diploma -

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza cifrei de afaceri intr-o panificatie

Introducere

Ştiinţă, artă şi practică deopotrivă, managementul constituie unul dintre domeniile

cele mai complexe ale activităţii umane, cu rol decisiv în mobilizarea şi valorificarea

energiilor creatoare ale membrilor organizaţiilor şi creşterea, pe această bază, a contribuţiei

lor la dezvoltarea economico-socială de ansamblu, constituind un adevărat vector al creşterii

economice.Specialistul în managementul activităţii economico-financiare al unui agent

economic înseamnă să fie un bun profesionist, un diagnostician competent al dinamicii

diverselor fenomene economice-financiare, faţă de variaţia cărora în contextul exigenţelor

economiei de piaţă să aleagă şi să impună soluţiile prin care se realizează o rentabilitate

competitivă în societate.Succesul în afaceri depinde tot mai mult de capacitatea managerilor

de a aborda în mod ştiinţific transformările complexe ce au loc în lumea afacerilor şi în

economie în general, ceea ce necesită îmbinarea intuiţiei şi talentului cu stăpânirea şi

utilizarea metodelor ştiinţifice de analiză şi diagnoză, cu comunicarea şi valorificarea

competenţelor, cu motivarea indivizilor la toate nivelurile organizatorice.

Întreprinderea reprezintă un sistem deschis aflat în relaţii de interdependenţă cu

celelalte componente ale sistemului economic, de aceea ea este în permanenţă influenţată de

multitudinea de factori ce alcătuiesc mediul în care-şi desfăşoară activitatea.Echilibrul

financiar însoţeşte viaţa economico-socială a întreprinderii, având însă un caracter temporar,

şi nu permanent, datorită factorilor interni şi externi întreprinderii care determină modificarea

stării de echilibru..

Lucrarea de faţă încearcă să surprindă, cu aplicaţie la nivelul unui agent economic,

conceptul de echilibru financiar ca parte a echilibrului economic general, indicatorii de

exprimare ai echilibrului financiar, ratele ce caracterizează starea de echilibru financiar,

condiţiile de asigurare a echilibrului financiar la nivel microeconomic, şi, pentru o mai bună

evidenţiere a acestuia, s-a analizat mărimea şi structura patrimoniului firmei, evoluţia

principalilor indicatori de standing financiar ai firmei, starea de sănătate şi viabilitate a

Pagina 1 din 52


societăţii, determinând, de asemenea şi puterea globală a societăţii, a capacităţii adaptive a

acesteia şi a forţei sale competitive. Identificarea simptomelor semnificative ale activităţii

firmei, identificarea punctelor forte şi slabe ce caracterizează activitatea firmei pe domenii

funcţionale şi analiza cauzală a acestora, au ajutat la determinarea puterii interne a

principalelor domenii de activitate, la evaluarea capacităţii de adaptare a firmei la exigenţele

mediului extern şi a forţei sale competitive. În urma analizei realizate, am sintetizat

principalele recomandări strategico-tactice.

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

S.C. SPICUL S.A. BUCUREŞTI

1.1.Scurt istoric al societăţii si profilul activităţii

Conform statutului, obiectul de activitate al societăţii este măcinarea cerealelor,

fabricarea şi comercializarea produselor de morărit, panificaţie, produsele făinoase şi a altor

produse alimentare din intern şi import de orice fel, prestări servicii, operaţiuni de import-

export din activitatea proprie, precum şi transportul materiilor prime şi produselor de

panificaţie-morărit.

Istoria brandului Spicul s-a împletit de-a lungul timpului cu cea a Bucureştiului de

azi.Dezvoltarea fabricii de produse de panificaţie a avut loc treptat,reuşind in timp sa devina

o marcă naţională.Incepută iniţial ca o afacere de morărit,societatea s-a extins incepând sa

fabrice şi sa comercializeze produse de panificaţie. Atestate documentar încă din anul 1630,

„Morile de apă” de pe Dâmboviţa” au reprezentat un simbol al dezvoltării Bucureştiului .Deşi

majoritatea au dispărut odata cu introducerea „Morilor cu vapori”, Moara Ciurel(actuala SC.

SPICUL.SA)era in 1850 in perfectă stare de funcţionare.

Anul 1931 marchează trecerea de la o activitate de morărit simplă la o activitate de

panificaţie complexă pe baze industriale. Naţionalizată în 1948, fabrica continuă tradiţia de a

oferi consumatorilor o paletă largă de produse de cea mai bună calitate. În 1954 se adaugă

două cuptoare cu trei vetre şi se înfiinţează o secţie de specialităţi. În anul 1964, secţia de

paste este dotată cu o line PAVAN (Italia), pentru ca în anul 1973 să fie montată o a doua

linie PAVAN, mărindu-se producţia la 21 tone/zi. În anul 1998, într-un timp record, a fost

dată în funcţiune moara BUHLER, de fabricaţie şi tehnologie germană, de mare

Pagina 2 din 52


productivitate. A urmat apoi un siloz echipat cu instalaţii moderne, fabricat de compania

italiană IMECO, care permite corectarea însuşirilor calitative ale făinurilor, astfel încât se

obţin produse de calitate, competitive pe orice piaţă din lume.

1.2. Structura acţionariatului.

S.C. SPICUL S.A. este o

societate comercială pe

acţiuni,al cărei obiect de

activitate îl reprezintă

fabricarea şi comercializarea

produselor de morărit,

panificaţie, produsele

făinoase şi a altor produse

alimentare.Structura

acţionariatului la data de 31

decembrie 2006 se prezintă

astfel:

Broadhurst Investment

17.92% 5.345.342 actiuni

S.C. Spicul. S.A. 52,85% 32.928.527 actiuni

Lindsell Enterprises 6,43% 2.589.278 actiuni

ALŢI ACŢIONARI 22,80% 12.738.781 actiuni

Tabelul 1.2.1 Structura acţionariatului la firma S.C. SPICUL. S.A. BUCUREŞTI

Evoluţia structurii acţionariatului in 2006 fata de 2005 ne conduce la concluzia că

acesta se menţine la un numar mediu de cca 16.300 de acţionari, din care primii 20 deţin - in

2006 - 80,26% din capitalul social faţă de 2005 - când deţineau 78,18% -, ceea ce

demonstrează accentuarea procesului de concentrare a pachetelor de acţiuni tranzacţionabile

la Bursa de Valori Bucureşti.

1.2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

S.C. SPICUL S.A.Bucurşsti este organizată:

Societatea are un număr de 1288 de salariaţi în următoarea structură:

Pagina 3 din 52


brutari

patiseri

frogotehnişti

funcţionari

şefi compartiment aprovizionare

personal în departamentul comerţ

muncitori calificaţi

muncitori necalificaţi

În funcţie de specificul activităţii fiecărui birou şi compartiment acestea se

subordonează astfel:

Managerului general:

normare, salarizare,protecţia muncii

oficiul juridic

biroul administrativ

Managerului tehnic:

serviciul tehnic-producţie

serviciul mecanico-tehnic

biroul CTC – laborator

Managementului comercial:

serviciul aprovizionare

birou import-export

birou desfacere

oficiul de calcul

Managementului economic:

serviciul financiar

biroul contabil

oficiul de calcul

1.3.STRUCTURA PERSONALULUI

PERSONALUL NR.

SALARIAŢI

PONDERE

Pagina 4 din 52


Muncitori calificaţi 734 56,98

Muncitori necalificaţi 51 3,95

Personal cu studii

medii

461 35,79

Personal cu studii

superioare din care

fac parte:

42 3,26

1. ingineri 29

2.economişti 9

3.jurist 4

TOTAL

PERSONAL

1288 100

Tabelul 1.3.1. Structura personalului în funcţie de gradul de calificare la

SC.SPICUL.SA BUCUREŞTI

Din tabelul alaturat(tab.1.3.1.) prepoderenţa categoriilor de muncitori calificaţi 56,98

şi personalul cu studii medii 35,79.Această structură de personal este adecvată specificului

activităţii societăţii.

1.3.1. Structura personalului în funcţie de domeniul de activitate:

Domeniul de activitate Numarul salariaţi Pondere

Comerţ 83 6,44

Producţie 417 32,37

TESA 788 61,18

TOTAL 1288 100

TABEL 1.3.1.1. Structura personalului în funcţie de domeniul de activitate

S.C. SPICUL S.A BUCUREŞTI

Se poate observa că ponderea majoritară în totalul personalui de 1288 o deţine TESA

cu 61,18% ,iar ponderea cea mai mica în totalul de personal o deţine COMERŢUL cu 6,44%.

