GLASUL VĂILORVALEA GURGHIULUI - REGHIN - SOVATA - VALEA MUREŞULUI - TOPLIŢA - VALEA LUŢULUI

singurul ziar bilunar din Reghin distribuit gratuit în 8000 de exemplare

pentru că nouă ne pasăDecembrie 2013, Anul IV, Nr. 62

Preotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii

pag. 5BUSINESSReghinul, pe locul III la con-tribuţiile la bugetul de stat

pag. 72013, un an plin de activităţi pentru Primăria Reghin

pag. 10CULTURĂAnul 2013, bogat în eveni-mente culturale la Muzeul Etnografic

pag. 12SOCIALMureşenii, premiaţi la Gala Farmaciştilor 2013

pag. 15Dan Ormenişan, retras din arbitraj după 29 de ani de activitate

Prin strădania preotului Burian Vasile şi a soției sale, la Lunca Bradului funcționează de aproape 15 ani o cantină socială. Aceasta este destinată copiilor cu posibilități materiale precare.

Preotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii

Serviciu de autoservire, la Deda

ADMINISTRAŢIE

pag. 3

12 km de canalizare, la Solovăstru

pag. 4pag.2

pag. 3SOCIAL pag. 16

Liberalii mureşeni au petre-cut la Balul Liberal

ADMINISTRAŢIE SOCIAL

SPORT

Cei 25 de copii din cadrul Centrului Educațional ”Sfânta Maria” din Reghin, au adus un zâmbet pe chipurile vârstnicilor din cadrul Centrului de Criză ”Sf. Andrei” Reghin, în cadrul unei vizite, în data de 6 decembrie 2013. Copiii, alături de persona-lul centrului educațional, sub motto-ul ”Un zâmbet pentru vârstnici” au vizitat căminul de bătrâni, cei mici oferindu-le gazdelor fe-licitări realizate şi personalizate chiar de ei. De asemenea, copiii au recitat poezii şi cân-tece de iarnă. Bunicii i-au răsplătit pe copii cu mici atenții. Prin vers şi cântec, copiii au incercat să impresioneze bunicuțele din această instituție.Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia - Filiala Reghin funcţionează cu cinci ser-vicii sociale acreditate, atât pentru copii, cât şi pentru persoane vârstnice: servicii de tip familial de care beneficiază 10 copii, ser-vicii de tip rezidenţial, beneficiari fiind 21 de copii, un centru de zi pentru 12 copii,

un serviciu de îngrijire la domiciliu a per-soanelor vârstnice cu 80 de beneficiari şi un centru de criză în care sunt ocrotiţi opt vârstnici. Din data de 15 octombrie 2013 în cadrul asociației funcționează şi Centrul Educațional ”Sfânta Maria”, beneficiari fiind 25 de copii. “Scopul Centrului educațional este preveni-rea părăsirii timpurii a şcolii şi menținerea în sistemul educaţional a unui număr de 25 de copii. Centrul educațional asigură: o masă caldă, rechizite, burse sociale, sprijin în efectuarea temelor, activități de dezvol-tare a personalității şi autonomiei, sprijin şi suport în vederea participării la activitățile şcolare şi ale centrului”, a precizat Adina Ni-coară, asistent social. Activitatea Asociaţiei Filantropia Ortodoxă Alba Iulia - Filiala Re-ghin este coordonată de părintele Dimitrie Gherman.

Oana MĂRGINEAN

Zâmbete dedicate vârstnicilor din cadrul Centrului de Criză

SOCIAL

NR 62 GLASUL VĂILORADMINISTRAŢIE 2

La Deda se va deschide un serviciu de autoservire

Codruţa POP

În comuna Deda există peste 17 km de drumuri comunale de care primarul Lucreţia Cadar se va ocupa în această perioadă de iar-nă prin serviciul de deszăpezire pentru care a închiriat utilaje. Mai multe despre planurile de viitor, cât şi despre realizările din anul 2013 aflaţi de la primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar.

Rep: Cum a fost anul 2013 faţă de anul trecut?Lucreţia Cadar: Din punctul meu de vedere, anul 2013 a fost un an bun, un an în care tot ceea ce ne-am propus în buget a fost realizat. Am completat la infrastructura comunei încă aproxima-tiv doi km de asfalt în satul de reşedinţă Deda. Am realizat doi km de trotuare în localitatea Deda şi circa 1 km în sa-tele Bistra-Mureşului, Pietriş şi Filea, ceea ce a fost un lucru minunat.Deasemenea am realizat o casă a satu-lui care cuprinde o casă ţărănească, un grajd şi o şură. Totul este o gospodă-rie ţărănească cu tot ce poate avea un adevărat gospodar. La începutul anului

viitor această gospodărie va fi amena-jată şi va cuprinde obiecte de muzeu. Costume populare vechi din fiecare sat al comunei, tot felul de unelte gospo-dăreşti, tot ceea ce înseamnă îndelet-nicirile şi preocupările oamenilor din comuna Deda.Şcolile au fost pregătite deasemenea pentru începutul de an şcolar. Am ter-minat cel mai mare lucru pentru co-

muna Deda, şi-anume canalizarea co-munei, lucrări începute încă din 2007. Este vorba de 8 km de canalizare şi tot atâţia km de aducţiune de apă, am rea-lizat schimbarea conductei în comuna Deda. Şi lucruri mărunte, serviciile de evidenţă a populaţiei, SMURD, pom-pieri şi instituţiile de pe raza comunei şi-au desfăşurat activitatea în condiţii bune. Toate acestea în condiţiile în care de la bugetul statului nu am primit nici un ban şi totul s-a realizat din bugetul propriu al comunei.

Rep: Ce puteţi să-mi spuneţi despre ta-xele şi impozitele încasate?L.C: A fost mai greu la încasarea im-

pozitelor şi taxelor anul acesta deoarece curtea de conturi la începutul anului a majorat impozitele pe ultimii trei ani, într-ucât zona de încadrare pentru im-pozitare la clădiri şi impozite terenuri nu a fost corespunzătoare codului fis-cal. În acest fel s-a majorat impozitul pe clădiri şi terenuri cu sume substanţiale, dar care în procent de 80% sunt încasa-te de la populaţie.

Rep: Perspectivele pentru viitor, pro-iecte?L.C: Pentru anul viitor îmi propun să realizez circa trei km de asfalt în Deda, satele Filea şi Bistra-mureşului, ur-mând ca până la sfârşitul mandatului meu, cu ajutorul lui Dumnezeu să ter-min străduţele aproape în totalitate de asfaltat.Deasemenea vom începe lucrările la căminul cultural din Bistra-Mureşului pentru care proiectul este realizat tot din fonduri proprii. Vom extinde trotu-arele în comuna Deda şi celelalte sate. Dacă va fi posibil vom realiza reabili-tarea conductei de apă din aducţiunea Donca la Deda şi satul Filea. Vom amenaja o cabană pentru pri-măria Deda, deoarece în momentul de faţă, în locul unde a fost construită cabana de la gura Doncii este o ruină. Acea cabană am dori să o amenajăm pentru comuna Deda şi pentru orice activităţi care urmează să fie realizate acolo. Vrem să realizăm un serviciu de auto-

servire în Deda. Asta înseamnă realiza-rea meniului zilei cu servire la tavă sau chiar caserole. Este un lucru solicitat de salariaţii de la noi din comună, de la pompieri, de la poliţie, cadrele didac-tice de la liceu şi chiar un număr mare de elevi. Locaţia va fi chiar vis-a-vis de liceu, chiar în această perioadă se lu-crează la amenajarea spaţiului cu tot ce se cere. Va fi un serviciu de care co-muna se va putea folosi chiar şi pentru diferite mese organizate, un serviciu de care este nevoie pentru că noi nu avem o pensiune sau un restaurant unde să se poată servi masa.

Rep: V-aţi ocupat şi de iluminatul fes-tiv din comună?L.C: Anual ne ocupăm de iluminatul festiv. Anul acesta am hotărât oarecum reînnoirea iluminatului faţă de anii precedenţi, lucru pentru care am achi-ziţionat beculeţe noi. Centrul comunei este mai mult iluminat acum. În rest pe sate, este în măsura în care ne-am per-mis să-l realizăm. Avem de anul Nou un foc de artifi-cii pentru locuitori şi iată că venim în întâmpinarea oamenilor din comuna noastră cu lucruri frumoase aşa cum dorim ca şi comuna noastră să fie pusă la punct. Avem apă, avem canalizare, avem iluminatul public deosebit de bine pus la punct, străzile deasemenea arată bine, aşa că eu consider că cetăţe-nii comunei Deda pot fi mulţumiţi de serviciile pe care noi le facem.

Rep: Un gând la sfârşit de an?L.C: Nu avem alt gând decât împreună cu consilierii locali, cu angajaţii primă-riei să facem viaţa cetăţenilor şi zona mai frumoasă şi mai atractivă pentru a putea simţi că suntem într-o comună civilizată în care noul este la el acasă.

