CL istrati

DEPARTA REA

CADAVRELOR

rff''

1. www.digibuc.ro

_

PACULTATEA DE MEDECINA DIN BIICURESCI

3:3MS1,1R,M

DEPART AREA CADAVERELORSTUDIt DE HYGIENA. PUBLICA

THESAPENTRU DOCTORAT IN MEDECINA

PRESENTATA. 1 strsTINTIA LA 20, IUNIE 1877

t. manyNASCUT LA ROMAN 5 SEPTEMBRE 1850

Doctore in medecing 1 chirurgie. Vechid intern al apitalelor civile. Membru fundatori preedinte la socleatil studentilor in medicing,

ford ajutor-preparator al laboratoriul de hewn, din Donee. Medic la ambulant&CruceI

milumagtrzl,

1111101fir41'6IS1

Iii 11 11 111111111111 1 1 1111 11111 111111111

Templul pentru Crematiune din Milano.

BUCURESCITYPOGRAPHIA AL. A. GRECESCU, PIATA TEATRULUI, No. 4

1877

Ao.

O t

11o8te.I.

. --

--=.

A1011

on E.:. nal111411.AI

itIllilloilimilli,11$111111{1111111111 11111 11

INII

it

et

igin:=0.33

711. 11111J111111 111, \'

:

17111111111111111111111111MIN . AN._ Mollimmi.,1;

1,..1!Verr,

III HI"HI

11

_

www.digibuc.ro

FACULTATEA de MEDICINA DIN BUCURESCI

Decan : Doctor Cf.

1D. D. PROFESSORI

Anatomia DescriptivA . D-nu Dr. G. PolysuPhysiologia * Sergii (euplinitor)Chimia DavilaAnatomia Pathologic& . SeverinPathologia Medicale . * AlexianuPathologia Chirurgicile ProticiPathologia Generale TheodoriMedicina Legale AthanasoviciHygiena * FelixTherapeutics. i materia medicale * Z. PetrescuMedicina operat6re TurnescuObstretica theoretic& CappClinica Medicale MarcoviclClinica Chirurgicale * TurnescuClinica Obstetricale CappDermatologia MarcoviciClinica Ophthalmologic& . Vliidgfcu ( suplinitor)

SCOALA DE PHARMACTE

Phyieica Medicale D-nu Dr. BacalogluZoologia MedicalA * MdceseuPharmacologia 2 MdlddrescuBotanica . . . * GrecescuChimia OrganicA Pdlcanu

EsaminatoriT TheselPreedinte D-uu Dr. Felix

).

I

2. Protia, ) A. Mareovici

Membrii , , C. Davila) ) Cana

Facultatea conelderg opinfunile eepuee in aced op, ca propril ale autoruluYII nu are a exprima Wolf aprobatiune Mc! improbatiune.

POLST.7

.

a

. a a

. /. a

a a

a

*

a *

* a

a a

a

/ /* *

/.a

a a

.

.

. .

. . .

. ..... .

www.digibuc.ro

PARINTILOR MEIfericirea acestel quo

FAMILIEIiubfre

avaramLeuainceritate

DAMIJI,E

Ell

-

www.digibuc.ro

*-fot 1)rottoti ni latuitaiiti dt Vtditina din Votniptirecunoscintli

aSEBOLVI &DMZ ULMProiesore de Hygienli la Facultatea de Medicinit din Bucuresci, Medic sef

al Oapitalet Membru consiliului medical superioretc. ete.

Multumindn-vd din inimA pentru ajulorul ce'mi-atT dat cu ocaziunea acesteT These, ve rogse credep di bunele lectinni ce am priimit dela D-v., nu vor reminea neproductive. Acestaeste saidsfacerea profesorulul, oll tin a v'o da.

www.digibuc.ro

lOomnittui g}ottor $attnuiciProfeaore de Clinjc Medicald la Facultatea de Medicinii din Bucurescl,

Membru consiliulul Medical superior etc. etc., ilef al serviclulutOlinico Medical din Oo ltea.

Intregkacestil, carte nu ar pu tea coupe tot Nina

ce Julius mea si este datdre a v4 spune.

Ve multumesc de bunele lectiunT oe 'mf-ati datsi aunt sigur cA suntetT convinsT de respectuld

iubirea ce ye port.

vamun SOMA &T. COMProfesore la Facultatea de Medecini, eful serviciulul de Obstetricii.

Presedintele serviciulul sanitar etc. etc.

Recunoftintei

'nd dial

t

}I

i !tinsel.

www.digibuc.ro

RDEGUILIN ItetTS2 (Mak RAI/04eavaler al legiunet de onore. Profesorela non Rates de Medicina. Inspector

general al serviciuluT sanitar militar. Ephor al Spitalelor civile, etc. etc.

Oa unul ce 'ml-am Vicut studiele in tra mea,tin de o sacra datorie, a arata inbirea l venera-tiunea ce o am pentru D-vostrg inflintatorul se&lel Nationale de Medicina, gratie aria un corpmedical Roman, demn l lucrativ, tinde a se res-pandi in ter*

Oa persnil particular* nu am cuvinte pentrna v6 Brats cu acesta ocaMune rota ales, cat viSdatoresc kd cat ye reman l aunt recunoscator.

www.digibuc.ro

ODEDOLVI De4TCY2 A. tERPA1171Doctore in chimie. lileful Laboratorulul de Chimie al EphorieT epitalelor civile

fli Minister. de instructiune etc. etc.

Void Odra tot d'a-una in suvenirea mea plii-cutele momente cfind lucram sub directluneaD-vdstre.

Lida adoea orT in Med Icing tint explIc maTcurnd iii real clar unele date relative la Chinn%este gratie esplicatlunilor ce 'mT-atT.dat tot d'a-una on o bungtate rarg.

V multdmesc din inimd !

www.digibuc.ro

*Ontltitor lIttIllini iti *Oti4Iiiii #indentifor in Iffei lititia

Buntep unit! gi actirt oontinuatl; aet-fel ne i oni

mecum iubires mutunli I. suceesul, devenindnutin qi Patrid !

0 strevngere de wind anticalii .

www.digibuc.ro

INTRODUCTIUNE

Chestiunea departarei cadaverelor, este una din cele maiimportante, atat din punctul de vedere hygienic, ciit imoral i economic.

Controlul i indicatiunile omului de sciinta, nicaert nupot fi mai uor ascultate i nu trebue a fi mat severe decdt relative la departarea resturilor organice, ce resultaprin aglomeratiunea, prin insue esistenta nstra.

Cadaverele humane i animate, diferitele imondicil, re-dicate conform cu datele sciinta, fac focarele de viatamat putin accesibile, influentelor morbifere.

Contrarul, ca resultat, il vom aprecia prin tabelele demortalitate comparata, a centrelor populate i impure.

Importanta subiectului m'a facut al alege pentru acstascriere.

Am tintit, a proba, mai dnteia relele ce resulta prinnatura chiar a obiectelor acestuf studia ; am cautat, inurma, a vedea ce a facut omul in diferite timpurt, pen-tru a inlatura aceste rele.

Am aretat asemenea, reul ce se produce prin nzijlOcelegrefite CE s'a intrebuintat ; i ca resultat, sustin ultimainovatiune, sciintifica i hygienica, morala i economica,carele sunt convins, cu deplin convins, ca este cea maiperfecta din tote aceste sisteme.

Acesta este Crematiunea Cadaverelor..Prin foc, hygiena, va trebui se faca a disparea nu nu-

mai cadaverele de ori-ce natura, der ori-ce imunditatecapabila a fermenta i a aduce ca consecinta, relele fer-

www.digibuc.ro

mentatiunet putride ; void incepe cu ctite-va chestiunt re-lative la cadavere, i void da putrefactiunet, extensiuneacuvenitd.

Subiectul este de cea mat mare utilitate pentru nor.Cred cd dupe puterile mele 'mf am facut datoria.Reeompensa, Ira fi ilia, eiind resturile mele, purl-

Beate prin Crematiune, nu Tor fi Mate a infeetape cel vii !

Sunt pte unit, writ vor obiecta c ar fi fost mat bineca szthiectul acestet scriert se fia pur de pathologie.

Acesta obiectiune ast primio numat ccind s'ar avea invedere, vre-o malatie mat particulard la not.

Cariera medicinit inse, i activitatea omulut cu buna-vointd, nu se finesce cu thesa inaugurald.

Stilul facil i adese ort inbrdcat cu multe forme, pen-tru a acoperi squeletul arid i sciintific al these' de fatti,erad, necesare pentru cd am avut in vedere, nu numat afare o diserta tie sciintifica, care se fia pe jumctatede ctitt-va medict. Am Mutat se folosesc i societatit.

Datoria hygienet chiar, este acesta.Ce ,ar folosi sciintif i te'rit c al fi scris asupra cu-

tdrut element anatomic, and thesa nu va e0 din text ?ce resultat ar fi pentru tra nstrd, unde nu putem

face medicind numal pentru not ; cad cercul nostru emic ; i unde avem o datorie si mcd mare, a lumina isocietatea.

Acesta va trebui se cad, in vedere mare parte din co-legit met.

0A44:6urn1R 9Pacumht*A.AVM

eititd,

www.digibuc.ro

Planul general al templulul de eremaVune din Milano.Scara metria, 1/200

%\

A. Furnalul pentru gaz. G. Apattatul crematoria.B. Vasul-tubul-condensator. H. Sala de ceremonie.C. Gasometrul. L. Mural imeungiuirdtor al cimitir.D. Compresorul. 2 M. Partea externd a templului-E. Regulatorul compresorului. parapet fi colime.P. Cdminul. m. Port4a p. servidul aparatelor.I. Distribuitorul aerului f igazului xy, Assul longitud. al cimitirului.

1

I

www.digibuc.ro

Tntre om i cadavere exist5, acstXdiferintl, c acolo unde omul ince-

gt0 de a fi, acolo incepe cadaverul;gmomentul morteI este d6r limiteagcare le sepal% ; acest moment impri-gmA corpuhli human un caracter Mgtg de lovitor, at este rar a nu'l cunsce,gb, priori. Cadavre. Alph. .Dever-gie. Dictionnaire de m6decine et declairurgie pratiques. Tome quatrieme.1830. Paris.

Ce este tin cadaver Gratie datelor precise ce nepresintii importanta sciintn a geologiei, strebntaud cu ima-ginatitmea nstrn inulte miliOne de secoll in urmii, ve-dem c indatn ce temperatura la supra-facia planetel pe carelocuim scnluse in un mod simtitor, indatil ce aerul i apase purificarn in de ajuns, indatn ce conditiuul allele ab-solut necesarie vietel se presintarn, viata, materia brutnsub forme i proprietliti noun se stabili la supra-facia a-cestel planete, prin mil de forme, prin mil de specil, plan-te i animak, care de la acest depnrtat punct de plecare

pene astn-dl nu facurn de cat urma o lege, pe carenu o cumIscem nicl in causa sa, nici in qualitntile el in-trausecI, nici in fine, in tinta ce are in vedere in uefi-

i

www.digibuc.ro

nitul cgtre care trecem, der care se pole Ore cum definiprin cuvin tele : desvoltare, perfectionare, progres !

Ast-fel din acele inferi6re specil primitive plante i a-uimale, unele microscopice i altele petrOse i diforme,ast5-4I avem luxuriauta flora ce se presintii cu variateaspecte dupe latitudinea la care cresce, i acele frumOsei inteligente specii de animale ce sunt respaudite pe su-pra-facia globului, pene' la Gm, acea modern'a i aprOpeperfect fiini, pe care Natura intr'un efort al ei, el poseca capt, ca ultim punct al creatiunel, la supra-facia aces-tei planete.

Der pentru a ajunge aice, de la o estremitate la alta,Cate serii de organisme, cate sume necalculabile de fin-te, at1 incetat treptat a esiste ?

Este o lege fatale', in Naturii, cg, tot ce vietuesce, nupOte beneficia de acestil proprietate ; de cat pentru untimp limitat, i dupe care acestil qualitate, fortii, se re-trage, &gel no putem admite disparitiunea ei, er elemen-tele corpului trebuescil a reintra in conditiunile acelea,de la care fuseser4 luate peutru un timp provisoriil.

i cum ar putea fi alt-fel ? Ori-ce corp pusil in con-ditiune a esercita o actiune Ore-care prin essercitiul chiaral acestui act, va trebui se incete al mai produce ! TJsu-ra, destructiunea se impune tot atat de bine i cu ace-leai consecinte fiintelor biologice precum i fiintelor me-cauice !

