potrivit legii.

Condi]ii [i criterii specifice privind recrutarea candida]ilor

Pentru a participa la concursul de admitereîn institu]ii de înv`]`mânt superior ale M.A.I,M.Ap.N [i S.R.I [i unit`]i de înv`]`mântpostliceal ale M.A.I. [i M.Ap.N., forma deînv`]`mânt cu frecven]`, candida]ii trebuie s`îndeplineasc` cumulativ urm`toarele condi]iilegale [i criterii specifice de recrutare:

S` aib` cet`]enia român` [i domiciliul înRomânia;

S` cunoasc` limba român` scris [i vorbit;S` aib` capacitate deplin` de exerci]iu;S` fie ap]i din punct de vedere medical,

fizic [i psihic; aptitudinea se constat` de structurile de specialitate ale M.A.I., printr-o examinare medical` [i evaluare psihologic`,potrivit reglement`rilor specifice în domeniu. Însitua]ia în care se constat` inaptitudinea pentru oricare dintre situa]ii, procedura derecrutare înceteaz` pentru candidatul respectiv.Evaluarea psihologic` se sus]ine înainteaexamin`rii medicale.

S` aib` vârsta de minimum 18 ani împlini]i, iar în cazul candida]ilor la concursurile de admitere în institu]iile deînv`]`mânt ale M.A.I, s` îi împlineasc` în cursulanului în care particip` la concurs;

S` fie absolven]i de liceu cu diplom` debacalaureat;

S` aib` un comportament corespunz`torprincipiilor care guverneaz` profesia de poli]ist;

S` nu aib` antecedente penale sau s` nufie în curs de urm`rire penal` ori de judecat`pentru s`vâr[irea de infrac]iuni, cu excep]iasitua]iei în care a intervenit reabilitarea;

S` nu fi fost destituite dintr-o func]ie public` sau s` nu le fii încetat contractul individual de munc` pentru motive disciplinareîn ultimii [apte ani;

S` nu fii desf`[urat activit`]i de poli]ie

POLI}IA CAPITALEI - Mai

ACTUALITATE

3

politic`, astfel cum sunt definite prin lege;S` nu aib` semne particulare evidente

sau tatuaje neacoperite de vestimenta]ie, în]inuta de var`;

S` fii ob]inut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel pu]in 9,00, cuexcep]ia candida]ilor care au absolvit institu]iide înv`]`mânt de nivel liceal, în state membreale Uniunii Europene în care nu se evalueaz`prin not`/punctaj/calificativ purtarea elevului.Media la purtare de cel pu]in 9,00, în perioadastudiilor liceale se calculeaz` ca medie aritmetic` a mediilor generale ob]inute la

purtare în cei patru ani de studii liceale(respectiv, în cazul absolven]ilor clasei a XIII-a,cinci ani).

S` nu fii fost exmatricula]i pentru abateridisciplinare dintr-o institu]ie de înv`]`mânt.

Candida]ii care au fost declara]i „Admis“la concursul de admitere în institu]iile deînv`]`mânt nu trebuie s` aib` calitatea de membru al vreunui partid politic sau organiza]iicu caracter politic.

Informa]ii complete g`si]i pe site-ul Poli]ieiCapitalei - b.politiaromana.ro, sec]iunea Cariera- Admitere 2018.

Perchezi]ie la domiciliul unui b`rbatb`nuit de tâlh`rie

În cursul zilei de joi, 3 mai,poli]i[ti ai Direc]iei Generalede Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub supraveghereaParchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 6, aupus în aplicare un mandat deperchezi]ie la domiciliul unuib`rbat, în vârst` de 39 ani,b`nuit de s`vâr[irea uneiinfrac]iuni de tâlh`rie calificat`, dup` ce a sustrasunei tinere o sum` de bani,sub amenin]area unui cu]it.

Ancheta s-a declan[at pe 8martie, când poli]i[tii Sec]iei

25 au fost sesiza]i de o tân`r`,vânz`toare la o societate comercial` din sectorul 6, carele-a declarat c`, în jurul orei04.30, o persoan` necunoscut`, cu fa]a acoperit`, a p`truns în incintamagazinului având asupra saun obiect ascu]it-în]ep`tor cucare, prin amenin]are, a determinat-o s`-i dea 570 leidin casa de marcat.

Din datele [i probeleadministrate în cauz` a rezultat presupunerea rezonabil` c` fapta a fost

s`vâr[it` de un b`rbat, depistat [i prins de poli]i[tiiSec]iei 10 pe 6 aprilie [i aflatsub m`sura arestului la domiciliu, ca urmare as`vâr[irii a dou` infrac]iuni detentativ` la tâlh`rie calificat`,ac]ionând în mod similar laalte dou` magazine din sectorul 3. Astfel, a fost pus`în aplicare o autoriza]ie deperchezi]ie la domiciliulb`rbatului, acesta fiind conduspentru audieri la sediul subunit`]ii. Totodat`, au fostidentificate [i ridicate obiectede interes în cauz`.

Cercet`rile sunt continuatesub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de tâlh`rie calificat`, cu cel în cauz` înstare de re]inere, urmând a fiprezentat magistra]ilor.

Ac]iunea a beneficiat de sprijinul Institutului Na]ionalde Criminalistic` [i al Unit`]iiTeritoriale de Analiz` aInforma]iilor din cadrulInspectoratului General alPoli]iei Române.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

La nivelul sectorului 3, poli]i[tii aveau \ncercetare mai multe dosare cu autor necunoscut, dar care aveau un elementcomun - toate conduceau spre o singur` persoan`. Identitatea acestuia a fost aflat`de anchetatori, la \nceputul lunii mai, cândau reu[it s` coroboreze toate datele dinaceste dosare aflate \n lucru.

Dovezile i-au condus spre un tân`r de32 ani, care era deja re]inut pentru alt`fapt`. A[adar, judiciari[tii au ad`ugat laistoricul infrac]ional al b`rbatului cinci furturi [i o tentativ` de furt, toate pe razasectorului 3: \n luna iulie 2014, profitândc` poarta era deschis`, a p`truns \ntr-ocas` [i a furat 500 euro [i 400 lei; pe 21februarie, anul acesta, a \ncercat s` intre\ntr-un imobil pe geam, dar nu a reu[it [i afugit; pe 4 mai a p`truns \n curtea uneilocuin]e [i a \ncercat s` taie cablul de asigurare a dou` biciclete, f`r` succes \ns`;sâmb`t`, 5 mai, a s`rit gardul [i a p`truns\n garajul unui imobil, de unde a furat obiciclet`, apoi, în aceea[i zi, profitând c`poarta de acces în curtea unui case eraneasigurat`, a furat alt` biciclet`.

Mai - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Coafeza a l`sat o not` de plat` piperat`

Ho] pentru dou` ro]i

4

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

B`trânii sunt ]inta preferat` a infractorilor,când vine vorba de\n[el`ciuni. Din cauzavârstei \naintate, dar [i aunei \ncrederi prea mariacordat` str`inilor, persoanele \n vârst` cad victime infractorilor mai desdecât alte categorii devârst`. Bun`oar`, lajum`tatea lunii aprilie,poli]i[tii Sec]iei 13, au fostsesiza]i de o femeie de 84ani, c` a r`mas f`r` 3500lei, dup` ce o coafez` i-a

luat banii din geant`.Un echipaj a mers la

locuin]a victimei, pentru aafla mai multe despre cele\ntâmplate. Povestea care le-a fost expus` nu i-a surprins pe oamenii legi,decât prin prisma repetitivit`]ii aceluia[i modde operare, dar cu alte coordonate.

B`trâna a m`rturisit c` s-a \mprietenit cu o femeie,care i-a propus s` o tund`la domiciliu, pentru un pre]rezonabil. A acceptat [i au

mers acas`, iar \n timp cese preg`tea \ntr-o alt`camer`, coafeza i-a luatdintr-o geant` 3500 lei,apoi s-a f`cut nev`zut`.

Cercet`rile oamenilorlegii au dat rezultate, iar pe15 mai, femeia a fostre]inut`, fiind condus` lasec]ie pentru audieri.

Pe numele acesteia afost deschis un dosar penalpentru furt, iar Parchetul adispus m`sura controluluijudiciar.

Credit foto: Corbis.com

{TIRI

POLI}IA CAPITALEI - Mai 5

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Sub umbrela legii, dar \n afara eiPoli]i[tii Capitalei au destructurat un grup

specializat \n comiterea de \n[el`ciuni, prinuzurpare de calit`]i oficiale. Judiciari[tiiSectorului 1 au demarat, \nc` din aprilie,cercet`rile asupra a trei b`rba]i, b`nui]i c`au \n[elat mai mul]i turi[ti str`ini, dându-sedrept poli]i[ti.

Investiga]ia a fost minu]ioas`, iar probeleadunate de anchetatori au confirmat c` ceitrei au astfel de preocup`ri infrac]ionale.Urm`torul pas a fost ca gruparea s` fiesupravegheat` pentru a fi prins` \n flagrant.Astfel, luni, 14 mai, cei trei au fost prin[ichiar \n timp ce opriser` doi turi[ti str`ini [i\ncercau s` le ia banii. Indivizii au avut unplan bine pus la punct, fiecare având un roldinainte stabilit. |n timp ce unul dintre eist`tea la distan]` [i supraveghea zona, unaltul s-a apropiat de turi[ti [i le-a spus c` [iel este turist [i ar vrea s` [tie cum poateajunge la un hotel din zon`.

|n acest timp, \n scen` a intrat cel de-al

treilea membru al grup`rii, care s-a datdrept poli]ist [i le-a cerut actele [i banii,pentru verific`ri.

Urm`torul pas era s` opreasc` banii, pemotiv c` sunt fal[i, iar apoi s` lase turi[tii s`plece. Nu au mai apucat, deoarece poli]i[tiicare \i supravegheau au intervenit [i i-au\nc`tu[at. Ace[tia au fost condu[i la poli]ie,unde au \nceput audierile. Cu aceast`ocazie, s-a stabilit c` suspec]ii sunt autorii [ia unei \n[el`ciuni, comis` pe 15 apilie, cândo femeie a r`mas f`r` 600 lei, victim` aaceluia[i mod de operare.