Pagina 5 din 52


1.3.2. Structura personalului pe grupe de vârstă

Personalul este reprezentat pe grupe de vârstă şi sex în felul urmator:

Nr. crt. Sexe % <25 26-35 36-55 >55 Total

1 Bărbaţi % 4,2 13,5 14,1 6 37,8

2 Femei % 5,5 17,2 31,5 8 62,2

Total % 9,7 30,7 45,6 14 100

Tabelul 1.3.2.1. Strucrura pe grupe de vârstă la S.C. SPICUL S.A. BUCUREŞTI

Se constată:

- preponderent personal de sex femeiesc 62,2%;

- 45,6% din personal are vârsta cuprinsă între 36 si 55 ani, vârsta medie fiind estimată

între 44 si 46 ani;

1.4 Organigrama

Pagina 6 din 52

Director general

Director marketing

Producţia Reprezentant vânzǎri

Director executiv

Şef control personal


Organigrama societăţii S.C SPICUL S.A- BUCUREŞTI

1.5. Piaţa şi concurenţa

1.5.1. Gama de produse fabricate şi reţeaua de distribuţie

SC. SPICUL.SA BUCUREŞTI produce şi comercializează anual pe piaţa internă

produse de panificaţie.

Podusele oferite de firma sunt:

făina albă tip 650



tarate de grâu

paine şi alte produse de panificaţie

produse de patiserie

produse zaharoase

1.5.2.Furnizorii

În cadrul unei firme furnizorii sunt factorii economici dar şi una din componentele

micormediului întreprinderii, de o foarte mare importanţă care oferă firmei resursele necesare

desfăşurării propriei activităţi.

Astfel, în cadrul unei firme întâlnim diferite tipuri de furnizorii:

de materiale (materii prime)

de reurse umane (personalul ce desfăşoară activitatea în firmă)

de resurse financiare.

În ceea ce privesc furnizorii, indiferent dacă ne referim la materia primă (grâu),

acestea provin, în proporţie de 90% de la ROMCEREAL şi restul de 10% de la producătorii

particulari, realizându-se în principal în perioadele nefaste ale asigurării cu resurse materiale.

Firma foloseşte şi diferite alte materiale în fabricarea pâinii dar şi a produselor

zaharoase şi auxiliare, acestea sunt:

sare -furnizor salină Slanic Prahova

drojdie -din ţara: S.C. Fulgerul S.A.

Pagina 7 din 52

Ingineri Maiştrii Muncitori


Firma B.B.G. FOODS (Bucureşti) – pentru drojdie comprimată

amelioratori - S.C. Dobrogea S.A.

Printre furnizori dar nu cei de materii prime necesare desfăşurarii activităţii de

producţie dar la fel de importante ca şi acestea asigurând buna desfăşurare a activităţii de

fabricaţie sunt:

- Rafinăriile Astra (Ploieşti şi Brazi) – pentru combustibil tip III.

- materiale de construcţie: var, ciment

- materiale igienico-sanitare, mături, detergenţi, perii, soda se aduc fabricile de profil

sau din bază.

A doua categorie de furnizori o reprezintă factorul uman (munca).

Munca este factorul primar al producţiei, activ şi determinant care asigură antrenarea

celorlalţi factori de producţie, rezultând prin combinarea şi utilizarea lor eficientă produsul

finit.

1.5.3 Concurenţa

In orice competiţie unde se infruntă una sau mai multe întreprinderi pe o piaţă

oarecare,care vând sau cumpară aceeaşi marfă ,între acestea se va manifesta o anumită

rivalitate.In vederea menţinerii şi extinderii pe o anumită piaţă orice firmă sau întreprindere

trebuie să–şi cunoască rivalii.

SC. SPICUL. SA BUCUREŞTI are ca principali concurenţi:

VEL PITAR

2001- Fuziune Mopariv Râmnicu-Vâlcea,Berceni Bucureşti,Granpan Tecuci şi

Mopariv Cluj-Napoca

2006-Incercare nereuşita de preluare a societăţii Morărit Panificaţie Ialomiţa

BOROMIR

- 2001-2003 - Grupul Boromir deţine deja sau cumpară fabrici de pâine în Buzău,

Vâlcea, Sibiu, Balş si Mediaş. La acestea se adaugă moara Cibin din Sibiu şi producătorul de

paste Extrasib Sibiu

- 2004 - S-a luptat cu Vel Pitar si Com Agro Pan pentru activele societăţii Plevna SA.

- 2006 - Cumpară societatea Morărit Panificaţie Ialomiţa

Com Agro Pan

Pagina 8 din 52


-2001 Construieşte o fabrică de pâine la Vaslui

-2002 - Cumpară Mopan Suceava, cu filialele de la Vatra Dornei, Câmpulung

Moldovenesc Radăuţi şi Gura Humorului

-2003 - Construieşte fabrica de la Bârlad

CAPITOLUL II

DIAGNOSTICUL VIABILITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE LA SC.SPICUL

S.A. BUCUREŞTI

Analiza financiară are ca obiect evaluarea politicii financiare a întreprinderii într-o

perioadă trecută şi facilitarea luării în cadrul acesteia a unor decizii viitoare.Ea învestighează

doua domenii importante:

-echilibrul financiar,

-rentabilitatea.

Astfel, analiza financiară se sprijină pe documentele întreprinderii dar utilizează şi

alte surse de informare.Pe lângă un studiu strict al conturilor şi bilanţului, analiza financiară

urmăreşte specificul activităţii întreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea

personalului, performanţele şi tehnologia aplicată.Rezultatele acestei analize pot fi utilizate

fie în interiorul întreprinderii şi serveşte conducerii acesteia, fie în exteriorul întreprinderii,

atunci când este solicitată de catre partenerii acestuia.

Echilibrul financiar al întreprinderii se apreciază în cea mai mare parte utilizând

datele din bilanţul întreprinderii care, spre deosebire de bilanţul contabil opereaza cu o

concentrare a anumitor conturi.

Criteriile de bază utilizate în elaborarea bilanţului financiar sunt:

-lichiditatea,

-exigibilitate.

In ceea ce priveşte activul bilanţului este necesar ca toate elementele înscrise la acest

capitol să reprezinte o valoare reală a activului, procedându-se la eliminarea nonvalorilor.In

cazul activelor se cuprind imobilizările necorporale, imobilizările corporale, imobilizările

financiare, stocurile, creanţele de exploatare valorile mobiliare de plasament si

disponibilitaţile, primele pentru rambursarea obligaţiunilor, regularizările.In ceea ce priveşte

pasivul bilanţului, analiza financiară se efectuează asupra unui bilant la care s-a realizat

repartizarea veniturilor.

Pagina 9 din 52


In pasiv intră: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu şi lung, provizioanele

pentru riscuri şi accidente.Analiza financiară trebuie să aprecieze dacă gradul lichidităţii

activelor întreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia să facă faţă în orice

moment angajamentelor pe care şi le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura

solvabilitatea.Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a

activelor cu gradul de exigibilitate a elementelor pasivului.

Pentru aprecierea corectă a situaţiei economico- financiare a societăţii ce constituie

subiectul prezentului proiect, ţînand cont de faptul că una din principalele caracteristici ale

economiei româneşti în tranziţie o constituie înflaţia, este necesar ca datele din evidenţă

primară a societăţi să fie transformate din preţuri curente in preţuri comparabile.

Pentru acesta voi utiliza indicii medii generali ai preţurilor de consum:

Am luat ca an de referinţă anul 2005:

IPC 2006/2005 =106,56% Rata inflaţiei este 6,56 %

IPC 2007/2006 =104,84% Rata inflaţiei este 4,84 %

IPC 2007/2005 =111,72 % Rata inflaţiei este de 1,72 %

Datele anului 2005 rămân nemodificate.

Datele anului 2006 se vor împărţi la 1,0656

Datele anului 2007 se vor împărţi la 1,1172

Analiza activelor firmei

Situaţia privind activele firmei TABEL NR. 2.1.1.

în

perioada

2005 –

2007.

-preţuri

curente

RON-

Nr.

Denumirea indicatorului

2005

RON

2006

RON

2007

RON

Pagina 10 din 52


Crt.

I Active imobilizate

TOTAL

23016719 21228517 18956569

I1 Imob. Necorporale 148446 121497 26982

I2 Imob. Corporale 18924909 18381249 17933721

I3 Imob. Financiare 3943364 2725771 995866

II Active circulante

TOTAL

46360000 60222000 84310000

II1 Stocuri 18380000 21282000 31923000

II2 Creanţe 1971756 2377558 2193429

II3 Investiţii financiare pe

termen scurt

7981369 9730000 10041591

III Total activ 68506237 80023532 102186496

Situatia privind activele firmei TABEL NR. 2.1.2

în perioada

2005 –

2007. -

preţuri

comparabile

2005-

Nr.

Crt.