In mecanicg tot ce functione4ii, mai lent i mai ne expus,durep mai mult. Pe scara bioiogic, vedem acela lu-cru. Animalele care sunt destinate a nu duce o viatactivg, cu perderi marl, cum este destinat a fi omul, catnu beneficiazi ele mai mult de cat noi de viatil ?

Plantele i elle adeveresc acestIntre 6meni chiar, nu activitatea mare seceril mai nnilte

victime ? !

.

fi

www.digibuc.ro

3

Resulth, der, ci atat plantele eat i animalele incete4rtdupe un termen mai mult sert mai putin lung, de func-tionare, de viatg,, de esisten0, a se mai bucura de acestepropriet5,ti. Atunci ele se numesc plante, animale, nevie-tuitere, mrte !

Cadaverul cadaver, de la cadere, a crtdea corpulorganisat frail viaVi, se 'Ate aplica tot atilt de bine ila plante ca i la auimale.

Acest termeu ense este reservat mai mult pentru ani-male i in special pentru corpurile humane mOrte !

Cadaverele auimalelor se numesc cu alte numiri. La Doipertil indiferent numirea de : hoit, sterv, mortrtciune. LaFrance41 : Charogne.

Ap, der, numim cadaver, ori-ce corp human, sal ani-mal in care viata a incetat a se mai mrintine i ma-nifesta.

Acest moment al trecerei de la viat5, la rnrte, de lasynthesil la desagregatiune este subit in ultimo, mT fas'e,i se pte preci4a nu insrt tot d'a-una cu uprinO, dergratie sciintei actuale, cu multri securantI, peutru a fiferiti de a mai comite inc'e fir premeditatiune acele gro-gave crime de inhumatiune a perainelor cu mOrte apa-renfa.

Descriptiunea acestor semne nu este obiectul lucrgriide fatil, politia sanitarrt le impune verificatorului de de-cese, luand inc5, i atunci precautiuni prin Ore-care tem-porisare obligWrie la deprirtarea cadaverelor humane.

In evul mejiii cilnd ethymologia cuvintelor se facea nudupe' radicalele lor grece, latine, sanscrite, ski arabe etc.,der dupe fantasiii, se 4icea c cuventul cadaver, nu estealt ceva de cat concentratiunea frasei : Caro dato ver-mibus.

Fie care ori cilt de putin observator ar fi. nu pte enssea se indoi de veracitatea faptului esprimat prin acesfe,

www.digibuc.ro

4

frase. Acest lucru va fi tratat mai in estenso in de-cursnl acestei scrieri.

Remene ense se se scie dce sciinta, morala i civili-satiunea de aste-4i, vor lesa se se pall continua ince ye-racitatea : Caro data vermibus, see dece era 13011g, de re-nascere a sciintei ce se ocupe despre cadavere, va inau-gura idea : Caro data vestalis.

Clasificatiunea cadaverelor. Numirile de hoit sellsterv ne-avnd nic o ratiune a fi absolut iutrebuintatepentru, animalele mOrte, vom usa de cuventul cadaver,adeogendui inse adiectivul, uman sell animal, dupe ne-cesitate. Cadaverele in genere pot i trebuesc clasificatedin dome puncte de vedere

1). Dupe specia anintalulut.2). Dupe natura causei ce a produs mrtea NY.Aceste clasificatiune pare la prima vedere a nu avea

mai nici o importaute, vom vedea indate inse ce estetma din cele mai rationale.

1. Dupe specia animalulut. Aceste clasificatiune nuse face numai pentru a satisface cerintelor clasificatiuneiZoologice, see peutru plecerea acelora ce face din specianestre, Regnul human ; on vanitatea ne dicte acesta.

Se face distinctiunea iutre cadavere, din cause ce poli-tia sanitare prevede i trebue a prevede. in moduri dife-rite depertarea see lutrebuintarea acestor cadavere. Nu esteacelai lucru a gesi pe ulite cadaverul unui om see alunui

Nu vorbim de superioritatea unuia asupra celuii cadaverele fere distinctiune trebuesc imediat

redicate, cu tOte aceste celor humane trebue iu caquri a-nume precisate prin lege a li se constata positiunea, ati-tudinea etc. etc. a li se face autopbia pentru a vedea decenu avem a face cti vre o howncidere, sinucidere see cuefectul vie unel epidemil.

cal.

l'alt.Pie de

www.digibuc.ro

5

Pentru acest lucru sunt detaliate modurile de proce-dare, atilt pentru agentii politienesci cat i pentru medicillegitT.

Aseminea trebue sh- se cunsca' pentru cadaverele ani-male, specia acestor animale, pentru a evita contactul di-rect iu timpul re,dice,rei, sciind ce caii, Chinn' etc. suntadesea supuT la malatii forte seriOse carele se pot comunicadirect i mortal omului 1).

Vom avea probe evidente iu capitolul urmAtor : Pro-prietilile cadaveruluT. Este sciut aste-41 cat ree 'afilcut uniT, netinnd serna de specia cadaverulut ce eraobligati a departa.

2. Dupe natura causd ce a produs mrtea lui. Nunumai pentru a satisface statistica medicalg trebue a cu-nOsce esact i a divide cadaverele fie humane, fie animaledupe causa mortei lore. Ca'cT luhnd de esemplu cadave-rele umaue vedem ca in casuri de medicinii legalsa tre-hie ca cadaverele se fie supuse la cercetari minutiOse iadesea dificile peutru a coustata causa mortet and &NO's'ar constata ca este victima vre uneT malatii eminamintecontagiOse, a se evita contactul cu el, pentru ca alte per-sene fie direct prin contact, see respiraud aerul inarcatcu coutagii, fie indirect prin iusectele ce se pot pune peel, obiectele intrebuintate etc. se nu contracte a cela morb.

Nu indivi4i, nu orae, der popre marl', ail suferit a-desea de lipsa de precautiuni din aceste cause. Le vomstudia in detalie la locul bor.

0 Vell, Regulamentul pentru politia veterinarit aprobat prindecret domneec No. 1060 din Mai 1874.

www.digibuc.ro

Tote animalele, cu esceptiunea celorcar1 se nutrese cu mortAciuni, fug dinvecinatatea cadaverilor.

Dr. Felix, -an. publicii, pag. 312,1870.

Moise face din contactul cadavere-lor u eausa, de impuritate,Nombres,Chapit. XIX pentru a asecura maibine separatiunea lor de cel vii. Codulsacrat al Hincluilor Loi de Manou,V-e livre, distique 59, impune rude-lor apropriate sai sapindas dece dile deimpuritate pentru un mort . . .

Michel Livy, Hygiene, Tome second,pag. 562, Paris 1862.

Cand un Lapon m6re, ori-care ar finatura maladiel care '1-a terminat 4i-lele, fie-care parasesce bordeiul undeeste cadaverul, in Incredintarea c re-mane Inc& ce-va din sufletul defunctu-lui care urm6c a. on-ce fiinta, micsibila.Peste cate-va dile ei yin de impodobesecorpul . . .

Voyage au Cap-Nord, par la Suede.Ia Finlande et la Laponie ; par JosephAcerbi, 1803, Paris, Tome troisieme,pag. 235-245.

Proprietatile cadaverului. Child forta care gratiesynthesei, unise la un5 loc i pentru o actiune comunii,athtea combinatiuni cart constitue impreun5 corpul nos-tru, chnd acea fortg incete45 de a se nianifesta, atuncIfie-care din ele cautil a se desvolta in consecin0. Unclecaufa a se desvolta in detrimentul alteia. Esisteeuta mul-

g

c

c

www.digibuc.ro

7

tora chiar din ele, e posibile, se desvolte sed dispare dupeconditiunile physico-chemice brute i nu vitale ale corn-binatiunilor organo-anorganice. Adesea la aceste lupte seadaoge, gratie agentului morbific sefi atmosferic, corpus-cule, germeni nuoi de viate, cari gesindq in cadave-re, elemente proprii pentru desvoltarea lor, , substanteanim ale , humiditatea, aerul de care adesea pentruunele nu e necesitate i caloricule ; lupta pentru esis-tenth' se declare i, putera afirma &A sute de specii sedesvolte i pier pne la putrefacerea complecte a cadave-rului; NI fie-care ore, pentru aceste lumi microscopicesunt secole. Tte tind inse mai adesea i acestea nuslant probate alt-fel a se pierde, a'i face prin viatalor imposibile viata viitrelor generatiuni, a se stinge, ase reduce pe ele i. prin dnsele cadeverul la adeverateleelemente chimice. Der din momentul cand acste lupte

oxydatiune, fermentatiune putride, putrefactie, descom-positiune incepe, i One la momentul child elementelepure, inofensive reintre in sinul naturei, multirue de fiinteanimale i vegetale, multime de combinatiuni anorganice,ce iat nascere, ail o influente, o actiune, eminaminte de-letere asupra organismului viii.

Modul dupe care aceste transformeri se urme45, de icam acelai, varia dupe mediul in care se afla cadave-rul. Vom ceuta a'l detalia dupe cat se pte aste-41 incapitolul relativ la : Putrefactiunea cadaverilor. Acum tinnumai a constata ce gratie metamorfosei acestia la caree supus cadaverul, el are proprieteti nuoi.

Nu este fere pericol pentru senetatea nOstre presentachiar de putine durate a cadaverului intr'o case locuite.Din primele momeute i peng cand el este inhumat

procedeul cel mai frequent de depktare se observe,intre el i atmosfere schimburi de gaze, organisme, dife-rite particule organice, funeste fiintelor vii. A cestea in-

www.digibuc.ro

8

cep a se face cute4 a o afirma cel putin chiar dinmomentele de agonie, i prte' numirea de miasme putridepentru a fi deosebite de miasmele propriti vise ce se pro-due de om, atat in stare normale cet mai ales in starepathologice.

Aceste producte ce cadaverul arunce in atmosfere sepot divide in doue clase :

1). Acele produse de tote cadaverile fiirrt distinctiune ;2). Acele produse de miele numai din ele pe lenge

cele mai de sus.

1. Primele produete pot fl :

A). Neorgauisate ;B). Organisate.

A). Neorganisate

Aceste se impart in done grupe :a). Anorganice : Acidul carbornic, oxyd de carbon, va-

pori de ap?l, hydrogen phosphorat,sulf-hydrat de amoniac, arnoniac, hy-drogen sulfurat, carbouat de amoniac,azot, hydrogen, hydrogen carbonat-phosphure de stiff dupe Jules Le ,fort i in fine gmle phosphorate1.6'5 cunoscute phosphine ?

b). Organice : Acid acetic, acetat de amoniac, acidacrylic, acid butyric, amoniac combi-nat cu diferite acide grase.

B). Organisate

a). Vegetale : Diverse mycrophite : Palmele, eugle-nae, vorticelles, protococus.

b). Animale ; Diverse microzoere : Zooglea , Monascrepusculum , Bacterium tremo , Vi-

www.digibuc.ro

9

brio tremulous, lineola, subtilis, ru-gula, prolifer, baccillus, etc.

La aceste putern a adauge i par-ticule mic animale putrefiate, carelesunt ridicate gratie degaPrei gazelorde mai sus.

Nu ins4 din primele momeute se degala' aceste corpuriin atmosferli, din care anume am omis cate-va ; trebuechte-va Vile ca putrefactiunea sg, se stabilsa in un modserios pentru acsta. Dee' consider5on durata ederei Ca-daverului in atmosferli Ong la 40-50 ore, atunci vomvedea c numai in conditiuni cu totul esceptionale acesteproducte vor trece peste 4-5 din grupa A. a ; i ate-vadin B. b. Aceste din urinri sunt insq malt mai per-nicise. Mare parte din aceste producte afi o actiunefunestii asupra economiei.

Emanatiunile cadaverice diluate vate'n25, sIngtatea ma putin,concentrate ele exercit5, o actiune toxic5 deletersa.

Dr Felix, Hygiena public5,, pag. 112.c Vaidy, citat de Desgenettes, spune c5, la 1796, aprpe de NO-

remberg , 15menii InsArcina0 cate-va i1e dup6 o 13515,1ie a ingropamortii, se imbolnfivir5, de friguri grave.

Michel Levy, Traite d'hygibne, tome second, pag. 451, 1862.c Tot ast-fel;Prosper Alpin, atribue nascerea pestel la putrefac-

tiunea corpurilor organice sub influents, caldurel i umidithtel.De la Peste, A. B. Clot-bey, 1840, pag. 197.