A consemnat Codruţa POP

Comuna Gurghiu este cea mai nu-meroasă de pe Valea Gurghiului. Din acest motiv, primarul Lauren-ţiu Dumitru Boar încearcă şi reu-şeşte să facă din comuna pe care o păstoreşte un loc în care cetăţenii să se bucure de toate serviciile ofe-rite şi să fie mândri că locuiesc în această comună.

Aflat la sfârşit de an, edilul comunei Gurghiu a făcut bilanţul cu realizările din comună pe parcursul anului 2013. În acest an s-a reuşit reabilitarea şi ex-tinderea dispensarului medical din Gurghiu. „Deasemenea am început o investiţie multianuală: alimentare cu apă potabilă a localităţilor Orşova Pă-dure, Orşova Sat, Comori, Gurghiu. Am executat lucrări de întreţinere a drumurilor asfaltate Gurghiu-Glăjărie, Gurghiu – Orşova prin aplicarea unui tratament bituminos” a declarat La-urenţiu Dumitru Boar. O altă lucrare importantă finalizată în decursul aces-tui an ţine de localitatea Glăjărie unde s-a reuşit darea în folosinţă a terenu-lui multisport, unde cetăţenii pot face mişcare.Localităţile Larga şi Fundoaia pot spu-

ne că trăiesc acum într-un cadru civi-lizat în urma finalizării lucrărilor de alimentare cu apă. Administraţia locală s-a ocupat şi de reabilitarea căminelor culturale din localităţile Caşva şi Co-mori. Tot în acest an s-au făcut lucrări de pietruire a străzilor laterale şi a dru-murilor comunale. Primarul Laurenţiu Boar nu a uitat nici în acest an de pensionarii din Gurghiu. Aceştia se vor bucura de acum de un club al pensionarilor aflat pe strada Republicii. Aici, pensionarii au posi-

bilitatea să joace şah, remi având posi-bilitatea de a socializa şi schimba idei. Pe lângă altele, clubul pensionarilor din Gurghiu este dotat cu televizor, dar şi cu calculator cu acces la internet. „Pen-sionarii nu plătesc nimic. Alţii care vor să intre vor plăti o taxă de 5 lei pe zi dacă vor fi acceptaţi de două treimi din cei care frecventează clubul şi au legi-timaţie de la primărie” a declarat Lau-renţiu Dumitru Boar. Ca planuri de viitor se doreşte finali-zarea introducerii apei potabile în lo-

calităţile Orşova – Comori – Gurghiu. „Dacă se va primi vreun sprijin de la Guvern, sigur că aceste lucrări vor fi finalizate mai curând. Este o investiţie pentru 4 – 5 ani din bugetul local” a adăugat primarul comunei Gurghiu.Pentru anul viitor se doreşte finalizarea lucrărilor pentru casa mortuară din Gurghiu, lucrare care se speră să fie fi-nalizată în decursul anului viitor.

Impozitul încasat în proporţie de 70%

„Nu pot să spun că acest an a fost mai bun, având în vedere că toate investi-ţiile s-au făcut din bugetul local, dar ne-au intrat toate sumele din cote de-falcate din TVA şi impozitul pe venit de la finanţe. Faţă de anii anteriori când la sfârşit de an am întâmpinat probleme. Noi am avut angajamente bugetare, contracte cu agenţi economici şi nu ne-au fost virate sumele prevăzute la începutul anului de la finanţe” a spus edilul din Gurghiu. Încasările la taxe şi impozite sunt de aproximativ 70%, un procent care se realizează an de an.

Club pentru pensionarii din Gurghiu

NR 62 GLASUL VĂILOR 3SOCIAL

Prin strădania preotului Burian Vasile şi a soției sale, la Lunca Bra-dului funcționează de aproape 15 ani o cantină socială. Aceasta este destinată copiilor cu posibilități materiale precare.

De la azil la cantină socială

Ideea de a înfiinţa o astfel de cantină i-a venit preotului din Lunca Bradului în tinereţe, imediat după ce a terminat şcoala. „Am făcut şcoala peste munţi. A fost o conjunctură prin care eu am ajuns la Buzău. Acolo am văzut ceva ce mi-a plăcut sufletului, faptul că oame-nii au trecut de la vorbă la faptă. Cre-dinţa fără faptă este moartă, iar fapta credincioşilor unei parohii a fost că au pus mână de la mână şi au deschis un azil de bătrâni” spune preotul Burian Vasile. A terminat şcoala în 1987 şi s-a întors în Ardeal. Imediat după asta a

devenit preot la parohia Lunca Bradu-lui. Avea în gând să ridice un azil de bătrâni. Găsise şi locul, o casă de vân-zare chiar lângă biserică, unde odată trăiau doi bătrâni. Deşi nu a reuşit să cumpere acea casă, nu s-a oprit. Chiar dacă focul cu azilul s-a stins, a rămas vie dorinţa de a face bine celor din jur. „Au mai trecut câţiva ani, şi uite că acum sunt aproape 15 ani de când dăm de mâncare copiilor din sat” ne-a spus preotul Burian Vasile.

Au început cu 20 de copii. Astăzi în-scrişi sunt 80, de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a. Preda orele de religie în şcoală când la fiecare pauză mare le spuneam copiilor să-şi scoată pacheţelele cu mâncare. Nu-i plăcea să

vadă copiii că rabdă foame. „Când te doare de cineva, nu ieşi primul din cla-să, ci ieşi în urma lor. Astfel îi vezi dacă se îmbracă, dacă-şi iau mâncarea, dacă-s ordonaţi cu lucrurile. Aşa am văzut că nu toţi îşi scot mâncare la şcoală. I-am întrebat de ce nu mănâncă, iar ei au în-ceput să motiveze că au mâncat de di-mineaţă, până când mi-au spus <<tata nu a primit banii şi n-am avut pâine>>”Când a văzut că mulţi dintre copii nu au ce mânca, a purtat discuţii cu doamna preoteasă şi astfel au hotărât să le dea ei de mâncare. Au pornit fără a spune nimănui nimic în ideea de a vedea dacă cantina va merge. Aşa au ajuns primii copii la masă. „Le-am spus: <<copii care vreţi, când ieşiţi de la şcoală să ve-niţi la amiază la masă la parohie>>”. Copiii din Lunca Bradului urcă în fie-care zi în timpul anului şcolar pe dealul ce duce la biserică. Vin pe rând, fiecare cum termină orele.

Pachete de Crăciun de la oameni cu suflet mare

Anul acesta, şcolarii ce vin să mănân-ce la cantina de pe deal, vor primi trei rânduri de pachete. A venit Moş Nico-lae, o televiziune din Târgu-Mureş, dar şi angajaţii de la BRD Cluj. De ani de zile ei fac astfel de gesturi. „Mi-au spus: <<părinte, copiii care vin la masă să scrie câte o scrisoare la Moş Crăciun, să spună câteva lucruri despre ei pen-tru a ne putea face o idee despre copii şi familia din care provin. Copiii să ceară lucruri pe care putem să le oferim>>”.

În cadrul băncii se înscriu angajați pen-tru a face bine unui copil cu ocazia săr-bătorilor de iarnă. Li se pun scrisorile în față şi aleg una la întâmplare. „Chiar astăzi am primit un telefon că un copil nu şi-a notat numărul de pantof şi avea nevoie de acest detaliu pentru a putea face pachetul”. Cu emoție, preotul Bu-rian îşi aduce aminte de scrisoarea im-presionantă scrisă de o fetiță către Moş Crăciun. ”Dragă Moşule, sunt o fetiță. Nu îți cer dulciuri că ştiu că îți e greu, adu-ne mâncare”. Această scrisoare s-a nimerit la un mai mare al băncii care impresionat de acest caz, i-a făcut fe-tei un cadou foarte mare. ”Am spus despre acest caz şi în biserică şi au fost credincioşi care au dus şi ei diferite ali-mente fetiței respective şi familiei ei”.

Cămara cu de toate

Mulți îl întreabă cât cheltuieşte cu co-piii. Şi preotul şi-a pus această întreba-re, însă nu ține seamă de acest lucru. La o masă, dacă pâinea este proaspătă merg peste zece pâini odată. Oamenii din sat au suflet mare. Uneori cineva le plăteşte pâinea. Cei mai mulţi lasă bani şi îşi păstrează anonimatul. Alţii iau dat chiar un porc de Crăciun, să aibă ce pune pe masă copiilor. Preotul pre-găteşte de toamna pivniţa cu cartofi şi cele necesare. ”Dacă am merge acum în magazia de alimente veţi vedea zeci de litri de ulei, făină, tone de cartofi, ceapă. La început nu aveam nimic. Era foarte greu. Acum am familii din Lunca Bra-dului care-mi dau câte un porc”.

