ANUL XL Nr. 2816. 10 bani exemplarul (30 ban! un nr. vpchiti) RNA, 1- (13) IANUARIE 1887.

APARE IN TOATE ZILELER

ABONAMENTELEIn Capitali : Pentrn I an 30 leT ; 6 lunT 15 tél ; 3 itin1 8 letIn Districte t I an 36 lel ; 6 lunT 18 lei ; 3 hint 10 let.In Strain:It-ate: I an 48 let ; 6 luni 24 leT ; 3 lunt 12 leL

Director : D. AUG. LAURIAN

Pentru Abonamente, A nunciurl si Reclame a se adresa :In Romania : La administratinne, Passagiul Roman, No 3 bis, Bucurestl; sí la corespondentil ziarulul din iudele.In Paris La Société Harms, place dLI Bourse, 8.In Viena : La Heinrich Schalek, I. Wollzeile, 14, Binroul central le anunturT pentru Austro-Ungaria,In Hamburg : La Adolf Steiner, Gänsemarkt, 58, Biuroul central de anuaturt pentra Oermania.

A NUNCIURILE :Linia mIca pe pagina IV MI ittReclame pe pagina II-a 5 let Reclarne pe paema 111.a 2 Id.Scrisorile nefrancate se refusl Articolit nepublicatt nu se inapoiati.

Pentru insertit i reclame, redactiunea nu este responsabilL

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele stretne

Yiena, 10 Ianuarie.In sedinta de astäzI dupa amiazi a con-

ferintel pentru negocierile relative la con-ventia austro-romana, s a terminat desba-terea 01111 meritorie a proiectulul de con-ventie vamala i comeroiala. Delegatil ro-manl pleaca Marti la Bucuresti, numal mi-nistru Sturdza mal rPmane lu Viena. i re-prezentantil guvernulul ungar pleaca celmal tarzin poimaine la Budapesta.

Resultatul negocierilor de 0nà acum esatisfacator ; lucrul principal , cestiuneaclause) natiunii celel mal favorizate, nu vaIntêmpina dificultatl, daca tratarile de de-talin vor duce la un rezultat favorabil.

Reprezentantil guvernulul roman n'ailIncá instructiuni pentru aceste tratarl si deaceea e probabil, ca dupa do6 OptAmanivor veni iarasi aicl spre a relua discutiaspeciala a proiectelor de conventie.

Poarta n'a cerut explicatiunl printulul Ni-colae in privinta inarmarilor sale.

Noua Presà, Liberet atribue guvernululSultanulul intentiunea de a se adresa laImpOratul Germaniel pentru ca acesta sadesemneze un candidat la tronul Bulgariel.

Vona, 11 lanuarie.Fremdebnlau spune ca negocierile preli-

minare cu Romania sunt terminate. Proi-ectul austro-ungar a fost acceptat ca bazApentru negocierile ulterioare. Austria siUngaria ail oferit scutirea de impozite a-supra granelor si vitelor importate. In pri-vinta cererilor austro-ungare, delegatil ro-mâii aü declarat cá merg la Bucuresti sàcearä instructiunl si aú exprimat sperantaunel apropiate reluarl a negocierilor.

Tri privinta clauzel natiunel e.1ei malfavorizate, s'a recunoscut din arnbele Orocfi solutiunea acestel cestiunl va depindede discutiunile in detaliil a tarifulul vamal.

Londra, 9 Ianuarie.Asupra candidaturil ducelui de Leuch-

tenberg pentru tronul bulgar se anunta :Corespondentul din Londra al foil KolnischeZeitung telegrafiaza de la 7 curent : «La In-trebarea mea, dacä Bulgaril ar accepta can-didatura ducelui de Leuchtenberg, deputa-tiunea bulgarA a rOspuns afirmativ.» Kreuz-zeitung se exprima ast-fel asupra acestelcandidaturi : «Numele ducelul de Leuchten-berg s'a mal pomenit i alte d, dar nustim daca acum exista vre-un motiv spe-cial, de a reveni asupra

Londra, 9 Iaduarie.Deputatjunea bulgara a contractat aid la

Baring un imprumut cu 5 la sutAde 800 de mil lire sterlinge. De aci se ex-piica respingerea portofoliulul de rezboinde catre lordul Northbrooke, care e sefuleasel Baring.

Times anuuta : Gadban-pasa indatä ce asosit in Constautinopol a avut 0 audientala marele vizir, acuzand regenta bulgaracà intrebuinteaza poliie secreta, cà e ne-sincera, face intrige i ca dinadins nu lasaa se ajunge la o solutiune a crizel actuate,etc. ; din contra, cá atitudinea sa a fost re-cunoscutä de 14, afara de regenta bulgara,ca fiind impartiala.

Sir William White a primit confirma-rea definitiva ca ambasador englez ; el aavut o audienta la Sultan, care l'a primitin modul cel ma bine-voitor. Fata cu ti-rile alarmante din Candia Poarta are degaud sa trimeata acolo trei torpiliere.

Paris, 10 lanuarie.D. Goblet a primit pe delegatil bulgarl

cu titlu privat. El le-a spus ca n'are nimicde adaogat la rapunsul d-lui Floureus.Franta nu simte de cat simpatil pentru li-bertatea popoarelor, dar trebue sa sa ocupeinainte de toate de propriile sale interese.Deci nici uu interes particular n'ar explicamijlocirea sa in afacerile Bulgariel. Frantan'ar putea atninteri sa uite legaturile ceWiese pe Bulgari cu niste Puteri. cu careea intretine relatiuni amicale. Ea nu poatede cat dori o solutiune grahnica i favora-bila a unei situatiuul care astAzi este pentruEuropa intreagä o cauza' de turburare si deingrijire.

Bertin, 10 Ianuarie.Pare cá in cercurile diplomatice nu se ia

in serios candidatura printului de Leuch-tenberg, care acum cate-va lunl a refuzatoferirile ce i sail facut.

Viena, 10 lanuarie.Tagblatt spune ca negocierile incepute pen-

tru incheierea unul tractat de comercin cuRomania, aü luat o intorsaturd mai buna.

Remáne lucru sigur cá nici tin rezultatdecisiv nu va esi din conferintele actuate ;dar se vorbeste de un fel de arinistitin va-mal, care va permite celor do0 tr3r1 sarenoiasca relatiunile lor comerciale, papain ziva in care un aranjament formal vaconsacra reluarea lor definitivA.

D- nil Sturdza, Cantacuzen, Protopopescu,Badulescu an asistat astAzi la pranzul

precum i contele Kalnoky i dele-gatil austro-ungarl.

Serviciul telegrafic al Romaniel Libere"

Berlin, 10 lanuarie.o foae din Nuremberg pretinde a sti ca

d. de Bismark ar fi zis unor persoane dinjurul ski cd in Berlin exista o partida pu-ternick ale cärel tendino resboinice facfoarte dificila mAntinerea pacil i cA luptadin interior il creazA mal multe dificultádecat relatiunile ca statele vecine, ce eraildin cele mai satisfacétoare.

Madrid, 10 lanuarie.Generalul Carrnona, cunoscut pentv

deile sale avansate, a fost exilat in insu-lele Canare.

Regina continua a visita casarmele, in-sotitä de generalil Castillo si Pavia.

Madrid, 10 lanuarie.Polilia din Madrid a arestat vre-o douà-

zecl de indivizi, cafe fabrican i erniteanbilete de banca de cate 25, 50 si 100 francl.La el s'aii gasit o mare cantitate de biletefalse.

Roma, 10 Ianuarie.Se confirma stirea ca regele de Nyanza

a pus sti macelAreascA en o suta de Mauri.El a crutat pe misionaril europeni de

frica Germanilor carl sunt in Zanzibar.

Viena, 10 Ianuarie.Se comunica din Constantinopol

Noua Preset Liberec cá relatiile suut foarte a-micale 'nitre Turcia i Muntenegru i cá

A se vedea u1tIme stirI pe pag III-a.

Bllcuresji, 31 Decembre.

ceasta mângâiere ne-o aduce des-teptarea opiniunii publice, ce numai pare dispusa a suferi bunulplac al uneI carrnuiri apasatoare,nepricepute i lenese.

SA. precizam.In anul trecut am constatat

multa moliciune atdt in executivacat si in legislativa.

In anul asta, miscarea intreagaeste caracterizata printr'o iritatieisterica.

Cei nedeprinsi a gAndi linistit,a studia serios, a combina cu cal-eul si a trage conclusiuni intelepte,aü inceput sa se necajasca, sa im-provizeze in necaz i sa cada intoate excesele acestel obisnuintebolnavicioase de a discuta si de alucra.

Priviti activitatea finantiara, eco-nomic& si politica a regimului,pretutindeni veti constata acea iri-tatie febrila a unui organism is-teric.

Calamitatea agiuluI este 'comba-tuta cu emisiuni de renia; desechi-librul bugetar este meremetisitmomentan cu monopoluri impo-visate; politica economica este unsalt de la un extrem la altul; pro-tectionistiI tarifului autonom devinadmiratorii conventieI cu Rusia.

cu oamenii acestia, cari ne-stiind astazi ce fac, uita md,ine de-claratiile din .ajun, când vrei sistal la vorba serioasi sa le des-chizI capul ca sa priceapa urma-rile, retrial desarmat, cad: ta-bloul se schimba. In loc de oa-menI de deliberatiune, insufletide interesul public, intidlnesti nistesuferinzi de hysterismits tremens,care te lovese cu fraza delirantarnonopolizand liheralismul suprimalibertatea cuvêntultil

De cdte orI brutalitktile de pestrada, comise in BucurestI, la Bo-tosani, la Râmnicul-Valcei si laFocsani, nu s'ail transformat inbrutalitati parlamentare, sub pa-tronajul celor ce revendica numelede liberali I

Sunt bolnavI séracil, i boalalor a imprimat trasurI caracteris-Lice anului pe care 61 parasim.

Intreaga campanie administra-tivo-judiciara a atentatuluI de la4 Septembre a dovedit cat de acutaeste aceasta boala.

* *

In miscarea partidelor s'ad pro-dus, In anul asta, cdte-va fapte,peste care nu putern trece cu ve-derea.

Opositiunea represintati la ince-putul anului prin coalitiunea ab-stentionista , prin liberalil disi-dentI si prin junimisti, se man-tine, insa considerabil sporita. Cudeosibire numerul disidentilor dinCamera este augmentat i hotaritin lupta. Intre dênsii i junimistI,al caror liberalism constitutionalnu se mai poate contesta, s'a ope-rat o apropiere strinsa. Lupta par-lamentara a devenit mai viguroasa.