Ambroise Pare spune ( Cartea X, cap. 13) a un marenumer de cadavere fiind aruncate iutr'un put adnc se rgs-phudi o vapre aa de fetidg, a in Normandia mai multemil de innen1 muria ca loviti de pesVi.

Massaria carele trilia in al XVI sec. i care descriemalatia ce domnea in Venetia i Vicentiu ; Mercurialiscontimpuranul st1 i alti medicY, atribuiail aceste cala-mitgti : s la cause de epidemie i infectie.

www.digibuc.ro

10

Diemerbroeck, care studia pesta de la Nimegue de la1635-1637 spune : c 6 pesta avea causa sa in atmos-fer5 i. principalminte intr'o substant5 forte maEgn5 in-fusat5 in aer prin mania divin5.

Chicoyneau admite in escelentul s'e5 uvraj asupra pes-tei alteratiunea atmosferei prin miasme. T6te aceste pro-bz5 One' la evidenci manifestatiunile morbide, in urmaalteratiunei atmosferei de care miasmele putride. Ele vorfi studiate din acest punct de vedere in capitolul relativla efectele putrefactiunei in aerul liber.

Se scie c5 cephalalgiele intense de earl adesea suferacei earl sta5 pe lngil cadavere i. earl sunt atribuitein general la tristeta in urma unel pierderi simtitOre,adesea nu sunt de cat efectul respiratiunel unei atmos-fere ce incepe deja a se resimti de presenta cadaverelor.

Acest fapt se intmpl5 mai adesea studentilor in medi-cin5, in primele 4ile a lucriirei lor in . sala de autopsie.

Gazele de mai sus se pot inc5 produce ori-cand p5rtiorganisate s5 materii fecale sunt 15sate &A putrezescg,s5 lie supuse fermantatiei putride.

Descompositiunei, putrefactiunei, cadeverelor microsco-pice sett de animale mici, articulatele, cadaverelor ani-male, humane, etc. se atribue causa a o sumil de maladiiinfectiOse i contagiOse, care se ve'd sub forma epidemic5se5 endemic5.

Sunt ins5 miff earl (Mei nu nee absolut, contest5ins5 One la un punct 6re-care actiunea deleter5 a ema-natiunilor putride ').

1) cSe signal& cu drept cuvant buna stare a celor ce curatt ca- .nalele, latrinele, servitoril amphiteatrelor, etc. In 1814, (111136 ba,-talia de la Paris, 4000 cal jupuitl de piele, au stat cinci-spre-4i1e pe camp, subt o temperaturt mi41ocie de plus 150 C. ; aceiaearl ati fost insarcinati de a'l reuni spre a'I arde, nu a5 fost deloo incomodatI. Se adaoga la aceste fapte i altele cari ail 0

www.digibuc.ro

11

Prin obicinuintg, omul ajunge a suporta dose colosalede substante toxice, dovadrt sunt intre altii arsenicopha-gii. Dr Ore just ar fi a spune noi. publicului, c5, acestesubstante sunt inocive? ! Emanatiunile cadaverice in pu-

significare purd, individuald.; aceea a lui Antoine Dubois, ridi-cncl cadavere in timpul noptei din cimitire pentru aprovisionareaamphiteatrului seil, avnd subt patul sai, piese anatomice in ma-ceratiune ; acela a cdtor-va naturalign disechnd animale man in-tr'un local r65 ventilat al Museului.

Waren gi P. Duchdtel nu ad tinut compt de conditiele urmit-tore :

1. Nu este de ajais ca agentul toxic, ad fie rdsphndit in na-turf:, ci trebue ca organismul sd, fie apt a primi impresiunea sea ;

2. Obicinuinta p6th neutralisa mai mult Bei mai putin corn-plectU. proprietdtile diferitelor emanatiunl. Studentil in medi-cind, se aclimatisOda, in salele de disectiuni, tabdcariT gi md,tdra-ril in atelierile lor, etc. ;

3. Porta constitutiunei i regimul ajutd, acestel resistente gi oface sd dureze ; in general, curdtitorii de canale gi private suntOmen: rebugti ; aceste profesiuni depArtOld pe individii slabi ; ve-nitul salariului Mr le permite o alimentatiune suficientd. ;

4. Conditiunea cea mai esentiall este luciarea la aer libersell int'o atrnospherd aprpe deschisd ; tOte profesiunile can* s'aUales in favOrea inocuitAtil odOrelor putride, se esersOdd la aer li-ber, sOU in locale ventilate. eine pOte sustine cd se pOte respirafard, pericol intr'o grOpd, intr'o hasna, etc. ? Inchidep lucrittorilde piel crude, talcari, in mephitismul atelierelor Mr ! Noi nupretindem cd, aruncate in atmosphera quartierelor nOstre, emana-tiunile putride nu esercitOdd un efect rOil facOtor asupra popula-tiunei! ;

5. LucrAtoril cu profesiuni mepbitice, au intro altele repaosullor, diva kr de plimbare ; in care timp ei se depdrtOdd de loculinfectiunel ; Widen, sdpdtori, nu locuesc gi n6ptea in cimitir, Inatelier. DOca causele morbifice ale cdror actiuni Bunt mereii in-trerupte, nu au tot efectul lor, atunc: se va limita la turburdaitrec6tOre, la nigte atingeri superficiale, can nu se mai re'noesc.Continuitatea sOu o gedere mai indelungatd sub actiunea acestorcause va produce desastre. , k

Michel Levy, TraitO d'hygiene, tome second, Paris, 1862.

www.digibuc.ro

12

trefactiune, pentru pulmonil ce respire, aerul infectat cuele, pentru tubul digestiy ce-1 primesce prin deglutitiune,pentru inyeliul cutanos cand esecute schimbul sed degaze, nu sunt de cat o substante toxice, streine cu totulconditiunilor normale ale economiel.

Ca in tote i acilea sunt esceptiuni, rar inse, pentruunil earl pot infrunta conditiunile normale fere a fi pe-depsiti. 0 imunitate cescigate de unii, dupe cum al tiiinfrang temperaturele sce(jute, ostenla, lipsa de substantealimentare, dupe cum in fine medicil capete acea pro-prietate de a deveni refractari miasmelor morbifere cerespire.

Observati in o sale de disectiune. Pe child personalulordinar carele de i treind in aceste atmosfere infectatese bucure de o senetate perfecte ; incepetorul in medicine,,la inceputul studiilor sle, e victime mai tot-d'a-una dyar-rheelor, earl adesea pot lua un mers destul de gray.Cati, din aceste cause, nu finesc prin a renunta la acstecariere ?

Aa dr, nu basati pe esceptiunl, nu pe esemple iso-late, va trebui se" organisem i se se redact* princi-piele po1iiel nestre sanitare ! Ar fi o crim e. a face ast-fel i acei ce nesocotesc aceste date veridice, pletescadesea acesta fOrte scump.

2. Acele produse numal de uncle din ele, pe 16110cele commie tutulor.

Sunt acele miasine, perticele organice particulare, or-ganisme animale microscopice nu ince bine cunoscute, cudeseverire subtile i care se fac cunoscute mai adeseanumal prin epidemiile sed endemiile ce aduc sed intretin.Ele aunt causa i agentul unor malati, aste-4i bine cu-noscute i a o actiune speciale ca purtetOre i propaga-tore al diferitilor morbi contagioi, i nu sunt proprii

www.digibuc.ro

13

de cat numai, cadeverelor ce a sucombat unor malatiiinfecticise seri infecto-coutagiose. Ele A ca caracter prin-cipal i particular, a se inocula in corpul altor fiinte viii a determiva aceleai fenomene pe care le-ati presintatindividul pe care Pail facut se dispara.

AGeste miasme sunt mult mai pericuhise ca primele,la carele sunt supra ajutate i care inpreuna fac adeseaca teri vaste se' sufere din causa kr.

Ele se presinta cu mai multa sel mai putina secu-ranta in malatiile urme'tre, pe care din acesta' causa Re-quin le inparte in 3 grupe 1).

1. Roseola2. Scarlatina3. Suetta4. Variola5. Febra typhoida6. Typhosul7. Pesta8. Febra galbena9. Mughetulaphtele-

10. Angina gangrensa11. Dyphterita

12. Crupul adeve'rat13. Tussa convulsive',14. Dysenteria epidemicri15. Cholera16. Putreiliciunea17. Turba18. Farcinul19. Morvarapciuga-20. Pustula maligna21. Dartre22. Syphilisul

de spital

Esemplele peutru a proba contagiositatea prin cadavereabunda. Vom cita sume de fapte de a carora veracitateuu se va putea indoi nimeni.

1 Regain. (Clasificatiunea lui).a) Evidaminte contagise : Scabies, Variola, Vaccina, turba, Sy-

philisul, Roseola, Scarlatina, Tinia favosa, Tusea convulsiva. Ty-phosul, Pustula maligna, Carbunele epizotic, Morva ;

b) Sour contagase : Pesta, Febra galbea, Dysenteria epide-mica, Febra typhoicla. Suetta, Crupul adevi.5rat, Angina gangre-nsa aphtele.

c) Probabil contagise : Cholera, Dartrele, Phtisia pulmunarrt.

www.digibuc.ro

14

Pesta a inceput prin ulita Escale, una din cele maimurdare, i care nu este locuitli de cat de populatiuneasermana ; ea nu a inceput a ataca ulitele principale, decdt cand cadaverele, forte numerse pentru a fi ingropatein fie care litta, fura depuse in ulite sea parasite in case).Erafi, pe o piata aprpe 2000, carele *earl acolo de maibine de ciuci-deci de dile ').

Un corp via al caruia sange e infectat de un germenepestilential, il aruncii afara din corpul seri, cu materiiletranspiratiunei sele, prin o micare machinalaceia ce face forte primejdiosa presenta acestor corpuri,Vella la Ore care distanta. Acsta miycare machinala in-terna continua in parte inca dupe mrte, cel putin atdtcdt cadaverul are ore care caldura. .. 2).

ED-I Dr. Geudron, care ail observat rnai multe epide-mii de febra typhoidii in satele din prejurul oraplui Cha-teau-du-Loir au constatat ci acesta maladie se comuniea'dupe cat observa el, de la un loc la altul, de la un indi-vid la alt individ, din casa iu casri sell din ora la ora,i tot-dO-una prin mijlocul comuuicatiunelor directe seriiudirecte cu bolnavi.

Acest distins observator se silesce intre altele a probaeh : cEpidemia este efectulti i nu cauda contagiuneis. 3).

Dchi prin contagiuue, dice D. Tallot, nu vroim a intelege de cat singurile bole transmisibile prin coutactuldirect a individului sanatos cu individul bolnav, seti enhainele ce el a purtat, sell cu alte objecte de care seservise, ar fi prematur inca, dupe faptele cunoscute de a

1) Deidier. pests, din vara anului 1719. Cilai de Clot-bey, Peste.Paris, 1840.

2) .Pestalozzi. Avis de purifications contre la Peste. Citat deClot-bey.

3) ITevre typhoide. Dictionnaire de dictionnaire de Medicine.Par le Dr. Fabre, tome huitime, pag. 675. Paris 1841.

internO,

www.digibuc.ro

15

pune Dysenteria in numerul lor ; der deca prin conta-giune se indica' acele care se propagh prin ajutorul eva-cuatiunilor morbide produse de chtre corpul bolnav, simiasmele stl efluviele care se produc, atunci, nu mai re-mane nict o indoialh). (Archivele generale de Medicine.)torn. XXIX. pag 494 1).

Ea se iutinde inteun mod epidemic in urma chldu-relor celor marl ale verei, i &and inundatiunele &ample-lor fac ca fhnul se fie muced si de qualitate prOste, in-chrcat cu insecte in putrefactie, din care cause resulthpentru animalele ce se nutresc cu dnsul febre insotite deinflamatiuni gangrenOse care le I'M.' s piare forte curhnd.Nu nuinai cel mai mic contact cu pertile gangrense seecu hurnorile animalelor merte In acest mod, de nascerepustulei maligne, derh chiar pieile si peril lor se in-carce de acest principle contagios, i'l retin atht de tarein cat nid prin procedeurile de fabricatiune cand se pre-parh peile peutru intrebninteri domestice, si child peri allfost intrebuintati ca stofe ; nici circonstantet de a fi fostlung timp conservate si chiar mai multi ant de i1e, nuli se distruge si nuli se scOte fuuesta lor proprietate de atransmite contagiunea 2).