B`rba]ii, cu vârste cuprinse \ntre 43 [i 64de ani, sunt acuza]i de \n[el`ciune, uzurparede calit`]i oficiale, respectiv complicitate la uzurpare de calit`]i oficiale [i complicitate latentativ` de în[el`ciune.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Sup`ra]i c` spiritul civic le-a stricat distrac]ia

Miercuri, 9 mai, poli]i[tiiSec]iei 1 au fost solicita]i s`intervin` \ntr-un incident cese petrecea \ntr-o sta]ieR.A.T.B. Oamenii legii aufost chema]i de c`l`toriiunui autobuz, care asistaula un scandal provocat dedoi b`rba]i, sup`ra]i c` aufost da]i jos.

Din declara]iile celorprezen]i, s-a conturat opoveste pres`rat` cu\njur`turi [i violen]e. Cei doi

au vrut s` urce \n mijloculde transport \n comun, dar\n acela[i timp nu voiau s`lase s` se \nchid` u[ile.

C`l`torii au intervenit [ii-au dat jos pe cei doi,moment \n care s-adeclan[at scandalul.

Indivizii au \nceput s`\njure, iar unul dintre ei aspart geamul u[ii, ceea ce adeterminat ca autobuzul s`fie \n imposibilitatea de amai continua c`l`toria, din

cauza siguran]ei pasagerilor.

Când [oferul a coborât

s` discute cu recalcitran]ii, a

fost luat la b`taie, acela[i

tratament primind [i o

femeie, care a \ncercat s` \l

ajute pe angajatul R.A.T.B.

Poli]i[tii i-au condus pe

cei doi la Sec]ia 1, pentru a

fi audia]i, fiind acuza]i de

tulburarea ordinii [i lini[tii

publice, lovire [i distrugere.

Mai - POLI}IA CAPITALEI6

ACTUALITATE

Ac]iuni pentru ordinea [i siguran]a public`|n zilele de 4 [i 5 mai,

poli]i[tii Direc]iei Generale dePoli]ie a Municipiului Bucure[tiau ac]ionat în mai multe zonedin Capital`, pentru prevenirea[i combaterea faptelor denatur` infrac]ional` [i contraven]ional`. Astfel,poli]i[tii mai multor sec]ii dinCapital` au ac]ionat în maimulte zone din Bucure[ti, printre care Gara de Nord [iCentrul Vechi, fiind organizate[i desf`[urate activit`]i pe liniaprevenirii [i combaterii faptelorantisociale [i pentru respectareaprevederilor Legii 333/2003,

urm`rindu-se modul de executare a serviciului de c`trepersonalul de paz`, dar [i prevenirea [i combaterea furturilor din societ`]ii comerciale [i a activit`]ilor decomer] stradal ilicit.

În urma acestor ac]iuni,poli]i[tii au aplicat aproximativ100 de sanc]iunicontraven]ionale, a c`ror valoare total` se ridic` la peste22.000 lei, pentru nerespectarea prevederilorLegii nr. 61/1991 privindsanc]ionarea faptelor deînc`lcare a unor norme de

convie]uire social`, a ordinii [ilini[tii publice [i pentruînc`lcarea Legii nr. 333/2003privind paza obiectivelor,bunurilor, valorilor [i protec]iapersoanelor. Totodat`, speciali[tii Serviciului deAnaliz` [i Prevenire aCriminalit`]ii au desf`[uratactivit`]i educativ-preventive, cupeste 400 de elevi [i 20 cadredidactice din mai multe [coligimnaziale [i licee, în cadrulproiectelor „Unde-i lege, nu-itocmeal`!“, „{coala Siguran]eiTEDI“ [i „Sfaturi mari pentru ceimici“.

În diminea]a zilei de 13 mai, poli]i[tiibucure[teni au efectuat mai multe controale laoperatorii economici, care efectueaz` curseinterna]ionale de transport persoane. Astfel,ofi]erii Serviciului de Investigare a Criminalit`]iiEconomice - Poli]ia Sectorului 5 au oprit în traficun autocar ce efectua o curs` interna]ional` detransport persoane, care apar]inea unei societ`]icomerciale cu sediul social în str`in`tate, fiindidentificate [i indisponibilizate mai multe bunuripentru care nu au putut fi prezentate documente de provenien]`. Acestea prezentau

caracteristicile unor produse contraf`cute [i purtau însemnele unor m`rci protejate pe teritoriul României, printre care aproximativ 400de parfumuri, peste 700 de articoleîmbr`c`minte [i aproximativ 900 înc`l]`minte.Totodat`, au fost identificate peste 2500 de]igarete netimbrate, 14 kg tutun [i 125 grame bijuterii. Valoarea bunurilor indisponibilizate seridic` la peste 333.000 de lei.

Cercet`rile continu` sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunilor de punere în circula]ie de produsecontraf`cute; de]inere de c`tre orice persoan` înafara antrepozitului fiscal sau comercializarea peteritoriul României a produselor accizabilesupuse marc`rii, f`r` a fi marcate sau marcatenecorespunz`tor ori cu marcaje false, peste 1 kgtutun de fumat, infrac]iunii de colectare,de]inere, producere, transportul, preluarea,depozitarea, predarea, desfacerea [i vânzareabunurilor sau a m`rfurilor, care trebuie plasatesub un regim vamal [i introducerea în/sauscoaterea din ]ar`, prin orice mijloace, abunurilor sau m`rfurilor, prin alte locuri decâtcele stabilite pentru control vamal.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Produse de peste 330.000 de leiindisponibilizate de poli]i[ti

POLI}IA CAPITALEI - Mai 7

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

11/24 octombrie 1918 -Cern`u]i. Apare primul num`ral gazetei „Glasul Bucovinei“,editat` de un grup de românibucovineni în frunte cu profesorul universitar SextilPu[cariu;

14/27 octombrie 1918 -Deputa]ii români bucovinenidin Parlamentul vienez, fo[tii deputa]i din Dieta Bucovinei,primarii români din localit`]ile}`rii de Sus a Moldovei, împreun` cu al]i reprezentan]iai provinciei istorice s-auîntrunit în Sala Mare a PalatuluiNa]ional din Cern`u]i [i auhot`rât constituirea Adun`riiConstituante. Adunarea alegeun Consiliu Na]ional condus deIancu Flondor, Dionisie Bejan,Doru Popovici [i Sextil Pu[cariu- vicepre[edin]i, VasileBodn`rescu, Radu Sbierea [iLaurent Tomoioag` - secretari;

17/30 octombrie 1918 -Constituirea, la Budapesta, aConsiliului Na]ional RomânCentral (din 21 octombrie, cusediul la Arad), ca organ deconducere al românilor formatdin [ase reprezentan]i ai P.N.R[i [ase social-democra]i;

18/31 octombrie 1918 -Proclamarea C`tre Na]iuneaRomân`, în care se aduce lacuno[tin]` opiniei publice constituirea Consiliului Na]ionalRomân Central ca unicul for deconducere al românilor transilv`neni, precum [i principiile sale de ac]iune;

25 octombrie/7 noiembrie 1918 - ConsiliulNa]ional Român Centralhot`r`[te înfiin]area de g`rzina]ionale [i de g`rzi civiles`te[ti pe întreg teritoriul locuit

de români în Transilvania [iUngaria, pentru „p`strarealini[tii [i averii fiec`ruia“.

31 octombrie/13 noiembrie 1918 - ConsiliulNa]ional din Basarabia adopt`o „lege fundamental` asupraputerilor }`rii Bucovinei“, princare î[i asum` întreaga puterede stat.

5/18 noiembrie 1918 -Manifest c`tre popoarele lumii,prin care Consiliul Na]ionalRomân Central afirm` în fa]aopiniei publice mondialedorin]a românilor transilv`nenide a se uni cu România;

7/20 noiembrie 1918 -Manifest al Marelui SfatNa]ional din Transilvaniaprivind convocarea la 18noiembrie/1 decembrie a MariiAdun`ri Na]ionale la Alba Iulia;

9/22 noiembrie 1918 -Consiliul Na]ional RomânCentral din Transilvania cere,ultimativ, guvernului maghiars`-i recunoasc` putereadeplin` asupra teritoriuluiTransilvaniei;

15/28 noiembrie 1918 -Congresul Bucovinei hot`r`[teîn unanimitate „Unirea necondi]ionat` [i pentru veciea Bucovinei, în vechiile eihotare pân` la Ceremu[,Colacin [i Nistru, cu RegatulRomâniei“.

1 decembrie 1918- Areloc, în sala Casinei din AlbaIulia, Adunarea Na]ional`, cuparticiparea a 1228 de delega]i (deputa]i) ale[i.Gheorghe Pop de B`se[ti,pre[edintele Partidului Na]ionalRomân, declar` AdunareaNa]ional` de la Alba Iulia „constituit` [i deschis`“. Vasile

Goldi[ roste[te cuvântareasolemn`, încheiat` cu unproiect de rezolu]ie, careîncepe cu cuvintele: „AdunareaNa]ional` a tuturor românilordin Transilvania, Banat [i }araUngureasc`, aduna]i prinreprezentan]ii lor îndrept`]i]i laAlba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decreteaz`unirea acelor români [i a tuturor teritoriilor locuite dedân[ii cu România“. Proiectulde rezolu]ie este adoptat cuova]ii prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei,Adunarea Na]ional` procedeaz` la alegerea uneiadun`ri legislative numit`Marele Sfat Na]ional, compusdin 250 de membrii; acesta, larându-i, va numi un guvernprovizoriu - Consiliul Dirigent.Dup` adoptarea actului istorical Unirii, cei peste 100.000 departicipan]i la Marea AdunareNa]ional` de la Alba Iulia,aduna]i pe Câmpul lui Horea,aprob` cu aclama]ii entuziastehot`rârea de unirenecondi]ionat` [i pentru totdeauna a Transilvaniei cuRomânia. Unirea Transilvanieicu România încheie procesulde f`urire a statului na]ionalunitar român, proces început în1859, prin unirea Moldovei cu}ara Româneasc`, continuatprin unirea Dobrogei în 1878, aBasarabiei în martie 1918 [i aBucovinei în noiembrie 1918.Suprafa]a României Mari:295.049 km p`tra]i, cu o popula]ie de 16.500.000locuitori.