Preferă pâinea cu dulceaţă în locul eugeniei

Niciodată nu a cerut bani pentru aceşti copii. A cerut în schimb să i se dea mâncare. „Vedeți dumneavoastră, atunci când ceri bani intră suspiciunea. Noi cu mâncare ne descurcăm” spune preotul Burian. De multe ori după ce termină de mâncat, copiii îşi pun mai întâi ceva dulce pe pâine, abia apoi îşi iau eugenia ori napolitana. Îşi fac două felii de pâine cu dulceață, îşi pun ghioz-danele în spate apoi ies cu feliile de pâi-ne în mână. „Le spun de multe ori când ies în vacanță <<Copii, ne vedem la toam-nă>>. Se întristează. Când îi întreb de ce nu se bucură că intră în vacanță îmi motivează că nu mai pot veni la mân-care. Vreau să vă spun că suferă copiii.”

a declarat Burian Vasile. Aici nu vin să mănânce doar copii care au o situație familială precară. Sunt copii care vin din familii bune, dar preferă să vină să mănânce la cantina bisericii, alături de alți copii pentru că se simt bine îm-preună. Fiecare îşi fac rugăciunea, apoi se pun la masă. Mulți dintre şcolari nu erau deschişi la lucruri noi, refu-zau carnea, nu mâncau paste. Preferau doar ce ține de tradiție, cartofi şi fasole.„Sunt care nu mănâncă carne. La înce-put, îi întrebam ce vor să mănânce. Ei vroiau „pitioci” ori fasole. Le spuneam <<...dar ieri v-am făcut! Mai faceți-ne domn părinte!>>. La început nu pu-teau mânca felul doi. După 1989 erau ONG-uri care primeau din străinătate paste făinoase de calitate. Însă copiii nu au mâncat aşa ceva, ei fiind obişnuiți doar cu cartofi şi fasole. Mulți dintre cei care vin aici, nu ştiu dacă seara mai mănâncă ceva” spune îngândurat pre-otul Burian. În urma unui parteneriat cu primăria din Lunca Bradului, sin-gura persoană plătită este bucătăreasa, restul celor care ajută o fac voluntar. De-a lungul timpului s-au creat legă-turi strânse între preot şi copii. Mulți dintre cei care au venit în urmă cu 15 ani la masă la preotul Burian, acum au la rândul lor copii care vin să mă-nânce la cantina parohiei. ”Îmi spun că atunci când trec prin fața bisericii îşi amintesc de momentele copilăriei când veneau să mănânce la biserică. Cu asta am câştigat totul. Eu rămân părintele care a dat de mâncare copiilor”. Vasile

Burian, nu este doar un preot iubit de copii şi credincioşi. Este om deosebit, unul cu suflet mare care ajută pe toată lumea. „Atâta timp cât eu şi doamna preoteasă vom exista şi vom fi în pute-re, chiar de se întâmplă să mor mâine, copiii vor mânca mai departe pentru că există mâncare şi există posibilitatea” a conchis preotul Burian Vasile.

Codruţa POPFlavius Florin FARCAŞ

Din suflet pentru sufletePreotul din Lunca Bradului hrăneşte 80 de copii

Postul Gliga TV a pregătit un pro-gram bogat şi diversificat cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. În zilele de Crăciun, între orele 14 şi 23 telespec-tatorii pot urmări obiceiuri, colinde şi multe alte surprize. Poveşti la gura sobei spuse de oameni speciali pentru voi, telespectatorii fideli de la Gliga TV. Un program deosebit unde vă vor încânta Ionela Moruţan, Leontina Pop, Mihaela Botoş Lateş, Anca Făgă-răşan, Cristian Pomohaci, Doru Pop, Sorin Pantea, Rapsodia Călimanilor, Doina Mureşului, Ecoul Călimanilor şi mulţi alţii.

Obiceiuri şi tradiţii locale din Gur-ghiu, Ibăneşti, Hodac, Breaza, Gor-neşti, Petelea, Chiher, Batoş, Lunca, Suseni, Brâncoveneşti, Deda, Gălă-uţaş, Tulgheş, Bilbor, dar şi oraşele Reghin şi Topliţa. (C.P.)

Crăciun la Gliga TV

NR 62 GLASUL VĂILOR 4ADMINISTRAŢIE

Cu ocazia Zilei Naționale a României,vineri, 29 noiembrie, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Horea” al judeţului Mureş, a avut loc ceremonia militară de înaintare în grad, înainte de expirarea stagiului minim în grad. La ceremonie au participat inspec-torul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Horea” al judeţului Mureş, domnul col. Dr. Ing. Dorin Oltean şi per-sonal de la reşedinţa inspectoratului. Au fost înaintaţi în grad un număr de 2 ofiţeri şi 15 subofiţeri de la reşedinţa I.S.U. şi de la subunităţi. Cu această ocazie, pentru prima oară în România, s-a acordat Em-blema de Merit “Partener pentru ordine şi siguranță publică” clasa a III-a dom-nului dr. STEVE WORRALL, adjunct al şefului Serviciului de Pompieri şi Salvare din oraşul Shropshire, pentru implicarea personală prin donații şi sponsorizări cu tehnică şi materiale către inspectorat. Din Reghin au fost avansate două per-soane: plutonier ajutant Oprea Florin şi plutonier Pop Florin Dinu, primul avansat la grad de plutonier ajutant şef, iar cea de-a doua persoană avansată la grad de plutonier major.C.P.

Daniel Gliga „Am încredere în justiţie”

După ce pe site-ul DNA a apărut un comunicat de presă prin care viceprima-rul Daniel Gliga ar fi acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, mai multe site-uri de presă au preluat această informaţie. Cert este că viceprima-rul Daniel Gliga îşi susţine nevinovăţia, motiv pentru care acesta a declarat pentru ziarul Glasul Văilor: „Oficial eu nu am fost anunţat, am văzut doar ce a apărut pe site-uri. Aştept să fiu anunţat oficial. Nu pot să spun decât că sunt nevinovat, am încredere în justiţie şi pentru asta sunt ferm convins că se va face dreptate, prin care se va dovedi nevinovăţia mea”. (C.P.)

Doi reghineni avansaţi în grad de ziua României

ŞTIRIToate lucrările realizate în decur-sul anului 2013 în comuna Solo-văstru au fost realizate din bugetul local. Despre acest lucru ne vorbeş-te viceprimarul comunei, Ciorba Ioan.

Rep: Ce s-a realizat în comună în de-cursul acestui an?Ciorba Ioan: S-au finalizat lucrările la canalizare ce însuşesc în total aproxi-mativ 12 kilometri astfel ca împreună cu firma care a executat lucrările să putem da în folosinţă pentru că în mo-mentul de faţă suntem în probe. Dea-semenea s-a făcut o reparaţie capitală la podul de lemn din Solovăstru. Am terminat la şcolile din Jabeniţa şi So-lovăstru lucrările de izolare acoperiş, parchet, termopane etc. Rep: Cum staţi la capitolul impozite?Ciorba Ioan: Taxele şi impozitele au fost încasate în proporţie de peste 75%

Rep: Ştiu că aveţi două ansambluri în comună.Ciorba Ioan: Într-adevăr, avem două grupuri şi-anume Coroniţa şi Dor So-lovăstrean care sunt invitate la diferite evenimente care au loc. Sunt două an-sambluri care păstrează tradiţia şi tru-desc pentru ca aceasta să rămână în viaţă. Ambele grupuri răspund prompt şi la solicitările primăriei.

Rep: Planuri de viitor?Ciorba Ioan: Există discuţii cu prima-rul comunei Gurghiu, Laurenţiu Boar, pentru un proiect comun privind rea-bilitarea totală DC 154 E ce leagă Jabe-niţa de localitatea Adrian, cu ieşire la podul Gurghiu. Am avut promisiuni în acest sens de la judeţ şi sperăm într-un final să ajungem la o înţelegere pentru a putea demara aceste lucrări. Tot ca pla-nuri de viitor vrem să pietruim cu pia-tră concasată 17 kilometri de drumuri comunale şi să asfaltăm alţi 7 kilometri

de drumuri în comună. Totodată inten-ţionăm să reconstruim o grădiniţă în Solovăstru şi să facem un proiect pen-tru căminul cultural din Jabeniţa.

Rep: Cum staţi cu pădurile?Ciorba Ioan:Avem procese pe rol cu Ocolul Silvic Gurghiu pentru recupe-rarea unei suprafeţe de 43 hectare pă-dure de stejar la Mociar. Ideciu trebuie să ne restituie 27 de hectare pădure în zona Sânioara.