Efectele ad inceput sa se sirnta.In Camere, d. Bratianu are nu-

merul, dar a pierdut foarte multdin forta morala. In Ora, popula-ritatea betrânului este foarte slä-bitä, iar privirile opiniunii se in-tore spre ceI ce combat colectivi-tatea guvernamentala. Astazi sa" sedisolve Corpurile legiuitoare, nu-mai cu baioneta s'ar mai puteainjgheba o maioritate colectivista.

Lurnea este satula, si are cuvintde a fi ast-fel. De la nite nepu-

Astazi se incheie un alt an dinviata Statulul roman.

Ce va putea sa scrie in carteaRegatuluI român un cronicar cin-stit despre zilele acestui an ?

Fara indoiala ca ori-ce fapta îipoate gasi laudatorii ei ; s'ad ve-zut in istoria omeniril fapte dincele mai odioase , invèluite in a-pologil minunate de catre talenteelatite spre acest scop, dupe cums'ad vezut i critice pasionate Me-grind cu arta lucruri ce meritado consideratiune onesta.

Hotarit a me feri de aceste doeexcese, void cauta si astazi, cumam facut si in trecut , sa rerndidin rnarginile unul cronicar veridic.

Me marginesc astazi la liniilecaracteristice ale anului din careesim noi RomâniI, si-anume .110-mânii din regatul fiber si neatâr-nat peste care domneste RegeleCarol I.

Mai sunt Romani si sub st5p5.-niri streine ; ei sufer multe ama-run! ; dar ce putern face noi pen-tru dênsii acurn , decdt sa im-barbatam 14 rabdare?...

*

Putea-vom avea vr'un regret pen-tru anul ce dispare in cartea tre-cutului ?

Euí cred, ca da.Regretul este, ca s'a pierdut un

timp pretios pentru intarirea Sta-tului roman.

Avem urisá i o mângaiere; a-

tinciosi isterici la ce se maI poateastepta ?

*

Am cautat astazi a desemna fi-siognomia lui 1886.

&Ira indoiala ca, in sirul de lu-crári zilnice ale anuluI, s'aii faeutsi uncle lucrurl vredniee. Dar nu-mèrul acestora este mie i pierdutin gramada ineptiilor comise. Infigurile cele maI diforme se gäsescunele detaliI frumoase, dar nuaceste detalii constituesc linia ca-racteristica.

Void vorbi alta-data si despredetaliI.

Acum constat, cä esim dintr'unan spasmotic, in care ceI ce detininca puterea purtat ca nistedesordonat,I, pentru care putereapare a fi supremul scopin necazul lor, ad pierdut ori-cebusolä.

Când anul 1886 a fost atât depacatoS, natural ca avem multeurarI de facut anului ce vine.

cScapa-ne, Doamne, de foc, deapa, de cutremur, de boala reade ori-ce nlipaste»zicead bêtrâniiin rugaciunile lor.

Ce s'ar putea ura !Aril, dinpunct de vedere politic, pentruanul 1887 ?

Sa scape de colectivitate ?Lu-crul ar fi prel mic pentru o urare.

Din parte-mi a dori desteptareaconstiintei nationale asa in ail s&nu mai poata fi ea putinta, inlard, un guvern nevrednic de ma-rea sa misiune. Aceasta urare ofac naivaii. Restul va veni dela sine.

CRONICA ZILEIPrimaria imparte azi lemne saracilor

din Capitala.

Generalul Cantilli a cerut sa fie pus indisponibilitate.

Operatiile recrutárii, cart se intrerupseseradin cauza s6rbatorilor, vor reincepe poi-maine.

Romanal alla ca presedintele societatilprecupetilor, d. Tanase Petrescu, fost juratin procesul Stoica Alexandrescu, a fost in-sultat alaltaseara de un agent politienesc,in balul pe care l'a dat acea societatea laDacia.

Acelas ziarrafla cli prefectul judetulul Dim-bovita si-ar fi dat demisia:indata dupa ce d.

senator al cole,iuluT I alGianni s'a alesacelui judet.

Liberalul spune cä Dumineca 28 a luniTcurente, s'a facut in biserica Sf. Mitropoliia MoldoveT i SuceveT, hirotonia de archie-rea a prea cuviosiei sale archimandritulDosoteI Perieteanu, predicatorul Sf. Mitro-

poliT. Liturg&a i hirotonia s'a oficiat decatre I. P. S. Mitropolitul Moldomi si Su-cevei asistat de P. S. S. Episcopul de Ro-man, Melchisedec, si de I'. S. S. EpiscopulDunareI de jos, Partenie, precum clerul

catedraleI Metropolitane. Atari hirotoniifind rare si serviciul divin cu deosebitasolemnitate, pioii crestini s'ad grabit aasista intr'un nurar insernnat. Dupa. hiro-tonie, P. S. S. Episcopul si P. S. S. ar-chiereul Dosotet Perieteanu precum i multepersoane notabile dus la I. P. S. S.Mitropolitul MoldoveT si a SuceveT pentrua-1 felicita de ziva Sa onomastica.

Se aproba ca carte didactica pentru u-sul claselor secondare Manualul de grama-tick romana, partea etimologica, lucrata ded. I. Manliu, si se respinge gramatica d-luiI. Nadejde, pentru causele indicate in rapor-tul delegatului ministerului.

Nafiunea afla cá d-1 colonel Maican dela flotila nu va mat fi trimes, dupa cumera vorba, ca atasat militar la legatiuneamiliaria din Londra, si fratele stÍ colonelulde artilerie va fi mutat in locul coloneluluiCoslinski la Craiova.

Combaterea candidaturet d-lui Sion pen-tru Senat, de d-nii Maim], n'ar fi streinade aceasta disgratie.

Se zice cà ministerul de rezbel e decis aface ca cursurile scoalei militare superioaresa fie de 3 ant, in loc de 2 cum este acum.

Se zice ea, d. Ion Radoi directorul Re-vistei literare, s'a retras de la zisa revista

imprenna cu d-sa s'a retras cea maTmare parte dintre colaboratori.

In comuna Clejani din jud, Vlasca, amurit o femeie anume Anica v6duva inetate de 110 ani.

In otelul Metropole din fata palatulut sepoate vedea zilnic, de la 10 ore a. m.'Jana la 4 p. m. expozitia de tablouri a pic-toruluT i profesor al AcadernieI de picturadin Petersburg Ion C. Aivazovsky, cum siaquarelele pictorului Emil de Villiers.Intrarea in expozitie Un leii, in profitulsocietäta de bine-facere Elisabeta Doamna.

DECRETED. Lupu C. Costache. prefectul judetuluT Covur

este autorisat sg. gereze provisorid afacerileprefecture! judetultd Botosant, pAnd la numirea de-finitiv& a titularuluT, In locul d-lui N Rojnita, demi-sionat ; iar d. M. C. Miclescu, directorul prefecture!judetulu1 Covurluid, este autorisat sl gereze aseme-nea provisorid afacerile acelel prefecturl, pe tottimpul absintet de la post a titularulut.

D Costache Isicescu este numit In functiunea desub-prefect la plasa Racova din judetul Vasluid, inlocul d tut Stefan Racovita.

D. doctor in medicina George Iliescu se numescein postul de medic al plasel Teleorman, cu resedin-ta in comuna Balact din judetul Teleorman, devenitvacant prin incetarea din viat& a mediculul Cio-cardia.

D. doctor In medicina Dimitrie Florescu se numesce provisorid in postul de medic la spitalul dinTergul-Moineszl, judetul Bacäd, 'Ana la concurS, liilocul doctorulul Vorel, care rèrraue desInsárcinatde Indatoririle acestul post.

D. C. Climescu, profesor la facultatea de stiintedin Iasi, se confirma, pe un nod period de 3 ant, infunctiunea de decan al acelel facultati, conform art277 din legea instructiunet publice.

D N. Valcu, institutorul claset II scoala Nr. 2 dinprecum i d. institutor Dumitru Parvulescu

de la clasa li scoala Nr. 3 de baep din urbea Craio-va, actualt institutor! provisoril, se confirm& defini-tiv in posturile ce ocupa.

D. I. S. Teodorescu, actual institutor definitiv laclasa HI scoala Nr 1 din Pitesti, se numesce revisorscolar al judetuluT Vilcea, cu rezerva drepturilor cele are la catedra sa, in locul d-lul I. Cireg, pus Indisponibilitate.

DIN AFARARusia si Bulgaria

Deputatiunea Sobraniei bulgare se aftacum in Paris, unde, dupa cum se anunta,va fi primita deasemenea nnmal in modprivat de catre ministru de Externe. DinParis deputatiunea se va duce la Roma,Cat despre Poarta, ea pare a nu fi dis-pusa a primi deputatiunea ; din Constan-tinopol se anuntä cà marele vizir ar fi datsa inteleaga representantulul bulgar de a-colo, ca in nici o forma nu va putea pri-mi deputatiunea i deci n'are ce ctiuta laStambul.

2 ROMANIA LIBERA

Guvernul bulgar a respuns la circularad-lui de Giers printr'o note, in care sespune, ce regenta i actualul cabinet n'aaalergat dupe posturile ce ocupe, ci fate eapericolul, in care era Bulgaria, ag fost ne-voiti se respunde la apelul printului Ale-xandru. Regenta i minietrii aü fost celeu-ziti de speranta, ce in cate-va septemanivor putea depune sarcina guvernului inmeinile uaul print not) ales. In timpul pe-trecerg sale in Bulgaria generalul Kaul-bars n'a lucrat deloc se linieteasee spiri-tele, ci a atitat pasiunile partidelor ei a a-tacat eutpritetile bulgare Ca toate mijloa-cele. rieneralut Kaulbars n'a propus niel odate guvernului bulgar retormarea regen-tei ei a cabinetului pe baza tine fuziuni acelor done' particle din Bulgaria. Din dom.-.mentele anexate la note bulgard, reese dinnontra, ce generalul Kaulbars a combetutproedul formerii until minister fusionist.Note inehee declarand, ce regenta e tot-d'a-una gate se educ e. intereselor slatuliffbulgar orlece sacrificii personate posibile.