AAGGEERRPPRREESSSS

Centenarul Mari i Unir i

Mai - POLI}IA CAPITALEI8

S`pt`mâna prevenirii criminalit`]iiAnul acesta, în perioada 21 - 25 mai, la nivel

na]ional s-a desf`[urat cea de-a XIV-a edi]ie a evenimentului „S`pt`mâna prevenirii criminalit`]ii“, un bun prilej pentru promovareaactivit`]ii de prevenire a criminalit`]ii [i pentrudezvoltarea parteneriatelor, atât cu cet`]enii, cât [i cu mediul privat.

Luni, 21 mai, a fost dedicat` preveniriidelincven]ei juvenile [i a rolului spiritului civic în prevenire. |n amfiteatrul Facult`]ii deSociologie [i Asisten]` Social` s-a organizat odezbatere cu tema „Responsabilitatea civic` saucauze [i efecte ale neimplic`rii sociale“, la careau participat cadre didactice [i studen]i aiFacult`]ii de Sociologie [i Asisten]` Social` [iFacult`]ii de Teologie. Mai multe studii de cazau fost aduse \n discu]ie pentru a scoate \n eviden]` rolul preventiv al societ`]ii [i efecteleneimplic`rii acesteia.

Mar]i, 22 mai, a fost ziua prevenirii victimiz`rii minorilor. Cu sprijinul RomfilateliaSA, a fost editat un întreg po[tal cu mesaje preventive, ce va fi distribuit de Po[ta Român`în toate unit`]ile po[tale. Speciali[tii \n prevenire ai Poli]iei Capitalei au participat la oemisiune radio, unde au vorbit despre bullying [i efectele sale; rolul institu]iilor în prevenirea fenomenului [i la seminarul dedicat prevenirii bullyingului, organizat laParlamentul României.

La Centrul Pantelimon al DGASPC Sector 2 a avut loc un concurs de desene cu tema ,,Cum v`d eu viitorul“ la care au participat adolescen]i din sistemul de protec]ie social`.Totodat`, Brigada Rutier`, cu sprijinul unei asocia]ii studen]e[ti, au simulat un accidentauto cu analiza reac]iei martorilor, dar [i pentrua ilustra riscul victimal în accidentele rutiere.

Miercuri, 23 mai, de ziua preveniriiinfrac]iunilor contra patrimoniului, \n CentrulIstoric, poli]i[tii au fost prezen]i pentru a le oferi turi[tilor str`ini informa]ii despre legisla]iaromâneasc`, vizavi de consumul de droguri,prostitu]ie, dar [i sfaturi antivictimale privindaccesarea serviciilor de taximetrie, banking etc.

Au fost distribuite pliante cu sfaturi în limba englez`, iar pe TV-screenurile din Centru au rulat spoturi preventive în limbi de

circula]ie interna]ional`. Joi, 24 mai, cu ocazia zilei prevenirii

violen]ei în familie, La Institutul Cervantes, \nprezen]a a peste 80 de speciali[ti din Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,Direc]ia General` de Jandarmi a MunicipiuluiBucure[ti, Inspectoratul pentru Situa]ii deUrgen]` [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, a avutloc o dezbatere despre legisla]ie [i serviciilesociale dezvoltate pentru prevenirea violen]ei înfamilie. Al`turi de mai multe organiza]ii nonguvernamentale au fost distribuite pliante [is-a discutat despre consumul de alcool [idroguri, dar [i despre fenomenul „lover boy“.

Vineri, 25 mai, Brigada Rutier` [i-a deschispor]ile pentru copii, pentru ca cei mici s` vad`,s` în]eleag` [i, de ce nu, s` se îndr`gosteasc`de munca poli]istului rutier. Simultan, \n maimulte [coli au fost desf`[urate ore de educa]ierutier` [i de prevenire pe acest segment.

La o [coal` special` a avut loc „Olimpiadasiguran]ei vulnerabile“, concurs la care au participat 50 de echipe de copii, câte unul din[coal` gimnazial` [i unul din [coal` special`.Concursul a constat în realizarea unor sistemede siguran]` inovative pentru po[ete.

În condi]iile sociale actuale, preven]ia adevenit o solu]ie viabil` în abordarea problematicii infrac]ionale, actul preventivdevenind o component` obligatorie a oric`reiac]iuni poli]iene[ti, care poate asigura succesulunei interven]ii poli]iene[ti eficiente [i de calitate.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Mai 9

MONDO POLICE

Drama de la CarcassonneVineri, 23 martie, în

departamentul Aude, laCarcassonne [i la Trèbes auloc trei atacuri teroristesângeroase, comise de franco-marocanul RadouaneLakdim, care se soldeaz` cupatru mor]i [i 15 r`ni]i,înainte de a fi omorât demilitarii unei unit`]i de elit`a Jandarmeriei franceze.

Atacurile sunt revendicatede Statul Islamic, grav „avariat“ [i „alungat“ („delocalizat“) din sediul s`u„general“ de la Raqqa.Printre victime s-a num`rat[i un militar de carier`, lt.col. Arnaud Jean-GeorgesBeltrame, care s-a oferit voluntar drept ostatic încomplexul comercial „SuperU“ din Trèbes, luând loculunei femei.

Originar din Taza (Maroc),Radouane Lakdim (26 ani)este naturalizat în Fran]a în2004, împreun` cu familia,iar pe 29 mai 2011, estecondamnat (pentru primaoar`) de Tribunalul dinCarcassonne pentru port ilegal de arm` (o lun` de\nchisoare cu suspendare),urmat` de o alt` condamnare, tot de o lun`,dar cu executare în penitenciar, în 2015, pentru„consum de droguri“.

Crescut în cartierul popular Ozanam, Lakdim eraun „singuratic“, nu urmasenici o preg`tire de lupt` învreo tab`r` din zonele irako-siriene ([i n-ar fiprezentat nici un fel desemne de radicalizare), conform ministrului deInterne Gérard Collomb, dar

era, totu[i, înregistrat din2014, în bazele de date aleautorit`]ilor ca posibil pericol pentru siguran]ana]ional`.

De[i lucra sezonier, dindatele de]inute de serviciilesociale, acesta a primit ajutor de somaj \n maimulte rânduri, dar a fost [iscos din plat` de trei ori,deoarece a refuzat maimulte locuri de munc`,oferite de stat.

Conform anchetatorilor,înainte de comitereaatacurilor teroriste, Lakdim n-ar fi prezentat semnalmente

„semnificative“ de radicalizare (în raport cu aniipreceden]i), dar foarte probabil, pentru c` ar fi fostîn plin` „taqîya“ (practic`autorizat` de Saria cu scopuldisimul`rii credin]ei îndiferite ideologii islamist-extremiste sau negarea acestora, pentru a nu fib`nuit).

Conform anchetatorilor aiDiviziei Antiteroriste, un serviciu al Direc]iei Centralea Poli]iei Judiciare - DCPJ),între 11 - 31 august 2014

b`rbatul a fost înregistrat laOficiul for]elor de munc` îninsula Mayotte (colectivitateteritorial` francez` din arhipelagul Comore, situat înpartea de nord a canaluluiMozambic în OceanulIndian, între nordulMadagascarului [i nordulMozambicului).

|n august 2016, Lakdimva ajunge \n insula Réunion(Oceanul Indian - sudulAfricii), unde este posibil caacesta s` fi frecventat maimulte institu]ii cu caracterreligios, care promoveaz`islamismul radical.

Legat de atacurile teroriste, acestea ar fi fostneprev`zute [i ar fi fost„lansate brusc“, de[i, înurma perchezi]iei efectuatela domiciliul acestuia, aufost identificate o serie de documente care atestau ooarecare „alian]`“ cu StatulIslamic.

În privin]a lt. col ArnaudBeltrame (care s-a oferit s`ia locul unui ostatic - ofemeie), r`nit grav, acesta vadeceda în cursul zileiurm`toare, pe 24 martie.

În ceea ce prive[te evenimentele, acestea s-audesf`[urat cu rapiditate nefiind planificate de agresor cu meticulozitate (încele mai mici detalii), a[acum se procedeaz` în cadrulcrimei organizate.

În diminea]a zilei de 23martie, Lakdim (dup` unconsum important de canabis, conform autopsiei)pleac` din cartierul Ozanam[i \ntr-o parcare fur` oma[in`, dup` ce \l r`ne[te

Moartea poli]istuluiBeltrame a declan[at

un val de emo]ie [i indignare,

totodat`, dar [i de respect pentru sacrificiul suprem...

” ”

Mai - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

10

grav pe [ofer, R. Silva (25ani) [i \l ucide cu sânge recepe cel`lalt pasager, aflat pescaunul din fa]`.

Cu vehiculul furat se„posteaz`“ în apropiereacaz`rmii Laperrine, a celuide-al 3-lea Regiment dePara[uti[ti de Infanterie alMarinei, cu scopul de aataca militarii afla]i în zon`.

Sup`rat c` nu i-a ie[it încale nici unul dintre ace[tia,Lakdim trage [ase focuri dearm` asupra a patru poli]i[ticare, dup` un antrenament,reveneau la sediul unit`]iide poli]ie. Unul dintreoamenii legii este r`nit laspate, dar scap` cu via]`.

În jurul orei 10.45,Lakdim intr` într-un magazinal re]elei „Super U“ (aflat la10 km de centrul localit`]iiCarcassone, unde, dup` cestrig` „Allahu Akbar“ [i„Vous bombardez la Syrie,vous allez mourir!“ („Voi bombarda]i Siria, ve]imuri!“), deschide foculasupra celor cca. 50 de

persoane aflate în interior.Dou` persoane sunt ucise,iar alte 16 persoane suntr`nite.