D. Depaul, intern la Maternitate asistase o femeie inora care nhscu si avu lehusia in conditiuni forte baneav'end ocasiune de a o mai visita, peutru acelase lucruder in o epoch cand o epidemie se afla in vigOre la Ma-ternitate, i tome dupe ce facuse o autopsie in acestspital, el vailu indata pe nenorocita sa bolnava , presen-hind tote symtomele febrapuerper ale in urma careia muri3).

Resulte deci ch tote profesiu:Ale care ne expun la con-tactul anirnalelor si a peilor lor duph mOrte, c locuirea

I) Dysenterie, pag. 374. Dr. Fabre. Tome troisibme.2) Boyer. Malad. chin t. 11. p. 51. Pustule mall gne.9 Puerprale. Dr. Fabre. tome sixieme. pag. 541.

www.digibuc.ro

16

alp/toe de grajdiuri sell de locurile care serv5 a clespuiaanimalele, trebue a fi considerate ca cause ocasiunale...S'ad acusat diverse specii de raute dintre cele ce vietuescling5 animale s5 se hr5nesc din cadaverele lor, de atransporta departe virusul pe care 1'a5 supt...

Aparatul bucglu al dipterilor i in special al hipobos-culuf calulu, pte perfectamiute servi de mijloc de trans-port a Lind virus de la bestie la ona, 1).

eTyphosul o data format, se propaga, prin contaguine. Fie carebolnav devine un mic focar de infectiune destul de energic pen-tru a comunica malatia la indivi4ii sanfito1 care se apropie de el.*

Roche et Sanson. Cite par Valleix.Dullos, a citat un cm} de morva, acute. la IA femeia carele

nu fusese thci o data in contact cu cail, Ili care era ocupatd a re-gula cemzele carele se tundeaii n abatorii). Cite par Valleix.Tome cinquime. pag. 922.

cCausa principala a febrelor, pare a resida in o specie de in-toxicatiune particulare, febrele intermitente, febra galbena, febraremitenta, biliessa, a terilor calde, a pentru cause, evident efluviilevegetale i paludeane ; Variola, Rugeola, Scarlatina vase sub in-flue)* ntiasmelor sat virosurilor anintale; sea, totul pare a convenipentru a stabili ca febra typhoida, typhosul, pesta, etc., recunoscpentru cause influentele toxice al acestui de al douilea ordin*.Quide du Mdecin practicien, par. F. L. Valleix. Pag. 2. Tomepremiere. 1866. Paris.

observat accidente dysenterice, typhoidale sea analage acelor cu infectiunea purulenta, in urma expositiune1 prolungate,in un kc putin aerat, emanatiunilor fiintelor putrefiate, a carormarte a fost causata prin vre-o una din maladiile numite putridede aft% medicii vechi, i nu feat ratiune din 6re-care punt devederep. Nysten. putrefaction.

Suut ins5 uni curio1. in tiint5, ca i in alte specia-lit50 carii nu vor se inteleag5, ca cadaverul 'Rite se fieo cau45 ocasional5 a desvolthrii unei malatif contagidse.

I) Quide du Medecin praticien, par F. L. Valleix. Tome cin-quieme pag. 237.

c

:

4S'aii

-

www.digibuc.ro

17

El all creat chiar frasa: Mo'rte bestia, mort este veninul.El cred ce indate dupe stingerea fenomenului vitale arinceta a mai fi nociv din punctul de vedere al contagio-siteti ; ce prin insei mrtea sea s'ar. ucide i elementulmorbifer.

Esemplele citate mai sus, adunate in numer suficienti la care voi adeoga i pe cele nrmetOre, vor proba panela evidente cat este fere de temeid aceste ideie. Cum pu-tern nol astedi a mai admite ce cadaverul nu duce cusine agentul morbific ne-alterat cand vedem ce ori-ce corpbrut 'Ate se' fie, un agent de transmisibilitate?

Pestalozzi sustine acste idea, el dice intre altele vor-bind despre peste : (cand micarea machinale interne esteoprite ceia ce se probede prin receala cadaverului, nimic numai ese din poril sel, tote *tile mobile sunt in repaus,fermentul chiar al pester, este ingropat in cadaver, dinacest moment cadaverul nu mai pOte face cel mai micred tot aa dupe cum, nu pote se inspire frice ninignuid>

Savaresi, Desgenettes, i mai multi medici din Oriintesustin acela lucru basanduse de sicur, intru cat atingepesta, pe adajiul : (Mort la bete, mort le venin).

(Inteo lucrare comunicate Academiel in anul 1872, m'amsfortat de a proba ce surviventa principiurilor contagiOsecorpurilor, in care ele ad germinat este un fapt ce nu semai p6te nega. Mirth,' bestia, mort nu este veninul. Suntmulte esemple care ad dovedit acsta atat in medicinaumane cat i in medicina veterinare) 1).

Tot astfel ci distinsul hygienist frauces Michel Levyin tratatul sga de hygiene tomul al II, pag. 462, dice :Indoiala acilea nu se mai incape i renahne un fapt de-monstrat de care trebue sg tie seme hygiena publice, adicg:surviventa ace pot dice astfel, a principiurilor contagiose

1) A. Joltrain, Journal d'hygine No. 41, 10 Avril, 1877.2

www.digibuc.ro

18

corpilor in care ele art luat nascere printr'o elaboratiunespecific5 ; ast-fel in eat veritatea medicalg lipsete prover-bului : Mort la bete, mort le venin.D

Esemplele abundg i inc5 unele ne surprind prin persis-tenta, priu forta vita1 5 a coutajiului dupg un timp acle-sea indelungat, despre a cgruia duratil dupe mOrtea in-dividului nu o tim nici cu aproximatiune.

Mareplul Saint-Arnaud, mort de Cholerg in Crimea, fudus la spitalul de la Therapia lgugg Constautiuopoli de-stinat pentru marina frame* pentru a i se face autop-sia. Omul insgrcinat cu acestg indatorire muri imediatdupe esecutarea sea de o cholera' fulgergtore.

cDoul gropai exhumtind cadaverul, unui om mort devariolg de 10 aiii, c5pgtarg, acest5 b(515 care lug la deuiiun caracter de malignitate. Ozanam. Epidemies tom. 1.pag. 65.

Pentru a proba pene la evidentg intru &a teoria ace-lora cu : Mort la bete, mort le veninD, e falsg i lip-sitg de veritate, funestg in acela timpti vom vedea in ul-timele fapte probe evideute cri uu numai cadaverul, careare mai multg, ratiune de a putea pgstra contagiul, dersubstante varri puse in contact cu bolnavul sell mortul potal 'Astra i indefinit, i eti, uu inteleg pentru ce nu ca-daverul der orl-ce substant5 solidg fgrg distiuctiune afargde cele caustice, antiseptice, nu ar putea s5 se bucu-re de acest privilegiti !

Ast-fel contagioniscii admit pentru pestA ca substanteconturuace : litua, bumbacul, iuul, praful, cgnepa, penele,perul, peril', lia.rtia i in fine tote tes5,turile formate dinsubstante auimale 1 vegetale, i aceste substaute in sta-rea lor brutil ; panea rece i cald5 ; florile ver4i setiuscate, artificiale; safranul, carthamul, fructele cu inveliti,pulpese, uscate; migdalele, fisticurile, curmalele i tOte va-rietittile de grame.

www.digibuc.ro

19

Asemenea i corpurile grase, uleile, etc.; cu tote ce u-nii sustin ce aceste sunt refractare.

Der chiar lemnele i metalele pot fi numite contumace.Monedele chiar pte fi contumace. Richter, Schrand, Fodere,sustin acest lucru. Roch, spune ce in pesta de la Rachsa,yi (le la Ostrova, epidemia s'a incins dupe esirea nistorobiecte, un pumnal turc, monede, ascunse sub coperipleasel din timpul altei epidemii mult inainte.

Cine nu scie ce la nol in titupul epidemid de cluing,de cholere, piesele se primeati i se dedeati intr'un vasplin cu otet ').

I) ,Germenul pestei fiind depus asupra corpurilor subsceptibilide al retitle, 'ice Puquet, Memoires sur les fievres pestil. du Le-vant. pag. 96. El p6te se remade inert mai mult timp, i a sereproduce cu aceia1 vig6re . . .3. Clot-bey.

Sunt o multime de fapte care adeveresc acstri ideid. Adeseasuntem surprini de durata cat principiii contagios pilstr64S pro-prietItile s6le.

Ned, admitem acele animalcule ale lui Kircher i Languis skimiasme organisme, atunci am putea i trebue A admitem mOrtealor aparentS, resuscitarea lor Cand sunt din nod puse in conditiunibune in tocmal ca i la curiosul fenomen al resuscitriril Tardigra-delor, Rotiferilor, etc.

Ast-fel : Alexandre Benoit, raport60 cd. 0, saltea de pae, careretinea pesta de mai multi ani, ad comunicat'o imediat indatlservitorilor care ad venit a o scutura.

Forestus, raport646 un exempin de principid contagios, conser-vat mult timp intr'o pIn g.d. de pAiajen.

Cbenot, istorisesce cii un zidar, av'end un buboid pestifer in su-pera tie, aii v6rht in zidurile casei s61e o cSrpd, imbibatti cu pu-roi6, astupand cu un dop de lemn deschizatura practicabi. Un andupd acsta, inpins prin o vans i funestit curiositate, el scOtechrpa i muri intr'un scurt spatiii de timp. Familia sea intr6grtse" stinse succesiv cu tote semnele pestei.

Trincavella, ne spume cd, la Capo d'Istria germeni pestelintiallstaturd, ascunii doudieci ani in fringhiele care ad servit la sco-borirea cadaverelor ; cd,, in intervalul acestui timp, aceste cOrde

www.digibuc.ro

R6u1 ce cadaverele pot produce. Faptele citatein capitolul precedent ne fort45 a avea in vedere douespecii de efecte, doue propriet41 diferite, particulare ca-daverelor lesate in aerul atmosferic.

a). Primul comun tutulor cadaverelor, prin faptul diindat'a ce viata incetep, putrafactiunea incepe, i. cu den-sa tote relele ce am probat in capitolul respectiv.

b). Prin acea cg malatia de care a suferit ante-morte,

rUmase gramadite in un colt, cum se sc6se la aer comunicar'a pestaservitorilor gi indata, la mai bine de (lece mil persne.

Ingrasius, istorisesce un fapt analog, Inca. mai extraordinar.Acdsta este istoria unui sacristan, care a secs niece fringhil dedinapoiul-unui cufar care nu veluse lumina de aprOpe doue-4.ec1 ani.El contracta, pesta gi cinci-cleci de mil' de persne au murit.

Stakelschmit, spune A dupe pesta din Podolia de la 1797, unEvreil, care vrasse hainele see in pm'ent in timpul celor dinum& 4ile a acelui an, scotandule patru luni dupe aceia, respandidin noil maladia in oragul Szawograd.

Theodorne de Mayerne, citp, faptul unui uvrier care ail resus-citat pesta in acest crag, scotand afara niece sdrente vechi dindarkmaturile unel case.

Asseminea urmatrele :cS'ail comunicat societatii medicale ottomane ca mai multi in-

firmieri atagati la o magasie care ail fost stabilitil la Constanti-nopoli, intr'un spital isolat, situat pe o Inaltime, care aA fost fit-cut inaintea invasiunei typhusului ; au fost atingi de epidemie fiinddi. ail due niece objecte apartinand unui spital unde domina ma-latia. Se citla intre altele, un infirmier auxiliar, care, nu nu-onal cri, nu ail facut nici urt-data serviciii spitalului, 6ns6 chiar nu

www.digibuc.ro

21

deca a fost o ma1ati5. coutagies5, a c'ernia germeniOstrcla de cadavere ; lucru necontestat a, cilnd i altecorpuri organice se5 neorganice se bucur5 de aceleaipropriefiti.

Ambele aceste clod marl' efecte, ce au o puternicA ac-tiune asupra fiintelor vii, a5 fost ades combnute, tot d'a-una ense f5r5 sucses, de la tribung, din cabinetnl undenasc visurile in gAndirea despre materie, departe nse dechmpul

Faptele vorbesc pentru nocuitatea cadaverelor.Ori-cine der va putea lesne intelege c ori di de departe

ar fi de noi idea de a fugi de cadavere, trebue gnse a faceca contactul cu ele se fie de o durat5 cat se va putea maimica' pentru a ne sustrage actiunei lor deleterii.

Ast-fel pentru cadaverele victime ale unei malatii ne-

ad pus piciorul ca visitator apr6pe o lun d. sucombk numai pu-tin de un typhus cu form& grav6,1).