Plapurile rusestl In Asia..Cetre o Mae, polone se relateaze urme-

toarele din Merw

De la Septembre incoaci se concentreazenumeroase trupe in Merw, Samarkand eila granitele AtganistanuluT i e evident, cela prime-vare RueiT vor se neveleasce ininteriorul AfganistanuluT ei prin teritotiutpersan vor Manna epre Herat s,i golfulpersan, epre a ataca trupele anglo-indiene.Planurile ei impertirea maeglui sunt gatadeja ei nu ineape indoiaU, ce la prime,vara viiloare va fi resboi eu Afganil ii cuEnglejii, cari deasemeni fac pregetirl deresbol in India. Englejil ati cumpörat InPersia ca lae 40,000 eat spre a putea tinepiept eu cavaleria ruseasee, care e lazes-iate en arme nol ei are artilerie matte,eompuse din tumuli ware. Astezi Rusiadiepune in tinutul nostru de 60,000 oa-mbril infanterie; 40,000 oamenT cavalerie

.480 timari de camp. Artileria afgane nuepretamete mutt ei nu poate face mai tanniccontra tunurilor ruseeti. Din Orenburg $,idin guvernemintele siberiane vor mai sosipane la primeavare ca la 40,000 ()cementearl' vor sta ea reserve in Merw ei Samar-kand. In Bochara stati deja ea la 12,000oameni i vor min primi 8000 oameni dinSiberia, de uncle ag plecat.

ealeitt-

1. JAIN TIALIEVEIE

Ferica e cel care salutä vesel primulmoment al anului noti !

Trebue srt fil prea sceptic ca sfareitulunui an $i inceputul celui-lalt se te laseea total indiferent. Neaperat zioa de 1

ianuarie este ne-deosebite prin ea inseaTde toate cele alte zile, cari tree una dupe'attn. de Meta vreine i cari vor continuasA se urmeze Mee foarte multe vreme. Cutoate acestea e greg sà te sustragi iluziilor,SA nu simti ceva cand se apropie zioa a-nutuf nog.

Aceaste zi produce iluzia ce s'a ispre-vit. o perioade *I incepe o alta. Trebue sAIii prea inult amerit ea aeest inceput se teface sti te gandeati la noui amereciuni,pyea sceptic ea sA te lase indiferent. Ceimal multi dati liber curs sperantelor Iniitor.

De acea cei mai multi aeteaptä veseliprimul moment al zilef de 1 lanuarie, deacea salutarea In aceastA zi este : la multirun I

Atat mal bine pentru eel ce petrec ! Inmijlocul numai al unor persoane cu careeetI in relatiuni intime, dispuse toate a in-latura de-o-cam-date tot ce e neplecut, aee opri -asupra a tot ce educe plecere, oasemenea petrecere rupe eirul nevoilor cealeAtuese viata fie-ceruia, te scoate dinviata reale pentru a te face sA treeeff in-tr'o lame de iluzii. De acea, atat mai binede cine aateapte vesel,.cu paharut, plin primal,moment al anulni nog !

Si iar atat mai bine, pentru eine oferdei primeete cadouri. Un cadot de probe eese gendeete s5. 'ti face plAcere eine te iu-beete. Parale prepedite ? De ce ? Santmulte luerurl care nu sunt indispensabile,,pe car! nu le-a (ampere niel-o-date : le priemeeti cadore ei ast-fel iti procure matte-miri earl nu le-ai Ii avut. In schimb nudal altleeya, de cat acelael servicia, dal per-soanei lucruri ce '1 face plecerepe eare poate nu le-ar fi cumperat Mel o-date. Cadourile intesnese dar schimbul dinbiatie sentitnente, de bune servicii.

Ei ! dar; sunt multi cari aeteaptä cadaullecomie deg eadouri earl' nu sunt po-

trivite eu puterile tor. Atat mai rea pentrucI ! Pentra ce aeeetia sunt nenorociti detire, nu insemneaze nimic.

Vine acum ce e mai grea de justificat.--pentru eine nu a fost vre-o data sluge:ebaeeitsurile. Drept vorbind, lesand egoismul

- la o parte , e bine se procuri o multa-mire, ca o ocaziune atat de solemne cainceputul 'min an, acelora cari s'aa trans-

format in maeini ea sA 'ti educe multu-mirT in toate vremea. Mai ales servitoril !

Nu e vorba, alearge dupe bacaiee ori-eine se crede in drept se respundA pu-nandu-ti inainte vre-un servicig ce ti-a a-dus saa ar putea se 'ti educe, la imputarea ce i-ai face ce cereeete. Dar ori-celucru bun are ei partea tiff rea. Vrei seproduci o multumire unora i dal peste 1A-comia brutale a altora Se ne indeplinimdatoria fate eu unil i se ne fie site deceilal 1.

Cine poate se ia partea brine din toate,acela e fericit.

La multi aril !

MUNTENEGRUCitim in Le Temps :"De ciate-vc septeinani se pare ce Mun-

tenegral propus se intervie la rindulsee in complicatiunile balcanice. Nu maTe vorbei, in presa austriace ei engleze, decat de preparativele resboinice ale acestuTmic slat, care e numit cu drept euvéntfermentul furtunilor orientate. Se vorbeetede concentreri de trape la fruntarii ; deartnerl active, ce find a pane pe picior deresboid trupele principatului, reorganizatein eursul anului trecut ; iate ee un ziardin Zara, Serbski-List, care e conSiderat aft devotat printului Nikita, publice un felde articol manifest, in care atribue a-cestul suveran, tnisiunea de a reconstituivechiul imperid serbesc, aert cum existasub Stefan eel Tare, in mijlocul secoluluial 14-lea cand coprindea, afare de terileregelui Milan, Tesalia, o parte din vecheaTracie ei din Albania.

Inarmerile Muntenegrului presinte un in-doit pericol ea simtom ei ea fapt. Concen-trarea pe fruntaria Litnului a unor truperea disciplinate ei unite prin strinse legit-turi de rudenie ei de rase eu locuitoriT dinNovi Bazar ei din Plewlie, poate se deasemnalul unel nol insurectiuni a BosnieTHertegovinel ; aceste tea nu se siint binesub dominatiunea Austriel : voiajul de in-speetiune, ce l'a Merit pe acolo un membrudin familia imperiale nu lase Indoiale asu-pra stern' turburate a acestor (torte provin-cii, earl conserve pentru Muntenegru iubi-rea traditionale.

De alte parte, dace principatul inarmea-ze, dace el inarmeaze contra Serbiet ei nucontra Turcilor, aceasta provine de acolo,cai Rueil o permit ; legeturile strinse celeage Cetinie de Petersburg nu s'ail afir-mat nicI Mate mai bine ea anal trecutprin subsidiile ce printul Nikita a gesit inRusia, prin atitudinea pasive pe care a-cest suveran a fost obligat se observe inmomentul cornplicatiunilor bulgare. Daceel se prepare acum se urrneze acum oalte politice, causa e ce. el se simte auto-rizat la aceasta de Ruaia i protegiat de a-ceaste Putere contra riscurilor, la cart seexpune de partea Austria

ANUL NOUPe cand Wee miezu noptit intelnii, in-

tr'o respantie, pe Anul Noe ! Ieea dinteuncanal ei inteun coeulet vechie care se le-germ de bratul slab avea cojf de portocale,pera4i de carton stricate, decoratif i oa-reel. Era un betren scund, cu mersu unuivrejitor, zbircit, zgereit in doe, ei care, a-nevoie, mergea rezimendu-se intr'o coase inloc de baston. Imbrecat eu niete stofe pes-trite, betiiioase, sub care se cunoetea oa-sele lui de schelet, purta bijuteril taIe i

niete flori care se ofileaa, se imputeaa eueat peen mal departe. Purta o peleriemare, nerueinate, ea de fate, peste capalpleauv, un cap de mort groaznic de eritcare trosnea pe creature asta fireasee. M'a-propiai de el ei vrusei se'f urez band ve-nire, insA begai de seami cà era surd , cAera mutt, ei ed nu vedea de oare ce amen-doue orbitele erag goale ai negre, ai senilenag eu niete genre Oarnenii care treceailel cunoseurA ei se luare dupe el.

Numal de cat se formare o multime e-norme, se indese in spatele betrenulut seimbranci ea sgomote marl de multinae, fie-care intinzend bratele, inettendu-se in \Th.-fat picioarelor ea MI vaze mal bine. Ininultirnea asta erag numal niete beeti, cle-ment zdrentoi, fete palide, slebite, pustiitede foame ei de suferinte, frunti cu cute a-marnice, gorl incretite de disperare, spetezdrobite de poveri prea grele, piepturi carearetaa rana din care curgea sangele. Dintnultimea aceasta gaffitoare, convalsateneagre ca un eer al lui inane, se ridice un'Opet de rugeciane saaiitor, pe urine buzeleflescAire golul, pumni care parinia ea oa-sele uscate strenserA vezduhul. Betriiorulinse nu se intoarse. Ii vezu de drum, cupasu'i tremorat, neauzind nimic, nevezendDiane, Wend se resune casa pe pietrelest radei.

De odate un alt om, un fel de twin cu

fruntea joase, ea fate stupide de idol in-dian, pocit cu picioarele'i prea langi i cubrat,ele'T prea scurte, aperu in mijlocul stra-del. Genuchii lui begati in neuntru, mai-nele'T pocite, buzele'l murdare eradtejite de prea matte serateri, cachil, ca i mainile i buzele Hrisroailor deipsos ei a sfintelor vopsite care, in biseri-cite de la tare, fac minuni. Il mai intalni-sem de mat multe ori acolo uncle prostiaoineneasce atrage cu preferinte multimileextaziate. El se ducea prin adunerile poli-tice, prin saloane, in teatre, in ministere,in cabinetele scriitorilor, in atelierele pie-torilor, in budoarele fetelor, in lezile ban-cherilor, semenand pretutindeni eu prisosfaptele rele, alegend pe eei mat dobitoci

pe eel mal vetemetori pentru ea selinabogeteasce, onoreze, silind pe lutneadomesticite de el se admire pe idioti i pepungael.

Multi oameni se sugrumase unil penumai ea se se poate apropia de el

mal malt; ea se ingenuche inaintea lui, easA'l eerute picioarele'i murdare. Lumea ilzicea DumnezeulSucces adore. S'a-pot avea pe corp mirosul tematei care seardea pentru el, ei umezeala buzelor carese lipisere pe el, lacome de el.

El incepu se goneasce cu bjeiul pe mi-eeil care se rugaa de betritor, pe urine elluà pe acesta de inane ai'l dose intr'o piateplinA de lume, i pe care niete idoll mons-truoel o Matinee. sinistru. MA Mai i eg dupeel ei privil uluit.