O parte dintre clien]iiafla]i \n magazin reu[esc s`ias` afar`, al]ii se ascund \ncamerele frigorifice, cu ajutorul angaja]ilor. Totu[i,foarte mul]i sunt lua]i ostatici de atacator, carepentru eliberarea acestorasolicit` punerea în libertatea lui Salah Abdeslam (singurul teroristsupravie]uitor pe 22 martie2016 al atacului de peAeroportul din Bruxelles-Zawentem [i implicat înatacurile teroriste comise pe13 noiembrie 2015 la Paris).

Primul care ajunge la fa]alocului este ArnaudBeltrame, care se afla lacomanda unei echipe deinterven]ie a JandarmerieiDepartamentului Aude.Acesta începe negocierile cuatacatorul, retras cu ostaticiiundeva \n spatele magazinului [i se ofer` s` ia

locul unei femei, Julie V.(casier` a magazinului).

Jandarmul \i propuneteroristului „aceast` ofert`“,pe de o parte, cu scopul dea salva via]a lui Julie, iar pede alt` parte, pentru a puteafii în preajma acestuia [i s`poat` transmite prin intermediul telefonuluimobil (l`sat deschis), informa]ii în timp utilcolegilor afla]i în exterior.

|n sprijinul primuluiechipaj, vor sosi echipe deinterven]ie GIGN, RAID siBRI, dar [i trei elicoptere,pentru încercuirea [i izolareacomplet` a zonei. |n jurulorei 14,30, GIGN va interveni \n for]` [i îl anihileaz` pe agresor. Înurma schimbului de focuridintre agresor [i echipaGIGN, patru ostatici [i doimilitari vor fi r`ni]i, printrecare [i lt. col. Beltrame.

Poli]i[tii au g`sit în magazin, în proximitateaagresorului, atât pistolul cucare ar fi tras, dar [i cu]itulde vân`toare cu care l-ar fiucis pe lt. col. Beltrame.

Imediat dup` declan[area„ofensivei“ de militarii de laGIGN, Statul Islamic a [irevendicat atacurile teroristeale lui Lakdim, prin intermediul organului s`u depropagand` „Amaq“ -agen]ie de pres` creat` în2014 (de jurnalistul sirianRayan Machaal, fost activist[i fondator al site-ului HalabNews bazat la Alep - ucis pe29 mai 2017 la Mayadin într-un raid aerian alCoali]iei).

Moartea poli]istuluiBeltrame a declan[at un valde emo]ie [i indignare Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Mai 11

MONDO POLICE

totodat`, dar [i de respectpentru sacrificiul supremf`cut de omul legii. Avansat(post-mortem) în modexcep]ional la gradul decolonel, Beltrame prime[teomagiul na]ional din parteapre[edintelui francez,Emmanuel Macron.

Cortegiul funerar (cusicriul învelit în drapelulna]ional), înso]it de unit`]ide motocicli[ti aleJandarmeriei Na]ionale [i dec`l`re]i ai G`rziiRepublicane, va pleca dinfa]a Panthéon-ului (memorialul caread`poste[te r`m`[i]elep`mânte[ti ale marilor personalit`]i franceze), pecheile Senei, [i va ajunge la„Hotel des Invalides“, undeare loc ceremonia.

În ceea ce prive[te \nhumarea teroristului,situa]ia acestuia esteasem`n`toare cu cea a luiMohammed Merah. Jean-Claude Pérez, fost primar alora[ului Carcassonne între2009-2014, sus]inut depeste 5000 de locuitori(care au semnat o peti]ie),se va opune \nhum`rii luiRedouane Lakdim în departament, pentru ca mormântul acestuia s` nudevin` un loc de pelerinajpentru al]i jihadi[ti sau simpatizan]i ai acestora.

Pân` la urm`, cu acordullui Gérard Larrat, actualul primar, Lakdim este înmormântat \nCarcassonne.

Comentariul autorului

Nu putem s` numen]ion`m câteva

similitudini importante întreatacurile teroriste islamiste,comise de MohammedMerah (în 2012) -„precursorul“ lumpenterorismului - [iAmedy Coulibaly (în 2015),unul dintre „fondatorii“lumpenterorismului, respectiv, Redouane Lakdim(în 2018), un terorist amator(„de duminic`“), influen]atde ceilal]i doi.

To]i trei, înainte s` devin`islami[ti radicaliza]i [i s`adere la marea criminalitate,iar ulterior s` devin` islami[ti terori[ti, au trecutatât prin faza „obligatorie“ adelincven]ei juvenile, cât [iprin cea a „miciicriminalit`]i“ (infrac]iunidelictuale).

To]i trei, în momentulcomiterii actelor criminale,erau într-un e[ec socio-profesional profund [i, maimult sau mai pu]in, marginaliza]i, ceea ce, evident, a favorizat radicalizarea. Îns`, dac`Merah s-a ini]iat în domeniulislamismului radical la„[coala“ predicatorului franco-sirian, „Emirul Alb“

(Olivier Corel-Abdel), iarCoulibaly l-a avut ca mentorpe Djamel Beghal,Redouane Lakdim nu s-aradicalizat nici în închisoare[i nici n-a frecventat taberelede lupt` din zonele tribaledin Afganistan sau Pakistan.Acesta s-a autoradicalizatprin intermediul propriuluianturaj, respectiv al re]elelorde socializare [i s-a inspiratdin activit`]ile teroriste aleacestora, cu care avea impresia c` particip` la unjoc virtual (interactiv, înre]ea).

În \ncheiere, Lakdim nu s-a ridicat la nivelul„surselor“ sale de inspira]ie,dar prin atacurile teroriste,acesta înscrie Carcassonne(comunitate urban` de110.000 de locuitori) pe ohart` br`zdat` de atacuriteroriste \n ultimii ani.

Fran]a este una dintre]`rile europene cel mai gravafectate de atacurile teroriste islamiste, cu 11atentate comise \ncepânddin 2015, în care au fostucise 245 de persoane.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com

Ho]ii au adormit la locul faptei

Poli]i[tii madrileni au trezit din somnun tân`r de 27 ani, care intrase \ntr-o clinic`pe care inten]iona s-a jefuiasc`. FranciscoJavier P. a adormit \ntr-un fotoliu terapeutic,având la picioare instrumentele destinatespargerii seifului. Obositul infractor a fostdescoperit de doi lucr`tori, veni]i s` fac`ni[te repara]ii, [i nu s-a trezit decât dup` ceau sosit poli]i[tii.

Un infractor german din localitatea Numberg a fostprins de poli]ie, fiindc`, fiindobosit dup` ce reu[ise s`sparg` o locuin]`, a adormit\n sufrageria casei \n carep`trunsese. Vecinii au observat u[a locuin]eideschis` [i au alertat poli]ia,care l-a g`sit pe ho] dormind f`r` griji, \ntins pe ocanapea. Lâng` el se afla ogeant` cu lucruri furate [itrusa de scule cu care operase.

Un norvegian s-a \mb`tat turt` [i aadormit \ntr-un bar din Aulnaysous-Bois,Fran]a, unde intrase cu scop de jaf.Norvegianul, \n vârst` de 45 ani, a fost g`sitbeat mort pe podeaua barului. El intrase cas` fure aparatura electronic` [i banii dincasa de marcat, dar v`zându-se cu b`utur`la discre]ie, n-a rezistat tenta]iei.

Pentru c` medicii au refuzat s`-i maielibereze re]ete, avertizându-l c` va c`p`tadependen]`, un sco]ian care suferea deinsomnie s-a hot`rât s` fure somniferele decare avea nevoie. Disperat, JosephMcConville (47 ani), a intrat prin efrac]ie\ntr-o farmacie din Glasgow, de unde a furatmai multe flacoane cu soporifere. A \nghi]itcâteva pastile pe loc [i a purces lainspectarea farmaciei, dar a adormit \naintede a p`r`si locul jafului.

Patronul l-a g`sit \n zori, dormind pe jos.Nici poli]i[tii n-au izbutit s`-l trezeasc` peMcConville, care a fost dus de urgen]` laspital. Ho]ul - care va sta câ]iva ani lapu[c`rie - s-a trezit la 36 de ore de la jaf, dup` ce medicii i-au f`cut sp`l`turi stomacale.

Un italian, dat \n urm`rire general` \nGermania pentru trafic cu heroin`, a putut fiarestat recent \n ora[ul Lindau, datorit`…somnului s`u profund. Acest b`rbat, condamnat la [ase ani de \nchisoare dec`tre un tribunal german, luase trenul cudestina]ia Bregenz, o localitate situat` \nzona lacului Constan]a, \n Austria. Deoarece

a adormit profund \n timpulc`l`toriei, italianul a ratatsta]ia la care trebuia s`coboare [i a ajuns \n ora[ulgerman Lindau.

Controlat de poli]ie lacoborârea din tren, b`rbatul\n vârst` de 29 ani, a c`ruiidentitate nu a fost dezv`luit`presei, a fost tr`dat de calculatorul care semnaleaz`persoanele date \n urm`riregeneral`. El va trebui s`-[i

isp`[easc` pedeapsa \n Germania.Luciano Acquaviva (32 ani), din Milano

(Italia), a intrat prin efrac]ie \n casa lui LuigiBugia [i a adormit pe divan, dup` ce strânsese lucrurile de valoare, cu inten]ia dea le fura.

|n noaptea de 3/4 octombrie 1996, LuigiBugia se afla \n dormitorul casei sale dinMilano, \mpreun` cu so]ia. Spre diminea]`, is-a f`cut sete [i s-a ridicat din pat, \ndreptându-se c`tre buc`t`rie. Trecând prinsufragerie a \ncremenit, v`zând c` pe divandormea un necunoscut. Speriat, el [i-a luatpu[ca de vân`toare [i l-a de[teptat pe tâlhar. „|nainte de a pleca la furat, am luatun calmant, fiindc` mi se f`cuse team`.Credeam c` m` va ajuta s` prind curaj. Amajuns \n cas`, am b`gat lucrurile de valoare\ntr-un sac, apoi mi s-a f`cut somn, dup`care nu [tiu ce s-a mai \ntâmplat. Când \miera somnul mai dulce, am auzit o voce

Cum s` ne ferim de infractori?

