Dieta vegetariana

Din ce n ce mai muli oameni mbrieaz acest mod de via tiind c o diet vegetarian echilibrat i diversificat, fr carne, poate asigura necesarul de substane nutritive de care are nevoie organismul.

Numeroase dovezi tiinifice atest faptul c un vegetarian poate s fie cu mult mai sntos dect o persoan care consum carne. Aadar, a fi vegetariane calea spre o via armonioas, fr boli?

Termenul de vegetarian provine din cuvantul latinesc "vegetus" care inseamna "proaspat, sanatos si activ". Conceptul de vegetarianism insemnand o viata bazata pe o dieta compusa din mancaruri pe baza de plante, suplimentata de cei mai multi cu oua si/sau produse lactate, apare la filozoful grec Pitagora care crede ca acesta este conditia esentiala pentru o convietuire armonioasa.

1. Lacto-Ovo-Vegetarieniimananca oua si produse lactate. Aceasta este cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America.

2. Lacto-Vegetarieniisunt cel mai des intalniti in India. Ei mananca produse lactate, dar refuza ouale.

3. Ovo-Vegetarieniiaccepta ouale, dar refuza produsele lactate. Aceasta este cea mai rara forma de vegetarianism.

4. Vegetarienii (puri sau stricti)nu consuma decat hrana din surse vegetale.

Veganiisunt vegetarieni stricti din motive etice. Veganii incearca sa excluda, pe cat este posibil si practic, toate formele de exploatare si cruzime fata de animale pentru mancare, haine sau pentru orice alt scop. Aceasta presupune o dieta fara nici un fel de produs animal, incluzand carnea, lactatele (cu exceptia laptelui matern pentru bebelus), ouale si toate ingredientele care deriva din aceste produse, lasand mierea la latitudinea constiintei individuale.

Asociatia Dietetica Americana si Dieticienii Canadieni considera ca "dietele vegetariene bine planificate sunt sanatoase, adecvate din punct de vedere nutritiv si confera beneficii de sanatate atunci cand e vorba de prevenirea si tratamentul anumitor boli. Dietele vegane (pur-vegetariene) si alte tipuri de diete vegetariene bine planificate sunt potrivite pentru toate stagiile vietii, inclusiv in timpul sarcinii, lactatiei, primilor ani de viata, copilariei si adolescentei. Dietele vegetariene ofera numeroase beneficii nutritionale, inclusiv nivele scazute de grasime saturata, colesterol si proteina animala cat si nivele mai ridicate de carbohidrati, fibra, magneziu, potasiu, vitamina B si antioxidanti cum ar fi vitaminele C si E si fotochimicale. S-a aratat ca vegetarienii au un index de masa corporala mai scazut decat nonvegetarienii, cat si rata de deces din cauza bolilor cardiace ischemice mai scazuta; de asemenea, vegetarienii au nivele de colesterol in sange mai scazute; tensiune mai scazuta; rate de hipertensiune, diabet de tip 2 si cancer la prostata si colon mai scazute.

Unul din motivele pentru care carnea dauneaza organismului consta in faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este atat de acomodat pentru a o prelucra pe cat credem. Animalele carnivore au un intestin relativ scurt (de trei ori mai mare decat lungimea corpului), ceea ce le da posibilitatea de a elimina din organism la timp carnea care se descompune repede si a toxinelor rezultate in urma ei. Animalele erbivore, insa, au un intestin de sase ori mai lung decit corpul, deoarece hrana vegetala se descompune mult mai lent decat carnea. Omul, la fel ca si animalele erbivore are un intestin lung, de aceea cand el consuma carne, in organism se formeaza toxine care stopeaza functionarea rinichilor si duce la aparitia artritei, reumatismului, gutei si chiar a cancerului. Mai mult decat atat, mare parte din carnea pe care o cumparam este prelucrata cu substante chimice. Indata ce animalul a fost omorit, carnea incepe sa se descompuna si peste citeva zile obtine o culoare verde-cenusie. La combinatele de carne, pentru a impiedica acest proces, carnea este prelucrata cu nitrati si substante care au proprietati cancerigene. De asemenea, in hrana animalelor crescute pentru carne, se adauga o cantitate mare de substante chimice, cu scopul de a le mari masa de carne. Toate aceste substante dauneaza oamenilor care consuma carnea respectiva. Acelasi lucru se intampla in cazul altor produse de origine animala; in fermele zootehnice intensive, animalelor li se administreaza hormoni si medicamente pentru a creste productia si a redresa diferite probleme cauzate de conditiile neprielnice, iar aceste substante ajung, prin produse, la oameni, care se imbolnavesc, dezvolta o imunitate la medicamente s.a.m.d..