Lumea asta era foarte ciudate. Din toatefiintele intrunite in spatiul acesta i in lu-mina asta de facie versate de idoli, nu eraunu mecar ceruia se mil lipseasce unmembru important. Unii se plimbaa lArAcap ei decapitarea asta perea cA nu'I su-pare ; altii n'aveaa brate ; unii umblaa farepicioare ; alta se legenag pe niate eoldurfcare lipseag ; i Ma de smile o multimede pantice mojice, care se intindeag, seingreeria, se umflat, se ridicag ca niete ba-loane de cauciue. Toate lase crag foartebine imbrecate ei mi se Oyu el. era preavesele ei prea despretuitoare, fAre se bagede seatne negreeit infirmitetile lor grozave.Cu gleeful cunoscui figurile acestea fAtA

aoldurt trunchiurile acestea WA cap, pan-tecele acestea fare picioare, vezui ceDumnezeul-Succes dusese pe betriior in doemenial lui. Vezul pe minitnii asupritori,pe magistratii venzetori, pe cusietori, pe co-medianti i pe proxenett vezui pe financi-aril pe care'l tärnâe lumea, ingrAeati dinruinele gremedite de el, pe elegantii pe care'I celebreaze lumea, i care'el pletescarnantele i cravatele cu banil furati la jocevezui pe scriitori, earl se zinuciaii pe cion-turi negoase, eu gura aproape de mocir-le, pe poeta aclamati cari se tame ,

pe nisip, ea niete ritne, pe artiatiitriumfetorT earl n'aveag ochi pe fate lorrece ea un zid, nici inime in piept, care eragol ea o plosee beute, II vezul pe toil, (MA-O. toti eraa aerate'. Nu lipsea niel uuu.

Mal matte personagii, vagi i frumoase,care se inverteaa pe dinafare, voire se pe-trunze in multimea trunchiurilor ilustre ai apantecelor fericite. Inse fiind-ce. unif face-sere fapte frumoase i altil eraa ()animist'einstitt fure fluid uiti, betuti, celeati in pi-cioare, goniti.

Atunci DunmezeuSucces presinth ale-eilor pe micul Wren :

"Fetii met -- zise el pe and toate pan-ticele, Amite trunchiurile, toate picioarele seuitaa la el, incantate ei respectuoasefetii meT, iace Anul Nog! Il vedeti! sea-merle leit eu anal cel vechi.

Uitatl-ve la ochii lui, nu vede, la ure-chile lui, nu aude, la gura luT, nu vorbeete.Mort chiar de cand s'a nescut, ceasurile,zilele, lunile cari vor trece peste corpul lufde schelet n'ag sal invieze. Are se. umblecu pasu lui maeinal, tot-d'a-una acelaei. eieg am se fig lange el ea se'T indreptPrin urmare nu aveti de ce se are temetide el are se ve fie bun ei nu in somnuldomnii lui poate incolti revolta.d'aci itiainte dupe cum ati trait ieri, dupecum ati treit yeenic, i lesatt fArà remue-care ai faire rueine,. se vie la vol triumfu-rile, vanitetile averea. Coasa lui nu e oamenintare de cat pentru eel mici et pen-tru nesocotitif earl ar voi se'rni violentezehotdririle mete; pentru vol este o jucerie.

"S'apoi, nu sunteti protejati chiar de mat-time, aperati de toate institutiunile sociale,feriti de religil ? i toate acestea sunt ispre-vile mete. Eil eunt adeveratul creator alMina i euflarea mea este pretutindeni. EAinspir pe politic, pe preot, pe soldat, ei plecin fata mea pe multimile oprimate i tempitede mine. Credeti dar ed ea aei lesa secrease& o literature care'nalte ei scapespiritul, o artA care de sensatiunl de infi-nit, ei viziunile unui ideal super:or unde()awl poate se se regeseasee ei se. se real-cereasee ? Nu, dragi mel : In ziva candproetil i pehlivanii n'ar mai fi stepant s'asfireit ea mine. Prin armare, nu ve tetnetide tannic rideti Anilor cari tree ei se ur-meriza. Ef es din fabriea mea veenice, eipoarte, mareate pe umeri, initialele metecari strelucese in creatiune, fac sA paleaseeorbitoarea lumina a soarelal ei a lumii, eisting strelueirea dulce a stelelor.

Al unei se tecu o gelägie inane. Strigatelede Ura se suire pane la cer i pe armenu se mal auzi de cat zgotnetul buzelorcart fleeceiaa pe corput uriaeului intins petronul sea, dupe cum s'aude buzele evlavio-ailor in bisericile inisterioase, flesedind peicoana venerate a micilor Hristoai.

Virsta Suveranilor Lumii

MO, dupe almanahul din Gotha, virsta,la 1 Ianuarie 1887, a *efilor itnperielorlumiT :

Wilhelm, imperatul Germaniei . 89 antPapa Leon XIII 76Wilhelm III, regele, Terilor de jos 69Carol Ill principele Monaculul 68Victoria, regina Marei Britanii 67Petre al II-lea, imperatul Brazilii 61Frain, Josef I imperatul Austriei 56Leorld regele Belgiei . . . 51Ludovic I regele Portugaliei 48Carol I al Romaniel . . . 47AbduleHamid, mare sultan . 44Humbert regele Belief . . . 42Alexandra III Itnperatul Rusiel 41George, regele Elenilor . . 41Milan I, regele SerbieT . . .

Si regele Spaniel in virstA nurriai decate-va

PARTEA SrfIJNTIFÌCÀALERGATORIT

Ziarele streine anunte ce una din cele-britatile sportutui pedestru, d. Firmin Weiss,a sosit in Paris "ea se expue in fata uneicomisiuni militare foloeul i aplicarea me-todi sale in profitul catenate franceze inexpeditiile depertate., Fare a .admite, cumareaalul de Saxa, ca resboial este numcain picioare este inse foarte sigur cA indemnut la urnblet a fecut se se caetige multevictorii faptul a fost probat, bunioarA, dearmata turceasee , adese ori victorioase cutoate inferioritatea el de armament. Napo-leon, este adeverat, n'a Rent niel odate matmalt de 86 kilometre pe zi (ei ince numaleu o jutnetate de divizie). Actualmente, ge-neralul Lewall, care este mai pretentios,nu cere de cat 24 kilometre. muse nu tre-bue Inlet ce soldatul este incereat cu a-proape 20 kilograme.

La cel veehi alergerile erag la cinsteinane feceag dupe cum se etie fon-dul programulul joeurilor olimpice. Poetiigreet' celebrail pe alergetoril celebrii : Aliilea picioarele ueoare, i Lades al cdruipeel nu lame nici o urmA in nisip, *. a.AtergAtoril Eta cea mai mare importante in-nainte de nerfectionarea mijloacelor de lo-comotiune (care se geseete i azi in uneletert) In veacul de inijloc, zice d. Kerlus,erae familif de alergetori vestiti p'ale cerorservicii ei le dispetag nobilii. In sfireittoate lumea cunoaate, azi, isprevite aler-gatorilor arabi i nubiani.

lase in Englitera sent azi mai infloritoarealergerle pe joe. La ast-fel de alergeri setae chiar i prinsorT ; in Londra se orga-niseaze neincetat lupte 'Mere campioni, pedestrians, alergetopi de profesie, foot-mens..Alergetoril greet romani ei persani feceagin 24 de ore ce inezie de 200000 de peatIn zilele noastre admit s'a dus in 5 ziledin Paris pane in Geneva, fecênd pe jos546 kil. Cepitanul Baraelay a fecut o mie demile intr'o mie de ceasurl; Haezel 60 mile in6 ceasuri ei 44 minute ; Sunders, 16 kilom.intr'o ore i jumetate ei 31 in 3 ore. To-roused, 161 kilometre in 12 ore. 'Thetalurnea a vorbit acum in urine de vestitulcepitan Weston, care e In stare se face 80kilometre pe zi in tiny d'o sate de ziled'arendu.

El bine ! Weston a fost intrecut In iu-teale de un Yankee, O'Leazy, care a fecut520 mile In 6 zile ei a pierdut 8 livre dincarnea tut Jules Vallee a descris cu vi-goarea lui obianuite sfidarea aceasta, In-tr'un capitol din scrierea sa Rue 4 Londres.Mamie scriitor socialist geseete acolo nuetia ce vast ca spatiul : 'Fie-care greuntedie ceasornicul de nisip, (sablier) este unvrejmae care trebue zdrobeeti sub pi-cioare'ti ; va trebui se mergi, sA mergi me-ree, tere regaz, fere tinte, (ere miragial,

In Italia, mal multi ofiteri din ecoala mi-Mare din Modena ag Meut aerial in urinecurse nespus de tune. In Franta sportulpedestru este prea putin la onoare : nu'lvezi aperand de cat Ja Ipodrom ei la ser-betorile publice sub forma de om -locomo-

om-vapor, otn-scintce, a. Ast-fel unuldin aceati oameni-Jenomene (corn i-a botezatfoarte bine d. Guyot-Daubès) a fecut, in-tr'un ceas i einci minute, 25 kilometri.A. Milne-Edwards, zice, undeva, eh ceamai mare iutealA ce cunoaele el este de 9tnetri pe secende, sustinute in timp de 2minute. Alt-ceva, intr'adever, este eursarepede ei curse prelungite. Se poate chiarzice ce este un fel de antagonism intreaceste_ doe spiuri de alergeri. Campionileel' alai vestiti nu sunt acel care merg mairepede....

Sportul pedestru este dintre toate spor-tulle acela in care dispozitia individuateare mai patine inseinnetate i unde izbue-neete mal mult trebninta indeinnu10. Maiintii trebue eliminate din corp gresitnea,pentru ca sistemul muscular se se poatedesvolta, fere piedice, intr'un organism u-eurat de ori-ce greutate nefolositoare. Ali-mentatia alergetorulin va trebui dar se fieazotate i prea hranitoare sub un volurnmie ; anume : cernuri roii, oue crude,prea patine, 'Mine i prea patine beuture,Se mal adaege acestui regitn: purgativaile,Mile de abur, frictiunile i matagiul. Insfireit, alergetorul practice exereitiul subtoate formele ei se obienueete cu incetul la

umbletul silit. Inainte de alergare trebuese ia escitante, cafea, bulion, ciocolate.Peruvianii mestece coca, Tirolienif iaü dozalor de arsenic. Foot-men-i englezi se mul-tumese cu ceal i cu paine prejite, ceruia'T atribue puterea atatetoare pe care o areovesul asupra solipedelor.

Alergetorul trebue se fuge d'a respire pegurA. Pentru aceasta el trebue se tie inglue o pietricice, sae, ca. Nubianul, un sanebure de curmale care se vede ce, are vir-tutea d'a potoli setea. Prin indemnul pro-gresiv pedestrianul ajunge, cut incetul,desvolte indestul plernanif, pentru ea joeulaeestor organe, indestul de crescut, se a-junge pentru enorma sporire a mieceriloreirculatoril. Ca (Input acesta, palpitarileinimi ajung putin sitntitoare, ei congestiu-nile se inleturA din diferitele organe e-sentiale.

o multime de conditinni influenteaze ne-greait, asupra iutelii ai asupra prelungiriimersului : ritmul tobeI or al trimbitei, for-ma incelteminiet eroiala hainelor, *. a .....toate, ea se zicem ast-fel, ag insemnetate.Fie-care alergetor are obiceiul luT in pri-vinta aceasta, dupe cum fie-care tenor aresecretut lul special ea se 'el pestreze ovoce pure. Inse, in genere, un foot-men,trebue se poarte flanelA pe tot trunchiul,sA aibA o imbreceminte ware, i fareniel o stricturll, cum zie Englejil ; pantoficu nojite, fere tocuri i ferà cue, unse pedineuntru cu o unsoare In sfirett, in tim-pul fugi, trebue imobilizat cat mai multpieptul, fixAnd coatele de corp, mAinileinchise.