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull tt rreeccuutt --

«M-am dat jos din pat[i, f`r` s` aprind

lumina, m-am uitatprin \nc`pere. Am

mers tiptil [i am intrat\n sufragerie. Am

r`mas \nm`rmurit:...»”

Mai - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

”

r`stit` [i am sim]it ]eava unei pu[ti lipit` detâmpla mea“, a declarat Luciano Acquaviva.El a fost arestat [i acuzat de p`trundere prinefrac]ie pe o proprietate particular` [i detentativ` de furt.

|n timp ce d`dea o spargere \ntr-o cas`din Hamburg (Germania), Peter Hahn (28ani) a descoperit \n pivni]` ni[te butoaiepline cu rachiu de pere. S-a gândit s` trag`o du[c`, pentru a prinde curaj, dar acestlucru i-a fost fatal. A luat o gur` de rachiu,\nc` una, a plesc`it de pl`cere, dup` care arepetat opera]iunea. |n cele din urm`, s-a\mb`tat [i a adormit, stând pe vine, cu capulrezemat de un butoi. Doi poli]i[ti l-au trezitdintr-un somn adânc, f`r` vise.

Friedrich Hesse (76 ani), proprietarul caseipr`date, a declarat c`, \n noaptea de 15/16august 1998, \n jurul orelor 2.00, s-a trezit\n urma unor zgomote care se auzeau de undeva, din cas`. „M-am dat jos din pat [i,f`r` s` aprind lumina, m-am uitat prin\nc`pere. Am mers tiptil [i am intrat \nsufragerie. Am r`mas \nm`rmurit: toatelucrurile de valoare erau strânse gr`mad`,pe mas`, iar capacul pivni]ei era ridicat! Amcoborât sc`rile, f`r` s` fac vreun zgomot, [iatunci l-am v`zut pe ho] stând \n capuloaselor. Mai \ntâi m-am speriat, dar v`zândc` el nu face nici un gest, m-am apropiat.Dormea cu gura deschis` [i sfor`ia u[or. Amurcat \n sufragerie, am z`vorât chepengul [iam telefonat la poli]ie. Dup` 10 minute, auvenit doi poli]i[ti. Ei nu s-au sfiit s` trop`iepe sc`ri, dar ho]ul dormea dus. S-a trezitabia când l-au ridicat de bra]e, sprijinindu-lde zid. A deschis ochii buimac, a sughi]at [i

a morm`it c`-i bun rachiul meu…“Un individ care a \ncercat s` fure, la

ad`postul \ntunericului, din casa unorcet`]eni din Quebec - Canada - a fost prinsfiindc` sfor`ia. Auzind mi[c`ri prin cas`,ho]ul s-a ascuns sub un pat, pentru aa[tepta s` se lini[teasc` lucrurile. Acolo aadormit [i a \nceput s` sfor`ie zgomotos.Când s-a trezit, ho]ul ghinionist a privitbuimac drept \n ochii unui poli]ist.

Ho]i r`ma[i bloca]i la locul faptei, din prostia lor

|n diminea]a de 6 septembrie, cândpatronul pizzeriei Ruby din Deerfield Beachse preg`tea s` p`trund` \n`untru, prinintrarea de la buc`t`rie, a sim]it c` ceva nue \n ordine. A v`zut aruncat pe podeacapacul de la co[ul de aerisire al gr`tarului[i, \n co[, \n]epenit un om. |nsp`imântat,ne[tiind dac` acesta e viu sau mort, a telefonat imediat la poli]ie.

Echipele de salvare, pompierii [i poli]ia s-au trezit \n fa]a unor picioareb`l`ng`nindu-se, \n timp ce, de undeva, desus, se auzeau strig`te \nfundate de ajutor.„Imediat ne-am dat seama c` nu-i vorba deMo[ Cr`ciun“, a spus purt`torul de cuvânt alpoli]iei. Opera]iunea de salvare a fost nespus de anevoioas`,pentru c` omul se\n]epenise acolo unde burlanul f`cea un cot\n form` de L.

Ac]ionând de pe acoperi[, salvatorii aureu[it s`-i lege o frânghie \n jurul mâinilorridicate, dar pentru a face tragerea maiu[oar` a fost nevoie s` se toarne din plinulei asupra captivului. |n cele din urm`, afost scos la lumin` [i, pentru ca tacâmul s`fie complet, a fost smuls [i din pantaloniis`i, care au r`mas fluturând \n`untru.Captivul, David Smyly (29 ani), dinPompano Beach, Florida, a declarat c` nuinten]ionase s` fure. Dus la spital pentrutratament, David Smyly n-a fost scutit deacuza]ia de p`trundere prin efrac]ie [i tentativ` de jaf.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Mai 15

Credit foto: Corbis.com

Regatul Român [iBucure[tii ultimilor ani '40sunt domina]i de urm`riler`zboiului, de infrac]ionalitate, anomie,nesiguran]` public`, deceea ce ast`zi numim \nnoul limbaj de lemn„\nc`lcarea drepturilor omului“, \n fond de aspectece ]in de rea[ezarea pe noitemeiuri a unei societ`]icare-[i caut` drumul dictatde fapt de regimul comunist din import. Pefondul jafurilor [iomorurilor, a folosiriinumeroaselor arme r`masedin r`zboi, un civil f`cutpeste noapte comisar, care,mai \nainte de a

efectua o soma]ie tr`gea cupistolul \n bandi]i - estevorba de Eugen Alim`nescu- reprezenta o binecuvântare pentru incapabilii comuni[ti.

}ara se afla subocupa]ie. Trupele sovieticeau r`mas aici pân` \n1958, dup` ce marile puteri occidentale ne-au l`sat \n sfera de influen]` r`s`ritean`, ne-auabandonat \n bra]ele ursului sovietic. Influen]acomunist` n-a disp`rut nicipân` ast`zi.

|n acest tablou, evidentsumbru, poli]i[tii \ncercau s`-[i fac` treaba \mp`na]i\n corpul lor profesional cu

tot felul de indivizi ciuda]i,cu analfabe]i, dar cu preten]ii, cu activitate \nilegalitate, cu trecut nebulos. Pentru comuni[tiicoco]a]i la putere, MAfI afost cel mai important \nlupta lor de câ[tigare a puterii. |ndr`znesc s` spunc` a fost mai importantdecât Armata. Chiar cuguvern, \n totalitate comunist, \n 1945 \nc` maiaveam pe tron un rege [iexistau oameni politici, \n]ar` [i \n exil, caren`d`jduiau \ntr-o\ntors`tur` a lucrurilor.

Noi am avut ofi]eri depoli]ie care mai credeau c`occidentalii nu ne abandonaser`. SuveranulMihai nu va r`mâne mult [iva da bir cu fugi]ii (practicnu mai avea ce s` fac` [inu ne-ar fi \nc`lzit cu nimicun rege care se sacrifica),iar oamenii politici verticalivor fi vâna]i inclusiv dec`tre poli]ia ro[ie, vor\nfunda pu[c`riile [i se vorstinge acolo, unii cumorminte ne[tiute. |n ]ar`exista totu[i opozi]ie, existau manifestan]ii [ilupt`tori care luaser` caleacodrilor.

|n vederea manifesta]ieide sus]inere, prilejuit` deziua onomastic` a regeluiMihai (Sfin]ii Arhangheli

M A R T I R I I M A R T I R I I P O L I } I E I R O MP O L I } I E I R O M ÂÂ N EN E

Când gloan]ele se trag din Ministerul Afacerilor Interne

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Mai - POLI}IA CAPITALEI16

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Mai 17

Mihail [i Gavriil, 8 noiembrie 1945),ini]iatorii - partidele istorice,PNL (Br`tianu) [i PN}(Maniu) - s-au adresat ministrului de Interne,Teohari Georgescu, cu ocerere. Acesta a oferit PN}diverse s`li, planul fiindacela de a risipi oamenii [ide a nu le permite ie[ireape str`zile Capitalei, \ntrucâtnoul regim, neavândsus]inere popular`, \nc` setemea de influen]areamaselor [i de o r`sturnare asitua]iei. Mul]i manifestan]iau fost \mpiedica]i s`ajung` \n Bucure[ti. Cu o zi\nainte, DGP a transmis unordin tuturor unit`]ilor din]ar`, prin care c`l`torii trebuiau legitima]i [i\mpiedica]i s` ajung` laBucure[ti.

For]ele amplasate \nPia]a Palatului Regal eraucele din Batalionul „Ordine[i Paz`“, unitate special`,nou creat` de MAfI, dinCorpul Gardienilor Publici aiPPC, precum [i dezertori, oportuni[ti, comuni[ti [ialte scursuri din cunoscutadivizie „Tudor Vladimirescu“sau „Ha[caca“.

|nc` din primele ore aledimine]ii se adun` oamenide condi]ie diferit`, elevi, studen]i, func]ionari, militari, invalizi de r`zboi,muncitori, nu numaibucure[teni, cu pancarteregaliste. F`r` a existaprovoc`ri [i f`r` a avea caracter de partid, pân` laorele 10.00 nu se \nregistreaz` confrunt`ri,a[a cum avea s` precizeze[i „Echipa de filaj“, aflat` peteren. La un moment dat \[i

fac \ns` apari]ia camioaneledin timp preg`tite, pline cu muncitori, muncitorideghiza]i [i agen]i provocatori. Sunt de la CFR,PTT, Distribu]ia, c`rora li seal`tur` nelipsi]ii agen]i sovietici [i vin din str.Wilson, sediul Confedera]ieiGenerale a Muncii.Confedera]ia General` aMuncii preg`tise muncitoriipentru o contramanifesta]ie.Provocarea - injurii, insulte,scuipat, lovituri - vine tot dela camioane, cei de aici \ncercând s`-i disperseze pemanifestan]i, \n special ceidin zona statuii regeluiCarol I. Un grup de manifestan]i pa[nici, dinapropierea cl`dirii MAfI este\nconjurat de poli]i[ti,\mpins \n curtea institu]iei,sechestrat, b`tut-m`r. De laferestrele ministerului s-atras \n mul]ime. Gloan]eleau intrat \n trupuri de sus \njos. |ntr-o informare,maiorul american ScottDavid Cripps a ar`tat chiarc` ministrul TeohariGeorgescu a condus personal diversiunea de peacoperi[ul MAfI, iar \ntr-un

amplu raport din 10 noiembrie, SSI a numit tulbur`rile „\ncercare de rebeliune“.