La Marssillia gi la Toulon doi inflrmieri atagati la magasia e-fectelor care provinea de la Tiphicil desbarcati din Orient, contrac-tard ac6stg, malatie. Trait6 d'hygiene. Michael Levy, 1867, pag. 458.Tome second.

cEpizootia de la 1770, in Holanda, fu importatrt, prin comerciulvitelor gi peilor pr6spete, ce acest regat fAcea atunci cu Ungariagi Dalmatia.

Cea de la 1774 in Francia ad trecut din Holanda in Finlandia,Picardia gi Artois : tot in acest timp ea ad fost importatit spremia46-4i, in Francia prin peile infectate din Zelanda Holandezh,Ion Poppescu, 1869. Typhus contagios sai Pestis-Bovinee. pag. 17.

eContagiuld fix se afl4, tot d'a-una unit cu fluidele corpuldi, cucarnea, pielea, cOrnele, unghiele, materiele fecale, asternutul, ase-minea i cu t6te objectele, cu care animalul morbos, ad fost incontactd, cu hainele ingrijitorilor, precum gi a veterinarilor etc.cea mai micil quantitate de contagid este capabil a provoca morba.

... din experient6, s'6 scie cd, din excrementele unui animal a-tins de Typhosul contagios in timpul iernei, gi care excrementefiind inghetate, la desghetogarea lor primrt-vOra ski infectat din-trInsele animalele sIntOse. Idem pag. 20.

1) Etude sur le typhus. Thee. de Doot. en Med. par Nichita Andriteano, 1868.

se

realiteti.

i

www.digibuc.ro

22

coutagiOse, bine euse constatate vom ceuta a nu fi toc-mai riguroi, totu1 politia sanitare va trebui se obligepestrarea lor, pentru timpul fixat de lege, in o camereeat se va putea mai vaste cu o ventelatiune suficientepentru a face ca aerul confinat se fie cat se pOte maiputin influentat de gazele i de emanatiunele putride alecadaverului.

Peutru clasa sermane, pentru acele familii care in ge-neral nu dispun cel putin de doue odei, vor trebui infi-intate case mortuale uncle va trebui dus cadaverul.

Coutactul cu cadaverele victime ale unei malatil con-tagiOse, va trebui cu deosebire evitat crici pe lenge reulprodus in genere de cadavere ele mai pestreg i impru-mute atmospherei gerruenii unor afectiuni adesea mortale.

Politia sanitare va trebui si prevade constatarea dece-selor acestor cadavere cat mai curand, pentru a grebi de-pertarea lor, ca ast-fel, se nu lesem aceste focare mor-bifice in mijlocul unei societeti care in calluri de epide-mil' mai ales, nu astept e. de cat ocasiuuea pentru ca den-sele se se desvolte4e mai mult.

Cadaverele auimale nu vor trebui pestrate sub niel uucuvent, ele vor trebui imediat redicate, intrebuintate, saildepertate prin mijlOcele ce se vor crede mai practice; sevor lua ense tote precautiuuele mai ales pentru acele a-nimale care sufer de afecitiuni grave i capabile de a fitransmise i omului.

Din acestea vedem cat sunt de ne conforme en dateleactuale ale sciintei, acele scene ades scuclate in care vedemcadaverul inbretopt, atins cu mainele i obrajii, mucatadesea !

A semenea nu scim intru cat ar trebui s ne revoltemcontra sistemei de a duce ince desvelite cadaverele pe u-lite ; aduce, ca s ic ast-fel in triumf; a asemena, germe-

www.digibuc.ro

23

ni endemiilor sab epidemiilor ; aduce ast-fel mOrtea intrecei gnetoi.

Adesea figuri hydse fruct ale afectiunelor grave dincare vedem substaute liquide i gazse isvorhud pe gurg, inas, primblate din un orgolid nesculjat pe ulite.

Chnd scim ce rea influent5, are vederea cadaverului pen-tru ori i ciue, i mai ales in ce privesce contagiul ; ceinfluenVi trisfg ati mai ales cadaverele hidOse asupra fe-meilor i copiilor ; ciind scim cilte malatii pot s5, ia na-tere printedi cau0 morea, printed), perversiune a func-tionilril sistemului nervos, nu'mi pot explica pompa ade-sea i ruinkre familiilor ce se face eelor morti ; nu'inipot explica cum menil nu se gandesc a fiui cu aeestescene durerOse, care nu pot avea nici un scop.

Ganditi-ve la locuitorii unei strade care este destinatga fi canalul de eductinne al mortilor din urbele mai in-semnate !

Ganditi-vg asemenea la acea clas)i de proletari creataprin sistemul de inhumatiune i prin obiceiurile actuale,meni adesea Mil de rang a crlror caractere sunt ings-prite in scOla mortilor, capabile adesea a despoia mortiidiu mormiute dupe cum sal vNut uumenise exemple ;mai toti betivi, pentru a auta curagiul indiferentei ne-cesar meseriel lorti ; i care ca ultimll calitate mai all peaceia de a fi distribuitoril gratuiti a causelor morbificeimprumutate de la cadaverele ce sunt nevoiti a insoti.

UN, previsiuue tristll, dr necesarg, s'aplicii la inhu-matiuni.

e Trebue a asecura acest serviciii, de a aseunde ochilormulpma, aparatul prea repetat, de a preveni inhumatiu-nile precipitate i acumulatiunea cadaverelor priu crea-tiunea salelor mortuale, de a veghea la salubritatea ci-mitirelor etc.3. Michel Levy. Tome second pag. 489.

Aseminea nu putem trece cu vederea, obiceiul alt-fel

www.digibuc.ro

24

bun al scgIdatului cadaverelor, der prin care dupe ce seinfect0 o quantitate de apg, prin suspendarea in ea adiferitelor particule, gata a fermenta, se aruncA la supra-facia pemntului. Ar trebui mai ales in casuri de epide-mii a lua mesuri ca aceste ape s'e' fie desinfectate ina-inte de a fi aruncate.

www.digibuc.ro

PUTREFACTIUNEA CADA VERELOR

Imediat cand viata incetezt a conduce 0 a supraveghiaesecutarea regulatel function'Ori a diferitelor aparate ceconstitue organismul nostru (iuervatiunea, respiratiea, cir-culatia, secretia, excretia, contractilitatea, etc.) cadaverulpresint'a Ore -1 care schimbIri care '1 fac se difere de uncorp vit. Ast-fel intr'o periodt de aprpe 48 ore de ladata mortil presinta urragtrele semne :

I. Caldura normalt a corpului s'a perdut putin chteputin Ong And cadaverul ptstrezt numai aldura mediu-hi ambiante. .

II. Volumul corpului prin acea1 caust diminut.III. Ponderea sea asemenea scade.VI. Tote licuidele i solidele din economie aunt supuse

domeniului gravifitil ; de aci resultt scoborhrea lor in par-tile declive ale cadaverului.

V. Flaciditatea cadaverului care luase natere cn mOrtead'a ke unei inttriri mai mult set mai putin mare numittrigiditatea cadaverului.

VI. Acstt rigiditate dispare pentru a face loc uneimoleciuni care va cresce cu cat putrefaetia va inaintamai mult.

VII. 0 path, brunt pe schlerotiei 0 coloratia albastrt,pe *tile abdominale, care sunt semnele certe ale putre-factiunei incepute.

www.digibuc.ro

26

Acestea probeIN ea elementele constitutive ale cadave-relor asociate pentru o causg care a incetat, se grithesca se disocia unindu-se intre ele pentru a forma diferiticompui care la randul lor ii vor pregali mediat sedimediat o viata, noua.

Dcsa prin stingerea vietii omul inceteei a mai fi, prinactul acesta cadaverul inceteza a mai 'Astra forma ce aavut'o la inceputul faselor in care a intrat.

Putrefactiunea der este actul acela in virtutea caruiatote elementele corpului tind a trece de la compuii corn-pleci in altii din ce in ce mai simpli pen'e child potajuni in starea de elemente, a reintra in sinul naturei.Aceste fase de decadentA din puuctul de vedere al syn-thesel varia dupa diferite imprejurki care pot se influen-teze acest act ; din puntul de vedere curat chimic pu-trefactia nu este de cat distrugerea priu oxidatiune acadaverului.

Acest'a Oxidatiune insa este resultatul unor mail deactiuni forte complicate i. nu inee bine cunoscute, carepot a se defini prin (licerea de fermentatiune, varietatemai ades putridsa.

Acestil Oxidatiune, Fermentatiune, Putrefactiune, esteresultatul dupa cat se scie astg4i, a unei actiuni cataly-tice, precum Inca mai clar, mai bine demonstrat intrucat privesce presenta unor mid mycrophyte i mai alesmycrozoere, ultime flinte pe scara zoologia care serva caun agent condensator de oxygen i reformator prin oxy-datiune a tessuturelor cadaverice pe care trgesc, se inmul-tesc i pier 1).

1) (Productele descompositiunel putride, resulth dee1 din absor-tiunea oxygenului atmosferic i din reactiunea diverselor el ementeconstitutive ale corpilor).A. Bequerel, Trait d'Hygiene p. 350.

www.digibuc.ro

27

Pentru c partea acesta a scrierel de fath e una din celemai importante, tin a reproduce aici atht cht ne trebuepentru intelegerea faptelor ce urmhrim, chte-va date dinimportantul : Dictionnaire de Chimie pure et appliquee,par Ad. Wurtz 1870. Tome premier deuxieme parteie.Art, fermentations, scris de unul din eel mai distingchimiti D-1 P. Sbotzenberger. Asemenea Art. Putrefaction1876 Tome II deuxieme partie,datorit distinsului chimistD-1 A. Gautier.

cStarea actuala a chestiunet Ce trebue a intelege prinfermentatinne? -DA fermentatiune este uh reactiune chi-mich in care un compus organic materch fermentes-cibil se modifich in un sens determivat sub influentaunui alt compus organic fermentul care nu contribuecu uimic din substanta sea proprie la productele reactiunel,acestea find unicamente formate pe socotla materiel fer-mentescibile. ResuIt c o quantitate relativameuteforte mich de ferment pOte opera transformatiunea uneiquantitilti considerabile din hnthiul corp.

Natura, specia fermentatiunel depinde : 10 de naturacorpului carele fermentil (glycosh, sachar de trestie, alcool,acid lactic, salicin5, amidon, etc.); 20 de natura reactiuneii de productele ce result5 (fermentatiune alcoolic5, gom-mOssh, lactia, etc.); 30 de specia fermentulut

Natura fermentului i reactiunea prodush sunt gene-ralminte conjugate intre ele ca i focarele unel oglin4i ;atare ferment, atare reactiune. Bazindu-ne pe lucrhrileD-1 Pasteur noi putem divide fermentatiunile in dougclase bine distincte dup5 specia fermentului.

In ore care casuri, in fine (fermentatiuneaacetic5, gommss5, lactich, butyrich, uric5, putrid5, etc.),fermentul este nu numai organic, ddr orgauisat. El trebuea fi considerat ca u fiint5 vietuitOre animalh (in4estrat5,de michri), seih vegetal5, i indeplinirei functiunilord lord

-

alcoolich,

www.digibuc.ro

28

physiologice trebue a atribui modificatiunea inevitabilit ceface se intampine corpul ce fermenfa. Ast-fel drojdia debere ar fi uN fiintg vietuitre, un vegetal de o ordineinferiOrrt care nu se nasce i nu se desvolta de cat inliquidele sacharate, i care desvoltandu-se aduce fatal-mente desdoirea sacharului in alcool, acid succinic, gly-cerida i acid carbonic. Na putem numi fenomenele deacest gener fermentatiuni adeverate cu fermenti organisati.

Altrt data, din contra, noi vedem un corp ast-fel cume arnidonul modificandu-se, schimbandu-se, spre esemplu:in dextria, pe urmh in glycosg in un liquid carele nupresint4 la microscop nici o urma de substanta organic:4 :causa determinanta este un principiI azotat solubil agi-sand in mid mase i numal prin singura sea. presintil.NoT ggsim analgele reactiunilor acestui ordin in ac-tiunea Ore cgror producte minerale, asupra corpilor or-ganici. Ast-fel diastaza orzuld incoltit (ferment) pte sefig inlocuitg prin acidul sulfuric diluat cu apa ajutatde concursul caldurei. Diastaza ea insai nu indeplinescebine actiunea sea de cat la o temperatura r4licatg (+70)

Not vom designa fermentatiunile acestui ordin sub nu-mele de fale fermentatiuni sell de fermentatiuni en fer-menu solubili neorganisati.