Denumirea

indicatorului

2005

RON

2006

RON

2007

RON


TOTAL

23016719 19921656,3 1697927,8

I1 Imob. Necorporale 148446 114017,4 24151,4

I2 Imob. Corporale 18924909 17249670,6 16052381,8

I3 Imob. Financiare 3943364 2557968,2 891394,5


TOTAL

46360000 56514639,6 75465449,3

II1 Stocuri 18380000 19971846,8 28574113,8

II2 Creanţe 1971756 2231191,8 1963327

Pagina 11 din 52


II3 Investiţii financiare

pe termen scurt

7981369 9131006 8988176,6

III Total activ 685062237 75097158,40 9146609,38

Situaţia privind activele firmei

în perioada

2005 – 2007.

TABEL

NR. 2.1.3.

Nr.

Crt.

Denumirea

indicatorului

2006/2005 2007/2006 2007/2005


TOTAL

0,86 0,85 5,08

I1 Imob. Necorporale 0,76 0,21 0,16

I2 Imob. Corporale 0,91 0,93 0,84

I3 Imob. Financiare 0,64 0,34 0,22


TOTAL

1,21 1,33 1,62

II1 Stocuri 1,08 1,43 1,55

II2 Creanţe 1,13 0,87 0,99

II3 Investiţii financiare

pe termen scurt

1,14 0,98 1,12

III Total activ 1,09 1,21 1,33

Pagina 12 din 52


Activele imobilizate au avut o tendinţă oscilantă în perioada 2005-2007, creşterea

înregistrată datorându-se imobilizării corporale,astfel:

In 2006 faţă de 2005 au scăzut cu 14 procente


In 2007 faţă de 2005 au crescut cu 5,08 procente

Imobilizari necorporale au avut un trend descendent în perioada analizată, astfel:



In 2007 faţă de 2005 au scăzut cu 84 de procente

Imobilizarile corporale au avut un trend descendent în perioada analizată,astfel:

In 2006 fată de 2005 au scăzut cu 9 procente



Imobilizarile financiare au avut un trend descendent in perioada analizata,astfel:




Activele circulante au avut un trend ascendent în perioada analizată,astfel:

In 2006 faţă de 2005 au crescut cu 21 procente



Stocurile au avut un trend ascendent în perioada analizată,astfel:




Creanţele au avut o evolutie oscilantă în perioada analizată,astfel:



In 2007 faţă de 2005 au scăzut cu 1 procent

Investiţiile financiare pe termen scurt au avut o evoluţie oscilantă în perioada

analizată,astfel:



Pagina 13 din 52



Total active a avut un trend ascendent în perioada analizată,datorându-se, în principal,

evoluţiei activelor circulante,astfel:

In 2006 faţă de 2005 au crescut cu 9 procent


In 2007 faţă de 2005 au crescut cu 33 de procente.

2.2. Analiza fondului de rulment,nevoii de fond de rulment şi a trezoreriei firmei.

Fondul de rulment reprezintă marja de securitate ce masoară echilibrul financiar şi se

poate aprecia fie ca diferenţă între capitalurile permanente şi activul imobilizat, fie ca

diferenţă între activul circulant şi datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment poate avea

valori pozitive sau negative. In ceea ce priveşte situaţia trezoreriei, aceasta reprezintă

diferenţa între nivelul totalurilor valorilor din casă şi a nivelului contribuţiilor bancare curente

şi a soldurilor creditoare ale băncii.

Situaţia trezoreriei mai poate fi determinată şi ca o diferenţă între fondul de rulment şi

nevoia de fond de rulment. Dificultăţile trezoreriei survin frecvent în cazul în care trezoreria

înregistrează o creştere a activităţii mărindu-şi vânzările şi sporind nevoia de fond de

rulment.Atragerea unor resurse de lunga durată într-o asemenea situaţie nu se poate realiza

imediat.

Creşterea fondului de rulment devine o restricţie pentru dezvoltarea întreprinderii,ca o

finanţare la nivel înalt şi pe termen lung urmează unei dezvoltări a întreprinderii.Utilizarea

fondului de rulment a fost şi este contestată. Multe întreprinderi folosesc din ce în ce mai

mult un credit pe termen scurt ce se reînnoieşte continuu şi capată caracter permanent.

In această situaţie fondul de rulment devine o marja

de securitate inutilă, iar în perioadele dificile de

activitate ale întreprinderii sau ale băncii un

asemenea credit poate sa nu mai fie reînnoit

creându-se disfuncţionalităţi întreprinderii.

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Evoluţia fondului de rulment TABELUL NR. 2.2.1.

Pagina 14 din 52


în perioada

2005 –

2007.

-

preţuri

comparabile

RON-

NR.

CRT.

Denumire

2005

RON

2006

RON

2007

RON

1 Active circulante 46360000 56514639,6 75465449,3

2 Datorii pe termen scurt 824724 1308216,96 905682,95

3 Fondul de rulment 45535276 55206422,64 74559766,35

Fondul de rulment a înregistrat o valoare pozitivă în toţi cei trei ani analizaţi

(2005,2006,2007),ceea ce reprezintă un excendent de lichidităţi sau o marja de sigurantă faţă

de riscurile activităţii viitoare.

Nevoia de fond de rulment este un indicator care

reflectă necesităţile de finanţare ale ciclului de

exploatare al firmei.Cu cât nevoia de fond de rulment

este mai mica (acest indicator poate lua chiar valori

negative),cu atât situaţia financiară a firmei este mai

stabilă.

NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii pe termen scurt

Evoluţia nevoii de fond de rulment TABELUL NR. 2.2.2.

Pagina 15 din 52


în perioada

2005 –

2007.

-

preţuri

comparabile

RON-

NR.

CRT.

Denumire

2005

RON

2006

RON

2007

RON


2 Stocuri 18380000 19971846,8 28574113,8

3 Creanţe 1971756 2231191,8 1963327

4. Nevoia de fond de

rulment

19527032 20894821,64 29631757,85

Nevoia de fond de rulment înregistrează o valoare pozitivă în toţi anii din perioada

analizată,fapt ce semnifică că necesităţiile temporare sunt mai mari decât sursele temporare

posibil a fi mobilizate.

Trezoreria netă este un

indicator care pune în

corelaţie capitalurile

firmei cu grad mare de

lichiditate şi datorii

exigibile pe termen scurt

Pagina 16 din 52


.

TN = FR – NFR

Evoluţia FR,NFR si a TN TABELUL NR. 2.2.3

în perioada

2005 –

2007.

-

preţuri

comparabile

RON-

NR.

CRT.

Denumire

2005

RON

2006

RON

2007

RON


2. Active circulante 46360000 56514639,6 75465449,3

3. Stocuri 18380000 19971846,8 28574113,8

4. Creanţe 1971756 2231191,8 1963327

5. Fondul de rulment 45535276 55206422,64 74559766,35

6. Nevoia de fond de

rulment

19527032 20894821,64 29631757,85

7. Trezoreria netă 26008244 34311601 44928008,5

Pagina 17 din 52


În urma analizei acestor indicatori se observă că societatea atinge starea de echilibru

financiar,acest lucru înseamnă că fima se află într-o situaţie favorabilă şi dispune de

autonomie financiară pe termen scurt.

2.3. Analiza indicatorilor de rezultate

Pornind de la scopul final al oricărei activităţi economice şi al oricărei societăţi

comerciale, obţinere de profit, societatea comercială Spicul S.A-BUCUREŞTI s-a înscris, cu

toate eforturile pe aceste coordonate, dovadă fiind preocupările acesteia de a raţionaliza

cheltuielile de producţie şi de creştere a veniturilor totale şi pe unitatea de produs, fenomen ce

se răsfrânge asupra profitului.

Avînd în vedere considerentele de mai sus, este necesară o analiză atentă a

rezultatelor pe total şi pe elemente de cheltuieli, dar şi pe produs.

Str

uct

ura

che

ltui

elil

or

tota

le

TA

BE

Semifabricaţie 2005 2006 2007

RON % RON % RON %

Pagina 18 din 52


L

NR

2.3.

1 la

S.C

.

Spi

cul

S.A

.-

BU

CU

RE

ŞTI

-

pret

uri

co

mp

ara

bile

RO

N-

Nr.

crt

I

I. Cheltuieli pt.

exploatare din care:

40414000 100 32577890,99 100 42453455,06 100

1. Materii prime 27483000 68 19971846,84 65,3 29791442,89 70

2. Alte cheltuielei din

afară(apa,combustibil)

931000 2,3 802364,86 2,6 1127819,54 2,6

4. Salarii brute 3218000 8 4309590,84 14,1 4121911,92 9,7

5. Cheltuieli cu 179000 0,4 105105,10 0,3 1458199,06 3,4

Pagina 19 din 52


asigurariile si protecţia

socială

6. Chelt. privind mărfurile 4856000 12 459641,47 15 5046992,48 11,2

7. Alte cheltuieli 3342000 8,3 520833,33 1,7 731292,51 2

II Cheltuieli financiare 137000 494557,05 601503,75

III Cheltuieli extraordinare 52500 238363,36 65789,47

Cheltuieli totale 40604000 31338400,9 48175000

Pe baza datelor din tabel 2.3.1. putem trage următoarele concluzii:

- cheltuieli salariale prezintă oscilaţii cu o tendinţă de creştere;

- cheltuieli cu amortizarea s-au menţinut constante pe toată perioada analizată, având

o pondere de 1% în totalul cheltuielilor;

- cheltuielile privind mărfurile au scăzut în totalul cheltuielilor pentru exploatare;

- o creştere în ponderea cheltuielilor pentru exploatarea din 2006 o înregistrează

cheltuielile privind asigurarea şi protecţia socială;

- cheltuielile materiale, ca pondere în totalul cheltuielilor au o tendinţă de scădere în

2006 după care în 2007 înregistrează o tendinţă de creştere.