Au loc numeroase alterca]ii. Dup` unele surse,se \nregistreaz` 11 mor]i. 413 manifestan]i au fost aresta]i, iar unele camioanesunt incendiate chiar decomuni[ti, pentru a oferimotivul interven]iei \n for]`,a[a cum ne arat` [i m`rturiile fotografice.Conduc`torii represiunii:mr. D. Wolski, cpt.Bosiceanu, lt. }\rlea, lt.Tomovici, lt. Spineanu (?),lt. Marius Popa, slt. P`unescu, plt. Grama [.a.Din partea PPC, colonelulTeodor Petruc [i comunistulMihai Levente (secretargeneral) sunt cei care conduc m`surile diversioniste [i represive.

A[a dup` cum informareprezentantul SUA \nRomânia, Roy M.Melbourne, „\nc` din zori,numeroasele deta[amentede poli]i[ti [i solda]i de obicei \n grupuri de câtepatru, patrulau prin Pia]aPalatului (Regal, n.n.)“, aflat

Pia]a Palatului Regal

la Athene Palace, americanul a v`zut c`, cupu]in \nainte de prânz, dinspre cl`direa MAfI „s-au tras puternice rafalede arm`“. {i dup` prânz a continuat s` se trag` din sediul MAfI, pentru a dispersa mul]imea caredemonstra pentru rege, pentru Patrie [i pentrudemocra]ie, pentru americanii (care aveau alteinterese), pentru c`dereaguvernului Petru Groza. |ntelegrama generaluluiSusaikov c`tre Stalin semen]ioneaz` nici mai multnici mai pu]in decât c`demonstran]ii („opera luiManiu-Br`tianu“), au trasfocuri de provocare \n aer,c` poli]ia [i jandarmeria a \nconjurat pia]a, dar ar fi permis oamenilor s`p`r`seasc` zona, c`mul]imea a atacatcamioanele cu „muncitori“,c` o persoan` a fost ucis`cu un foc de pistol „dar nudatorit` focurilor de arm`

ale poli]iei (…) poli]ia nueste dotat` cu pistoale“, citras de la fereastra uneicase. Mai raporta c`]`r`ni[tii lui Maniu au solicitat ca „administra]ia,poli]ia [i organele Securit`]iide stat s` fie neutre“. La 10 noiembrie, \n cadrul\ntrunirii Consiliului FND,Vasile (Laszlo) Luka a precizat c` evenimentelesunt opera reac]iunii, fiindvorba de acte teroriste,anarhice, de rebeliunearmat`. Luka, fost informator al Siguran]ei,care va sfâr[i executat de ailui, dup` ce d`dea cifra de9 mor]i, era foarte categoriccerând ca „cel pu]in 25% dintre func]ionari ar trebuida]i afar` prin epurare, ca elemente fasciste,reac]ionare“, iar Gheorghiu-Dej amintea c` TeohariGeorgescu „spunea c`st`pâne[te situa]ia“, dar pentru aceasta „el trebuies` aib` cel pu]in 60-70.000oameni la dispozi]ia lui“.

Cu alte cuvinte, poli]ia, jandarmeria [i administra]ia trebuiau schimbate \n totalitate.

Prefec]ii „comuni[ti“ ai Prefecturii Poli]iei Capitalei

Acest titlu ar putea, desigur, s` surprind`, \ns`,dup` lovitura de stat de la23 august 1944, prefec]iiPoli]iei Capitalei au fost \nchip cât se poate de evidentpersonaje care nu au luptat\mpotriva armatei ro[ii, careau avut la activ un cât deminuscul act de \mpotrivirefa]` de mare[alul IonAntonescu, care nu aucomis „abuzuri“ fa]` decomuni[ti, care aveau fi[ecurate cu privire la cercetarea unor comuni[ti.Nu \nseamn` c` ei au fost„mânji]i“ cu totul. Pân` lacercetarea dosarelor lor dela MAfI sau CNSAS, putemafirma c` nu to]i au fostcomuni[ti cu carnet de partid. Este evident c`fiecare a fost numit pe bazaunei recomand`ri a uneic`petenii comuniste, a uneileg`turi, simpatii [i a dosarului potrivit. Dup` cumse [tie, peste 80% din personalul DGSP din anii de\nceput ai regimului comunist a fost angajat pebaza purit`]ii dosarului.

Prefectul Poli]iei Capitaleiera un personaj foarte important \n angrenajul executivului [i, de ce nu, al puterii. A[a a fost, a[a ar`mas [i a[a va fi.

Mai - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --

18

Teohari Georgescu (primul din dreapta)

VULNERABILIT~}I

POLI}IA CAPITALEI - Mai 19

Lupta \mpotriva terorismului mondialCyber-r`zboiul

Internetul invizibil

Când lucrurile merg prost pentru tine peinternet, sau din cauza lui, e posibil s` nu fieceva din computerul t`u care cauzeaz` problema, sau ceva de pe site-urile pe care levizitezi. Mai mult, problema pot fi hackerii carefac r`u pe internetul invizibil. De ani de zile, secredea c` ruterele, serverele DNS [i software-ulde baz` care f`ceau tot ceea ce este invizibil(pentru utilizatori, cel pu]in) pe internet s` semi[te eficient, erau sigure. Dar la \nceputulanului 2002, s-a descoperit c` de zece aniexist` un defect (cunoscut ca„vulnerabilitatea SNMP“) \nsoftware-ul ruterului care \i permitea cuiva cu \ndemânareapotrivit` s` \nchid` ruterele saus` preia controlul asupra lor.Hackerii black hat discutaudeseori s` \nchid` internetuldintr-o ]ar` \ntreag`. Acesteasunt glumele pe care ei legust`. India [i China suntmen]ionate deseori.

Ambele ]`ri au o infrastructur` relativ redus`pentru func]ionarea internetului, \n plus, \naceste ]`ri exist` [i probleme culturale (hackerii pot fi la fel de na]ionali[ti [i nesiguri,ca orice alt grup). Mul]i programatori americanisunt pu]in ofensa]i de programatorii indieni, prost pl`ti]i (dar supercalifica]i), care leiau locurile de munc`. Ace[tia emigreaz` \nStatele Unite, de obicei ocup` pozi]ii sus-puse(sau pun bazele propriei companii) prin munc`grea [i calific`ri superioare. Asta-i sup`r` peunii, a[a c` ideea de a \nchide internetul Indieie un vis des \ntâlnit.

Punctele slabe, recent descoperite, aleruterelor aduc asemenea fantezii mai aproapede realitate. China nu trimite la fel de mul]iprogramatori \n Statele Unite, dar ace[tia suntna]ionali[ti [i apar des alterca]ii \ntre hackeriiamericani [i chinezi. |nchiderea internetului \nChina, m`car pentru câteva zile, e v`zut` ca celmai nou hack „po]i face asta“.

Pentru cyber-r`zboinici, posibilitatea de a

bloca sau de a prelua controlul asupra unorre]ele de internet are o valoare militar` real`.|nainte de \nceputul anului 2002, problemeleSNMP erau descoperite, deja se [tia c` ruterele[i serverele DNS aveau puncte slabe. Dar problema SNMP furnizeaz` hackeruluir`uvoitor o arm` mai precis`. Prin exploatareapunctelor slabe ale SNMP (prin schimbareasoftware-ului cu care func]ioneaz` ruterul)hackerii pot opri sau devia mari p`r]i ale traficului pe internet. Nu pentru mult timp, c`ciproprietarii acelor rutere puteau \n final rezolvaproblema. Dar impactul unui asemenea atacatrage aten]ia mass-media, pe care o caut`

hackerii. Acesta e mai mult unrisc militar decât majoritateapunctelor slabe de pe internet.Posibilitatea \nchiderii internetului unei na]iuni sauregiuni, pentru ore sau zile,umile[te victimele, for]elepoli]iene[ti [i militare. Sunt [ialte defecte cunoscute sau suspectate pe „internetul invizibil“ [i acestea r`mân o

problem` pentru perioada urm`toare. E cevapentru care s` te \ngrijorezi, [i mul]i oamenicare folosesc internetul nu dorm din cauzaasta.

Jocul de-a ap`rarea

Sunt multe lucruri pe care le facprofesioni[tii, pentru a p`stra \n siguran]` site-urile militare [i comerciale, ce pot fifolosite de utilizatorii cu buget restrâns.Cea mai grea tehnic` e setarea computerului,re]eaua de acas` sau de birou, astfel \ncât s`nu mai existe probleme. Acest lucru \nseamn`c` vei putea fi atacat de hackeri, ce pot afectao parte a sistemului t`u, dar nu-l vor \nchidecomplet. Pentru c` e greu de f`cut acesta, pentru un singur computer, profesioni[tii sefolosesc de mai multe computere dinadins, \[iinstaleaz` sistemele \n a[a fel \ncât, \n eventualitatea unui atac sever, s` pice doar oparte din ele. Din acest motiv, pentru atacurile

Blochezi sistemul telefonic al unei ]`ri

[i du[manului t`u \i valua mai mult s`-[i revin`,

pentru c`...

