dictionar de limba romana contemporana - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/793/dictionar de...
TRANSCRIPT
![Page 1: Dictionar de limba romana contemporana - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/793/Dictionar de limba romana contemporana... · ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA Tainele abisale](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022012302/5e0c4f579b3b3c35053912f5/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: Dictionar de limba romana contemporana - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/793/Dictionar de limba romana contemporana... · ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA Tainele abisale](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022012302/5e0c4f579b3b3c35053912f5/html5/thumbnails/2.jpg)
Lt, a, a-uri (s.m. Ei s.n.) [Et.: lat. a] Prima literl a
alfabetului limbii rom6ne, sunetul qi semnul gafic
corespunzdtor. o De la a /a z = de la inceput pdn6' la
sftrqifi in inregime.
A2 (interi) [Et.: f.o.] Exclama{ie care exprimd
surprindere, entuziasm, regret, amintirea brusc[ a
unui lucru.
A3 (prep.) [Et.: lat. od] 1. Precedl infinitiwl'
A invdtra.2. Exprimd un raport de compara{ie sau
asemdnare. Miroase a proaspdt.3. Inh[ in compu-
nerea unor adverbe, substantive etc., allturi de /ol'
Atotputemic.
Aa (prep) [Et.: fr: d] Formeaz[ numerale distri-
bulle. Cinci baloturi a o tond.
As [Et.: fr: a-] Element de compunere care indicd
absen{a, excluderea etc. Atemporal.
Aaleni6n, -il, aalenieni, -iene (adj., s'n') [Et': fr'
aalhnien) 1. Primul etaj al jurasicului mediu sau
ultimul etaj aljurasicului inferior. 2. Care apar[ine
aalenianului.
Abh, abale (s..,fl tEt.: tc. aba)Jesdhr[ groasd de
16n6, din care se confecfoneaz[ haine' Sin: dimie,
pdnurd.
AbLc, abace (s.n.) [Et.: fr. abaque, lat' abacus]
Instrument pentru calcule aritmetice elementare'
invald sd socoteascd pe abac. Sn.'. numdrdtoare'
Abairir, abajururi (s.n.) [Et.: fr. abat-iour]Obiect
din pAnz6, hdrtie, sticll etc', fixat pe o lampd pentru
a atenua lumina becului.
Aband6n, qbandonuri (s'n.) [Et.: fr. abandon,it'
abbandonol 1. Plrasire a obliga{iilor familiale'
o Abandon de familie = pdr[sirea familiei de c[tre
persoana care are obliga{ia de intreflnere' 2' Renun-
larea la o acfiune. Boxerul a pierdut meciul pinabandon.3. Renun{area la un bun sau la un drept'
Abandoni (vD. 1) [Et.: fr. abandoner, it' abban-
donaref 1. A pirdsi pe cineva. $i-a abandonat
copilul tn maternitate.2. A renunla la continuarea
unei acliuni. A abandonat competifia.3' Aplrdsi
un loc. I abandonat Bucurestiul pentru provincie'
Aban6s, abanosi (s.m.) [Et.: k. abanos] 1' Copac
cu lemnul de culoare neagr5, foarte dur. 2' Lemnul
abanosului folosit la fabricarea mobilei de lux, a
unor instrumente muzicale etc. 3. Dobor0re a arbo-
rilor in exploatirile forestiere.
Abathj, abataje(s.n.) [Et.: fr. abattage) 1. Opera]ie
de extragere a minereului. 2. Locul de extraclie a
minereului.