Cheltuielile financiare reprezintă în principal dobânzi şi credite contractate de

societate în anul 2005 pe perioada analizată au o tendinţă de creştere.

Cheltuielile excepţionale au o pondere nesemnificativă în totalul cheltuielilor şi

reprezintă în general cheltuielile privind operaţiile de capital.

În ceea ce priveşte evoluţia structurii cheltuielilor/unităţii de produs, aceasta este

reprezentată în tabelul următor:

Ev

ol

uţi

a

ch

elt

uie

lil

Sortimentul Anii Diferenţe

2007/20052005 2006 2007

Pagina 20 din 52


or

pe

un

ită

ţi

de

pr

od

us

Ta

bel

ul

2.

3.

2.

N.

crt

1. Pîine 405 724 947 133

2. Făină 516 628 794 53

3. Foi plăcintă 794 905 1211 52

4. Blat de tort 918 1150 1361 48

5. Cozonac 1124 1454 2052 82

Din datele tabelului 2.3.2. se pot desprinde următoarele concluzii:

- costul pe un kg de pîine a înregistrat o creştere cu un ritm de 133% ceea ce nu poate

avea decât efecte nefaste asupra populaţiei deci şi asupra cererii de pâine;

- în cazul celorlalte grupe de produse, ritmul de creştere în perioada 2005-2007, care

cuprind între 48% şi 82% pe kg, creştere ce se datorează în exclusivitate creşterii preţurilor la

materiile prime de bază.

Pentru o analiză completă a activităţii comerciale Spicul S.A. este nevoie să se

studieze dinamica veniturilor realizate şi să se facă o comparare a acestora cu cheltuielile

financiare aferente lor.

Pagina 21 din 52


2.4. Structura veniturilor realizate

Structura veniturilor realizate. TABELUL 2.4.1

S.C

SPI

CU

L

S.A

BU

CU

REŞ

TI -

preţ

uri

com

para

bile

RO

N-

Nr.

crt.

Specificare Anii Difere

nte

07/05

2005 2006 2007

RON % RON % RON %

1. Venituri din

exploatare

42861000 99,4 41660097,5

9

98,9 53182957,3

9

99,8 115,2

2. Venituri

financiare

263900 0,6 82488,73 0,3 35445,75 0,0 15

3. Venituri

extraordinare

9300 0,0 266985,73 0,8 80200,5 0,20 959,5

4. Venituri

totale

43134000 100 42010135,1

3

100 53298693,1

6

100 14,86

În perioada analizată 2005-2007 veniturile au crescut de la 43134000 în 2005 la

53298693,16 în 2007.

Pagina 22 din 52


Această creştere a veniturilor totale se datorează creşterii preţurilor din perioada

analizată sub indicele inflaţiei şi nu a creşterii producţiei fizice.

Din 1993 societatea nu a beneficiat de subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ

şi tarif, având în vedere că societatea este în domeniul de morărit şi panificaţie, domeniu

strategic în care preţurile produselor sunt preţuri maximale impuse de Guvern.

Rezultatele obţinute în perioada analizată arată că societatea comercială a realizat

profit şi a reuşit să-şi acopere cheltuielile din veniturile realizate.

Astfel rezultatele din exploatare arată că în activitatea productivă, societatea chiar

dacă a realizat profit, rata profitului acestei societăţi este descrescătoare.

Rezultatele extraordinare arată că în activitatea extraordinară societatea a înregistrat

profit în 2006 când veniturile acestei activităţi provenite în mare parte din operaţiuni de

capital au fost mai mari decât cheltuielile pentru aceste operaţiuni şi alte cheltuieli de

sponsorizare.

Rezultatele financiare pe anii 2005-2007 TABELUL NR. 2.4.2.

-

preţur

i

comp

arabil

e

RON-

Nr.

Crt.

Specificaţie 2005

RON

2006

RON

2007

RON

1. Venituri din exploatare 42861000 41660097,59 53182957,39

2. Cifra de afaceri 38306000 31669481,98 36212853,56

3. Venituri financiare 263900 82488,73 35445,75

4. Venituri extraordinare 9300 266985,73 80200,5

5. Venituri totale 43134000 42010135,13 53298693,16

6. Cheltuieli pt. exploatare 40414000 32577890,39 42453455,06

7. Cheltuieli financiare 137000 494557.05 601503,75

8. Cheltuieli extraordinare 52500 238363,36 65789,47

Pagina 23 din 52


9. Cheltuieli totale 40604000 31338400.90 7317400,64

10. Rezultate din exploatare 2445000 1660543,54 1777658,43

11. Rezultate financiare 126000 - 411036.03 -565699,96

12. Rezultate curente 2572000 125569,06 1211958,46

13. Rezultate extraordinare -43100 30686,93 15395,63

14. Rezultat brut al exerciţiului 2530000 1287537,53 629251,70

15. Rezultat net al exerciţiului 1570000 877439,93 369674,18

În perioada analizată 2005-2007 veniturile au crescut de la 43134000 în 2005 la

53298693,16 în 2007.

Această creştere a veniturilor totale se datorează creşterii preţurilor din perioada

analizată sub indicele inflaţiei şi nu a creşterii producţiei fizice.

Din 1993 societatea nu a beneficiat de subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ

şi tarif, având în vedere că societatea este în domeniul de morărit şi panificaţie, domeniu

strategic în care preţurile produselor sunt preţuri maximale impuse de Guvern.

Rezultatele obţinute în perioada analizată arată că societatea comercială a realizat

profit şi a reuşit să-şi acopere cheltuielile din veniturile realizate.

Astfel rezultatele din exploatare arată că în activitatea productivă, societatea chiar

dacă a realizat profit, rata profitului acestei societăţi este descrescătoare.

Rezultatele extraordinare arată că în activitatea extraordinara societatea a înregistrat

profit în 2006 când veniturile acestei activităţi provenite în mare parte din operaţiuni de

capital au fost mai mari decât cheltuielile pentru aceste operaţiuni şi alte cheltuieli de

sponsorizare.

2.5. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

-

preţur

i

comp

arabil

Elemente de bilanţ 2005

RON

2006

RON

2007

RON

Pagina 24 din 52


e

RON-

Nr.

crt.

1. Active circulante 4636000 5614639,6 75465449,3

2. Active totale 685062237 75097158,4 91466609,38

3. Cifra de afaceri 38306000 31669481,98 36212853,36

4. Stocuri 1838000 19971846,8 28574113,8

5. Capital propriu 24228484 21326299,73 18559906,01

6. Profit net 1570000 878378,37 1341747,22

7. Profit brut 2529400 1287819,06 1965628,35

8. Obligaţii curente 3248700 4377815,31 6680988,18

9. Capital permanent 18379200 17491178,67 16683404,94

10. Active fixe 16993200 1621706,81 24749641,96

11. Cifra de afaceri (în cost) 35777000 30381944,44 43468045,11

TABELUL 2.5.1. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii la S.C. SPICUL S.A.

BUCUREŞTI

Utilizând datele din tabelelul 2.5.1. şi cunoscând relaţiile de calcul se pot afla

indicatorii principali:

I. Rata de lichiditate, care la rândul ei se stabileşte prin intermediul a trei rate:

a) rata lichidităţii generale, calculată după relaţia:

aR Active circulante/Obligaţii curente

Pentru – 2005 avem:

aR 1,4

Pentru – 2007 avem:

aR 11,29

După cum se observă rata se calculează ca raport între mijloacele de plată disponibile

pe termen scurt (disponibilităţi şi creanţe sub forma de clienţi, diverşi debitori, efecte de

primit, etc) şi exigibilităţile pe termen scurt (furnizori, debitori diverşi, efecte de plătit) ceea

Pagina 25 din 52


ce înseamnă că raportul trebuie să fie mai mare ca 1 pentru ca unitatea să nu se confrunte în

viitor cu o ruptură de trezorerie.

Atât în 2005 cât şi în 2007 această rată depăşeşte valoarea, deci societatea nu se

confruntă cu efecte negative şi face faţă obligaţiilor.

a.)rata lichidităţii curente se calculează după

formula:

bR (active circulante-stocuri)/o bligaţii curente

Pentru 2005 vom avea:

bR 0,86

Pentru 2007 vom avea:

bR 4,27

b).rata solvabilităţii generale se calculează după

formula:

cR active totale/obligaţii curente

Pentru 2005 avem:

cR 21,08

Pentru 2007 avem:

cR 13,69

Solvabilitatea patrimonială defineşte capacitatea de a face faţă scadenţelor pe termen

scurt; este fluxul încasărilor şi cel al cheltuielilor.