” ”

Mai - POLI}IA CAPITALEI20

VULNERABILIT~}I

cibernetice e nevoie de atât de mult` cercetare[i testare, \nainte ca r`zboiul s` izbucneasc`.Marile site-uri militare [i comerciale sunt deobicei re]elele re]elelor. Nu vei observa astadac` intri pe un site mare s` cumperi ceva, s`sco]i ceva la licita]ie sau s` te joci, dar veivedea c` majoritatea atacurilor de pe acestesite-uri nu le \nchid definitiv. Nu, un DDOS sauun atac al viru[ilor de obicei va \ncetini accesulpe un site mare. Asta pentru c` site-ul a fostcreat s` fac` fa]` unui atac puternic [i s` mearg` mai departe. Destul de ciudat, marilesite-uri militare nu sunt la fel de bine echipate,\n special pentru c` Departamentul Ap`r`rii nuare atât de mul]i bani [i talent pentru a-[i construi site-urile mai pu]in vulnerabile. Pentruun singur computer, nu po]i face multe cuaceast` tehnic`, din moment ce toate atacurile\]i vor lovi singurul computer. Dar, e bine s` [tiiconceptul, cum re]elele de acas` sunt din ce \nce mai \ntâlnite, mai mul]i utilizatori vor considera folositor conceptul „f`r` [anse dee[uare“.

Mai sunt [i alte tehnici folosite de c`trecunosc`tori, pe care le putem folosi [i noi. Deexemplu, fii atent unde \]i p`strezi datele, pentru a nu-]i fii furate. Po]i codifica paginile [ifi[ierele importante [i nu-]i p`stra parolele pecomputer, \n acela[i loc unde sunt datele.Poate c` cea mai mare gre[eal` a utilizatorilor([i a multor afaceri mici) este arhiva stocat`prost prin backup-ul datelor. Dac` un hacker \]iatac` serios sistemul, datele vor fi distruse saudeteriorate. Singurul mod de a evita acest lucru

e s` ai backup-uri cu ce ai pe harddisk. Majoritatea utilizatorilor [i mul]i depanatori

de afaceri mici nu se obosesc s` fac` asta.Cum toate harddisk-urile se stric` la unmoment dat, asta pare a fi o situa]ie absurd`.Dar oamenii au refuzat s` fac` backup-uri, pentru c` majoritatea au trecut la computerenoi, \nainte ca cele vechi s` cedeze. Fi[ierelesunt mutate de pe harddisk-ul vechi pe celnou. Nu au fost suficiente pove[ti cu utilizatoricare-[i pierd tot con]inutul harddisk-ului, ca s`sperie oamenii s` fac` backup-uri \n mod regulat. Mai mult, sunt companii care vor recupera, pentru o sum` generoas`, datele depe majoritatea harddisk-urilor, care aparentsunt moarte.

Ce trebuie \nv`]at de aici, dac` e[ti vulnerabil \n fa]a unui atac al cyber-r`zboiului,mai bine ]i-ai face backup-uri de date \n modregulat. |n ultimii câ]iva ani, cum tot mai mul]ioameni [i-au instalat drive-uri CD-RW, au\nceput s` le foloseasc` exact cu acest scop.Dar realitatea e c`, nici harddisk-urile predispuse la defecte, nici atacurile hackerilornu exist` \ntr-un num`r a[a mare, \ncât s`-ifac` pe oameni interesa]i de backup.Profesioni[tii nu numai c` fac backup \n modobi[nuit (uneori chiar [i \n fiecare minut), darle [i p`streaz` timp de genera]ii. Adic`, exist` ocopie de date separat` pentru azi, pentru ieri [iuneori chiar de câteva zile (s`pt`mâni sauluni). Aceasta va avea drept consecin]` poatezeci de copii ale acelora[i fi[iere. Dar dac` ieiun virus agresiv, [i nu descoperi daunele câtevazile, va trebui s` cau]i câteva genera]ii de date,ca s` g`se[ti o copie bun`.

Un alt mare avantaj, pe care-l au site-urileprofesionale militare [i comerciale este accesulla exper]i \n protec]ia computerelor. |n caz deurgen]`, un mic sfat inteligent poate contamult. Acesta e unul din marile plusuri ale unuiatac de succes asupra sistemelor de comunica]ie. Blochezi sistemul telefonic al unei]`ri [i du[manului t`u \i va lua mai mult s`-[irevin`, pentru c` exper]ii lor nu vor putea sunas` vin` cu solu]ii. Ca utilizator obi[nuit, po]ipune un bookmark la site-urile produc`torilorde programe de protec]ie [i programe software, care acoper` de obicei securitateainternetului.

Site-urile bine protejate urmeaz` o list` de Credit foto: Corbis.com

reguli de baz` cu ce au voie [i ce nu. Majoritatea nu se aplic` computerelor

personale (cum ar fi s` nu dea voie adreselorde FTP anonime sau utilizatorilor s` \ncarcefi[iere pe serverul t`u), dar unele da (cum ar fifolosirea unui program firewall, dac` nu ai unmodem pe cablu sau o conexiune DSL). FTP-ulanonim e o veche op]iune a internetului cecontinu` s` cauzeze probleme. Ea permiteoricui s` trimit` un fi[ier serverului t`u. Darcineva cu instrumentele [i competen]ele potrivite se poate folosi de ele, ca s` intre peserverul t`u, nu doar cu un fi[ier. Nu toateadresele anonime FTP sunt vulnerabile \n fa]alor, dar sunt [i mul]i administratori de sistemcon[tien]i de pericol. De asemenea, sunt [imulte alte moduri de a trimite fi[iere \ncolo [i-ncoace pe internet. Nu la fel de rapid ca FTP-ul, dar mai u[or de folosit, e HTTP, care sefolose[te pe majoritatea site-urilor.

Un alt obicei al marilor site-uri e acela de a\nregistra toate opera]iunile. Acum, majoritateautilizatorilor nu [tiu ce \nseamn` asta, dar dac`folose[ti sisteme de operare ca Windows 2000sau XP, trebuie s` ai câteva programe de \nregistrare func]ionale. Aceste opera]iuni\nregistreaz` doar sarcini importante ale sistemului de operare, pentru a fi folosite detehnicienii de service (sau chiar pentru sistemul de operare) când repar` ceva la sistemul t`u. Dac` te apuci s` cau]i \n fi[iereleHelp, po]i g`si unde sunt aceste \nregistr`ri [ile po]i vedea. Un text anost, de[i poate surprinz`tor, pentru c` \nregistreaz` opera]iunile e[uate, care au fost detectate [ireparate f`r` s` [tii. Deci, bun venit \n secolulXXI. Marile site-uri fac asta deja [i \nregistreaz`aproape totul. Aceste \nregistr`ri, deseorifurnizeaz` primul indiciu c` site-ul a fost atacat. |ntr-adev`r, hackerii vor vrea s` aib`acces la \nregistr`ri ca s`-[i stearg` urmele.Un alt instrument al profesioni[tilor, din ce \nce mai \ntâlnit la cei care au un singur computer, e s` fie la curent cu repara]iile.

Administratorii de sistem [i-au reparat software-ul sistemelor de operare cu sârguin]`,pentru a elimina defectele pe care hackerii lepot exploata, ca s` intre \n sistem. E ceva nou\n lumea computerelor, pân` spre anii ‘90,când administratorii de sistem \[i reparau sistemele de operare doar dac` era necesar.

Nu de lene, ci din cauza faptului c` repara]iileaveau tendin]a s` schimbe mai mult decât ceera defectat. Dup` aplicarea repara]iei, puteaidescoperi c` a creat noi erori, sau a schimbatmodul de func]ionare a sistemului. Schimbarea\nsemna mai mult` munc` pentruadministratorii de sistem [i mai mult` nesiguran]` pentru utilizatori.

Dar asta s-a schimbat dup` apari]ia WorldWide Web [i explozia utiliz`rii internetului.Aceast` explozie \nsemna c` mai multe computere erau expuse internetului [i atât ele,cât [i serverele puteau fi sparte. Computerelecare func]ionau ca servere erau cele mai vulnerabile [i cele mai valoroase pentru hackeri (serverele p`strau deseori informa]iidespre cardurile de credit). Dar pân` la sfâr[itul anilor ‘90, hackerii erau pe urmele utilizatorilor de internet. Acum era importantpentru to]i s`-i fac` repara]iile la zi. Cu ani \nurm`, majoritatea utilizatorilor nu [tiau ce\nseamn` o repara]ie a software-ului [i dac`\ncercai s` le explici, erau fie furio[i, fie le erafric`, sau ambele. Furia [i frica sunt reale, dar [i cunoa[terea [i bun`voin]a instal`rii repara]iilorpentru software ar trebui s` fie. Pentru c`hackerii pot r`spândi automat programe viruspe e-mail ([i prin vulnerabilul programMicrosoft Outlook) unui num`r mare de victime, mul]i oameni cunosc groaznicele consecin]e de „a nu avea cele mai noirepara]ii“.

AAddrriiaann VVLLAADD

POLI}IA CAPITALEI - Mai 21

VULNERABILIT~}I

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: cessf.org

Mai - POLI}IA CAPITALEI22

MAGAZIN

Ultima lovitur`: facturile!

Chemat \n judecat` \nmai multe procese, re]inut,arestat preventiv [i eliberatimediat, Zaher Iskandarania reu[it s` ajung` figuranr.1 a afaceri[tilor certa]i culegile române[ti dinTimi[oara. Pân` [i anchetatorii au recunoscutcurajul [i ambilitatea lui dea ocoli reglement`rilelegale, iar \n ceea ceprive[te rela]iile la careapela, pentru a ie[i dincâte un clinci, este denecrezut cât de diverse [i\nalte erau acestea. De celemai multe ori a reu[it, dar\n cazul de care neocup`m?!

S` relu`m de unde amr`mas. Deci exist` un contract cu firma frateluis`u din Skopje(Macedonia) pentru importul utilajelor destinate fabricii de ]ig`ride la S`c`laz, dar [i pentrualte nevoi ale firmei. Bun.Adic` nu-i bun deloc,deoarece facturile originalecare au \nso]it utilajeleproveneau din … Italia [iElve]ia, \n timp ce importurile erau \nregistrare ca provenindde la firma „Rima DooImport-Export TransportIndustrie“. Pentru „oficializarea“ tertipului,Zaher Iskandarani a aplicat

pe facturi … [tampilafirmei din Skopje a frateluis`u, [tampil` care se aflaasupra lui, la Timi[oara!