Fermentatiunile cu fermenti organisati sunt decl reac-tiuni chimice a caror conditiuni aunt legate la pheno-rnenele Inca' aa de re% definite i aa de putin cunoscutecare se petrec in fiintele vil organisate. Gaud se va cunscemecanismul intim al synthesei compuilor organici inplante sel destructiunea lor progresivg, in animale, se vaputea probabil intelege cum drojdia alcoolia desdoesce sa-charul in alcool i in acid carbonic. Pentru moment neinu putem de cat a constata simultaneitatea constantga done' phenomene: alteratiunea unuT compus organic i

www.digibuc.ro

29

desvelirea unui organism special ; naturalmente noi con-siderdm unul ea consequenta imediatd a celui-l-alt.

Cat pentru fermentatiunile fahe set cu fermenti solu-bill fiind-cd le putem produce, cea mai mare parte cel putinprin influenta corpilor minerali, a cdror actiune inlocuescepe acea a fermentilor, ele par mal simple i mai abor-dabile la analysd. Ast-fel noi scim cd ori-ce transforma-tiune chimicd set permanentd a ver-unui corp este luso-tin de absorbtiune i de degajament de callurd ; substan-tele care, prin simpla lor presintd, smdnd a determina oactiune chimica fdrd a interveni prin elementele lor, potdeci a fl considerate ca cause determinante a schimbdrilorde a fi, adecd absorbitiunI seri degajamente de caloric.In resonul acestei simplicitdci relative, noi vom vorbi maiantait de fermentatiunile cu fermentl solubili.

Ca i pentru cele-l-alte, noi vom esamina : 10 materiacare fermentd ; 20 reactiuuea chimicd provocatd i inde-plinitd ; 30 fermentul.

Din punctul de vedere chemic, fermentii solnbili nu sedeosebesc bine de cat prin actinuea specificd ce sunt Ca-pabill a esercita asupra cutdror set cutdror grupe de cor-purl. Cat pentru restul proprietiltilor lor, ele sunt camaprepe aceleat

Aeeste sunt corpuri azotate i oxygenate, apropriindu-se de materiile albuminoide, der en tote aceste distinetede aceste. Ast-fel, elle nu contin sulf i nu se colord ingalben prin acidul nitric. Ele sunt remarcabile prin faci-litatea cu care sunt scOse din solutiunile lor prin preci-pitatiI amorphe formate in sinul licuOreI. A st-fel, aju-Valid la o solutiune de diastasd acid phosphoric i neu-tralisand prin apil de calce, floconil de phosphat de calceduct en el totalitatea materiel active.

www.digibuc.ro

80

Ete fermentatiunile din aceste clase tratate in capito-lul sus citat :

1). Transformatiunea amidonului in dextrin i a dex-trinului in sachar ;

2). Interversiunea sacharulul de trestrie ;3). Desdoirea glycosidelor sub influeuta fermentilor so-

lubilI ;4). Fermentatiunea panereatice ;5). proteice.Fermentapunile adeverate sal fermentatiunY cu fer-

meng organisag. Ele constitue, dupe' cum am spusmai sus, o clash cu totul speciale de phenomene chimicecari semene legate la functiunile physiologice a organis-melor sub iufluenta cerora se produc. Reactiuuile pecari le vom descri, esceptand cu tote aceste acetificatiu-nea alcooluluT, n'ati putut inc fi operate in un mod netfarri concursul acestor organisme. .Ast-fel, transforma-tiunea glycosel in alcool, in acid lactic, in acid butyric,in gomm i manite, sunt phenomene complexe a cerorcouditiunI nu all fost ince, realisate in afare de viate.D

descrie :

1. Fermentatiune alcoolica

aD-1 Pasteur, este prea absolut in vederile selle; el ad-mite ca un fapt irefutabil cI descompositiunea sacharuluieste legath; intimameute la desvelirea i la fonctionerilephysiologice a .drojdielor, in altI termeni, cii fermentatiu-nea alcoolice este consequenta vieteT globulului insui,ce acesta nu luerep in virtutea materiilor proteice cecontine, dupe cujn ar face ori-ce alte substance azotate,der priu el insui, c'e nu este un accident intempletor alfermentatiung, der ce el este causa reale.

Se

www.digibuc.ro

31

Despre fermentul alcolic i despre conditiuni1e activitAtel sle :

Descompositiunea ala de remarcabilg, a sacharului eprovocatg prin o substant r. insohibilg care se depune indrojdiile berei fermentate. Dupe' cum observase deja Leu-weuhoeck in 1680, acstg, drojdie se compuue de fortemidi globule sferice i ovoide. Globulele sunt susceptibilede a se reproduce prin burjouament-inmugurire ; eisunt formati de Liu inveli i din un continut liquid.

2. Fermentatiunea aceticet

Metodul poros este inlosuit in acest cap prin vegetaleparticulare (Mycoderme) a cgror germeni adu1 de careaer se desvelesc sub forma de pelicule lucii sri sbarcitela suprafata tutor liquidelor fermentate; se numesc flan-cuib.

3. Fermentapiunea amonaicaki

Fermentul organisat descoperit de A. Muller i studiatde M. Pasteur ; el este constituit, prin siraguri de glo-bule forte semiingtOre cu acele ale drojdielor, der cu multmai mid. Diametrul lor este aprpe im m m, 5.

Fermentatiunea butyricg. i natura sa ati fost descope-rite de M. Pasteur. a El este constituit prin midi baghetecylindrice rotumlite la estremitgtile lor, de ordinar drepte,isolate seri unite in lanturi de 2, 3 sOu 4 articole. Lgr-gimea lor medig este de 2m m m i lungimea lor varie dela 2 la 20m m m. Aceste organisme progresqg luneAnd.In timpul acestei miceiri corpul lor este rigid sell intern-pin g. ure ondulatiuni. Ei se rotesc, se leggng sal facsg tremure estremitgtile lor ; adesea ori ei suut induoiti.Aceste fiinte singulare se reproduc prin fissiparitate. Fer-mentul butyric este deci un iufusoriii din generul vi-brion. z.

4. Fermentatiunea succinicei.5. Fermentatiunea mucica.

www.digibuc.ro

32

6. Fermentatiunea alcoolictt.7. Fermentatiunea lacticd.8. Fermentatiunea viscstt.Precum i specia de fermentatiune ce ne importg mai

mult, anume: 9. Fermentatiunea putrida, Putrefactiunea.Am tinut insg a da pe scurt un resumat din impor-

tautele lucrgri relativ la cele-l-alte fermentatiuni, Mgtpentru a satisfase partea pur theoretica, de fond, ca ast-fel cu conoscinte mai vaste faptele in sine fiind ace-lea1 sg putem intelege mai bine, cgpitolul ce vomtrata acum gi in urmg. Fermentatiunea putridg, im-plicg adese-ori in cadrul s gi mare parte din varietgtilefermentatiunilor de mai sus. Acest lucru se intelegecu inlesnire &and ne vom gaudi putin c elementele ne-cesare lor se afig in cadavere.

Inca, ag putea farg temg adrtoga, ea, cu cat reactiuuile,phasele, phenomenele ce se petrec sunt mai variate, mainumer6se i mult incg necunoscute in vastul labo-ratorig al naturei pe lengg fragetele nstre epruvete ?Crici nol adesea suntem fortati a descompune faptele, a leisola, a face fermentatiunile in conditiuni absolut res-trAnse i speciale, pentru a le studia i aprecia ; pe dadin sinul Naturei, intre moleculele inmuiate ale unui ca-dever ug mare parte din ele 1ucr645,, se influent60 .0data ? i decg ochiul observatorului 1 al esperimentato-rului nu a putut dea incg bine serna dupe gat&timp de aceste lucruri, este numai din causa ca ele sepresintg in un mod complex, in corporatiuni ea sg 4icast-fel, ar nu ea individualitati. Acesta este marele ob-stacol. Dr pentru acel ce a descoperit i studig mona-dele i varietatea mare a celor-l-alte infusorii, pentru acelce a inceput a descifra cu succes secretele naturei, nueste chestiune de neposibilitate, der resultatul este redusla doui factorl : pacien i timp.

sh'i

www.digibuc.ro

33

cActiunile chimice succesive carele desdoese i distragmateriile proteiee supuse putrefactiunei au fost5 putinstudiate.

Din aer, oxygenul este absorbit i inlocuit prin nu ve-lum mai equale de acid carbonic ; acest fenomen este co-relativ aparitiunei, in liquidele care sca1d5 materia pu-tric15, de micl organisme '(bacterii, vibrione) in quantita-te nenumeratil. Generatitmile lor succesive i diverselelor specil se succedrt pene la destructiunea aprOpe com-plect5 a materiel putrescibile. In acela timp se degajilazot, in quantitate notabil5, hydrogen carbonat i phos-phorat (acest de pe urm5 negat de mai multi autori), hy-drogen pur, hydrogen sulfurat (der nu in primele momen-te ale putrefactiunel), amoniac pur seri combinat cu acidcarbonic, cu acid sulfhydric seu cu acide grasse.

Dupe Jules Lefort, s'ar produce in acela timp phos-phure de sulf, (Mr atestrt asertiuue lie pare hasardatil.Extrema fetiditate a productelor putride este in parte cla-torit5 corpilor precedenti, der cu deosebire la gazuri denatur5 1.55 cunoscute (phosphine ?), i de sigur la o trans-portare a particulelor solide gata a se descompune. Nuse scie inc5 netnic secur asupra naturel miasmehr de e-dOre infect5.

In liquidul alcalin putrefiat se gilsesce adese ori, in Ore-care moment, diverse acide, (formic, acetic, butyric, vale-ric, caprilic, lactic, cel mai adesea ori in starea de seruriamouiacale), leucin5 i tyrosinii. In cAte-va casuri pre-clude speciale interesante a5 fost inc5 signalate. D-1 Wurtzail observat cit putreclind, fibrina produce o materie pre-sintnd tote reactiuuile albumiftei ordintIre, precum i acidbutyric in quantitate notabilil (Ann. de Chim. et de Phys.,(3), t. XI).

Azotul este elirninat de substantile ce putre4esc partea

www.digibuc.ro

34

in starea de libertate, parte in starea de amoniac, partein starea de alcalii organice complexe ; in aer, o parteeste oxydat i transformata in acid nitric i in nitrat deamoniac sell de calce. Este uor de a dernonstra pre-senta baselor organice azotate in productele putride.

Mite fermentatiunile degajh Putrefactiunea,cu deosebire acea care se face in aer cu degajare de acidcarbonic, nu scapii acestel legi. Se vede adesea mase dematerit vegetale hinnide pne la gradul dea lira foc. S'a observat adesea substantele in stare deputrefactiune sunt phosphorescente la inceput. Se intern-p14 &ate uii-dati in amphitheatrele de auatomie ci ore-care Orti de cadaver devin uor luminOse ; aceste lucirise resparidesc putin ale putin in diverse directi1 i secomunicN prin contact maselor vecine. Se scie de asemi-nea c phosphorescenta ai fost adesea observatil asuprapescilor seti lernnelor ce putre4esc. Acest fenornen esteincg reit explicat ; se pte fi datorit frirri Indoialii presen-tel* de fiinte microscopice analoge acelor carele producphosphorescenta rnrei. Fratii Cooper ail observat &CI pilr-tele phosphorescente ale cadaverului conservail rna mul-te 4i1e acstg proprietate in hydrogen, oxygen, azot,oxyd de carbon ; ci ele o perdearl in hydrogenur sulfu-rat i slribea in accidul carboniedi.

,

Dupe cercetilrile D-lui Pasteur, combustiuneaputrefactiunea materiilor organice sustrase vietei sunt egal-mente provocate priu nascerea de infnsoril (Pasteur, cornpt.rend. 1863. Juin) carii trilesc pe conta principiului azo-tat a aruia alteratiune o determinii.

Aceste varietritI de mycrozoere i de mycrophite, pre-corn i phasele descoperirel lor, vor fi studiate pe largin capitolul urinritor, relativ la conditiunile putrefactiung.

eidurIi.

incdhjindu-se

lentil i

c

www.digibuc.ro

CONDITIIINILE PUTREFACTITJNEI

Pehtru ca o fermentatiune se incepe i se persiste, amverlut ce este absolut necesitate de unele conditiuni indis-pensabile. Tot ast-fel i pentru Putrefactiune fermen-tatiune putride sunt conditiuni in afare de care DUeste posibile.

A ceste cdnditiuni absolut necesare, sunt :1. Oxygenul.2. Umiditatea.3. 0 temperatura mat radicata, 15, 35.4. Fermentul.