Abdtel, abali (s.m.)lEt.: it. abate,lat- abbas-atisl
1. Preot care, in confesiunea catolici, conduce o
aba{ie. 2. Titlu onorific acordat unor clerici catolici'
Ab6te2 (vb. 11/) [Et': lat. abbatere) 1' A (se)
indepdrta de la o direcgie stabilit5" S-a abdtut din
drum. Sn.: a devia.2. Fig. A se abate de la o
regu16, de la o linie de conduit[ sau de judecati
etc. S-a abdtut de preceptele creStine' 3' A se opri
(in treacdt) undeva sau la cineva. in drum s-a
abdtut pe la bunica.4. A se produce, in mod
violent, un fenomen al naturii, o nenorocire'
Furtuna s-a abdtut asupra orasulul' 5' Fig' A-i
trece ceva prin minte. I s-a abdtut sd facd
gimnasticd. Sn.: a cdquna, a ndzdri' 6' Fig'
A intrista, a descuraja. Vutea proastd l-a abdtut'
Abatereo abateri (s.f.) l1t.: abatdl f . indeplrtare
de la un drum, de la o direc{ie. Sin': deviere'
$oseaua are o abatere de 50 de metri' Z'indeplr-
tare de la o regull, de la o linie de conduitl sau de
judecatd etc. Chiulind de la scoald a comis o
abatere gravd. o Abatere de lareguld = excep{ie'
![Page 3: Dictionar de limba romana contemporana - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/793/Dictionar de limba romana contemporana... · ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA Tainele abisale](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022012302/5e0c4f579b3b3c35053912f5/html5/thumbnails/3.jpg)
IONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA
Abat6r, abatoare (s.r.) [Et.: fr. abbatoir]Clddirein care sunt sacrificate animalele a ciror carne este
destinati consumului populaliei.
Abafie, abalii (s.f.) lEt.: it. abbazial 1. Mindstirecatolicl aflatd sub conducerea unui abate.2.Clddirea unei aba{ii. 3. Credincioqii dintr-oaba{ie.
Abltft, -d, abdtuli, -e, (adj.) [Et.; fr. abbatu]1. Care este descurajat. 2. Trist.
Abc (s.n.) lBt.: fr. abecel Cunoqtinle de bazi inh-undomeniu. Calculul este abeceul matemqticii.
Abcts, abcese (s.2.) [Et.: ft. abces)Acumulare depuroi inh-un {esut sau organ.
Abdici (vb. I) lBt.: fr. abdiquer, lat. abdicarel1. A renunja la tton. Napoleon a abdicat primadatd in 1814.2. Fig. A ceda (in fala greutIlilo|. Iabdicat in fala problemelor vietrii.
Abdom6n, abdomene (s.2.) [Et.: lat. abdomen]Parte a corpului in care se afld aparatul digestiv.Sin.: burtd, pdntece.
Abduct6r, abductori (adj., s.m.) [Et.: fr.abducteur, lat. abductorl (Mugchi) care produceabductie. MuSchi abductor.
Abdric{ie, abduclii (s.,{) [Et.: fr. abduction]Miqcare de indepirtare a unui membru de axulmedian al corpului.
Abeceddr, abecedare (s.r.) [Et.: lat. abecedarius,fr. abicidairel 1. Manual pentru invdlareascrisului gi a cititului. 2. Fig. Carte din care se
invali no{iuni elementare dintr-un anumitdomeniu. Cqrtea de anatomie este abecedarulviitorului medic.
Aber6nt, -d, aberanli, -e (adj.) lBt.: k. aberrant,lat. aberrans, -antis]Cue constituie sau conline oaberalie. Are o conceplie aberantd despre via1d.
Aberrifie, aberalii (s.,{) [Et.: fr. abenation, lat.aberrationl 1. Abatere de la ceea ce este normal,corect sau moral 2. FaptI absurdd, inadmisibili.Este o aberalie sd te ascunzi sub copac pe furtund.Sin.: absurditate, prostie. o Aberalie vizuald =astigmatism. o Aberalie a luminii = varia{ie
10
aparentd a unui astru pe cet ca urmare a miqcariiSoarelui gi a vitezei finite de propagare a luminii.