{i acum, ghici-ghicitoarea mea„\ntreb`toare“: a pl`titvreun sfan] ZaherIskandarani firmei dinMacedonia pentru utilajele„livrate“, conform contractului?

R`spuns: \n contul societ`]ii „Riam DooImport-Export TransportIndustrie“ n-a fost v`rsat`

nici o sum`, lucru confirmat [i de c`tre BiroulNa]ional Interpol dinRomânia. |n schimb, s-aaflat c` „pl`]ile“ au fostf`cute \ntr-un cont din …Germania!

Ceva-ceva nu p`rea \nregul` …

Pentru a se stabili dac`prin intermediul societ`]iidin Macedonia s-a urm`ritscoaterea ilegal` din ]ar` aunor importante sume \nvalut`, care s` servesc` laachizi]ionarea de ]ig`ri [i

cafea \n mod fraudulos saude alte opera]iuni efectuatede Zaher Iskandarani princelelalte societ`]i pe care leavea (pentru unele„opera]iuni“ era, deja, cercetat \n dosare penale),s-a procedat la ridicareadin v`mile de intrare \n]ar` a documentelor ce„atestau“ efectuarea importurilor (carnetele TIR,copiile depuse la VamaN`dlac de c`tre transportator etc).

{i s-a trecut la confruntare, adic` facturiledepuse de transportator lavama de intrare \n ]ar`(N`dlac) au fost comparate cu exemplareleacelora[i facturi externe,depuse la vama de destina]ie [i la SC „RamaInternational“ SRL.

A[a cum b`nui]i, anchetatorii au constatat custupoare c` \ntre cele dou`seturi de facturi erau diferen]e considerabile, \nsensul c` facturile externe cu numerele 383'583 din30 noiembrie 1994 [i16160 din 28 noiembrie,acela[i an, depuse la vamade intrare N`dlac, aveauvalorile mai mici decât celedin exemplarele acelora[ifacturi depuse la vama dedestina]ie [i la societate.Astfel, pe exemplarul de lavama de intrare \n ]ar`, factura 383'583 avea valoarea de 710.000 franci

Zaher Iskandarani [i „Rama International“

Constantin CONSTANTINESCU

Pentru [tiin]a cititorilor,vom „dest`inui“

rezultatele acesteia: factura 383'583 a fost falsificat` prin \nscrierea...

” ”

POLI}IA CAPITALEI - Mai 23

MAGAZIN

elve]ieni, iar [tampila cuantetul societ`]ii „RiamDoo Import-ExportTransport Industrie“ dinSkopje, Macedonia, lipsea cu des`vâr[ire, \n timp ce exemplarele aceleia[i facturi de la vama de destina]ie Timi[oara [i dela „Rama International“aveau valoarea de1.710.000 franci elve]ieni,ceea ce \nseamn` o m`rirecu … un milion de francielve]ieni!

Tot a[a st`teau lucrurile[i cu factura nr. 16160 -ER: pe exemplarul ridicatde la Vama N`dlac era\nscris` valoarea de1.569.844 m`rci germane(bine\n]eles, f`r` [tampilafirmei din Macedonia), iarpe exemplarele aceleia[ifacturi externe, ridicate dela vama de destina]ie [i dela societate era consemnat` valoarea de2.569.844 m`rci, adic` om`rire cu … un milion dem`rci!

Luat la \ntreb`ri degenul: cum e, domnuleZaher Iskandarani? {icerându-i-se explica]ii \nleg`tur` cu aceast` situa]ieneclar`, acesta n-a pututjustifica modific`rile dinfacturi [i a negat c` ar fiparticipat la falsificarea lor,de[i este unicul administrator al SC „RamaInternational“ SRL.

Refuzul lui de a da explica]ii a fost o \ncercarede a ascunde scopul realpentru care a scos din ]ar`,ilegal, sumele de un milionde m`rci germane [i un milion de franci elve]ieni.

Adev`rul este c`

Iskandarani a procedat \nacest mod, \ntrucât utilajele importate beneficiau de prevederileLegii nr. 35/1991, fiindscutite de plata taxelorvamale [i TVA, iar prinaceast` opera]iune frauduloas` a transferat,f`r` alte obliga]ii fa]` destatul român (prev`zute deOrdonan]a Guvernamental`nr. 18/1994) [i fa]` de societatea „RamaInternational“ (Legea nr.31/1990), sumele men]ionate mai sus \ntr-un cont din Germania,de unde, ulterior, le-afolosit pentru interesele luipersonale.

Pentru a nu exista niciun dubiu \n leg`tur` cu modificarea valorii facturilor, s-a efectuat oexpertiz` grafic` laInstitutul de Criminalistic`Bucure[ti. Pentru [tiin]acititorilor, vom „dest`inui“rezultatele acesteia: factura 383'583 a fost falsificat` prin \nscrierea\naintea sumei a cifrei unu,cu o ma[in` de scrismecanic` sau electric`, iarcea cu num`rul 16160 -ER, prin \nscrierea cifrei doi

\n locul cifrei unu, aceastadin urm` fiind [tears`printr-un procedeu chimic.De asemenea, ambeleexemplare depuse la vamade intrare \n ]ar` sunt copiiale facturilor originale,ob]inute \nainte de falsificare.

Cu am`r`ciune, \n final trebuie s` spunem c` milionul de franci elve]ieni[i milionul de m`rci germane n-au putut fi recuperate, ceea ce, \nmoned` româneasc` ar\nsemna o pagub` de vreo42 milioane lei (la valoarea din acel an).

Poate aceasta s` fie consolarea c` ZaherIskandarani a fost trimis \njudecat` pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de fals material \n \nscrisuri oficiale, uz de fals [ifolosirea credituluisociet`]ii \ntr-un scop contrar intereselor acesteia.Vom \ncerca s` v` prezent`m [i alte ispr`viale acestui „\ntreprinz`tor“,pentru care legile s-audovedit a fi simple hârtii cu care [i-a \mpachetat potlog`riile.

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: Corbis.com

TIMP LIBER

Mai - POLI}IA CAPITALEI24

DDUURREERREEIINNTTEENNSS~~

IIUUBBIIRREE NNAAIIVV~~

||NN AACCIIDD !!

||NN CCUUTTIIEE !!

DDuummnneezzeeuu \\ll ttrriimmiittee ppee SSff.. PPeettrruu ss`̀ vvaadd`̀ ccee ffaacc ssttuu-ddeenn]]iiii \\nn sseessiiuunnee.. SSee \\nnttooaarrccee SSff.. PPeettrruu [[ii zziiccee::

- PP`̀ii,, `̀iiaa ddee llaa MMeeddiicciinn`̀ \\nnvvaa]]`̀ ddee rruupp,, `̀iiaa ddee llaaDDrreepptt,, llaa ffeell...... iiaarr `̀iiaa ddee llaa PPoolliitteehhnniicc`̀...... `̀iiaa ppeettrreecc..

NNuu ttrreeccee mmuulltt ttiimmpp [[ii iiaarr eessttee ttrriimmiiss SSff.. PPeettrruu.. SSee\\nnttooaarrccee [[ii \\ii ppoovveessttee[[ttee lluuii DDuummnneezzeeuu aacceellaa[[ii lluuccrruu..SSee mmaaii \\nnttââmmppll`̀ ffaazzaa ddee ccââtteevvaa oorrii [[ii,, \\nn cceellee ddiinn uurrmm`̀,,DDuummnneezzeeuu zziiccee::

- SSffiinnttee PPeettrruu,, iiaa vveezzii ccee mmaaii ffaacc ssttuuddeenn]]iiii \\nnsseessiiuunnee..

SSee \\nnttooaarrccee SSff.. PPeettrruu [[ii dd`̀ rraappoorrttuull::- PP`̀ii,, DDooaammnnee,, `̀iiaa ddee llaa MMeeddiicciinn`̀ ssee rruupp ccuu

\\nnvv`̀]]aattuull,, `̀iiaa ddee llaa DDrreepptt,, llaa ffeell,, rruupp rrâânndduurriillee......- {{ii PPoolliitteehhnniiccaa??,, \\nnttrreeaabb`̀ DDuummnneezzeeuu..- PP`̀ii,, PPoolliitteehhnniiccaa??- PP`̀ii,, PPoolliitteehhnniiccaa ssee rrooaagg`̀......- BBuunn!!

- uurrmmaarreeaa ((44 ccuuvv..)) ppee ccoollooaannaa 99 -

88 99 66 88

* * *

SUD -NORD !

AASSCCUUNNSS

NN~~UUCC

TT~~IIAATT~~CCOOMMPPLLEETTIInnddiiffeerreenn]]`̀

DDEESSEE

IISSPPIITTIITTOORR

PPOOMM

||NN CCAANN~~ !!

||NN CCIIOOCC !!

CCAAIISS !!

CCAARRTTEE !!

SSIILLUUEETT~~

GGrraannddiiooaass`̀((ffiigg..))

STRICAT

|N BECI !

PPee[[tteerr`̀

1122 FFEETTEE !!

PPrroodduuss ddee ccoonncceepp]]iiee

||NN AALLUUNN !!

SSTTOOPPAATT

IIEEZZEERRMMeemmbbrruu

aall PPaarrcchheettuulluuii

||NN ZZIIAARR !!

MMIIEEZZ DDEEAALLAAMM~~ !!

BBIIRR !!AAPPAA

BBAANNIILLOORR

AA CCEERRTTAA

CAS~ DEOASPE}IA FACE

VERSURI

JJIILLAAVV

||NN HHOORR~~ !!

2211 HHOO}}II

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS

||NN GGUURR~~ !!

||NN CCUUPP~~||NN CCEEAASS !!

PUMNALMIC

CARTEMARE

PPAANN~~ DDEELLEEMMNN

CCUUTTEERR !!

DECIZIE

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec] ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec] ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec] ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec] ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21