1. Oxygenul. Lesne putem intelege ca raportul ce exis-t a. intre principalele elemente chimice C. H. Az. S.Pb. etc. i intre oxygen, ast-fel dupe cum se afle incombinatiunele quaternale care constituesc corpurile mis-tre este ast-fel in cat e cu totul nesuficient pentru a per-mite acestor elemente a trece in starea liquide see gazse.

fiind-ce fermentatiunea ca resultat nu este alta decat ue oxydatiune a acestor elernente, intelegem uvoroxygenul este absolut necesar acestuI act.

Cadaverul nu este mort de cat nurnai raportandu-ne la viata 1117 personale, cadaverul ense este o fumede fiinte care treesc, este uu focar imens de viata i ac-

i

ea

www.digibuc.ro

36

thine, este o lume a parte 0 ea ast-fel . pentru a existaimensele specii de diferite individualitgti mycrozoologice

mycrophite are absoluta necesitate de aceste elemen-te de viatg, necesare fiintelor biologice ; ca ast-fel der cucat oxygenul va fi mai mult, cu cat reinoirea sea va fimai continua', cu atat actul de facig se va esecuta mai re-gulat 0 mai prompt, permitand o mai mare desvoltareacelor organisme care activeg putrefactiunea.

Pentru a resolve de o manierg certg, acstg cestiunes'a fgcut multe esperiente, multe cereethri, resultatul afost afirmativ i s'a probat absoluta necesitate a oxyge-nului in acest act.

(In ce ca4 o materie animalg pete se putrOescii ? Aerul,seq mai bine oxygenul seti, este el indispensabil pentruca fermentatiunea putridg se incepg i se persiste ? Ma-teriele care putre4esc in aer absorb oxygen i degaja acidcarbonic. Acestg oxydatiune i acestg departare de a cidcarbonic aunt necesare ? i).

Hildebrandt (citat de Berzelius, t. VII. p. 697) i deSaussure a observat cg, in gazul hydrogen, materiile a-nimale sii vegetale pot se putre4escg i se degajg acid car-bonic, der cg acstg destructiune molecalarg nu se pro-duce de cat asupra unei mininai quantitgti de snbstantg.Ea linceelesce iudatg i incete4g.

Dupe I. Lemaire, ging, muiatii ski* carnea pusa in ba-lone inchise, pline cu aer, incerca un inceput de putrefac-tiune, der nu se continug. (Compt. rend., t. CVII, p. 958).D. Pasteur, a filed eunoseut ci liquidele forte putresci-bile, cum este nrina, sangele, priimite direct in balene

1) Pe aceste date se bas60, procedeul Appert, el inchide her-metic substantele organice; putinul oxygen ce remane, este absor-bit gi inlocuit prin un eguale volum de acid carbonic. Ast-felse conservil, f6rte indelungat Ma a se altera, carnea, fructele, etc.

www.digibuc.ro

37

umplute cu aer ce a fost ma intitl calcinat prin tuburlde plating incdblite la rogd, putea a se conserva fgrg aincerca putrefactia i nal a absorbi oxygen in cantitatenotabild. Acest gaz nu este deci agentul necesar (? )sed chiar determinant al putrefactiei. Der, in contactulaerului, destructiunea materiel putrescibile se activg ; eafixqg cu rapiditate atunel oxygen, degajg acid carbonic,pe c'and azotul sed este in parte alungat, gi parte transfor-mat in Amoniac sed in Nitru. Ast-fel materia putrescibilgse distruge i scade in pondere cu repecliciune. Se pteconsidera oxygenul ca apt a activa fermentatiunea putri-d i a'i permite se urmgrescg fasele sele succesive, dr nua o provoca1).,

Am tinut se reproduc acest pasagid, de gi putin cam con-tradictorid, pentru marele veracilall ce contine in el. iaci am ocasiunea a observa cele 4ise relativ la modul nos-tru de analysd a faptelor chemico biologice.

Autorul se silesce a stabili dll oxygenul nu e provoca-torul fermentatiunel der e necesar. Lucrul este clar. Indatgce provocatorul acestul' act sunt infusoril ell ad necesitatede oxygen pentru a respira. El se nutresc cu substanteleproteice (lea nu gi cu cele ternare le asimilp, le ard

elimine4d ; acesta este putrefactia. Dar oxygenul ptedirect face Ore-care fermentatiune formhnd prin un gradde oxydatiune fermentul liquid, organic, dOr ne organisat,dupe cum am vNut in primele categoril a fermentatiunelor.

cand substante organice, auimale sed vegetale, pureself amestecate cu alte substante, gi humide, sunt in con-tact cu aerul, ele absorb oxygenul gi aruncg acidul carbo-nic, din acest moment ele ad devenit corpuri catalyticesd ferment. Acest ferment influente45, indatg asupra pgr-tilor contigue in acelag timp cu aerul ; din acest moment

1) Art. Putrefaction. Wurtz. Diction. par A. Gautier.

ei

www.digibuc.ro

38

fenomenele fermentatiund se grisesc modificate prin ac-tiunea oxygenulul, carele intervine directamente in tta du-rata phenomenuld, i este cea-ce se numesce putrefactie.

EVA ce scapg, autorul din vedere. i 1101 scim c putre-factia cadaverelor este nu fapt complicat care pe land,fermentatia prin organisme, varietate putridri trebue dei inproportiuni mai mid s admitem i putrefactia ne

cu ferment 1iquiT prin actiunea catalyticg, depresent'a cu alte cnvinte.tEste un amestec de douse ordi-ne de phenomene efectuandu-se simultane5 in acela cas.Putrefaction, .Nysten.,,

cMateriele proteice cele mai . lterabi-le in starea humid6, nu mai putreclesccand a fest uscate. lin 6re care grad dehumiditate, sd mai bine de imbibitiuneprin apli, a materielor proteice, este unadin conditiunile fermentatiunei lorl).)

Wurtz. Diet. putref. A. Gautier I.

2. Humiditatea. Este cunoscut din priucipiele ele-mentare de chimie c intre alte conditiuni relative la corn-binatiunea corpurilor este i humiditatea, solutinnea lor.Fermentatinnea nefiind de cat un act chimic de descona-binatiuni i combinatiunl ele nu se vor putea esecuta, decat atund cand gratie unifi liquid elementele vor puteafi puse in contact intr'o stare, (lea nu de divisibilitateeel putin de inmuiere mai mare, conditiune aprOpe sinequa non ; i care in chimie este consacratri prin vechiul

l) Pe acest system sunt basate conservele animale i vegetale :Fructe, legume, pastramk usertturi, la care se mai adaogl gi ac-tiunea stantelor antiseptici. Nota autorului.

ani-malisatri,

www.digibuc.ro

39

adaggio : corpora non agund nisi soluta. Humiditateamai are inch un rol important, ca relaxant, desasociant, aelementelor hystologice care constitue corpul. Este cu-noscut rhsi ch, atht pxygenul aerului insotit de vaporiide aph cat si acel ce resulth din descompunerea vapori-lor de aph', are o actiune mai mare, din punctul de ve-dere al actiunelor chimice. Lipsa de humiditate este atatsimtith in actul putrefactiunel in cat cadavere care dealmintrelea intrunese cele-l-alte conditiuni se usuch, semumifia4h, duph cum sunt exemple, in localithtile uncle ca-daverele sunt puse intr'un teren uscat, carele ca o spon-gie abseirbe ultimele particule umede evaporate din ca-daver.

Din contra hi Cimitirele situate pe un teren humedseti cadaverele chlute pe ast-fel de locuri se distrug cu maimulth inlesnire.

3. Temperatura mai radicata. Ternperatura estesi dansa un factor indispensabil al putrefactiunei ; vomvedea, intru cat pte influenta.

Pe child o temperaturh jsh sub 00 pte conserva in-tact oil ce substanth organich pe atht o temperaturh rh-dicath activezii pane la cel mai mare grad acest fenomen;temperatura radicath de tot, ajutath numai de un singurfactor, Oxygenul, pte distruge in un mod perfect oil cesubstanth de naturh organich; acest lucru cel mai ratio-nal si mai perfect va fi tratat in extenso in capitulul re-lativ la crematiune. Atunci se sureccith propriethtile si af-finitiltile intru atat in cat nu mai e necesitate de nici ofermentatiuue pentra oxydatie, ea se face de sine si prompt.

Temperatura jcish se opune prin dou'a cauze la putre-factiunea substantelor organice.

1. Prin aceia ch face imposibilh actiunea humidithtil,Mead adese ori ca apa sh trech in stare solidit.

2. Prin inghetarea, distrugerea seh paralysarea orga-

www.digibuc.ro

40

nismelor mycroscopice de nature, animale i vegetale incat face imposibile putrefactiunea inleturend principalulel agent, principiul putrefactiunel putride.

Gratie acestor done cawle in industrie se pot cu succesconserva substautele alimentare de nature' animal, tim-purl iudelungate; Frigorificulun vass5 destinat aducereicernei intre America i Europa p6te se aliment* piataParisului 1 a Londrel cu carne prspete din Brasilia itot acestei dispositiuni geologii datorese plecutele ocaziunide a vedea, in nordul Siberiei cete-va din cele mai fru-mOse eehantiline din graudisa Faune a epocel quater-nare I).

lntre 6 , 7 C. descompositiunea 'nitride in-cepe; ea se continue cu rapiditate pene la 20, 50 C.i merge scljend de la 60 70; la o temperature,ceva mai inalte incetecle,' a mai esiste, din cause ce my-crozoerele se5 mycrophitele incep a peri prin sicitate icuagulatiunea principielor albuminoide ce le constitue.

4. Fermentit Gratie activitetil i geniului observatoral D-lui Pasteur, fermentatiunea a intrat in adeveratele

fase. Astg-4I diferg ince, dupe cum am ve'clut,interpretatiunea ce se face acestui act. Presenta in aera germenilor de animalculi se5 plante mucedineie este tinfapt demonstrat. Aceste inoculate cadaverelor- sunt fer-mentul, causa cea mai active a esecutiunei sele.

cEl a reuit vorbind de lucrerile ml Pasteur sedescopere in atmosfere germenil acestor organisme, ger-meni care inOte in ea in o stare mumifiate i care ce4endin un me4i5 favorabil, ca spre esemplu in infusiunile orga-nice, se desvolt in organisme perfecte. Din acest mod de a

1) Pallas, descoperi intre ghetarii Siberiei corpur Intregi deMamuti a clror came se concervase Para, nici o urnA, de putrefac-tiune dupe mil de secole.

ei

www.digibuc.ro

41

vedea a eit theoriagerm theory cunoscuth de totli 1).Agentit carif provcd putrefacpiunea. Libieg, aplichnd

fermentapunilor putride, ideile sele asupra fermentatiuni-lor in general, admitea c'i moleculele complecse ale ma-terielor albuminoide sunt intr'o stare nestabilii de combi-natiune; &I, child ele stilt expuse aerului, alteratiunea pecare acesta le-o face se incerce provech la dnsele uli primhdescompositiune, urmath de o sdruncinare molecularli, achruia resultat este transformarea unei nuoi portiuni dematerie albuminoide iu compui mafi stabill. Aceste sdrun-cinare transmitnduse incetul cu incetul determinh destruc-tiunea intregei masse in producte maY simple, i pte chera se comunica la corpuri maY stabili prin ei insug, cumeste sacharul, i al provoca fermentatiunea, aprpe cumse intimplh peutru azot, corp necombustibile directamente,der care se oxydli in parte chud aprindem in Eudiometruun amestec de aer cu hydrogen. Oxygenul este deci pentruLibieg, ca i pentru Berzelius i pentru Gay-Lussac, agen-tul escitator necesariii inceputului oil chrel' fermentatiunisal putrefactiuni, i uestabilitatea proprie materielor al-buminoide de indath ce alteratiunea lor a inceput, esplich.destructiunea lor succesivh.

Oxygeuul dupe cum am ve4ut maY sus, nu va puteada natere fermentatiunei ; chnd ail fost incill4it One laroil ; sell filtratti prin bumbacq, uu o pte provoca.

Cu atht mai mult, acesth pretinsh, instabilitate a ma-teriilor albuminese, acesth tendintii de a produce combi-natiuni mai simple child ail fost o date puse la actiuneaoxygenului, este astiqf nimic mai putin de cat bine de-monstrath. Se ne aducem aminte ch D. Pasteur, conserveaprpe indifinit sangele in balOnele sele cu aer filtrat,

1 Asupra Methodei Antiseptice de tratament in chirurgie deDr. N. I. Russel. 1877. Pitesci.

www.digibuc.ro

42

i crt conservele de came Appert, bine preparate pdstreVd,gustul lor i compositia lor primitivd in timp de flecei mai bine.