Atitudinea aceasta impiedicA junghiuriledin laturi, care se datorese mimaI mult con-traqiunilor repetate ale diafragmelor decat actiunei mal mutt sag mal putin fabu-loase a splini umflate.

Mersul este pentru tinerete arr exereitiaactiv in aer, pe care totl igienietil Il reco-man* ratter cA desvolte pieptul, stimu-leaze eirculatia, sporeete fortele nutritive.Ba chiar invioreaze ideile, cum a zis foartebine Jean-Jacques. Urnbletal este eminamentepreventivul anemiei, al dispepsiet al flisielei al tutulor boalelor care yin din lipsa deechilibru nitre prirnirile ei cheltuelile econo-miel animate. Curse exagerate posede totueiinconvenientele avantagielor sale (oyni meda-yli(:z ha il suo reverso). Alergetorif sunt expueise moarA de odate, prin sincope, din iniindsilit4, oboseale. Escesele musculare producintr'adever in organizm tutbureri hirniceadinet earl strivese inima altereaze com-pozitia normale a sangelui. Ast-fel aü muyitera de la Marathon ei de la Friburg.

Alergetorif sunt supuei la diferite alteboale ; herniile, astina, seuiparea de senge,slìíbiciunea exagerate, afectiunite crunte pri-einuite din recirea sudorii ei a intempe-riilor meteoriee (reutnatism articular, bron-hite pneumonice).

Dr. E. Monin.

ECOURI STREINEo foaie medicate internationale relateaze

urmetoarea intamplare :La 8 Septembre trecut doctoral Frollo

din Cannstadt fu chemat la o facere dincomuna Windward. Casul era gray ; ma-ma In pericol de nioarte. Spre a o seep.,trebuia sacrificat copilul, care thud in-tr'o positie anormala niel nu dedea semnede viate. Medicil amputa. un brat al copi-lului apoi totul merse bine ei copilul re-inase.;in viata. Ajungend la versta de 23 aul,acesta intente proces doctorulul, pentru cei-a teiat bratul, zicend cA s'ar fi pututeaate fare amputatie ei decl pretindea odespegubire. Tribunalul fuse i-a respius ce-rerea in urma unul avis din partea a dolmedicl speciall. cari aa declarat, cA in acestcas medical n'a comis Mel o greeale laarta sa.

Journal des Débats povesteste despre sec-tele mistice, carl Mntue Parisul, numin-du-se dupe misterele indiene ei egiptene.Mal intel nareaze despre un domn marchiz,care a trecut prin multe metarnorfoze. Elera fiul unul medic alienist, care l'a inchisla 13 ani intr'un penitenciar. Aci tinerulpovestea ce dinsul simte in sine sufletullul Orfea i ce va mintui lumea. Mal bar-ziii el fugi, se duse la Jersey, unde devenimagnetizor i spiritist. Feat catc-va lacer-celi de somnambulism cu o fate, pe carein cele din urine' inaelend'o fugi, i dupecet-va timp se intoarse in Franta, unde 'in-cept a se produce ca vrejitor, profet, mis-tic, poet, compositor, etc. Dar mal mult seIndeletnicea cu fermecarea femeilor credule*i isterice. In fine avu norocul se dea pesteo coutese, cam betrane, dar cu banl, cucare se cesetori. Cu banii "centese1 el sepuse a fabrica diamante ai a intreprindediferite industril ciudate, pane ce sotia sait sili sä se lase de atatea cheltuell i secaute nemurirea Darnel in literature !

Gladstone. Numele lul Gladstone areince un sunet fertnecetor in literatura et).gleza. Pentru un articol al sea publicat in.Vinneteenth Century, i s'a numerat suma de50 lire sterlinge saa 6250 franci !

Sinucideri.Iu anal 1886 numerut sinn-ciderilor lu Vieua a fost mal mare de cat

in orl-ce alt an trecut. luat viata debund-voe 358 persoane 5i anume 280 Mr-batl 51 78 femei. Intro sinuci51 a fost unbdiat de Il ani i un mo5neag de 83 anl.Causele principale aú fost 5i de astd-datdmizeria, apol aberatiune mentalä, amor ne-fericit, betia, etc. Cel mal mu1t1 spAn-zurat 5i anurne 1'29 indivizi ; altil tire-cat, Imputcat, etc.

tin bäetel 5i o fetitd, cari sunt obi5nuitisd se joace impreund 5i carl trdesc in ceamai- perfectd intelegere, sunt surprin4 trd-g6adu'51 paline i ziandu'51 vorbele celema1 unite.

Muina unuia din el Intreabd- Ce faceti acolo nenorocitilor ?E1 se opresc, zimbesc i rdspund :- Ne jucam 'd'a bdrbatu cu rrevasta.

4E01-

LOTERIA A TENEULUI

Persoaneie cad s'ag presentat cu biletelecastigatoare la loteria Ateneului sunt :

Fratil Eschinassy din Craiova biletul Nr.361,578, lei 100.

Matei PArvulescu biletul Nr. 297703,lei 500.

Dumitru Constantin Ciocianu din judetalplasa Camputul, (Murrill GrindasT,

biletul Nr: 451,669 leT 500.Marita Grigore, servitoare, biletul Nr.

213,857 lei 500.George Vlad, render, biletul Nr. 315,753

lel 100.Grigore Manolescu, artist dramatic, bile-

tul Nr. 210,233, lel 500.Carol Ponici, functionar ,

385,826 lei 500.Cornelia BAlteanu, student, biletul Nr.

158,070 lel 100.Alex. Gr. Ionescu, bancher, biletul Nr.

430,699 lel 100.Nicolae Badeseu-Rosiori, student, din co-

muna Alexandria, biletul Nr. 445,234 lei 100.

biletul Nr.

TRIBUNALELE STREINE

ROMANIA LIBERA

se planse, ea de obicel, de lenea fdrA leaca nevcsti sale.

- o sd nè scol, dacA ml-o plAcea ! -zicea ea.

- De voe orT de nevoe ai sa te scoll !zise bdrbatul.

A doa zi, flind-cd ea vrea sA stea Inpat, el o zmuci afarit.

Femeea se scoalit §i arde o palrnd bAr-batuluT. Macelarul, nebun de necaz, ia uncutit 5i, cu toate tipetele, plAnsetele i i u-gAciunile celor trei fetite, êi tae gMul ne-vesti. Ea cade. Vion fuge speriat. Fata ceamai mare ia pe surori de mand, lunecdin lacul de sAnge §i cade neinsufletita Ian-gA cadavru murni.

Sufletele acestor fiinte nenorocite suntInca pline de spaimA : nieT la instructie,nici la judecatä n'ag putut deschide gura.

Vion era orn cinstit ; fAcuse fapta astain ametiala sup6rdrii. Insd juriul nu l'aachitat. I-a dat circumstante atenuante 5il'a osindit la 5 ani de recluzie, minirnulpedepsel prev6zutd de lege.

Mitoelarul din Saint Denis.

Crimele urmeazd una dupit alta si seaseam6nd. : ieri se judeca o femee care o-morise, cu un glont de revolver, pe bAr-batul s6g ; azi se judecä un bdrbat care§1-a sugrumat nevaqta.

Vion insA nu era orn r60, nicl violentmdcar. Insd nu trebue mult ca tiara sel-baticd din noT sit se de§tepte.

Se insurase din dragoste, acum catl-vaanl, cu o femee care'l fd.Cea mult sa su-fere : era lenese, murdard, artAgoasA, co-chetd.

Necontenit se certag. Femeia da in bdr-bat si el, sigur de puterea luT fiind, se std-pAnea tremurAnd. Copii cre§tead in iadul6sta certatT de unu, batuti de altu, de

Vion era din fire cumpdtat. Sup6rdrilecdsnicii 61 aduserd la betie : se intunecd,§i sAnatatea i se subrezi.. Se supdra usor,tacea, avea izbucniturI de necaz i pe urmAplangea.

In cele din urtritt s'asezase mAcelar inSaint-Denis. Supdrarea lui mai mare eracd nevasta sa se ducea tarzig dimineatain contoar, spre marea neplacere a muy-teriilor. JupAneasa Vion nu vrea sd se in-vete minte.

In ziva de 2 Septembre trecut bArbatul

-41.0111--

DIN TARAIasi

Anica Stefdniu, servitoare la d-1 avocatNieolaid, voind sA facd foc cu gaz, liqui-dul s'a vdrsat asupra halnelor eT, cart luAndfoc i-a cauzat arsurl grave, ast-fel cd dupd.24 ore de suferinti grozave, femeia incetddin viata, in spitalul Sf. Spiridon

-*AC-

Serviciul telegraflc al ,,lionfauid Libere"

Madrd 10 lanuarie.Mfnisterul de resboitl i apitanul gene-

ral al Madridulul vor lua mdsurl euergicecontra propagandei partidelor revolutionarelu garnizoanele capitalet.

Mai multd sergenti din regimentul de ca-valerie a garnizoanei din Barcelona ag de-zertat, spre a scdpa de urrndririle ce erailsd se Indrepteze contra lor. S'ag luat pre-cautiuni neuzitate in arsenalurile din Car-tagena, Ferol 5i San Fernando.

Buenos-Ayres, 9 lanuarie.Epidemia holericA e stationard la Buenos-

Ayres ; ea cre5te in Tucuman.

Petersburg, 10 Ianuarie.Noul candidat la tronul bulgar, ducele

Nicolae Maximilianovicl de Leuchtenberg,locotenent general In suita Tarului, est fiulducelul Maximilian de Leuchtenberg, fostmaior in suita Tarulul Nicolae, 5i al flicelacestul Tar, Maria Nicolaewna.

41Rift-

dactiunea Romeinului, conditiunile nou-lui serviciil telegrafic. De la 15 alelui Ianuarie, sapte jurnale vor aveaun nog servicin, pe carel spergm malcomplet ì mal nepArtinitor.

La ministerul roalelor se preparAo noug. expunere de motive la pro-iectul de lege asupra invgtAmintului,in care se réspunde la argumentarilecelor ce nu primer: suprimarea con-siliului general, modul de numire alpersonalului didactic si disciplina cor-pulut 1nvèlAtoresc.