Nivelul solvabilităţii arată că societatea se poate bucura de încrederea furnizorilor şi

creditorilor săi.

II. Rata de echilibru financiar, este dată de şase indicatori dintre care trei sunt mai

importanţi:

a) Rata autonomiei financiare care se calculează după relaţia:

dR capital propriu/capital permanent

Pentru 2005 avem:

dR 1,31

Pentru 2007 avem:

Pagina 26 din 52


dR 1,11

Rezultă că societatea este indepedentă faţă de creditorii săi permanenţi.

b) Rata de imobilizare a activelor totale care se calculează pe baza relaţiei:

eR active fixe/active totale

Pentru 2005 avem:

eR 0,24

Pentru 2007 avem:

eR 0,27

Se înregistrează deci o mobilizare puternică a activului total, ceea ce reprezintă un

fenomen negativ,în caz de faliment societatea nu se poate reorienta către o altă activitate

datorită specificului utilajelor de care dispune.

c). Rata de finanţare a stocului care se

calculează astfel:

fR (capital permanent-active fixe)/stocuri

Pentru 2005 avem:

fR 0,75

Pentru 2007 avem:

fR -0,28

III. Rata de gestiune rotaţia imobilizărilor

gR cifra de afaceri/stocuri imobilizate

Pentru 2005 avem:

gR 2,25Pentru 2007 avem:

gR 1,26

Rezultă că numărul de rotaţii ale activelor imobilizate a avut o evoluţie

descrescătoare,cauzata de faptul că în timp ce activele imobilizate cresc, cifra de afaceri a

crescut mai încet.

a) rotaţia stocului care se calculează

astfel:

Pagina 27 din 52


hR cifra de afaceri/stocuri

Pentru 2005 avem:

hR 20,82

Pentru 2007 avem:

hR 15,8

Rezultă că viteza de rotaţie a crescut datorită faptului că ritmul de creştere al cifrei de

afaceri este inferior aceluia de creştere a stocurilor.

b) rotaţia activului total

iR cifra de afaceri/activul total

Pentru 2005 avem:

iR 0,55

Pentru 2007 avem:

iR 0,39

Deci numărul de rotaţii ale activului faţă de 2005 este mai mic deoarece rata de

creştere a activelor totale este mai mare decât cea de creştere a cifrei de afaceri.

IV. Ratele rentabilităţii care cuprind următoarele rate:

a).rata rentabilităţii financiare

fR profit net *100/capital propriu

Pentru 2005 avem:

fR 6,47%

Pentru 2007 avem:

fR 7,22%

b) rata rentabilităţii economice

kR profit brut *100/capital permanent

Pentru 2005 avem:

kR 13,76%

Pentru 2007 avem:

kR 11,78%

Pagina 28 din 52


Prima rată se utilizează pentru comparaţiile interne iar cea de-a doua rată este folosită

pentru comparaţiile cu alte societăţi comerciale.

rata rentabilităţii veniturilor

lR profit brut*100/cifra de afaceri

Pentru 2005 avem:

lR 6,6%

Pentru 2007 avem:

lR 5,42%

c).rata rentabilităţii resurselor

consumate

mR profit brut*100/cifra de afaceri

Cifra de afaceri este exprimată în costuri:

Pentru 2005 avem:

mR 7,07%

Pentru 2007 avem:

mR 4,52%

Pe baza rezultatelor obţinute rezultă că rata lichidităţii generale a scăzut de la 7,07%

în 2005 la 4,52% în 2007.

CAPITOLUL III

3.1.ANALIZA SWOT la S.C.SPICUL S.A.-BUCUREŞTI -instrument al

managementului financiar

Analiza SWOT este un instrument al managementului strategic,în informatică este

utilizat la Evaluaţia formativă şi creşterea calităţii programelor (ca de exemplu în prelucrarea

în domeniul imaginilor).Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar a calităţilor şi

slăbiciunilor interne în intreprindere. Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica şi

de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permiţând să

privesti afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte

util în dezvoltarea şi confirmarea ţelurilor şi a strategiei de marketing.

Pagina 29 din 52


Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care aceasta

le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi

asigură un anumit avantaj în faţa lor.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de

performanţe inferior celor ale firmelor concurente.

Oportunităţile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus

şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera

strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute.

Ameninţările sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte

situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea

firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei

economico-financiare.

Puncte forte şi puncte slabe rezultate în urma analizei indicatorilor economico-

financiari sunt astfel:

(PUNCTE TARI) (PUNCTE SLABE)

1. ÎN DOMENIUL COMERCIAL

Poziţie de lider pe piaţa internă

Poziţie importantă pe piata externă a

produselor de panificaţie

Posibilitatea adaptării rapide a cererii

conform cerinţelor pieţei

Detinerea unui sistem de aprovizionare si

distribuţie bine structurat şi eficient

Necesarul de materii prime se acopera în

buna masura de pe piaţa internă

Imaginea buna a societăţii în randul clienţilor

Preţuri competitive la majoritatea produselor

Existenţa unor capacităţi de producţie

cu consum specific mare de materii prime

şi materiale ceea ce determină creşterea

costurilor

Lipsa unor sisteme de distribuţie eficien te la

export

2. IN DOMENIUL PRODUCŢIEI

Existenţa unor instalaţii mari consumatoare

Pagina 30 din 52


Laboratoare proprii de cercetare

Cooperarea cu diverse firme din străinătate la

realizarea unor produse de panificaţie

Calitatea produselor de panificaţie

de energie

Gradul de utilizare al capacităţii de producţie

este destul de scazut

3. IN DOMENIUL FINANCIAR

Lichiditate si solvabilitate patrimoniala buna

Credibilitate ridicată în rândul deţinătorilor de

capital

Societatea realizează profit pe toata perioada

analizată 2005-2007 deci sunt condiţii de

dezvoltare in viitor

Societatea nu are restanţe la plata obligaţiilor

fiscale

Gradul de îndatorire al societăţii este în

scădere

Dificultăţi în asigurarea fondurilor necesare

modernizărilor şi retehnologizărilor

Creşterea dificultăţii recuperării creanţelor de

la o serie de parteneri de afaceri

Gradul de utilizare al capitalului financiar

este în scădere dar comparabil cu cel al

domeniului de activitate.

4. IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE

Personal calificat şi cu o bogată experientă

profesională

Repartizarea corespunzătoare a salariaţilor pe

posturi şi locuri de munca şi o politica de

salarizare corespunzătoare eforturilor depuse

şi rezultatelor obţinute

Fidelitatea crescută a personalului şi lipsa

conflictelor de munca

Preocuparea pentru un climat favorabil

Nivel scăzut de implicare a personalului în

procesul decizional

Posibilităţi destul de reduse pentru promovare

Erodarea imaginii firmei în percepţia

deţinătorilor de interese

Pagina 31 din 52


muncii în echipa

(OPORTUNITAŢI) (AMENINŢĂRI)

Acţiunea pe o piata profitabila şi necesara

economiei nationale şi care are o tendintă

de creştere

Laboratoare proprii de cercetare

Posibilităţi de extindere a produselor de

panificaţie

Cooperarea cu diverse firme străine

pentru realizarea unor produse superioare

calitativ

Pătrunderea cu succes pe noi piete

Creşterea rapidă a pietei

Pătrunderea pe piata internă a unor concurenţi

puternici

Creşterea taxelor şi accizelor la carburanţi

Dificultăţi economico – financiare existente la

nivel naţional

Schimbări demografice nefavorabile

Schimbări ale nevoilor,gusturilor sau

preferinţelor clienţilor

Intrarea unor noi competitori pe piaţă

Presiunea crescândă a concurenţei

3.2. Matricea de Evaluare a Factorilor Interni ( MEFI ) la S.C. SPICUL S.A.

BUCUREŞTI

Pentr

u

sinteti

zarea

si

evalu

area

celor

mai

impor

tante

punct

e

forte

P.F./P.S. Coeficient de

importanţă

Nivel de

evaluare

Punctaj

ponderat

Pagina 32 din 52


şi

slabe

ale

firmei

pe

diferit

e

dome

nii se

folose

ste

Matri

cea

de

evalu

are a

factor

ilor

intern

i

( ME

FI) .

In

elabo

rarea

aceste

i

matri

ce se

porne

şte de

la

punct

ele

Pagina 33 din 52


forte

şi

slabe

identi

ficate

cu

ajutor

ul

studiu

lui de

diagn

ostica

re.