Redi, a remarcat de mult timp c ajunge de a acoperiun gaz fin cu surfacia unei Infusiuni incd caldd peutruca ea se nu ptd, putrefia mai thrVid, sd cel putin pen-tru ca modul ei de alteratiune se fie complect modificatd,prin acest mijloc atat de simplu, de care Redi : (in-pedicd ouele insectelor a ajunge pene la ea). Condu1 deacstd observatiune prin experientele 1u Schwam care de-monstrp c aerul incillVit este improprid a face sd fer-ment* mustul, de a putrefia infusiunile, Schrder i Dusch,observard, in 1850 i 1854, cd mustul de bere, bulionul,carnea recentd, fiartd, se conservd, chiar vara puse in ba-lone unde nu se lasd a trece de cat aerul filtrat prinbunabac. Laptele, din contra i carnea fiird addogare deapd, s'ad putrefiat la experientele bor. Din acste obser-vatiuni contraVicdt6re aceti autori nu ail putut trageconclusiune. (Schrder Vice, trebue a privi aceste substauteactive (putrefiante) formate de germi organisati mycros-copici semdnati prin aer ? Sed mai bine este o substantdchimicd incd necunoscutd? Se ignorVd.) (Ann. der Chem.u. Pharm., t. LXXXIX, p. 332). A se vedea starea chestiu-nei in acestd epocd, Ann. le Poggend, t. XLI, p. 184.A se vedea asemenea nota, Ann. de Chent. et de Phys., (2)t. LXIV. p. 17, relative la esperientele lui Schultze, cai observatiunele analoge ale lui Ure, Journ. fur prakt.Chem., t. XIX. p. 186, i acele a lui Helmottz, ibid., t.XXX. p. 429.

Ast-fel era starea chestiunei child, in 1862 D-nul Pas-teur demonstr cu liquidele cele mai putrescibile, cum estelaptele, bulionul, se conservd iudefinit in balOne inchisein timpul ebulitiunei; neapdrat aceste liquide se se tiurtcat-va timp la o temperaturd de 1000 sett putiu mai sus.

aui

dicecd

www.digibuc.ro

43

A tuna vedem c aceste materii eminamente alterabilepot fi conservate in vase desehise, seri in acele iu carele-am fiert, si unde aerul 'Dote intra i esi dupe voe, cuo singurii conditiune c ghtul subtiat al balonulul se for-mec)e zigzacuri unghiulOse i se fie putin humide; asemi-nea eh' Angele, urina pe care le facem a trece din cor-purile animalelor in reservorie pline cu aer prealabil

pe urmh' 'Twit, se conserv h. aprOpe indefinit ; findcri de die ori este o putrefactitme sOd o fermentatiunese desvolVA in liquidul alterabil mycrozoarie si mycro-phite, a eiror activitate si proliferatiune sunt In raportcu activitatea fermentatiunel; ca. acesti germi, adusi deaer, pot fi opriti asupra unui tampon de bumbac, sedmai bine de praf de bumbac, sed asupra lamelor desachlir crystalisate in fiiT, lame, care redisolvate u-nele in Ether, altele in a0, permite a separa germenii,

examina, i al insemna ; in fine mergend mai departe,Pasteur ail anuntat cg fie care fermentatiune particulargcunoscutri One' acuma, este corelativil cu desvoltarea unuiferment seri germen specific aeestei fermentatiuni. (Ann.de chimie. et de Phys., ( ), t. LXIV, p. 5 i urnarttorelel.

Esaminhnd in sfiirsit phenomenele care se petrecd insinul aceluia liquid care se putrificA (Compt. rend. de l'Acaddes Sc., t LVI p. 738). D. Pasteur si eu dumnealui alti oh-servatori, all recunoscut, ell la inceput se vede aperendnisce infusoril minuseuli. &and sub formrt de puncte forte

inglobulate intr'o materie semi mucilaginosri, (zooglealchild sub forma de puuctuatiuni libere care cutreerh totilliquidul (Monas crepusculum, Bacteriums terroo). Aceste micifiinte privedri, repede liquidul de oxygend. In acela timp pesurfaciil se formectil un strat subtire, de mucedinee, demucori, si de bacterii, tote forte avide de oxygen. Aceststrat opresce cu tutu] s011 aprOpe cu tutu], ajungerea ga-zului in fundulti liquidului. Plechnd de la acest moment

in-ciIlit,

ai

www.digibuc.ro

44

acesta devine sediul a doug actiuni forte distincte, Vi-brionii a-6 succedat la Zoog lea, la palmele, i punctuatiunelordin interiorul liquiduluT putrescibil.

Ele par dupri lucrgrile recente (Beschamp, Compt,rend., 1870,1871, 1872 1 0. Grimm. Archiv. fr microsk. Anat. 1872, t VIII,pag. 514.) a nu fi de cht o stare de transformatiune supe-riOrii a punctuatiilor primitive. In interiorul liquidului,acesti vibrioni schimb in profitul lor materiale albumi-nOse, care, se asimilsi in produg ma putini complecti, incelulos insolubirg i in gaze putride, pe chtrt vreme pesurfaciii, mucedineile i bacteriele 'combureg forte multproduii acestei dedublh'ri 1 opresce trecerea oxigenuluiin actiuue, mai cu sem:1 cand acest gaz este iu quantifgtinotabile, distruge activitatea mycrozoerilor de la fund.De aci acest dubln fenomen aretat aa de adesea-ori, inputrefactiuni, a reductiunelor i oxidatiunelor simultauie.De aci nasce i explicatiunea, child oxygenul nu este for-mat in quantitriti iudestulgtOre, putrefactiunea pOteincep:1, ins5, nu se continue. D. Pasteur a ghndit c ac-tiunea vibrionilor trebue s4 se petreei ferit5, de aer, carenu este necesar de cat la intretinerea viete mucedineilori bacteriilor de pe surfaci:i. Insq D. J. Lemaire (Compt.rend., t. LVII, p. 958 :21 t. LIX. p. 696) a observat c un aecesmoderat de aer este necesar ca putrefactiunea se urme4ei sN. se cpmplecte4e. Acdsta se face in douse phase : incea din OA (poriodul foetid vedem cg se desvoltg. Ongla vre-o trei-cleci specii de infusorli, dintre care mai prin-cipale, descrise de Ehrenberg, sunt : Vibrio tremulans,lincola, subtilis, rugula, prolifer, baccillus In a doua phasii(perioda epuratiunel) ceste fiinte miel sunt distruse i in-locuite, prin materiT ver4I, decri putrefactiuuea are loc,la obscuritate. Acestea sunt mai cu senfa Eugleuce, Vor-ticelles, Protococus, etc. Insrl, acilea &ell' care acces deaer este necesar. D. J. Lemaire, a observat asemenea ur-

et

www.digibuc.ro

45

m'alOrele, dech liquidul a fost mai inaiute neutru, alcaliusell acid, se produce fermeuti i fermentatiuni diferite. Incele d'huth,ie doue casuri, ea este cuprinse de vibrioni ;in cele diu urm prin mycoderme, cum se forme4e pen-tru fructele sacharate. Ajunge ch,te-va milieme de un aciderell care i de o slabe proportiune de acid carbonicpentru a impedica desvoltarea infusorilor. Dupe D. Davaine,se pOte, dupe loc, desvolta diferite mycrophite. Putre4i-ciunele substantelor vegetale i a fructelor acide se da-toresce la Penieilium glaucum.

Alti fermerti umplu fructele sacharate, moi, compacte,i speciele lor se succed? en cet local se modifice. Ast-fel dar vedem c pe beba de strugure, a cerei pelite sedeschide, se produce mai tnti un burete cenuifi, Po-lyactis , i in interval de dou sell trei ile diferitespecil apar de culori roii, negre, verg ( Penicilium, Tri-choterium, Mucors ), cari tote excite i utiliscle fermen-tatiunea putridh a pulpel.

D. Davaine a numerat mai multe miline de vibriouii un mai mare numer inch de granulatiuni intr'o guthde snge putrefiat. Elill asemenea a observat ce (Ike sediludhi cu ape see cu serum aceste piceturh de se ngeea dilutiunea sll ajungh la un bilioniem, o phrticice dinacest liquid, ajunge pentru a produce accidente putridein shngele animalului in care il injectem.

Ast-fel iu general, produii putrefactiunei el singurise opun la desvoltarea acestor vibrioni ; de aci acesth sin-gurll iusemnare, cii tOte substantele earl absorbh gazeleputride, active proliferatiunea lor, i prin consequentedestructiunea materiel organice. Cerbunele de exemplu imncedineele de pe suprafacih, ajute mai repede la dispa-ritiunea materiel putrescibile. Dupe D. Jules Lefort (Acad.de med. de Paris, seance de 24 Fevr. 1874), phosphatele

www.digibuc.ro

46

terOse i alcaline sunt indispensabile la desvoltarea fer-mentilor, hind c e fortde mult proliferatiunea.

Diferiti vibrioni pot trili in snge i in diverse humoria organismului i a da nascere alteratiunilor lot.

0 gute de singe repede putrefiate, injectate unui ani-mal produce in general la el accidente de septicimie qisangele acestui animal devine mai virulent ca acelui d'hu-taiti subject. Coze i Feltz, Davaine, Chantreuil, Beg-mann, afirme c at1 recunoscut presenta vibrionilor insangele animalelor septicemice. (Bull. Acad. rued. 17 Septem-bre 1872, 8 Oct. 1872 i Deutsch. Zeitsch fur Chir., t. I. p. 4).

Chauveau, Chantreuil, Hater, ati observat ce leucocy-tele sangelui infectat, ae fost umplute cu granulatiunianormale, de aceia i pte se gesesc in numer indefinitiu lichidele putride. Accidentele atat de grave ale pyohe-miel see resorbtiunei purulente pare a fi datoritil la oputrefactiune a sangelui, luand nascere din cause analoge.In 1871 Liechlinghausen, Klebs. Waldeyer, ail constatatasupra cadaverelor pyohemici desvoltandu-se vibrionide iKlebs uu hesitese a dice ce septicemia este datorite in -troductiunel i proliferatiunei in &Inge a Mycrosporonsepticum. (P. Vogt Centralblatt, 1872, p. 690).

Yibrionilputrefacpunet sunt et de natura vegetala stianimala? Dup e Davaine Bull. Acad. med., (2 , t. XI, p. 742),aceti mid organismi par a represinta starea intermedi-ru a buretilor mai redicati. El le compare cuconfervele denudate a chlorophylei. Maniera lor de a secomporta cu reactivele, le aproprie mai mult cc vegeta-lele de cat cc mycrozoariele. Acidele, sulfuric, chlorhydricle disolve ; acidul acetic lucrede mai antai asupra cavi-tetei lor, pe urme face a dispare corpul lor Intreg. Iodulle colorede in brun, granulatiunile globulelor albe septi-cemice resistii la actiunea amoniacului i potaset

a Trebue ajutat ince cii ferberea la 1000 nu distruge

inferiiii,

www.digibuc.ro

47

dupe D. Davaine nicT virusul septicemiei, hid fermentulputrefactiunei sangelui. In fine, vibrionii trgiesc gi se nu-tresc, i aerul in mici quantiteti le este necesarirt (be-maire, Grunn).12.

Pe langg, cele patru cause cardinale, necesare putrefac-tiunei ea !Jae se mai fig ajutatg i de urmgtOrele con-ditiuni, in a face mult mai celerg, actiunea sea.

1. Am ar6tat ce rol mare yid temperatura ;putrefactia pte are loc intre 670 C.

Cu cat der temperatura va fi mai redicatg, mai dessustinute intre 30, 40,-+ 45 C. cu atat dnsa va fimai activ.

2. Starea eleetrica. Descompositiunea materiilor orga-nice se esecutrt mai curand pe timpurile furtuu6se.

Noi scim catrt influentrt are electricitatea din aer asu-pra combinatiunilor i reactiunilor ce se esecutg atat inpeturile gaOse ale atmosferei cat i la suprafata pg-mentului.

Oxygeuul din aer trece sub influenta trgsnetului, aschuteiei electrice, in starea de Ozon. Acest corp desco-perit i descris de Schambeim, chimist Elvetian, are pro-prietgti mult mai active ca oxigenul. El pare a fi oxy-genul condensat, activat in qualitgtile sale. Afinitateaface ca