12 km de canalizare la Solovăstru

A consemnat Codruţa POP

Elevii de la profilul de prelucrare a lemnului de la Colegiul Silvic din Gur-ghiu, au dorit să facă un gest frumos pentru colegii lor nevoiaşi. Astfel că, în timpul orelor de practică în atelier s-au hotărât împreună cu inginer Balaş Anişoara care se ocupă de pregătirea lor în acest domeniu, să confecţioneze ornamente pentru împodobirea po-mului de Crăciun. Steluţe, oameni de zăpadă, suporturi de lumânări şi multe altele, toate fiind puse pe un panou, în cadrul unei expoziţii. Elevii din şcoală cât şi cadrele didactice au cumpărat toate aceste ornamente expuse. „Din banii obţinuţi, elevii vor cumpă-ra pentru colegii lor care provin din

familii nevoiaşe cadouri de Crăciun. Vor merge acasă la familii şi le vor dis-tribui. Noi sprijinim astfel de acţiuni de voluntariat, chiar ne implicăm tot timpul când există iniţiativă din partea elevilor. De curând am fost la Tg-Mureş la un spectacol caritabil unde

ne-am deplasat cu autocarul însoţiţi de 16 elevi, care au dus fiecare de acasă câte-o plasă de jucării” a declarat Marcel Mândru, directorul Colegiului Silvic din Gurghiu.C.P.

Târg de Crăciun la Colegiul Silvic din Gurghiu

Peste 300.000 de locuitori ai jude-ţelor Mureş şi Harghita vor benefi-cia de servicii moderne de alimen-tare cu apă şi canalizare, din care peste 60.000 vor avea acces, pentru prima oară, la sisteme de alimen-tare cu apă şi de canalizare, prin intermediul unui proiect în valoare de 110,8 milioane euro, implemen-tat de Compania Aquaserv şi cofi-nanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Finalizarea proiectului, în anul 2015

Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş” va permite Companiei Aquaserv să extindă şi să modernizeze reţelele de apă şi canalizare în şapte ora-şe – Târgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secuiesc, precum şi în 57 de comune. “Prin intermediul acestui proiect peste 160 de km de reţele de apă potabilă şi aproximativ 90 de km de reţele de ca-nalizare vor fi construite sau reabilita-te. De asemenea, vor fi construite sau modernizate şase uzine de apă potabilă şi cinci staţii de epurare a apelor uzate. Practic, cu ajutorul fondurilor europe-ne, majoritatea populaţiei din regiunea

deservită de companie va avea posibi-litatea să se conecteze la reţele publice de apă şi canalizare”, a declarat Nicu Tomuleţiu, expert comunicare Aqua-serv. Contractul de finanţare aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în ju-deţul Mureş” a fost semnat în data de 8 aprilie 2011 şi este prevăzut să fie fina-lizat în 2015.

Zece contracte semnate

În cadrul proiectului sunt cuprinse în total 18 contracte. Dintre acestea 16 vizează lucrări care vor fi efectua-te în cadrul proiectului, iar două sunt contracte de servicii. Până în prezent au fost semnate zece contracte, dintre care nouă pentru lucrări şi unul pentru servicii de asistenţă tehnică. Pe partea de canalizare/epurare au fost semnate contractele pentru reabilitarea Staţiilor de Epurare din Târgu-Mureş, Reghin, Târnăveni şi Iernut, precum şi pentru construirea unei noi Staţii de Epurare în Luduş. De asemenea, a fost sem-nat contractul de extindere a reţelei de canalizare din municipiul Reghin. În privinţa sistemelor de apă potabilă, până acum au fost semnate contractele pentru reabilitarea Uzinelor de tratare a apei din Luduş, Iernut, Târnăveni, Si-

ghişoara şi Cristuru Secuiesc, precum şi contractul de construire a unei con-ducte de aducţiune pe Valea Nirajului.

Credit în valoare de 11,4 milioane euro

“O etapă extrem de importantă în im-plementarea proiectului o reprezintă semnarea contractului prin care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvol-tare (BERD) acordă Companiei Aqua-serv un credit în valoare de 11,4 mili-oane euro. Creditul este necesar pentru a acoperi cofinanţarea de 10,32%, care revine operatorului regional Aquaserv, din valoarea totală de 110,8 milioane euro a proiectului”, a adăugat Nicu To-muleţiu. Contractul de lucrări pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare din Luduş şi Iernut s-a semnat în data de 13 decembrie 2013. Pentru cele şapte contracte rămase, procedurile de licita-ţie sunt în diferite stadii, astfel: pentru două contracte care au fost adjudecate sunt examinate contestaţiile depuse, pentru un contract sunt în curs de eva-luare ofertele depuse, iar pentru alte patru contracte procedurile de licitaţie sunt publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SEAP. O.M.

Apă şi canalizare la standarde europene de la AquaservUn gând bun, un mesaj de sărbători

În tradițiile creştine, Sărbătorile de Iarnă reprezintă momentul cheie al reînceperii Vieții, mai întâi prin naşterea Mântuito-rului Iisus Cristos, urmată de trecerea în Noul An. Astfel, venirea pe lume a Mân-tuitorului este asociată renaşterii, reînoirii Firii, odată cu Întruparea Cuvântului, cu naşterea Fiului lui Dumnezeu, care vesteşte lumii întregi apropiata împlinire a Vechii Legi prin Noua Lege, cea care adu-ce cu sine o nouă şi permanentă întrupare a Adevărului în sufletele oamenilor. Urmează apoi noaptea de Anul Nou, care simbolizează reînoirea timpului ciclic, renaşterea lucrurilor şi reaşezarea lor pe făgaşul firesc al vieții. Să nu uităm că, după Crăciun şi Noaptea de Anul Nou urmează 1 ianuarie, zi în care creştinii ortodocşi prăznuiesc Tăierea Împrejur a Pruncului Iisus, punerea numelui de Iisus şi ziua Sfântului Vasile cel Mare. Fie ca aceste minunate zile să ne amintească tuturor că nu suntem singuri, că viața şi speranța triumfă asupra nefericirii şi îndoielii. Fie ca aceste Sărbători de Iarnă să aducă tuturor mureşenilor numai bucurie, sănătate, belşug şi împlinirea tuturor dorințelor! Vă doresc Sărbători Fericite alături de cei dragi!

Deputat Cristian Chirteş

NR 62 GLASUL VĂILOR

Serviciul municipal Reghin are în administrare un număr de aproxima-tiv 3900 de societăţi şi are în evidenţă 20.500 de persoane fizice care dato-rează diferite tipuri de impozite şi taxe. Cât despre relaţia cu autorităţile publice dar şi cu celelalte instituţii, şeful serviciului este de părere că aceasta este una normală, de colabo-rare. Din punct de vedere al contribu-ţiilor la bugetul de stat, municipiul se situează pe locul III, la nivel judeţean după municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv contribuabilii mijlocii.

Reporter: Care sunt cele mai frec-vente probleme cu care se confruntă lucrătorii din sistemul financiar?Florin Zogorean: Avem agenţi economici din mai multe categorii: o categorie-disciplinaţi, care îşi îndepli-nesc în mod corect obligaţiile de de-clarare şi plată a contribuţiilor datorate bugetului de stat, o altă categorie, care în urma activităţilor specifice desfă-şurate de către noi, se conformează la declararea şi plata impozitelor, o a treia categorie, care şi în urma acţiunilor desfăşurate de către noi în colaborare cu alte instituţii, nu intră în legalitate. În general, cu aceştia avem mai multe probleme. Dacă toţi ar fi din prima categorie, probabil noi nu am mai avea obiectul muncii.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre cola-borarea cu autorităţile publice dar şi cu celelalte instituţii?

F.Z.: Colaborăm bine cu toţi în sensul că solicităm informaţii de la primării, de la Cadastru, de la bănci, poliţie, Ser-viciul de Înmatriculări Auto, Serviciul de Evidenţa Populaţiei, cu care facem schimb de informaţii atunci când este nevoie.

Rep.: De cât timp ocupaţi această funcţie şi care au fost provocările aferente acesteia?F.Z.: Ocup această funcţie din luna mai a anului 2006 şi, înainte de asta, am lucrat tot la Finanţe din anul 1994, mai întâi pe activitatea de control, apoi pe segmentul de administrare a veni-turilor. Provocări avem în fiecare zi, având în vedere multitudinea de pro-bleme şi situaţii cu care ne întâlnim, activitatea de administrare a venituri-lor statului fiind destul de complexă.

Rep.: Reghinul avea reputaţia unui oraş prosper, cu multe iniţiative comerciale. Care este acum situaţia?F.Z.: Serviciul municipal Reghin are în administrarea lui un număr de 3900 de societăţi. Avem în evidenţa noastră 20.500 de persoane fizice care datorea-ză diferite tipuri de impozite şi taxe. De asemenea mai avem în adminis-trare 1945 intreprinderi individuale şi asociaţii familiale, 320 persoane fizice care exercită profesii liberale (avocaţi, notari, mediatori). Precizez faptul că în administrarea noastră nu se află contribuabilii mijlocii sau mari care au sediul în zona Reghinului.