Nr.crt

0 1 2 3 4=2*3

1 Viteza de rotaţie a stocurilor 0.09 1 0.09

2 Creşte gradul de autofinanţare 0.05 2 0.1

3 Acordarea de reduceri clientilor fideli 0.13 3 0.39

4 Monotorizarea constantă a angajaţilor 0.02 1 0.02

5 Creanţele se recuperează într-o perioadă

mare

0.09 2 0.18

6 Calitatea serviciilor prestate 0.12 1 0.12

7 Preturile practicate de firmă – mai mici

decât cele de pe piaţă

0.11 3 0.33

8 Societatea nu are restanţe 0.30 4 1.2

9 Gradul de utilizare al capitalului

financiar este în scădere dar comparabil

cu cel al domeniului de activitate

0.01 2 0.02

10 Personal redus 0.08 2 0.16

TOTAL 1.00 2.16

Pagina 34 din 52


Din Matricea de Evaluare a Factorilor Interni se poate observa că principalul punct

forte al firmei este că Societatea nu are restanţe. Aceasta se datorează faptului că firma este la

zii cu toate restanţele către angajaţi,dar şi datorită priceperii angajaţilor.

Puterea internă a firmei este dată de punctajul ponderat, aşadar, S.C. Spicul S.A-

BUCUREŞTI,cu un punctaj ponderat de 2.16 are o putere interna mare.

3.3 Matricea de Evaluare a Factorilor Externi (M.E.F.E.) la S.C.SPICUL S.A. -

BUCUREŞTI

Un instrument care poate fi folosit in aceasta etapa in fumdamentarea strategiei îl

reprezintă matricea privind evaluarea factorilor externi (MEFE).

Această matrice

permite

sintetizarea şi

evaluarea

informaţiilor

economice,

sociale,

culturale,

demografice,

politice,

guvernamentale,

tehnologice şi

juridice.

Nr. crt.

Factori externi Coefiecient

de importanţă

Nivel de

evaluare al

capacităţii de

raspuns

Punctaj

ponderat

0 1 2 3 4=2*3

1 Creşterea cererii pe piata

internă a produselor de

panificaţie

0.30 2 0.60

2 Diversificarea serviciilor pe

piata internă

0.09 3 0.27

3 Extinderea pieţei 0.20 2 0.40

4 Apariţia concurenţei 0.30 1 0.30

Pagina 35 din 52


5 Activitatea promotională a

firmelor concurente

0.01 2 0.02

6 Scăderea preţurilor de

vânzare

0.1 3 0.30

TOTAL 1.00 1.89

In urma realizării MEFE, punctajul ponderat obţinut de firmă este de 1.89, ceea ce

înseamnă că organizaţia are posibilităţi reduse de a se adapta la cerinţele şi provocările

mediului.

Se poate aprecia că firma are o capacitate de răspuns peste medie la factorii externi,în

special datorită calificării,flexibilităţii personalului,investiţiilor mari în tehnologii şi în

imaginea firmei.

3.2. Concluzii

În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a

ameninţărilor se poate concluziona că societatea S.C. SPICUL S.A -BUCUREŞTI

este o societate profitabilă;

are un management modern;

are o structură organizatorică optimă;

are o cultură organizaţională bună;

are produse diversificate şi de bună calitate;

are un preţ de cost al produselor bun si competitive ;

are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;

a obţinut profit un profit constant;

are posibilitatea de integrare verticală;

are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor;

are posibilitatea de a se menţine printre liderii de piaţă.

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru

identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a

strategiei de dezvoltare. Analiza SWOT dă ocazia să se identifice măsurile oportune pentru

Pagina 36 din 52


înlăturarea/diminuarea punctelor slabe şi elimină în mare măsură surprinderea în cazul

ameninţărilor.

CAPITOLUL IV

ANALIZA CIFREI DE AFACERI LA SC. SPICUL S.A. BUCUREŞTI

Cifra de afaceri reprezintă suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale

efectuate de o entitate economică într-o perioadă de timp determinate.Nu include venituri

financiare şi extraordinare.Interesul oricărui întreprinzător vizează o creştere a cifrei de

afaceri pentru obţinerea unui profit cât mai mare sau a unuia moderat,dar cu un grad de

certitudine în viitor.

Problemele analizei diagnostic a cifrei de afaceri sunt:analiza dinamici şi structurii

cifrei de afaceri; analiza factorială a cifrei de afaceri;analiza cifrei de afaceri in corelaţie cu

capacitatea de producţie şi cererea pieţii.

4.1.ANALIZA DINAMICII ŞI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Pentru a-şi diminua riscurile sau a-şi reduce condiţiile de incertitudine care apar pe

segmente de piaţă pe care activează,multe entitati economice îşi diversifică oferta de produse

şi activităţi,având astfel o structură variată a veniturilor.

In analizarea surselor de venituri este important să se plece de la caracterizarea

entitaţii economice,în funcţie de modul de operare,respective,dacă operează pe o singură

piaţă sau pe mai multe,întrucânt,fiecare piaţă poate avea o evoluţie proprie,distinctă şi

specifică,cu influenţe asupra rezultatelor obţinute de entitatea economică. Evaluarea

potenţialului de creştere a veniturilor,necesită informaţii privind sursele de venituri,evoluţia

lor în ultima perioadă de timp,precum şi modul lor de agregare pe diferite pieţe.Analiza

dinamicii cifrei de afaceri urmareşte evoluţia pe total şi pe elementele componente faţa de

perioada precedentă,precum şi modificările intervenite în structura cifrei de afaceri.Analiza

dinamicii şi structurii cifrei de afaceri sesizează cauzele care au detrminat evoluţia acestui

indicator şi modificările structurale în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare pentru

reglarea activităţii.

In tabelul 4.1.1. este expusă situaţia structurală a veniturilor unei entităti

economice.Pe baza datelor prezentate,se poate explica evolutia fiecarei categorii de

venituri,contributia acestora la cifra de afaceri,precum şi modificările intervenite în structura

Pagina 37 din 52


acesteia.Se constată că,faţă de bazele de raportare,veniturile totale au înregistrat creşteri

sensibile,ceea ce va influenta pozitiv cifra de afaceri.

Nerealizarea veniturilor din activitatea de baza este compensată de cele provenite din

activităti,în cadrul cărora au intervenit,însă,modificări de structură.Concluzia finală este

aceea că evolutia cifrei de afaceri se înscrie pe o linie ascendentă,entitatea economică

dispunând de un capital corespunzător,care să-l consolideze poziţia pe piaţă.

Analiza cifrei de afaceri poate fi detaliată până la nivelul produsului,grupelor de

produse sau categoriilor de activităţi.Astfel,entitatea economică poate şi trebuie să fie

interesat să cunoască care dintre produse sunt mai mult solicitate,care este contributia lor la

formarea veniturilor,care sunt rentabile.

TABELUL

4.1.1. -

preţuri

comparabile

RON-

NR.

Crt.

Specificatţe Realizat

(2006)

Realizat

(2007)

Variaţia

(%)

1. Venituri totale

42010135,13 53298693,16 126,87

2. Cifra de afaceri

31669481,98 362122853,56 139,88

3.

Venituri din

exploatare

41660097,59 53182957,39 127,65

4. Ponderea cifrei

de afaceri în

venituri din

exploatare

76,01 68,09 89,58

5. Ponderea cifrei

de afaceri în

venituri totale

75,38 67,94 90,13

Pagina 38 din 52


6. Ponderea

veniturilor din

exploatare în

venituri totale

99,16 99,78 100,62

Variaţia este de 126,87% atunci se observa că în anul 2007 veniturile totale au crescut

cu 26,87% faţă de anul 2006.

Variaţia este de 139,88% atunci se observă că în anul 2007 cifra de afaceri a crescut

cu 39,88% faţă de anul 2006.

Variaţia este de 127,65% atunci se observă că în anul 2007 veniturile din exploatare

au crescut cu 27,65% faţă de anul 2006 .

4.2.ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI

In afara analizei structurale si comparativă cu perioadele anterioare,cifra de afaceri

poate fi analizată si din punct de vedere factorial,stabilindu-se astfel sistemul de factori care

condiţionează evoluţia ei.

Un model de analiza factorială în cadrul entităţii economice îl reprezintă exprimarea

cifrei de afaceri în funcţie de numarul de angajaţi,productivitatea muncii şi gradul de

valorificare a producţiei fabricate,respective:

CA= N * QE/N * CA/QE sau CA = N * MF/N * MF’/MF * QE/MF’ * CA/QE

în care:

Mf - valoare medie a mijloacelor fixe;

Mf” - valoarea medie a mijloacelor fixe productive(active);

N - numărul de salariaţi;

Pagina 39 din 52


Mf/N - grad de înzestrare tehnică a muncii

MF’/MF - ponderea mijloacelor fixe productive

QE/MF’ - randamentul mifloacelor fixe productive

CA/QE - gradul de valorificare a producţiei exerciţiului

Indicatori

Simbol Perioada

precedentă

(2006)

Perioada

curentă

(2007)

Diferenţa

(Δ)

1. Numarul de salariati N 871 1288 417

2. Producţia exerciţiului QE 38809050 47334690 8525640

3. Cifra de afaceri CA 33747000 40457000 6710000

4. Productivitatea muncii QE/N 44556,88 36750,53 - 7806,35

5. Active fixe AF 17280900 27650300 10369400

6. Active fixe productive AFP 12096630 19908220 7811590

7. Gradul de înzestrare

tehnica a muncii

AF/N 19840,29 21467,62 1627,33

8. Ponderea activelor fixe

productive

AFP/AF 0,70 1,12 0,42

Pagina 40 din 52


9. Randamentul activelor

fixe productive

QE/AFP 3,20 2,37 - 0,82

10.