MAI NOUAstAzI s'a tinut un noü consilig de

Fruntile par tot incretite.

Maine inceteazA vacantele judiciaresi scolare.

D-na Constantinescu, directoareascoalei de fete din Câmpu-Lung, a in-cetat din viatä.

Fratii Orovenii s'aù prezintat as-tag la iedacçiunile ziarelor, cart ailluat cauza nevinovAtiel lor in mankspre a le multumi.

Printul George de Leucthenberg,despre a cArra candidaturA la tronulBulgariét s'a vorbit cu oare-care te-meiti in zilele trecute, este nepotulprintului Eugenie de Beauharnais §iprin urmare strAnepot al frumoaseIIosefina de Beauharnais, care a fostimperateasa a Francezilor.

Eugeniti de Beauharnais, -copildin prima cAsAtorie a Iosefinel. Tas-cher cu vicontele Alexandru de Beau-harnais,- frate cu Hortensia de Beau-harnais, sotia lui Ludovic Bonaparte

mama lui Napoleon III,- primide la socru-séd, regele Ludovic alBavariel, titlul de duce de Leuchten-berg si de print de Eichstaedt.

AI doilea fig si unicul sgti mos-tenitor, Maximilian, duce de Leuch-tenberg §i print de Eichstaedt, luAIn cAsAtorie pe marea ducesA Maria,fata TaruluI Nicolae I, deveni Al-tetA imperialA qi general-major inarmata ruseascA; copii seI, crescut1 inreligiunea ortodox6, poartA to0 titlulde AltetA imperialk

Printul George este cel maI mic dinaceastA cAsAtorie, are doi fratt printilNico'ae si Eugenitt i done surorl,printesele Maria si Eugenia, una cA-sAtoritA cu printul August de Baden

cea-l-altA cu printul Alexandru deOldenburg.

Printul George, care e acum aproa-pe de 35 de ani, si se g seste general-major in suita Tarului, a avut de so-tie pe ducesa Tereza de Oldenburg;acum e veduv.

Ziarele opozante, cari pgrAsesc Agen-fia Havas, ag. stabilit a-searA, la re-

Art. 72. Pentru prepararea personalululdidactiv primar si elementar vor serviscoalele normale primare.

Vor fi scoli normale primare de invdtd-tori, scoll normale primare de institutor!§i roll normale primare de institutoare cuo sectiune pentru gradinele de copil.

Cele d'AntAl vor forma personalul didac-tic bArbdtese pentru scoalele primarl rurale ;

cele d'al doilea, personalul didactic pentru5coalele primare urbane de WO' ; cele d'altreilea, pentru personalul didactic femininpentru §coalele primare de fete, rurale siurbane, 5i pentru grAdinile de copil.

Pe langA fie-care scoald normald se vaalAtura i o scoald primard pentru practicapedagogicd a normalistilor.

Art 73. Scolarii cursulul normal vor fiintern!, parte stipendi§ti, parte solventi.

Art 74. Absolventil CU diplomd ai scoa-lelor normale primare vor avea aceleasidreptur! ea si absolventii cu diploma al li-ceelor, in cea ce priveste legea de recrutare.

Art. 75. Personalul didactic al scoalelorprimare normale de Weft se va alege sinumi dupe regulile stabilite prin aceastAlege pentru alegerea si numirea persona-lulu! didactic de licee ; iar acela al scoale-lor normale primare de institutoare, ca §ila scoalele secundare de fete.

Banchetul ce se preparA de presAapArAtorilor celor implicaV pe nedreptin atentatul lui Stoica Alexandrescu,va avea un caracter intim. Presa Opo-sitiunif vrea sA multumeascA acelora,eari att lost apArAtorii intrega Oposi-tiuni in contra acuzArilor infame deasasinat ce i se aduceati de cAtre or-gandie stApanirel.

Pentru balul de maine seard, ce sedA la Curte, aunt invitate peste o miede persoane.

Vinerl se Weep, In scoalele primaresi in cele secundare, examenile seine-strului I.

Despre coalele normali. primare,iatA ce zice noul proiect asupra hive-tämêntului public.

BIBLIOGRAFIED-na Maria Gr. §tefenescu, cunoscuta In lumea

culta prin publicatiunile sale, a daruit copiilor ocarte foarte instructive : Viata furnicilor.

Povestirea traiulul si munch micelor animaleeste facuta Inteun chip atragator, asa cA acleve-rurile Inveluite In haina fantasiel tin continua cu-riositatea desteptata

Un dar potrivit de anul nod pentru cititul copiilor

A aparut acum, i se afia de venzare la prin-cipalele libraril din toati tara, precum i la librh-ria editoare Haimann 1n Bucurelt1:

NOUA BIBLIOTECA ILUSTRATA PENTRU COPII

(Colec)unea HAIMANN):Cel lapte corbi, basind, cu 6 gravurl fine In

culorl, format In 40, cartonat frumos. Lel 1.50.Marioara 1i Petrick, basmd, cu gravurI fine-

In culorl, format In 40, cartonat frumos, lei 1.50.-Piticul muntelul,* basmd, cu 6 gravurl fine In

culorl, format In V': cartonat frumos, lei 1.50.Genoveva de Brabant, un volum In 4°, ilus-

trat cu 6 aquarele, legat frumos, tel 3.Trel istorioare frnmoase, cu 19 gravurT in cu-

lorl, format In 4°, legat frumos, let 5.Din viata copilkreasck, mid poesil pentru co-

piT, de Alma, ilustrate "cu 28 aquarele i gravurlformat In 4°, legat foarte frumos, lei 5.

De la 1 Ianuarie 1887BlUROUL DE ADATOCATURA

AL

MIHAIL ANTONESCU- DOCTOR IN DREPT, ADVOCAT

Strada St. Spiridon, 17.

SALA TEATRULUI DACIAIn frumoasa sala a acestui Teatru vor

fi, in tot timpul Carnavalului, Miercuri,SAmbata i Duminica. baluri maSeate.

D-lui MAIORESCUS E AFLA IARASI

Strada Nlerour, INr. 1.

N. CRATUNESCUADVOCAT

S'a mutat in strada ColteI, Nr. 43.

9-11a Maria Cutarida-CratullescuDoctor in medicindtde la Facultatea din Paris

S'a mutat In strada Coltd, 43.Orele de consultatiuni sunt de la 1 p. m. pang, la

2 In toate zilele, afara de Duminica ei serbatorl.

De O'Hare sau de Arendat

VIN NEGRUde Oravita i Golu-Drancea

Vechig. de 4 ani, calitate superioarAtutulor altor vinurt -15 fr. vadra

ALB DE DRAGASANIdin recolta annlal 1881. - 15 fr. vadra la

In conditiuni avantagioase mo§m Meledic,districtul Buzeg, plasa SlAnic, comuna MAn-WW1, in intindere de 1264 pogoane marl,

Doritoril sA pot adresa in Calea Rachovel.Nr. 98.

PAUNPOPESCU& CP111"18, STRADA. LIPSCANI. 18

CASA DE SCHIMB

C.STERIU &Cm"No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

Pe ziva de 31/12 lanaarie ora 10, 1887.

50/, Imprumutul Comunal 1883 . .

59/o 4 ' 1884 . .

5010 Scrisurl Funciare urbane. . .6°)° ' , , . . .

7O/o ' , ,folo Rural . . .

79/o ) . . .5°,0 Rena mining perpetul. . .

5600/4 bl caobnilv . Rural e.t. .

ae motrattis

60/o » "Caile ferate Rom,7°1 Imprumutul Stern 1864 . . .

594 Oppenheim 1866 .

50/, Scris. fonc. Urbane de IaI . .

6°14 Imprum. Corn. de 14 Asphalt.Oblig. Casel Pengiun. (nom. 300)Irnpr. cu prime orasul BucureelActiunT Constructiunr

Nationala . .

, Dacia-Romania, Banca Nationale. .

Banca RomanieI .

Fabrica de HattieFiorini Valuta AustriaelMarcl GermaneBilete Francese

, EngleseRuble RusestlAur contra ArgintNapoleondor contra aur. .

Cump. Vend.

75i12 7693 93i2813/4 8292 9211299 99,1485114 851/1

101314 10291,14 91°1494 94114861/2 87

106 106112

_733j4 -

215 '2, 21834 36

145 150

265 270. 1030 1036. -

55 60202 2031/2124 125100 101.1/225 251/4

235 24017.60 17.80

20.04 20.06NB. Cursul de mal sus este in moneda de aur

socotit dupg, cursul fisculul.Adresa pentru telegrame : STERIU.

INSTITUTUL IVIETEOROLOGIC DIN BUCURLSC1

BULETIN ATMOSFERIC

STATWNI

De la Mor(I 30 Decent. 1886 8 ore dimlu 4 oTtein

StareaWaal 5 5eerulul'P

Barometro

laO. lanivolulmare

a-2g

T.-SeverinBalotaCraiovaSlatinaGiurgiuConstantaSulinaGalatiBrailaRomanSinaiaBacad

762 8763.0762.0763.1762.4764.6764.8764.7763.7747.0763.5743.2

2.8 SW3.2 S4.1 E4.5 E2.9 E8.3 ESE8.4 SE6.3 E3.8 E4.2 NE2.3 SSW0.0 SE

aeop.

ploios

ceataaeop.

norosceatanorosceata

Starea MATO : La ConstantaLa Sulma

6 35 45 26 44 2o 7

to 4It 39 45 25 25

Mer. 31 Decembre, 8 ore dim.Bucuresel 760.11 4.21 ENE 1 acop. 1 8 1 3

Observatiunl : Barometru scade facet.Director, Stet. C. Hepites.

FOITA ROMANLEI LIBERE- 30 Deceinbre. - 22

AMINTIRIDIN

CASA MORTILORDE

TH. DOSTOIEVSKY

(Urmare).

Stia foarte bine crt deportati Il

respect* hag el nu profita cab* de pu-tin ca sd's1 dea aere marl. Si cu toate a-cestea vanitatea este un cusur de care nu'Iscutit Mel un ocnas. Era inteligent, fran-cheta lui ciudatd nu sem6na Mel de cumcu flecdrirea. 11.6spunse Tara cotiturd tutu-lor intrebarilor puneam : imi spuse cdastepta cu nerdbdare sd se filed iar sand.

tos, pentru ca sd. sfirseascd cu pedeapsa ceavea a maT suferi.

Acurn-imi zise el clipind din ochTsfir§id ¡mi. voi primi restul pedepsi §i ad

sa m6 trimeatd la Nercinsk cu un convol dedetinutl...am sd profit atunci ca sit fug. Am

sA scap, de sigur ! Numal de mi s'ar vin-deca spinarea mal iute !