Rep.: Unde se situează municipiul din punct de vedere al contribuţiilor la bugetul de stat?F.Z.: O dată cu Hotărârea de Guvern 520 s-a reorganizat ANAF. Înainte existau Direcţii Generale la nivelul fiecărui judeţ, acum s-au înfiinţat opt Direcţii Regionale, care au calitate de persoană juridică. Noi facem parte din regiunea Braşov şi, la nivelul judeţului Mureş, vorbim de Administraţia Jude-ţeană a Finaţelor Publice, noi făcând parte din Serviciul Municipal Fiscal. În cadrul Administraţiei Judeţene Mureş, ca şi pondere a veniturilor încasate, ne situăm pe locul III după municipiul reşedinţă de judeţ si contribuabilii mijlocii.

Rep.: Cum credeţi că vor decurge lucrurile în anul 2014?

F.Z.: Eu aş dori să fie bine. Dacă este bine pentru agenţii economici, şi au afaceri care se dezvoltă, va fi la fel şi pentru noi toţi.

Rep.: Ce le transmiteţi reghinenilor, în prag de sărbători?F.Z.: Reghinenilor le transmit săr-bători fericite, să aibă tot ceea ce îşi doresc, agenţilor economici le doresc să le fie mai uşor în anul 2014 şi să ne înţeleagă şi pe noi pentru că trebuie să ne facem datoria.

Rep.: Unde vă veţi petrece sărbăto-rile?F.Z.: Sărbătorile le voi petrece alături de familie şi de prieteni.

A consemnat Oana MĂRGINEAN

5BUSINESS

Reghinul, pe locul III la contribuţiile la bugetul de stat

ANUNŢURI

Vând garsonieră in Reghin, Str. Pomilor bl. 3, Et 2. Dotari: gea-muri termopan, convector. Pret: 41.000 lei. Tel. 0745-357097

IMOBILIARE

De peste 12 ani, firma de trans-port persoane, Demaraj Trans din Reghin şi-a câştigat încet, dar sigur, aprecierea în faţa clienţilor. Totul a început cu două rute, însă cu trecerea timpului, cei doi asociaţi Ioan Palko şi Ioan Matei au reuşit să se extindă. Astăzi firma pe care cei doi o conduc pune la dispoziţia clienţilor 20 de trasee. Firma are în momentul de faţă 40 de angajaţi.

În aceste condiţii, clienţii, în mare parte din mediul rural, au posibilitatea

de a se deplasa spre destinaţia aleasă la preţuri avantajoase pentru fiecare buzunar. Prezenţa crizei afectează şi acest domeniu, lucru despre care administratorul Demaraj Trans, Ioan Palko spune că „Taxele şi impozitele sunt mari, asigurările la fel, iar clienţii nu mai au bani să vină la oraş”. Cel mai important lucru într-un astfel de domeniu este punctualitatea şi respectul faţă de client. Transportul persoanelor se realizează cu un număr

de 10 autocare şi 30 de microbuze. Pe lângă cursele ce le desfăşoară pe rutele din jurul Reghinului, Demaraj Trans stă la dispoziţia clienţilor pentru orice destinaţie naţională şi internaţională. Călătorii sunt cei care apreciază calita-tea serviciilor şi seriozitatea acestei fir-me care de o lungă perioadă de timp le stă la dispoziţie şi le satisface nevoile.

Demaraj Trans, seriozitate şi calitate

Codruţa POP

Club Rotary din Reghin a demarat o acţiune umanitară, miercuri 18 de-cembrie. Membrii rotarieni au făcut cumpărături la un supermarket din Reghin urmând ca apoi să ofere pro-dusele persoane care nu au o situaţie financiară bună. Pentru fiecare fami-lie s-au cumpărat produse în valoare de 300 de lei, făcând astfel Sărbătorile de Iarnă mai bogate pentru cei nevo-iaşi.

„În perioada Crăciunului ajutăm fa-milii care sunt mai puţin fericite, cu o situaţie materială precară. De aceea am cerut de la primărie o listă cu cei care au probleme financiare, o listă cu 23 de familii. Am încercat cu bunurile pe care le-am oferit să le înfrumuseţăm puţin Crăciunul. Au fost foarte emoţio-naţi, lăcrimau şi ne-au mulţumit. Foar-te mulţi ziceau că n-au mai primit aşa

ceva niciodată. Am cerut de la primărie o altă listă, să nu fie cea de anul trecut” a declarat Shuller Peter, preşedintele Clubului Rotary. Club Rotary din Reghin a oferit zahăr, ulei, făină, mălai, lapte, ouă, margarină, şuncă, salam, parizer, cozonac, napoli-tane, biscuiţi, suc, alune, pâine, porto-

cale, cârnaţi, sticks etc.„Cu această ocazie, în calitate de preşe-dinte Rotary le doresc tuturor reghine-nilor sărbători fericite, multă sănătate, prosperitate şi La Mulţi Ani” a ţinut să le ureze Shuller Peter. C.P.

Rotarienii au făcut fericite 23 de familii

Un ultim omagiu dus celui care a fost primarul comunei Ideciu de Jos – Cornea Emanoil spre trecerea în ne-fiinţă. Suntem alături de familia îndo-liată. Parteneriatului din Hemhofen – Germania.(Ideciu de Sus)

Ruhe in friedenEinen letzten Abschieds gruß von Gemeinde Hemhofen und Obereidis-cher verein.

DECESE

NR 62 GLASUL VĂILORRECLAME 6

NR 62 GLASUL VĂILOR 7ADMINISTRAŢIE

Viziunea de dezvoltare a mu-nicipiului Reghin a actualei administrații a pornit de la urmă-toarele linii directoare: importanța regională a municipiului, afir-marea ca centru de oportunități investiționale, structurarea actua-lei administrații ca una eficientă, eficace, transparentă şi deschisă către necesitățile investitorilor, şi, în fine, existența deja a unei comunități de afaceri dinamice, cu tradiție şi implicată în viața cetățenilor. Din acest punct de ve-dere, Reghinul se poate mândri cu o puternică tradiție industrială mulțumită spiritului de antrepre-noriat şi inițiativei investitorilor locali, de-abia recent municipiul atrăgând investitori străini.

Una dintre cele mai importante direcții strategice spre care actuala administrație şi-a concentrat eforturile din momentul preluării mandatului a vizat dezvoltarea urbană, mai concret: amenajare teritoriu, urbanism, infra-structură.Toate aspectele care țin de dezvoltarea urbană reprezintă o con-stantă preocupare pentru administrația locală reghineană, infrastructura, ală-turi de teren, fiind una dintre facilitățile menite să ajute atât la eficientizarea activităților economice existente cât şi să atragă noi investiții în municipiu.

Convingerea mea este că administrația publică locală trebuie să fie preocupată de dezvoltarea economică a localității şi de perspectivele de viitor ale acesteia fără însă a neglija nicidecum problemele cotidiene cu care se confruntă localita-tea, aspectele din zona socială, cultura-lă, mediu, sănătate, învățământ. Doresc ca acest mod de abordare împreună cu identificarea de soluții şi elaborarea de planuri de dezvoltare a Reghinu-lui pe termen mediu şi lung să devină elemente definitorii ale activității apa-ratului administrativ al Primăriei Mu-nicipiului Reghin. O condiție indis-pensabilă pentru dezvoltarea durabilă şi armonioasă a unui oraş este aceea a unei activități economice eficiente, care să asigure locuri de muncă, iar asta pre-supune investiții, programe prin care să fie atrase surse de finanțare bugetare dar mai ales extrabugetare, în condițiile actuale de austeritate bugetară.

De la preluarea mandatului de primar mi-am stabilit ca obiectiv să promovez programe şi proiecte clare de dezvol-tare a oraşului şi să elaborez strategii investiționale coerente, pe termen lung. Ştiu însă că nu se poate discuta despre dezvoltarea Reghinului şi despre atra-gerea de investiții atât timp cât nu sunt rezolvate problemele de infrastructură, utilități, salubrizare, iluminat public, modernizarea drumurilor, transport, parcuri, garaje, parcări, zone de agre-ment ş.a. Rezolvarea acestor proble-me de fond ale Reghinului implică activități desfăşurate de municipalitate şi eforturi de multe ori greu de apreciat, dar sunt convinsă că rezultatele vor fi vizibile pentru reghineni şi sper, apre-ciate de către aceştia.Printre obiectivele prioritare s-a nu-mărat reparația, modernizare şi as-faltarea străzilor din Reghin: Scurtă, Nouă, Albinelor, 1 Decembrie, Vână-

torilor, Strâmbă, Kemeny Janos, V Ni-colescu, Ioan Maloş, Cerbului, Mierlei, Aurel Vlaicu, Ioan Marinovici, Viilor, Pometului, Abatorului, Foişor, Morii, Verzei, Grădinarilor, Crizantemelor, Cărpiniş, Garofiței, V.L.Pop, Dumbra-vei, Plopilor, Păşunii şi CFR. Lucrările de asfaltare sau modernizare a străzilor sunt completate şi cu cele de reparare a trotuarelor pe străzile Ierbuş, Apali-nei, Gurghiului, Gării, Pometului, etc. Această listă nu epuizează însă planu-rile administrației pe care o conduc. Ne dorim cu toții un oraş cu străzile repa-rate şi asfaltate şi, funcție de limitările bugetare, vom întreprinde .astfel de lu-crări pe toată perioada mandatului. În ceea ce priveşte canalizarea, înlocuirea conductelor de apă şi branşamentele s-au realizat lucrări pe străzile: Păltiniş, Mierlei, Pometului, Cerbului, Gorunu-lui, Ioan Marinovici şi Sării.