Gradul de valorificare a

producţiei exerciţiului

CA/QE 0,86 0,85 -0,01

Analiza factorială a cifrei de afaceri la

S.C. SPICUL S.A BUCUREŞTI TABEL NR 4.2.1.

CA= N * QE/N * CA/QE

CA N

QE/N

CA/QE

ΔCA = CA1 – CA0= 40457000 – 33747000 =6710000%

-observăm că în 2007 cifra de afaceri a crescut cu 6710000% faţă de anul precedent

2006.

Cresterea CA cu 6710000 % faţă de anul precedent 2006 se datorează influenţei:

1.Numărului de salariaţi:

ΔCA N =(N1-N0)* QE0/N0 – CA0/QE0

ΔCA N =18580218,10%

-observăm că cifra de afaceri a crescut în 2007 faţă de 2006 cu 18580218,10%

datorită creşterii numarului de salariaţi, de la 871 la 1288 salariati.

2. Productivitatea muncii:

Pagina 41 din 52


ΔCA QE/N = N1( QE1/N1 - QE0/N0 ) * CA0/QE0

ΔCA QE/N =1288(36,75-44,55) * 0,86= - 8639,90%

- observăm cifra de afaceri a scăzut in anul 2007 faţă de anul 2006 cu – 8369,90%

datorită scăderii productivitătii muncii.

3. Gradul de valorificare a producţiei exerciţiului:

ΔCACA/QE = N1* QE1/N1 * (CA1/QE1 - CA0/QE0 )

ΔCACA/QE = -8646937,76%

-observăm cifra de afaceri a scăzut în 2007 faţă de 2006 cu -8646937,76% datorită

scăderii gradului de valorificare a producţiei exerciţiului.

CA = N * MF/N * MF’/MF * QE/MF’ * CA/QE

N

MF/NS

CA MF’/MF

QE/MF’

CA/QE

Creşterea CA cu +6710000 % faţă de anul precedent se datorează influenţei:

1. Numarului de salariaţi:

Δ CA ΔN =(N1 – N0) * MF0/N0 * MF’0/MF0 * QE0/MF’0 * CA0/QE0

Δ CA ΔN =15937879,55%

Pagina 42 din 52


- observăm că cifra de afaceri a crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu

15937879,55% datorită creşterii numărului de salariaţi.

2. Gradului de înzestrare tehnică a muncii.

Δ CA Δ MF/N = N1*( MF1/ N1 – MF0/N0) * MF’0/MF0 * QE0/MF’0 * CA0/QE0

Δ CA Δ MF/N =4037736,40%

-observăm că cifra de afaceri a crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu

4037736,40% datorită creşterii gradului de înzestrare tehnică a muncii.

3. Ponderea mijloacelor fixe productive:

Δ CA Δ MF’/MF = N1* MF1/ N1*( MF’1/ MF1 – MF’0/MF0 ) * QE0/MF’0 * CA0/QE0

Δ CA Δ MF’/MF =31959316,46%

-observăm ca cifra de afaceri a crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu

31959316,46%

datorită cresterii ponderii mijloacelor fixe productive.

4. Randamentul mijloacelor fixe productive:

Δ CA Δ QE/MF’ = N1* MF1/ N1 * MF’1/ MF1 * (QE1/MF’1 - QE0/MF’0) * CA0/QE0

Δ CA Δ QE/MF’ = - 21838866,25%

-observăm că cifra de afaceri a scăzut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu -

21838866,25% datorită scăderii randamentului mijloacelor fixe productive.

5. Gradul de valorificare a producţiei exerciţiului:

Δ CA Δ CA/QE = N1* MF1/ N1 * MF’1/ MF1 * QE1/MF’1 - QE1/MF’1 *( CA1/QE1 - CA0/QE0 )

Pagina 43 din 52


Δ CA Δ CA/QE = - 733949,41%

-observăm că cifra de afaceri a scăzut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu - 733949,41%

datorită scăderii gradului de valorificare a producţiei exerciţiului.

4.2.1 Shema

sinoptica a

facorilor care

influenţează CA (+

6710000 %)RON.

in 2007 comparativ

cu 2006

CA(+6710000%)

N(18580218.10%) QE/N(-

8656937,76%)

CA/QE (-473346,82%

)

MF/MF(+

4037736,40%)

MF’/MF(+31959316,46%) QE/MF’(-

21838866,25%)

Creşterea cifrei de afaceri din activitatea de bază s-a realizat prin sporirea cantităţii de

produse fabricate,ca urmare a extinderii activităţii(angajarea în plus a 417 de salariaţi),dar,şi

printr-o uşoară scădere a gradului de valorificare a producţiei fabricate.Starea de fapt are

totuşi o influenţă negativă asupra vitezei de recuperare a fondurilor investite,deoarece gradul

de înzestrare tehinică a crescut faţă de perioada precedentă,situaţie care a adus la scăderea

vizibiă a productivităţii muncii.

Concluzia finală,care trebuie să constituie baza deciziilor ce urmează a fi

adoptate,este aceea ca agentul economic şi-a mărit cota de piaţă,dar cu eforturi nerecuperate

Pagina 44 din 52


în totalitate.Or,deciziile de care s-a amintit trebuie să se finalizeze cu efecte materializate în

scurtarea termenului de recuperare a capitalului investit.

4.3

Recomandăr

i strategico -

tactice,

generale de

amplificare a

potenţialului

de viabilitate

la S.C.

Spicul . S.A

-

BICUREŞTI

Nr. Crt

Recomandare Cauza avuta în

vedere

Resurse Efecte

1 Elaborarea de

strategii şi

politici realiste,

centrate pe

studii de

diagnosticare

Caracterul adesea

empiric al

managementului

exercitat

Situaţia

economico-

financiară

precară a

societăţii în pofida

unei dinamici

ascendente a

principalilor

indicatori de

rezultate

Lipsa unor proiecţii

strategice şi tactice

10.000

RON

Crearea premiselor

economice şi

manageriale necesare

pentru eficientizarea

societăţii

Valorificarea mai bună

a

necesităţilor şi

oportunităţilor

mediului

ambiant al societăţii

Pagina 45 din 52


veritabile

2 Imbogăţirea şi

modernizarea

instrumentarului

managerial prin

promovarea şi

utilizarea

unor sisteme,

metode,

tehnici moderne

de

management

Insuficienţa

cunoaştere a

aspectelor

metodologice

Prioritaţile acordate

problemelor de

producţie,

problemelor

curente

Delimitarea şi

dimensionarea

corespunzătoare a

unor componente

procesuale şi

structura lor

organizatorice

41000

RON

Asigurarea premiselor

favorabile pentru

exercitarea unui

management

performant,

precum şi pentru

remodelarea celorlalte

componente

manageriale

majore (decizională,

informatională şi

organizatorică)

3 Organizarea

unor cursuri de

pregătire în

domeniul

managementului

la care să

participe

manageri din

toate esaloanele

de conducere,

cu tematică în

domeniul

metodelor şi

tehnicilor de

management, al

reproiectării

Deficienţe în

pregătirea

managerială a celor

care ocupa posturi

de

conducere

Necunoaşterea

instrumentarului

decizional,

neaplicarea

metodelor şi

tehnicilor

decizionale cu

fundament

matematic

8000

RON

Creşterea nivelului

calitativ al deciziilor

Utilizarea

instrumentarului

decizional în

fundamentarea

deciziilor.Imbunătăţirea

comunicării şi

motivării în cădrul

societăţii

Pagina 46 din 52


sistemului de

management, al

managementului

resurselor

umane

4 Incheierea unor

contracte

cu institute de

specialitate

în vederea

realizării unor

studii de

marketing şi

studii

de diagnosticare

necesare

fundamentării

strategiei

Atenţia redusa

acordată realizării

unor astfel de studii

30.000

RON

Cunoaşterea cerinţelor

consumatorilor.