Abhord (vb. I) lBt.: fr. abhorrer,lat. abhonerelA avea un sentiment de ur5, de dezgust, deaversiune fa!5 de cineva sau de ceva.
Abi6 (adv.) [Et.: lat. ad vix] 1. Cu greu, cudificultate. Abia merge pe stradd.2. Foarte pulin.A luat abia doud inghilitui. 3. De foarte pu{iniweme. Abia a plecat.
Abfl, -L abili, -e (adj., adv.) lEt.: fr. habile,lat. habilis] l. adj, Carc este indemdnatic, capabilintr-o activitate sau meserie. 2, adj. Care estedescurclrej. Se descurcd, pentru cd este un tip abil.Sin; Siret, Smecher. 3, adv. Cu indemAnare, cupricepere. MdnuieSte abil acul.
Abilitd (vb. 1) [Et.: germ. habilitieren,ft. habiliter,lat. habilitare] 1. A recunoaqte cuiva o calificare.2. A imputemici pe cineva. il abiliteazd sd iadecizii in lipsa ei.
Abilit6te, abilitdli (s.,{) [Et.: fr. habititi, tat.habilitas] indemdnare, pricepere; qieterue. Mdnu-ieqte sabia cu abilitate. Se orienteazd in viald cu oabilitate ieqitd din comun.
Abiog6n, -d, abiogeni, -e (adj.) lBt.: fr. abiogdnel1. Care este lipsit de forme devialA. Mediu abiogen.2. Care are loc f6r[ participarea materiei vii.Proces abiogen.
Abiogenezi (s.rf) [Et.: fi. abiogendse) Conceplieconform cireia originea materiei vii trebuiecdutatd in mateia frrd viald.
Abi6zi (s.,{) [Et.; fr. abiose] l. Stare lipsitd devia\d,. 2, Procedeu de conseryare a produseloralimentare vegetale sau animale prin distrugereamicroorganismelor.
Abis, abisuri (s.ir.) [Et.: fr. abysse, lat. abyssus]Prdpastie, groapl care pare flrd fund. Abisurileoceanice ating mii de metri addncime. Sin.: hdu,genune.
Abisril, -i, abisali, -e (adj.) [Et.: fr. abyxalll,Care apafiine abisului. o Groapd abisald =regiune de mare addncime in m6ri qi oceane.2. Care se afli sau triiegte la mari adincimi inmlri gi oceane. 3. Fig. De nepitruns cu g6ndul.
![Page 4: Dictionar de limba romana contemporana - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/793/Dictionar de limba romana contemporana... · ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA Tainele abisale](https://reader031.vdocuments.mx/reader031/viewer/2022012302/5e0c4f579b3b3c35053912f5/html5/thumbnails/4.jpg)
ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA
Tainele abisale ale tJniversului. 4.Cate apartlne,
care se referd la subconqtient. Gdnduri abissle
l-au indemnat la crimd.
Abittr (adv.) [Et.: tc. beter]Mai mult, mai bine
(decdt...). Aleargd mai abitir decdt un iepure'
Abj6ct, -il, abjecli, -e (adj.) lBt.: ft' abiect, lat'
abiectus)Care inspird repulsie, disprel. Violal e*e
un fapt abject. Sin: mdrqav, josnic, mizerabil'
Abj6c{ie, abieclii (s.f.) [Et.: fr. abjection, lat'
abiectiof Fapti abjecta. Sin.'. josnicie, mdrqdvie,
ticdlosie.
Abjurd (vb. 1) [Et.: fr. abiurer, lat. abiurare] A
renega o credin!6 religioasd, o opinie' A abjurat
credinla strdbund.
Ablativ, ablative (s.r.) [Et': lat. ablativusf Cazal
declinlrii in unele limbi, care exprimd despirtjrea
de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza'
o Ablativ absolul = construclie sintacticl specificl
limbii latine.