Reabilitarea şi extinderea rețelei de ilu-minat public reprezintă un alt obiectiv deosebit de important, indispensabil asigurării siguranței publice. În acest sens, s-au finalizat lucrări de montare de corpuri de iluminat pe străzile M. Viteazu, bulevardul Unirii, Ierbuş, Gă-rii, iar pe străzile Dealul Brezei, Ioan Maloş, Simion Bărnuțiu, Susenii Noi s-a realizat deja extinderea liniei elec-trice de joasă tensiune. S-a reabilitat de asemenea clădirile aparținând Pieței Mari din municipiul Reghin.

Ținând cont de preluarea, conform prevederilor legale, de către consiliile locale a iluminatului public, s-a impus necesitatea elaborării unui plan de ex-tindere a iluminatului public în munici-piul nostru, plan care se află momentan în lucru prin grija Primăriei Reghin. Sunt conştientă de faptul că moderni-zarea şi dezvoltarea sistemului implică activități specifice şi se are în vedere în acest sens posibilitatea asocierii cu in-vestitori privați. În domeniul transpor-tului public am reuşit să achiziționăm 2 autobuze şi să montăm patru stații noi de autobuz: zona Lidl, Petru Maior, str Vânătorilor şi Ierbuş. Am efectuat lucrări de canalizare pe strada Mierlei şi am montat o stație de pompare apă uzată menajeră la intersecția dintre strada Mierlei cu I. Creangă. Pentru a eficientiza activitatea secției de drumuri şi a celei de zone verzi, precum şi pe cea a Serviciului de salu-britate am achiziționat anul acesta mai multe utilaje.Un prim pas a fost făcut anul aces-ta şi pentru îmbunătățirea serviciilor medicale oferite reghinenilor, în 2013 alocându-se din bugetul local o sumă de 10 ori mai mare decât cea alocată în anii anteriori pentru activitățile de întreținere şi funcționare ale spitalului municipal.Trecând într-un registru diferit, re-spectiv cel al instituțiilor de cultură şi învățământ, am efectuat lucrări de reparații şi igienizări la toate unitățile de învățământ din subordine. S-a efectuat înlocuirea tâmplăriei la Liceele Tehno-logice Lucian Blaga şi Petru Maior şi la Grădinița cu program normal nr. 5. S-au amenajat curțile interioare la mai multe unități de învățământ urmând ca în anul ce urmează să fie amenajate la toate unitățile. Şcoala nr 4 a beneficiat

anul acesta de un sistem de încălzire centrală. La fel de importantă a fost şi modernizarea şi dotarea Cabinetelor medicale din incinta liceelor tehnolo-gice din municipiu. S-au achiziționat echipamente de joacă (balansoar, lea-găn, complex de joacă) pentru toate grădinițele din municipiul Reghin.Dorim, de asemenea, să atragem par-teneriate şi să punem bazele, alături de oamenii de afaceri locali, a unui parc industrial în Reghin. Mi-am propus, la fel de important, să promovăm o nouă strategie cu privire la managemen-tul deşeurilor menajere. Toate aceste oportunități pentru care Reghinul îşi manifestă deschiderea şi proiectele pe care le vom promova ca parte a strate-giei de dezvoltare durabilă conturează, cred eu, o nouă perspectivă economică pentru oraş.

Dezvoltarea şi extinderea sectorului economic reprezintă elementul vital pentru asigurarea bunăstării locuito-rului oraşului, iar acest deziderat poate fi realizat prin amenajarea unui parc tehnologic. Datorită tradiției industria-le a oraşului nostru precum şi datorită calificării forței de muncă, premisele unui asemenea proiect sunt favorabile. Urmărim să atragem şi să încurajăm activitățile de producție care să ofere noi locuri de muncă.

În ceea ce priveşte zonele de agrement, aşa cum ne-am propus, în acest an am reuşit să aducem pentru reghineni un patinoar artificial care funcționează în incinta Ştrandului municipal, şi care pot spune că se bucură de un real suc-ces iar toate parcurile din municipiu au fost dotate cu echipamente de joacă pentru copii.

Piațeta din zona Libertății este un pro-iect de anvergură care s-a realizat anul acesta – un loc de relaxare şi promena-dă pentru reghineni care a devenit în scurt timp zona de atracție a oraşului. A fost o investiție importantă, dar sunt mulțumită că am reuşit să realizăm această investiție la nici un sfert din costurile estimate în proiectul aprobat de fosta administrație.

În cadrul proiectelor de dezvoltare a oraşului, Primăria Reghin este preo-cupată de revitalizarea centrului istoric

al municipiului în vederea consolidării poziției oraşului în circuitul turistic din zonă.

Prioritară pentru administrația mu-nicipiului este şi siguranța circulației promovând în acest sens proiecte pri-vind instalarea de indicatoare rutiere, devierea traficului greu, executarea de marcaje longitudinale, scuaruri, treceri pentru pietoni marcaje de stații pentru mijloacele de transport în comun şi pentru taxi, montarea de noi instalații de semaforizare.

Deoarece sursele de finanțare, atât bu-getare cât şi extrabugetare reprezintă catalizatorul realizării tuturor proiec-telor municipalității, consider impe-rios necesară constituirea unui nou serviciu dedicat întocmirii proiectelor de finanțare precum şi identificării oportunităților de finanțare pentru municipalitate. În acelaşi context, îmi propun promovarea a cât mai multor proiecte către ministerele de resort: mediu, cultură, dezvoltare, sănătate şi nu numai.Nu în ultimul rând, în colaborare cu Camera de Comerț şi Industrie Mureş, cu sprijinul şi prin implica-rea reprezentanței din Reghin, susțin dezvoltarea unui Centru de afaceri la Reghin. Consider că oraşul are nevo-ie de un astfel de centru care să ofere societăților comerciale posibilitatea de a angaja parteneriate.

Am reuşit să realizăm multe obiective anul acesta în Reghin şi niciunul dintre ele nu ar fi fost posibil fără implicarea aparatului administrativ, a Consiliului Local şi al executivului Primăriei. Vreau să le mulțumesc tuturor pe această cale precum doresc să mulțumesc şi tuturor reghinenilor pentru înțelegere şi răb-darea cu care au suportat eventualele neplăceri cauzate de şantierele în lucru. Realizările administrației locale de anul acesta îmi dau încrederea necesară că vom putea continua cel puțin în acelaşi ritm şi în anii ce vor urma şi sper ca lo-cuitorii municipiului Reghin să fie şi pe viitor mulțumiți de rezultate.

Maria PRECUP, primarul municipiu-lui Reghin

Reghinul în anul 2013

NR 62 GLASUL VĂILOR 8RECLAME

NR 62 GLASUL VĂILOR 9RECLAME

NR 62 GLASUL VĂILOR 10CULTURĂ

Oana MĂRGINEAN

Muzeul Etnografic reghinean a găzdu-it în anul 2013 o serie de evenimente culturale şi de natură ştiinţifică, des-făşurate pe mai multe planuri. Şi anul 2014 se prevede a fi unul cu o implica-re deosebită în acest domeniu. Maria Borzan, director al instituţiei face un apel către toţi mureşenii şi nu numai, de a se alătura acestui gen de activi-tăţi.

Reporter: Cum a decurs acest an?Maria Borzan: Anul 2013 a fost un an bogat în evenimente culturale dar şi de natură ştiinţifică. La noi, la muzeu, acti-vităţile se desfăşoară pe mai multe pla-nuri. În primul rând, avem manifestări culturale dedicate publicului, copiilor, elevilor, adulţilor. Apoi, există activită-ţile ştiinţifice, specifice muzeului şi ac-tivităţi de pedagogie muzeală, prin care încercăm să integrăm mai mult lumea copiilor în lumea satului mureşean. Referitor la evenimentele culturale, în muzeu are loc cel puţin o activitate, în fiecare lună, pe teme de etnografie, care se poate desfăşura la sediul nostru, pe sate, cu public sau doar cu specialişti.