Cinci zile pe rand nu s'astimpdra de nerdb-darea d'a fi in stare sd pArAseascd spita-lul. CAte o data era vesel si ca chef. In-crunta putin din sprinceand, inslt tot-d'au-na rdspunse sincer intrebArilor mele.

CAnd pricepu cA m6 sileam sd'l pittrunzsi sA gdsese intr'6nsu urme de edintA, seLIRâ la mine cu mandrie i cu dispret, ca5i cum asl fi fost un copil prostAnac, cg-ruial fAcea prea multA onoare d'a'i vorbi.Surprinsei in obrazul lui un fel de compd.-timire pentru mine.

Dupd. trecere d'un rninut incepu sd rizAcu hohot, insit NIA pic de ironie. Ed imlinchipuesc cd, de multe orl a trebuit sA rizAand 41 aducea aminte de vorbele mele.

Ceru sA fie inscris pentru iesire, de 5i

nu i se vindecase bine spinarea. Mind-eaed m6 intrernasem, iesirdm amAndol din

infirmerie : ed m6 intersel in casa de for-td, iar pe el il inchiserd la post. CAnd IndpArAsi, imi strAnse manta, ceea-ce in ochiT

lui era o dovadd de incredere mare. Edsocotesc di el mi-a dat alarm fiind cd erabine dispus in minutul acela. In realitate,ttebuia sd m6 dispretniascd, pentru cA e-ram o fiintd slabdi de plans si care'ml su-feream soarta.

A doa zi isl primi cea-l'altA juratate depedeapsa...

Dupd. ce se inchiserä usile, cazarma noa-strd lud o altd infAtisare, a uneT case a-devdrate, a until arnin domestic. Atuncinumal v6zuT pe camarazil mel ocnasil lael aeasit.

Peste zi, subofiteriT sag ori-care alt su-perior puteag sosi pe neprev6zute, asa cAvesnic steteag pe ghimpi. IndatA ce se tra-serd zdvoarele 5i se punea lacdtul, fie-carese puse la locul luT si incepu sd lucreze.Cazarma se lumina deodatá : fie-care ocna5îi avea luminarea si sfesnicu lui de lemn.Unii carpeag cizrne, altil coseag haine.

Aerul otrAvit deja se strica tot mai malt.CAti- va detinutl ghemuiti inteun colt jucag

pe un covor desfdeut. In fie-care ca-zarind era ate un detinut care avea uncovor lung de 80 centimetre, o luminare

cartI groaznic de soioase si puturoase.Proprietarul cartilor primea de la jucdtorl15 copeici pe noapte ; Asta era cotnertullui. Jucag de obicei gorfra (macaua) Fie-care juator punea dinaintea lui o grAmaddde monede de aramd-toatd averea lui§i nu se scula de la joc deal, and r6mA-nea sours sag cand lua banca cu asalt.Jucul se prelungea foarte tArziú noaptea,cAte odatA 61 apnea ziva, ba une-ori jucailpima in minutia and se deschideag usile.

In sala noastrA era- ca §i in toate cele-l'alte-cersetorl ruinati de joc i b6uturd,sag ma! be zis cerletori inaseuti.

Zic faseuti §i mAntit vorba. AdevArueste a in poporul nostru si in ori-ce con-ditie, sunt §i are sA fie tot-d'auna perso-nalitap d'acelea ciudate si pasnice, a chrorursitd e sd rdinde vesnic cer§etorT. TrAeseca val de ei toatá viata lor, timpiti, prd-pdditl, r6mAn tot-d'auna sub dominatia, subepitropia cuiva, maT cu seamA sub a celorbogatl 5i a parvenitilor inbogdtitl. Ori-ceinitiativä e o povard pentru el.

Ei nu trdesc decAt cu conditia ca sdnu intreprinzd nimic el singuri, ci tot-d'a-una prin vointa altuia ; ei sunt ursitT BA

trAiascd prin 5i pentru altii. o impre-jurare nu'l poate imbogAti, chiar cea maineasteptatd, sunt. tot-d'auna cersetori. Amintalnit oameni d'acestia in toate claselesocietdtil, in toate coteriile, in toate asocia-tiile, chiar in lumea literarA. IT gAsesti infie-care temnitd, in fie-care cazarnad.

IndatA ce se forma un joc, se chernacAte unu din cersetoril acestia earl eranindispensabill juatorilor ; el piimea cimicicopeici de argint pentru o noapte intreagdde lucru, i ce lucru ! sA stea de garddin said, pe un ger de 30 grade ! inteunintuneric cumplit ate 6 sag 7 ceasuriSentinela asta pindea act cel mai miczgomot, pentru cd majoru orl ofiteril degardd i51 fAceati ate o data rondu tArzignoaptea. Veneat ate o data pe furi§prindea in flagrant delict de nesupunere pe

juditorl i pe cei ce lucraü, multumita lu-miMi lumAndrilor mire se putea zdri dincurte.

and s'auzea scirtiind cheia in lacittulcare inchidea u, era prea tdrzig ca sA

se inai ascunzA, sd. stingd lumandrile §i sdse intinzd pe scAndurt Ast-fel de surpriseerag foarte rari.

Cinci copeicl erat o platA de Hs, chiarin casa noastrA de forta §i cu toate acesteaexiginta i asprimea, juatorilor lué ntirantot-d'auna in cazul aceAa, cum ;id in Milliealtele.

- Estl plAtit, trebue sä ne sluje;aiVorbele acestea era un argument care

nu suferea replica.Era d'ajuns a fi plAtit etn-va catj-va

banl pentru ca sa profiti de el cAt malmult, i chiar sd'1 pretinzi recuno5tintd. Nunumai odatd am avut ocazia sä v&z ocnasieheltuindu-§1 banii In dreapta si in slanga

inselAndu-s1 "servitorul ; in mai multerinduri am v6zut acest lucru in mal multetemnite.

,

(Va aromi.

4RONTAvTA LTPERA

[restaurant)Iordache lollescu

Restauraillui Diminsm(Rondu Pasagiului)

-lii "Pitdea, Hosie" -MáncArile cele mai alese,

vinuri indigene albe i rosiide Drägasanl, preturi cat sepoate de moderate.

1E1 con ditiuuile

SE VINDE crue1 beileilloa preatvenoi

tie de marfa, asiguratd, jn-deatoreste, de la I. Stefa-nesca din &tail, Iângit Botosani, In suma de fr. 1001,bani 16. Doritorii sit se a-dreseze la Herrman Fuchs,mare comersant de vinurt,Viena, Oberdöbling, Marlen-gasse, 30.

MAMA BAZAR PH REMSesonul de Toamnä Sescnul de Iarnft

7, Strada Selari, 7, (sub Hotel Fieschi)

VW" Cate distinsa noasträ clientela din Capitald Provincie "INDa-- Din cauza infiintarii Tarifului Autonom, ne mai fiindu-ne posibil a aduue Haine confectionate din propriele noastre fabricl din Europa, am infiintat si ad o

Fabric& de speciaLtati de HAINE pentru BARBATI i BAETI, astfel cä ne gAsiin In placuta positiune a oferi Onor. Visitator cele maI fine si mal sonde Haine,

lucrate cu perfectiune in Tara din stofe fine veritabile Englvze i Franceze, avénd ocaziune cel mai exigent are dispensa de comandele destul de costisitoare i adesea

putin satisfacètoare. - Rugitm, dar iy; Onorabilul Public si distinsa noastra clientela a ne vizita si a Incuragia o Industria Nationala.

Atragem atenVunea asupra : 'Pardesiurl Nouveauté, cu i fàrä talie, « Costume Veston fantaisie,, Mare colecfluue de pantaloni nouveauté, Veste

Brochate de Mdtase i Land, Redingote cu veste de Camgarn, Cociinen, etc. Paltoune fine de Montag nak, Cocimin, etc. Fracuri §i Costume fine de Salon

de Pervien i Draps de Sedan. Recomandam un bogat asortiment de STOFE pentra Comande. IIIAZAIR DE ROMANIANr. 7, - Strada elarl, - Nr. 7, (sub Hotel Fiescbi).

De hichiriat la tarao casa de zid cu 4 camere si

magazie, are gradin X cu duzi pen-tru a creste gandaci, i ase po-goane cu tot felul de pomi al-toitT, fin, vie un pogon i Mate le-guinele, Una. garele AlbestlMizil ; fructele se vind la preen-pep si se face racing de prune.A se adresa str. Negustorl, Nr. 21.

arcalat vhiar8Sase pogoane pamint roditor,

lion de dada vre-o fabrica saCcultivat, pe strada CAlarasii, ama-torii se vor adresa str. NegustoriNr. 21.

..,===7:1====='0 CASA DE INCHIRIAT

cu 3 camere mailate i nemobi-late ; are bucatarie, magazie, pivnit& si gradina ; cartierul cel maisanetos, str. Negustori, Nr. 21.111111M111211111111111111111111111i1011111111."

de la S-tu Gheorghe 1887 o

De arendat moark Pe mosia CioroaicaCu douê roate de facn, in

cea mal bunä stare cu conacu i islazu de 18 pogoane, pe apaTeleorman, o jumètate oil de orasul Alexandria. A se adresala propr. d-na Smat anda Furculescu, Cal Grivitel 39, Buctiresti.

mmilsmOl

CORNELIU DANIILESCUaduce la cunostinta Onor. public cA a luat asupra'si princump6rAtoare

YAGASNI DE 1\IALE,-T:iJLICATESECOliTS=.7.7-= SI 'VI17-T.TIZI

(fost al d-lui loan Cosman)STRADA STIRBEY-VODA Nr. 8. (COLTUL PASAGIULUI ROMAN)

asortAndu'l din noil cu tot felul de articole din aceastl bransa, ast-fel cA este in placuta positiune a satisface dorintele Onor. clientele

ARTICOLE DE SESON SOSESC REGULAT IN FIE-CkBE ZI

Preturi moderate si serviciü promptfiind hasde mete, sper a fi favorisat cu numeroasele visite ale

Onor. Cu stima,CORNELIU DANIILESCU.

41111EMBEIMSWASUFMTA/121.§150111M:

DE INCIIIRIAT

DE INCIIMIAT

DE INCHIRIAT

Par

UN SALON foarte spalios instrada Regala, Nr. 17 fosta Uni-versal) in centrul cel mai frecu-entat al capitaleI, §i care poateservi de teatru, bald de bere saüun restaurant avênd §i o bucätä-rie sistematic fäcutä precurn sìmai multe camere mici, o piv-nitä mare boltitä si sub pivnitäghetärie ; in fatä uä curte mare.