Deseori putem auzi intrebarea: Dar nu e oare natural pentru om sa se hraneasca cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine de origine animala? Raspunsul corect este: Nu. Structura anatomica a omului dintii, maxilarele, sistemul digestiv, toate sunt mult mai adaptate pentru consumul de hrana de origine vegetala. Asociatia Dietologilor Americani a remarcat ca marea majoritate a oamenilor pe parcursul intregii istorii a omenirii au intrebuintat in alimentatie in cea mai mare masura produse vegetale. De asemenea, o mare parte si in prezent procedeaza la fel. In tarile dezvoltate, obisnuinta de a folosi carnea s-a raspindit de aproximativ 100 de ani, din momentul aparitiei frigiderelor. In secolul XIX, Carl Linne a realizat o analiza comparativa a constructiei interne a omului si a animalului, astfel demonstrand ca mincarea nativa a omului este compusa din fructe si legume.

Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei, afirma: Douazeci de ani s-a considerat ca norma zilnica a consumului de proteine este de 150g, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta norma este scazuta pana la 45g. De ce? Datorita cercetarilor, in momentul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are nevoie de o cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 - 45g. Consumul abuziv de proteine nu numai ca este nejustificat, dar mai este si daunator organismului omului. Mai mult, el poate fi sursa unor boli precum cancerul si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45g de proteine pe zi, nu este necesar a se consuma carne. O dieta complet vegetariana, compusa din grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a. asigura pe deplin organismului cantitatea necesara de proteine.

Dietologii pana nu demult considerau ca proteinele complete (mai exact, cei 8-10 aminoacizi esentiali care nu pot fi sintezati de organism) se gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Acest lucru s-a dovedit fals. In realitate, mai multe leguminoase, cereale, seminte, nuci si chiar fructe si legume sunt surse bogate in proteine (unele, ca soia si quinoa, ofera proteine complete) si toti aminoacizii pot fi obtinuti din surse vegetale, iar proteinele din plante sunt mai usor digerate si asimilate. Consumul in alimentatie al produselor naturale in cantitati suficiente, si destul de variate, exclude pe deplin posibilitatea privarii organismului de proteine. De remarcat faptul ca lumea vegetala pana la urma este sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin proteinele direct de la sursa, fara a le lua la mana a doua asa cum o fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore.

In schimb, consumul excesiv de proteine reduce considerabil capacitatea de lucru a omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea Yale a efectuat un sir de experimente in care a aratat ca vegetarienii au o rezistenta de doua ori mai mare decat cei ce consuma carne in alimentatie. Dar cind el a redus consumul de proteine la nonvegetarieni cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul efectuat de Dzh. Yoteko si B. Kipani de la universitatea Brussels a aratat ca vegetarienii sunt in stare sa lucreze de doua-trei ori mai mult decit cei care se hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele.

Desigur, doar evitarea produselor animale nu asigura o sanatate optima. Ca oricine altcineva, cei care sunt strict vegetarieni ar trebui sa aiba o dieta echilibrata. Sunt importante proteinele in cantitate moderata, vitamina B12 si alimentele bogate in grasimi omega, calciu, fier si iod, expunerea la soare pentru vitamina D.

Carnivore

Erbivore

Omul

Nu au pori pe piele, corpul se aeriseste prin limba

Multi pori pe piele, transpiratie

Multi pori pe piele, transpiratie

Colti si incisivi ascutiti pentru sfasierea carnii

Colti si incisivi rotunjiti

Colti si incisivi rotunjiti

Glande salivare nedezvoltate

Glande salivare bine dezvoltate pentru predigestie

Glande salivare bine dezvoltate pentru predigestie

Acid gastric fara ptyalin

Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor

Suc gastric cu ptyalin pentru digestia fructelor si cerealelor

Nu exista molari plati pentru mestecare

Exista molari pentru mestecare

Exista molari pentru mestecare

Acid clorhidric concentrat in stomac pentru disgestie

Concentratia acidului clorhidric din stomac este de 10 ori mai slaba

Concentratia acidului clorhidric din stomac este de 10 ori mai slaba

Lungimea tractului digestiv este de 3 ori mai mare decit a corpului - carnea este eliminata rapid

Lungimea tractului digestiv este de 6-10 ori mai mare decit a corpului - hrana vegetala se descompune mai incet decit carnea

Lungimea intestinului este de 6 ori mai mare decit a corpului