Rep.: Care poate fi tema activităţii?M.B.: Atunci când ne adresăm publi-cului, tema trebuie să fie una de interes, optând pentru evenimente din lumea

satului, sărbători care au loc în acea lună, sau cu o filmare. De exemplu, în anul trecut, am filmat la Gledin şi la Go-reni, “lăturenia”, încercând revitalizarea acestui obicei. Atunci când activităţile ne privesc doar pe noi, facem o masă cu specialişti din muzeele din judeţ, unde se discută probleme de interes: reali-zarea evidenţei patrimoniului, a con-servării sau restaurării într-un muzeu mai mare, sau discutarea problemelor de interes pentru lumea muzeală. În luna martie, de exemplu, am făcut un film despre pregătirea şi urcatul oilor la munte, dar şi alte obiceiuri. În total, în acest an au fost realizate 18 filme docu-mentare. Un alt eveniment este tabăra interdisciplinară de la Lăpuşna,Tabăra “Vacanţă în muzeu”, Târgul de meşteri populari, ediţia a XIII-a, muzeul fiind implicat în organizarea evenimentelor dedicate a 150 de ani de când Reghinul a fost numit Oraş Liber Regesc. În acest context, muzeul a organizat o expoziţie cu această temă, dar şi o Sesiune Ştiin-ţifică a Muzeelor Etnografice din Ro-mânia, iar la unele evenimente a parti-cipat chiar şi ambasadorul Austriei. De asemenea, în luna august a avut loc şi vernisarea unei expoziţii “Mobilier tra-diţional ţărănesc” şi manifestarea cul-turală de la Cernăuţi şi Festivalul “Să-mi cânţi cobzar”. Referitor la evidenţa

şi îmbogăţirea patrimoniului, există un plan de cercetare anual. Au existat şi publicaţiile “Bucătărie tradiţională românească”, cu ajutorul oamenilor din lumea satului, şi “Naşterea şi botezul la români” şi urmează să apară “Anuarul muzeului”. Per ansamblu, a fost un an bogat în activitate. De asemenea, au fost achiziţionate 86 de obiecte, în va-loare de 9900 lei, printre care se numă-ră şi două donaţii.

Rep.: Ce planuri aveţi pentru anul care vine?M.B.: Pentru anul următor, este eviden-tă participarea şi implicarea în activităţi culturale, o mare parte fiind deja tradi-ţie, precum şi participarea la Sesiunea de comunicări, în luna aprilie, organi-zarea unei expoziţii de icoane, în preaj-ma sărbătorilor Pascale, ocazie cu care se va edita o carte depre balade. Se are în vedere şi realizarea unei expoziţii la Cernăuţi şi Chişinău a costumului po-pular mureşean, precum şi dedicarea unui loc din muzeu costumului popu-lar din Ucraina şi costumului popular românesc din Republica Moldova.

Rep.: Ce mesaj aveţi pentru re-ghineni?M.B.: Cultura se face cu foarte multă pasiune şi dragoste, cere

timp dar ea reuşeşte să adune oameni din domenii diferite pentru a interac-ţiona şi a se stabili legăturile de suflet între aceşti creatori, purtători sau pro-motori ai culturii. Doresc să urez, prin ziarul Glasul Văilor, gânduri sincere, calde de prietenie, de iubire pentru re-ghineni, în primul rând, dar şi pentru toţi mureşenii şi nu numai, pentru toţi românii. Să înţelegem că viaţa este cel mai preţios dar pe care l-a dat Dum-nezeu şi trebuie să ne bucurăm de ea în orice moment. Şi nu se poate să te bucuri dacă eşti singur. Trebuie să fim împreună la orice acţiune de cultu-ră pentru că, acolo unde suntem toţi e mult mai bine. Le doresc tuturor, la mulţi ani!

Anul 2013, bogat în evenimente culturale la Muzeul Etnografic

A consemnat Oana MĂRGINEAN

“Drumul crucilor” – “The way of the crosses” este un volum care prezintă călătoria unui irlandez, Peter Hurley, de la Cimitirul Vesel la Muzeul Naţi-onal al Ţăranului Român. Lansarea cărţii a avut loc în data de 13 decem-brie 2013, la Biblioteca municipală “Petru Maior” din Reghin.

“Românii sunt oameni frumoşi, sen-sibili”

“Românii, asemenea irlandezilor, sunt oameni frumoşi, sensibili, în concept naţional vorbesc... Implicit în asta este şi complexul de inferioritate, înrădă-cinat în orice popor care nu este un cuceritor, ci unul paşnic. Vezi balada Mioriţa, de pildă. O blândeţe şi un bun

simţ naţional, dobândite prin suferin-ţă. Există nevoia unui feedback obiec-tiv, un feedback “din afară”. Bunul simţ naţional va interzice o auto-lăudare”, a declarat Peter Hurley. Momentul lansă-rii a fost unul plin de emoţie, irlandezul primind colindele unui grup de copii şi a unui grup de preoţi.

Cultura, un izvor de energie pură

Autorul ne sfătuieşte să ne apropiem de propria noastră cultură tradiţională. “Este deosebită. Căutaţi autenticul din ea! O să aibă o relevanţă şi mai mare în viitor. Este un izvor de energie pură, care poate fi accesat oricând şi de ro-mâni şi de străini. Dar are nevoie de grijă! Aveţi o responsabilitate faţă de

voi, copiii voştri şi faţă de noi, ceilalţi europeni, care nu mai avem acces la acest “acasă” şi care nu au ajuns, încă, să vă viziteze şi să înţeleagă despre ce este vorba. Este ultima civilizaţie rurală autentică străveche în Europa”, ne sfă-tuieşte autorul.

Românii ar trebui să ştie că sunt fru-moşi

Peter este de părere că românii ar trebui să ştie că sunt frumoşi, să devină con-

ştienţi de acest lucru, subliniind faptul că responsabilitatea pentru România de mâine revine fiecăruia dintre noi, astăzi. “În această călătorie prin Româ-nia m-a surprins măreţia şi măiestria ei. Când o iei la pas, zi de zi, te loveşte iarăşi şi iarăşi: cât de mare, cât de sălba-tică, cât de pură şi de proaspătă este. Şi asta te încarcă”, a conchis Peter Hurley.

Viziunea asupra României a unui irlandez“Drumul crucilor”, lansat la Reghin

“De-a arhitectura în oraşul meu” este implementat ca un curs opţio-nal pentru clasele a III-a şi a IV-a în şcoli publice şi private din toată ţara, cu sprijinul entuziast al arhitecţilor voluntari. În anul curent, cursul a fost adoptat de învățătorii şi părinții ele-vilor secției germane din Reghin din cadrul Gimnaziului de Stat “Augustin Maior”. Înscrierile se fac de către ca-drele didactice şi arhitecți doar online la adresa http://de-a-arhitectura.ro/

inscrieri/ iar lista rămâne deschisă până în martie 2014. Programa este dezvoltată de Asociația „De-a Arhitec-tura” în parteneriat cu Departamentul de Ştiintele Educaţiei din Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti, iar modul de învățare este prin expediții şi pro-iecte, ceea ce a şi avut mare succes la elevii din Reghin. “Orele se desfăşoară obligatoriu în cuplul învățător-arhitect. Cursul poate fi inițiat şi de către

părinții care propun învățătorilor să se înscrie în acest program”, a declarat Klaus Birthler, arhitect. Scopul acestui curs opțional este de a ajuta copiii să înţeleagă arhitectura şi mediul con-struit şi, implicit, multe din procesele complexe care le transformă mediul în care trăiesc. “Casa, şcoala, cartie-rul şi comunitatea lor îi formează pe aceşti viitori cetăţeni, le dau un mesaj despre locul lor în lume, dar le pot da şi conştientizarea faptului că pot

influența cadrul lor de viață şi implicit convingerea că de ei depinde calitatea arhitecturii şi a mediului construit de mâine. Viitori cetăţeni adulţi, utili-zatori, clienţi şi factori de decizie vor trebui să participe activ la modelarea lumii în care vor trăi şi vor trebui să creeze, utilizând atât moştenirea culturală cât şi inovaţia, comunităţi cu o viaţă sănătoasă şi armonioasă”, se arată în programa şcolară a cursului.O.M.

Înscrieri pentru orele opționale „De-a arhitectura”

NR 62 GLASUL VĂILOR

Centrul Sportiv „Laurentia”,situat în cartierul Făgăraşului vă oferă zilnic:

Înscrieri şi abonamente la tel.:0740/ 703.5990742/ 918. 7970365/ 486. 879

curs de înotaquagympilatesstepstretching înot pentru bebeluşiaerobicsaună finlandeză uscată

RECLAME 11

NR 62 GLASUL VĂILOR 12SOCIAL

Gala farmaciştilor 2013, eveni-ment desfăşurat în data de 4 decem-brie 2013, la Bucureşti, a însemnat recunoaşterea excelenței în domeniu, printre cei premiați numărându-se şi mureşenii. Este vorba de revista MedFarm, Asociaţia Studenţilor Far-macişti din Târgu Mureş, Premiul de onoare pentru întreaga activitate în farmacie, Premiul de excelenţă pentru decani ai Facultăţilor de Farmacie, precum şi Premiul de onoare pentru farmacii de lanţ.