A se adresa la proprietari; F.Gobl fii, Pasagiul Român, Nr. 12.

1\/1114_1=R1 'T.Tocs

INIEMOR POPULARPLBUCittE LIMBISTICA SITTEMANALA-

Metodá pentru a inv'eta singur a scrie si a vorbilimba franceza.

Abonament pentru un an (curs complect)1. n. 302 lunl « «

5

Se it-Amite dupà cerere un num6r specimen contra50 bani in mdrei postale.

A esit de sub tipar Nr. 12 si 13.

- Redactor : L. LVEQUE -BUCURESCI, 133. Str. Dorobantalor, 133. BUCURESCI.

Tusea Magareaseaa Copiilor

Se vindecA in 24 ore cu speci-ficul MANARÁ I.remiat in Ita-lia in streinState si considerat eaunicul specific din lame pentru avindeca tusea copiilor. Este neva-samator, dulce la gust. este pre-tcris de top medicil t aprobat deal 11-lea congres medical Italia,din Perugia, si de eonsiliul de Igi-en& din Btienos-Avres. Pentru anu fi inselat sA se ceara. iscalituraMANARA facuta cu mama pe in-structiunea alaturata flaconului.Un flacon ajunge pentru un copilsad pentru un prune. Efectul estegarantat. Cererile trebuesc fAcutecatre preparatorul himic Manara

Montubeccaria (Italia) si inItoate farniaciele bune din lamePretul unui flacon 5 lei. Ceretlspecificul MANARA.

0 piallista bug sst acraelle

dansanta i da lectiuni private .doritoil sa se adreseze la str. Sf,Ionicrt Nr. 5.

A. CAROL PFEFFERAtelier de Legatorie

BUCURESCI6, Strada Itegallt, 6

- is de Hotel Union

Atelier de legitorie de CArpux, galanterie, cartonage si pas-

paturi de fotogiafie. auanaaaaa llllll

-n1/1111111/11111111111111111111111111111111111111;11111/11111111111111111111111 lllll 1111111 lllll 1 lllll 1 llllll 111111111111111111111

n

08888S8 0888MX0M ga MEMMg *8888&3888XMMOM88888gS88808geg000

0

10

00:29

si,

00000000

!V\eaN/WWWNINO WWWW/ INIWWWWNOWWW

COMPAGNIE du GAZ de BUCARESTMIMI=

Avem onoare a informa pe onor. Public si pe Abonatii nostri c6. dela 1 Mal st.

n. 1886 am transferat biuroul nostru de reclamatiuni, din strada Nona Nr. 1 bis, pe

Calea Victoriei, Nr. 66, in fata Palatului Regal, unde stabilit un magasin pentru

expositiune vinzare de aparate de iluminare si de inazire prin gaz etc. etc.ProfitAm aceastà ocasiune pentru a face cunoscut di. am organisat un nuoil

servicitl pentru furniturele de cok in saci, la cerere expresä a clientilor, adresata fieprin carte postala Directiunei usinei de Gaz, fie prin comandA. verbal5. biuroul nostrudin Calea Victoriel. - Cokul se va expedia in 24 ore dupe receptiunea cererel.

PRETUL COKULUI:1000 kilograme 1-a calitate depusl In pimnitg. lei 61,50

Cokul transportat saci este cu lei 1,50 mal eftin pentru 1000 klg.

Preturile cokulul luat la usin6 transportul Companiei este :1000 klg 1-a culitate lei 55,00.

Directorele Companiei, TASSAIN.

W3g3MMC8M;M:88WMM85*:Og07703:8MS.000+M sOVOM8MOM8i&O

1

SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL I DE CERAMICA

DE LA COTROCENISocietate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. Intreg v6rsat

Usina situatA. la Bucuresci, Cotrocenl, Soseaua Pandurilor, peste drum de Asilul Elena,

legatä cu calea feratä prin statiunea Dealu-Spirea,

DIRECTIUNEA si DEPOSIT PRINCIPAL: In Bucurescl, strada Biserica Eni, Nr. 5

A.dresa telegratiea : 13ueureseiDEPOSITE SECUNDARE

In Bucuresci, Calea Nr. 66.In Braila la D. G. Grosovich, piata Arhangel.In Craiova la D. G. Poumay, banquer.

Industria Nationalii ale crud produse obtinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureselcoa mai mare rocompensa

DIE" DIPLOMA DE ONOARE CLASA l-a "OaEstras din preturile eurente pentru 13ueuresei

Felul MaterialuluI

L a 15,, =o - xl,- a p

--' ." cu "'

a a>A 2,-Y .-.c:. a) -

PRETURILE3Cal. 1 Cal. 2 1 Cal.

1:

e...-

w

, i '4'. 4á a t,'

a . r. 2

'.G

E

ca.>

.

...,,,, ;

. 2

R

a, a, a, .

Pavele pentru bordurePavele pentru pavagiiiLespezi pMratePAtrate feluriteBorduri de gradinaCaramizi refractareCararnizi cu 6 gAuri

la rn. I.la m. p.la m. pla m. p.la m. I.la m. cla rn. p.

1050253610

4208

350270380240150320

65

4.2515.u011.0010.00-.--.-- ,_

32250360210130--

4.0014.0010.509.00-.--.-._,_

300230320180100-_

3.7513.009.508.00-.-_

Se aduce la cunostinta Onor. Public ca. in Bucuresci si Orasele in care esecuta. lucrAri pen-

tru Comuna, Societatea sa insarcineaza. cu esecutarea, garantand intretinere a un an si ca semal afla usina. materiale vechi disforme en

PRETIURI FOARTE REDUSE

A apeirut de sub presa :

Calendarul ScoaleiAnul 1887

pe

de101. 131E11..A_TI,

Profesor la róla Normald Superiórd §i la liceul Si. Gheorghe

Calendarul Scoa1eI, e portativ, de buzunar, in mArimea

de 10 pe 15 cm., in legaturà eleganta de pAnz5, , format

portofolig cu notite , i contine pe mal bine de 300pagine harte fina.

Calendarul ftoalel se afici de:olnzare la editorlsi la principalele Libraril

T1POGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL, FilIBucurescl, Pasagiul Roman, Nr 12.

mar Pretul unui exemplar legat 3 lei. log

5 M MZZ LEEMEr ..113=i2=11!7 =MU

k

anunt Onorabilei clientele, cA mi-a sosit Stofede Toamna §i Iarna, Franceze si Engleze, tot d'odatA

----- Stofe si Pleduri Nationale din fabrica d-lui Garoflide.

VLADIMIRcutourontni, CUIRTII

4, Str. Regala, 4 Bacuresci.

(16414444141441444 4.840-6 -&) e-&° 40.444-4,44414,414 ez

0M ARE=I HOTEL DE FRANCE'

ICel nzai mare si, elegant otel din Tara, situatpe calea Victoriel in fata Strudel Lipscani,din noil cladit, avend patru fatade, ast-fel incett toate ferestrele 9Tspändesc in strada. -Cu desavérsire noit montat, dupa stilul cel maimodern, avend restaurant si Cafenea foartespacioasa, berile si alte conforturi,-curdteniaceu mai exemplard. Salon pentru soarelele,nunti, bancheturi §i altele.- Toate lucrurilede consumatia de prima calitate, preturilemode) ate ...,si serviciul cel mai prompt.

PH. HUGOAntreprenor

Proprietarul HoteluluI Hugo din Braila.

- .13UCURESyrICalea 77ictoriei, Nr. 5.

4.1141,1104410I41.4144N14.04-491/41110404NHOWM14941,41.044t/1111211,1111111111111111E

n11111111 lllllll llllllllll llllllllllllllllllllllllllllllllll 1111111111111111111111111111111111111111111111:111E

llllllll

1111moommillio

Primeste spre efectuare tot fe/u/de

.Jllllll llllll

'°.1./VLUCRARI TIPOGRAFICE DE LUX 1 MERCANTILE

PRECUM :

1ER esseeuld orf-ce fcl de eluerdrt in ace'stlfbranfa.

BONURI, CECURI, COMPTURI, Se

,iko\\° DIFERITE CÀRTI

esecut6.

POLITE, FACTURI, REGISTRE

DIFERITE INVITATUNi DE BAPTEZ, NUNTA, ETC. ,G\)\-SCOLASTICE SI DIDACTICE

lirNt

in tóte lirnbele usuale i ori-ce marline.

soV \cCONTRACTE

NSPECIALITATE DE GARTI DE VISITA\' ei

Mdalii de Argint

Dota

d e la Expasitiunea din hilosit dB Caputo putrit lacritorI, [GI do platä, Stato, lisil LIB bulge

Bueuresei fi Iasi 1865. Medalia 0 tot ce se atinge de Comptabilitate pentru PaluriBene-Merenti.

RCURATEJA EACIIIIITH SIPIT DEVISA STABILIENTOLV1,-.G Domnil proprietari i arendasi 'sí pot adresa comandele prin scrisorlvanamniaaamanaua

.4

.- :

LI n ri lllllllllll un il 1 1 1.1

1111lllllll 1.111111111111111 11 lllll 1 lllllllllllll 111 lllllll 1 llllllllll 111111 lllllllllll 111111 lllll 111111111111 llllll 1111111111n,t1m,,,

111111111111111111111111111111111111111111111111111111 llllllll 1111111111 llllllllllllllllllllllllll 111111 llllllllllllllllllllll :I

7...."' ......--.......... = f 4--;...' ...-J.,=

,-4%,..-,,

1 l'......' .'..

%N 1199P -* i iLt*

E

Tipografia Curtil Regale, proprietarl F. Göbl Fit, Pasagiul Romvn, 12.

INSfitiffli MERALRUCURESCI

f. STRADA VESTEI, 6

Secti3 medical&1. Hydrotherapia, 2 Electrizare.

3. Orthopedie, 4 Gimnastica Me.dicala, 5. Inhalatil, 6. Masajia sis-tematic, 7. Serviciul la domicil:a3. Consultatil medicale.

Sectia HigienioABae abur 2 50

i Rae de patina en si frduse 2.-medicamente 0.&Ise rece sistematicit . 1.-

BM DE ABUR$1 DE

1CD "LI III 1\1-Nota. 1 Haile de abur sant de*

chilie In toate zilele de la 7 ore di-rnineata pant la 7 ore seara.

2. Pentru Dame tnsa, Mile deabut, odata pe septamana Vinereade la 7 ore dimineata /Ina la 2

post meridian.Preturile la sectia medicala con-

form prospectulul.Direetinn ea.

De 17 Nizareo CasA situata. inteuna din

,tradele cele trial principale ,

oare produce un venit anual de6,000 lel.

Informatil se &A la redactiuneaacestul ziar.

4Nammou4silMI