Ablafirine, ablaliuni (s.,f) [Et.: fu. ablation, lat'
ablatio, -onisl 1. Transportare prin intermediul
vintului, apei, ghelarilor a materialului rezultat din
dezagregwea solului sau a rocilor. 2' indeplrtare
chirurgicald a unui organ, a unui membru al
corpului sau a unei tumori. 3. Fenomen fizic prin
care un corp care strdbate atmosfera cu mare viteza
pierde din substan!6, devenind incandescent'
Ablu{irine, abluliuni (s'l) [Et.: lat. ablutio, -nis'
fr. ablution) 1. Sp6lare (cu buretele) a corpului'
2. Sp[lare rituald a corpului recomandat[ de unele
religii.
Abneg6{ie (s.,f ) l}t; lat. abnegation, fr. abndgationl
Devotament (dus pdnd la sacrificiu). ISi ingrijeqte
mama cu abnegalie.
Aboli (r,b. IV) lBt; ft. abolifl 1. A suprima o
institulie. Monarhiq a fost abolitd.2. A anula in
mod democratic o 1ege. Pedeapsa cu moqrtea a
fost abolitd.
Abolu{ionism (s.n.) [Et.: ft. abolitionisme)
Migcare aparuta la sfbrqitul sec' al XVI[-lea, care
urmlrea desfi in{area sclaviei negrilor din America'
Abomindbil, -d, abominabili, -e (adj.) [Et': fr'
abominable, lat. amobinabih"s] infior[tor, dezgus-
tiior. Arefald de animale o atitudine qbominabild.
Sn.: detestubil,
Aboni (vD. 0 [Et.: fr. aboner] 1. A-gi face un
abonament. 2. Fig. A veni cu regularitate intr-un
loc. S-a abonat la mine la masd.
Abonam6n! ab onam ent e (s.n.) lBt. : fr . ab o nn ement]
Convenlie scrisd prin care (in schimbul unei sume
de bani) o persoani (fizic[ sau juridic[) ob{ine, pe
o anumitd perioadd dreptul de a beneficia de
anumite servicii.
Abord6 (vb. /) [Et.: fr. aborder) 1. A trage la ldrm
o navl pentru debarcare. 2. Fig. A se apropia
pentru a incepe o discu{ie. L-a abordat pe polilist'
3. Aincepe o discu{ie, studiul unei probleme etc' labordat tema hqdriL
Abordibil, -il, abordabili, -e (adi.) [Et': fr'
abordable) 1. Care poate fi abordat. Este un tip
abordabil. Sn.'. accesibil.2. Care poate fr discutat'
Disculia aratd cd subiectul este abordabil.
Aborig6n, -i, aborigeni, -e(adj., s.m. pl/) [Et': fr'
aborigdnel B[qtinaq, autohton, indigen. Populalia
aborigend din Australia s-a retras in centrul conti-
nentului.
Abracadibra (interj.) [Et.: fr., it. abracadabra)
Formuli cdreia i atribuie puterea magic[ de a
realiza un lucru suPranatural.
Abracadabrinf, -il, abracadabranli, -e (adj')
lEt.: fu. abracadabrantf 1. Care este cu totul de
necrezut. Ne spunea o poveste abracadabrantd'
Sir..'. ciudqt, derutant. 2. incdlcit. Face niste
manerre abr ac adabr ant e.
Abraziv, -il, abrazivi, -e (s.n.. adi \ lEt.: fr. abrasifl
(Corp, material dur) care are proprietatea de a
roade prin frecate. Am curdlat rugina cu o piatrd
abrazivd.
Abrevii (vb. 1) [Et.: lat.it. abbreviare] Aprescurta
un cuvint, un titlu qi a-l nota cu un simbol' Crind
scrie kg, abreviazd cuvdntul kilogram.
Abrog6 (vb I lBr: lat. abrogare, fr. abrogerl A
suprima, a declara lipsit[ de valabilitate o lege sau
r
ll