Cunoaşterea stării reale

economico-financiare

şi

manageriale a

societăţii şi stabilirea

celor mai adecvate

măsuri

5 Infiinţarea unor

noi

compartimente,

precum:

Management

(strategii si

politici globale

–

organizare

managerială),

Inexistenţa sau

insuficienţa

delimitare a

activităţilor

respective

Accentuarea

caracterului de

sistem

deschis adaptiv al

societăţii, generată

de acţiunea

mediului

ambiant

50.000

RON

Elaborarea unor

strategii

şi politici realiste

Elaborarea unor studii

de piaţă

Imbunătăţirea imaginii

societăţii printr-o

reclamă sustinută

Obţinerea informaţiilor

privind modul în care

organizaţia este

percepută de catre

principalii

stakeholders,

Pagina 47 din 52


precum şi despre

modul în care

activitatea sa este

reflectata pe piaţă.

6 Reproiectarea

documentelor

de

formalizare a

structurii

organizatorice

(ROF,

organigrame,

fişe de post)

Modificările

intervenite în

organizarea

societăţii şi care

vor trebui

reflectate

în aceste

documente

7500

RON

Creşterea flexibilităţii

structurii organizatorice

Corelarea mai bună

între

cerinţele postului şi

calităţile, cunostinţele,

aptitudinile titularului

de

post

Delimitarea şi

dimensionarea mai

riguroasă a activitatilor

şi

serviciilor,

compartimentelor şi

posturilor

7 Reorganizarea

activităţii de

personal

Activităţile

specifice

funcţiunii de

personal

nu sunt realizate

corespunzator

- Luarea în considerare a

factorului uman, privit

ca

cea mai importantă

resursă a societătii, cu

implicaţii directe

asupra

creşterii gradului de

motivare şi

productivităţii muncii

8 Obţinerea unor

informaţii cu

privire la

Lipsa unor atribuţii

aferente exercitării

unor funcţii sau

7000

RON

Evaluarea concurenţilor

din punct de vedere al

produselor cu care

Pagina 48 din 52


concurenţă desfăşurarii unor

activităţi din cadrul

funcţiunilor

societăţii

„ies”

pe piaţă

Creşterea

competitivităţii

sub aspect

economic

9 Completarea

atribuţiilor

organismelor de

management

participativ şi

în general a

managerilor

pentru a acoperi

toate

funcţiile

managementului

şi

funcţiunile

societăţii

corespunzator

nivelului

ierarhic la care

se află.

Tendinţa de

concentrare a

deciziilor la

nivelurile ierarhice

superioare ale

managementului

- Imbunătaţirea activităţii

desfaşurate de aceste

centre de decizie

10 Structurarea

deciziilor în

funcţie de

efectele aplicării

lor asupra

activităţii

societăţii pe

niveluri

ierarhice ale

Tendinţa de

concetrare a

deciziilor la

nivelurile ierarhice

ale

managementului

- Posibilitatea adoptării

unor decizii de

importantă mai redusă

de

către managerii de

nivel

inferior, utilizându-se,

astfel, mai bine timpul

de

Pagina 49 din 52


acesteia. munca al managerilor

de

nivel mediu şi superior.

CONCLUZII

Întreprinderea reprezintă un sistem deschis aflat în relaţii de interdependenţă cu

celelalte componente ale sistemului economic, de aceea ea este în permanenţă influenţată de

multitudinea de factori ce alcătuiesc mediul în care-şi desfăşoară activitatea.Analiza

financiară reflectă starea de echilibru financiar cu ajutorul a numeroase metode şi instrumente

pornind de la informaţiile furnizate de documentele contabile: bilanţ, contul de profit şi

pierderi.

În esenţă echilibrul financiar pune în evidenţă capacitatea unei firme de a asigura

resurse financiare acoperitoare pentru nevoile sale financiare. În urma analizei efectuate la

S.C. SPICUL S.A.-BUCURESTI cu privire la realizarea echilibrului financiar se pot

desprinde următoarele aspecte:

Valorile pozitive şi crescătoare înregistrate de fondul de rulment exprimă capacitatea

firmei de a-şi finanţa investiţiile în active imobilizate precum şi o parte din nevoile curente,

reprezentând o marjă de siguranţă pentru întreprindere. Valorile pozitive ale fondului de

rulment reprezintă una din premisele realizării echilibrului financiar.

Analizând situaţia trezoreriei prin corelarea indicatorilor de fondul de rulment şi

nevoia de fond de rulment arată faptul că S.C SPICUL S.A-BUCURESTI dispune de resurse

suficiente, obţinând un surplus monetar, expresie a realizării echilibrului financiar. Acest

lucru înseamnă că firma se află într-o situaţie favorabilă şi dispune de autonomie financiară

pe termen scurt.

În aprecierea structurii financiare a firmei S.C SPICUL S.A.-BUCURESTI trebuie să

se ţină seama de asemenea de faptul că firma aparţine sferei productive, care necesită o

anumită dotare tehnică, ceea ce justifică ponderea mare deţinută de activele imobilizate în

totalul activelor firmei.Starea de echilibru sau de dezechilibru financiar este rezultatul unui

ansamblu de factori interni sau externi cu acţiune pozitivă sau negativă.

Dintre factorii ce au o influenţă pozitivă asupra stării de echilibru financiar al firmei

S.C. SPICUL S.A.-BUCURESTI putem menţiona:

Pagina 50 din 52


Domeniul în care firma îşi desfăşoară activitatea este cel al produselor de panificaţie

(industrie alimentară) ceea ce are ca efect atât o diminuare a vitezei de rotaţie a stocurilor cât

şi a încasării clienţilor, cu efect pozitiv asupra lichidităţii S.C. SPICUL S.A-BUCURESTI.

Reţeaua de magazine proprii de care dispune firma, a căror încasări efectuate se depun

zilnic la casieria unităţii, asigurând astfel un circuit rapid al resurselor băneşti ale firmei, cu

impact pozitiv asupra echilibrului financiar;

Calitatea ridicată a produselor, acestea oferind în acelaşi timp un bun raport calitate-

preţ pe piaţa produselor de panificaţie, precum şi desfacerea produselor numai în cadrul

magazinelor proprii şi a altor magazine cu respectarea condiţiilor igienice impuse de natura

produselor comercializate;

Calitatea managementului firmei, reflectată în deciziile luate atât în ceea ce priveşte

dimensionarea optimă a stocurilor cât şi în fundamentarea preturilor

În categoria factorilor ce influenţează negativ echilibrul financiar al S.C. SPICUL

S.A.-BUCURESTI putem aminti:

Diminuarea diferenţei dintre perioada de încasare a clienţilor şi cea de plată a

furnizorilor, datorată în primul rând politicii de vânzări cu plata imediată practicată de

furnizorul de materie primă,care a are un impact negativ asupra situaţiei financiare a firmei;

Apariţia şi dezvoltarea economiei subterane în domeniul produselor de panificaţie

influenţează negativ posibilităţile de desfacere a produselor in condiţii legale practicate de

S.C. SPICUL S.A.-BUCURESTI;

Mediul economic instabil, cadrul legislativ insuficient precum şi fiscalitatea ridicată

influenţează negativ asupra echilibrului financiar şi asupra vieţii economico-financiară a

firmei;

Concurenţa puternică în domeniul produselor de panificaţie,

Scăderea generală a consumului produselor de panificaţie determinată de scăderea

nivelului de trai, care are ca efect scăderea volumului fizic al vânzărilor cu impact negativ

asupra încasărilor firmei

Creşterea cifrei de afaceri din activitatea de bază s-a realizat prin sporirea cantităţii de

produse fabricate,ca urmare a extinderii activităţii(angajarea în plus a 417 de salariati),dar,şi

printr-o uşoara scădere a gradului de valorificare a producţiei fabricate.Starea de fapt are

totuşi o influenţă negativă asupra vitezei de recuperare a fondurilor investite,deoarece gradul

de înzestrare tehinică a crescut faţă de perioada precedentă,situaţie care a adus la scăderea

vizibilă a productivităţii muncii.

Pagina 51 din 52


Concluzia finală,care trebuie să constituie baza deciziilor ce urmează a fi

adoptate,este aceea că agentul economic şi-a mărit cota de piaţă,dar cu eforturi nerecuperate

în totalitate.Or,deciziile de care s-a amintit trebuie să se finalizeze cu efecte materializate în

scurtarea termenului de recuperare a capitalului investit. Piaţa produselor de panificaţie,

având ca principal produs pâinea, are un specific aparte, dat de inelasticitatea cererii de astfel

de produse in funcţie de preţurile de livrare şi veniturile consumatorilor. De aceea

producătorii, indiferent de forma de proprietate, trebuie să îmbine armonios funcţia

economică a

întreprinderii (obţinerea profitului) cu funcţia socială, care constă in asigurarea

condiţiilor de muncă pentru salariaţi şi a puterii de cumpărare. Astfel, pentru produsele agro-

alimentare, în general, nu se poate vorbi de o maximizare a profitului, ci de optimizarea

acestuia, ţinând cont şi de protectia socială a consumatorilor finali.

Pagina 52 din 52

http://www.tocilar.ro/

diploma -

Documents