MedFarm, prima recunoaştere publi-că a calității

După doar cinci luni de la lansare, re-vista MedFarm a obținut distincţia pentru jurnalism în presa farmaceutică pentru reviste/site-uri. ”Suntem deo-sebit de onorați şi pentru noi această nominalizare şi acordarea acestor două premii de prestigiu din partea Colegiu-lui Farmaciştilor România, înseamnă foarte mult. Este prima recunoaştere publică a calității revistei noastre care a apărut cu numai 5 luni în urmă, propunându-şi să susțină comunica-rea interdisciplinară şi adresându-se în egală măsură medicilor şi farmaciştilor.

De atunci am scris peste 300 de articole şi avem peste 60 de ore de transmisiune în direct care ne-au propulsat în rândul publicațiilor acceptate şi apreciate de comunitatea medicală şi farmaceutică

românească. Faptul că această comu-nitate, aparent dezbinată, s-a mobilizat şi ne-a acordat încrederea, este dovada clară că profesioniştii din sistemul sani-tar românesc au nevoie de o sursă cre-dibilă, corectă şi în timp real şi cred că o astfel de sursă este Revista MedFarm”, a declarat Marius Dumitrescu, manager editorial.

Arina Moldovan, premiul pentru jur-nalism în presa farmaceutică

Secțiunea a fost supusă şi votului pu-blic, dar, conform regulamentului pos-tat pe site-ul www.galafarmacistilor.ro ”secțiunile supuse votului public au însă şi o componentă de jurizare. Astfel, premiul pentru aceste categorii poate să coincidă, sau nu, cu decizia juriului.

Numărul de voturi este luat în calcul, dar nu poate fi decisiv!”, se precizează în anunțul formulat de juriul Galei. De asemenea, premiul pentru jurnalism în presa farmaceutică a fost câştigat de redactorul-şef al revistei „MedFarm”, Arina Moldovan. “Nominalizarea la Gala Farmaciştilor a însemnat o recunoaştere a activității mele jurnalis-tice în domeniul medical şi farmaceu-tic, susținerea publicului mi-a oferit în-crederea că pot merge mai departe, iar alegerea şi decizia juriului de a-mi acor-da premiul pentru jurnalism în presa farmaceutică îmi întăreşte convingerea că am pornit pe un lung şi dificil drum în care am multe încă de învățat astfel încât informația pe care o transmit ci-titorilor să fie una corectă, transparen-tă şi clară. Nu pot să nu fiu mândră că am adus acest premiu în județul Mureş,

pentru că în formarea mea ca jurnalist am învățat multe lucruri de la veteranii din presa mureşeană”, a precizat Arina Moldovan.

Alte premii pentru mureşeni...

Asociaţia Studenţilor Farmacişti din Târgu Mureş a primit Premiul publi-cului pentru cea mai activă societate studenţească, iar printre câştigătorii premiului de onoare pentru întrea-ga activitate în farmacie s-a numărat farmacista Rozalia Orban din Târgu Mureş. Premiul de excelenţă pentru decani ai Facultăţilor de Farmacie a fost acordat prof. univ. dr. farm. Maria Titica Dogaru din Târgu Mureş şi pre-miul de onoare pentru farmacii de lanţ a revenit unor farmacii din Timişoara, Iaşi şi Sensiblu nr. 5 din Târgu Mureş. Premiul pentru “Carte Farmaceutică” a fost acordat “Ghidului farmacistului în comunicarea cu pacientul”, autori: asistent univ. dr. Aura Rusu, şef lucr. dr. Gabriel Hancu, şef lucr. dr. psih. Marina Dorina Paşca. Nu în ultimul rând, pre-miul pentru categoria „Cel mai apreci-at cadru didactic” a fost acordat prof. univ. dr. Maria Titica Dogaru, discipli-na Farmacologie şi Farmacie Clinică, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş.

Mureşenii, premiați la Gala Farmaciştilor 2013

Revista MedFarm, premiu la 5 luni de la lansare

Oana MĂRGINEAN

Sediul Partidului Naţional Liberal din Reghin a fost colindat, joi, 19 decem-brie, de câteva grupuri de elevi. Organi-zaţia Femeilor Liberale (OFL) din Re-ghin s-a pregătit din timp pentru acest eveniment şi a împodobit un frumos brad în aşteptarea colindătorilor. Aceş-tia au fost întâmpinaţi cu voie bună, brioşe gătite chiar de femeile liberale, iar la plecare fiecare copil a primit câte un pacheţel. „Am dorit ca aceşti copii să fie serviţi

cu prăjituri şi dulciuri făcute acasa aşa cum este obiceiul” a declarat Eva Pădu-rean, preşedinta OFL Reghin. În întâmpinarea colindătorilor s-a aflat şi preşedinta femeilor liberale din jude-ţul Mureş, Sanda Huciu. „Vreau să le mulţumesc femeilor pentru ceea ce fac aici la Reghin şi să transmit întregii or-ganizaţii sărbători fericite, iar anul 2014 să-i găsească cu multă sănătate, fericiţi şi tot ceea ce îşi doresc ei” a declarat Sanda Huciu. (C.P.)

Colindători la sediul PNL ReghinUltima şedinţă de consiliu din acest an

Consilierii locali reghineni s-au întru-nit în cadrul şedinţei ordinare din data de 17 decembrie, de altfel, ultima şe-dinţă din acest an. Au fost prezenţi toţi cei 19 consilieri locali. Pe ordinea de zi au avut de aprobat un număr de 15 proiecte de hotărâre la care s-a adăugat punctul diverse.

Printre cele mai importante proiecte s-a regăsit Regulamentul de eliberare a Certificatelor de Urbanism şi a auto-rizaţiilor de construcţie pentru activi-tăţile industriale pe raza municipiului Reghin. Acest proiect nu a trecut de votul consilierilor locali, 17 au votat „împotrivă” şi 2 „pentru”. Iniţiativa Ci-vică Reghin a cerut prin iniţierea aces-tui proiect de hotărâre ca pe teritoriul municipiului să nu se autorizeze activi-tăţi enumerate în Anexa nr. 1 depusă la primărie, decât dacă majoritatea locu-itorilor municipiului Reghin cu drept de vot îşi exprimă dorinţa în acest sens, cuantumul necesar fiind de 50+1 şi toa-te cheltuielile aferente referendumului să fie suportate de investitor.Motivaţia consiliului local asupra deci-ziei de a nu vota pentru acest proiect de hotărâre a fost determinată de faptul că nu răspunde exigenţelor legale.

C.P.

ŞTIRI

Gala Sportului Reghinean în luna ianuarie

În luna ianuarie a anului viitor, Asoci-aţia „Sportul pentru toţi” în colaborare cu primăria municipiului Reghin or-ganizează în data de 18 ianuarie, edi-ţia a V-a a Galei Sportului Reghinean. Evenimentul va avea loc în sala Casei de Cultură „Eugen Nicoară”, începând cu ora 16:00. Pentru acest eveniment, consilierii locali au aprobat suma de 7600 de lei.Gala festivă va cuprinde cinci secţiuni, având ca scop premierea sportivilor reghineni cu rezultate deosebite, eve-nimentul fiind urmat de un spectacol cultural-artistic şi sportiv, după care se vor acorda cupe, diplome şi cadouri promoţionale sportivilor. (C.P.)

NR 62 GLASUL VĂILOREDUCAŢIE 13

Vineri 29 noiembrie 2013, la Bibli-oteca „Petru Maior” din Reghin, în prezenţa multor foşti elevi ai Şcolii şi Liceului Silvic de la Gur-ghiu, a fost lansată cartea profeso-rului ddr. Mihai Gherghel, „Şcoala Noastră – Omagiu – 120 de ani 1893-2013”.

Cu această ocazie s-a mai demonstrat încă odată că orice carte este o adevă-rată bucurie, deoarece prin ea se reali-zează un dialog imaginar al autorului cu lumea, mai ales o carte aniversară ca cea menţionată, care a fost aşteptată de mai mult timp, în special de absolvenţii acelei prestigioase instituţii de învăţă-mânt, cât şi de cititorii interesaţi. Am mai afirmat şi altă dată că există lucruri care merită a fi scrise şi cărţi ce merită a fi citite, iar autorul acestei prestigioa-se lucrări ştie acest lucru şi astfel, con-ştient că va realiza o lucrare meritorie, s-a aplecat şi a cercetat o mulţime de documente referitoare la istoria şcolii şi a localităţii Gurghiu. Oricine va des-chide această carte va constata că Valea Gurghiului îşi merită pe deplin pore-cla de „Vale a Regilor” deoarece de-a lungul istoriei pe aici au trecut mulţi conducători de imperii şi de ţări. Foar-te multe alte date din realitatea istorică a localităţii, a cetăţii şi a construcţiilor domeniale, sunt ordonate astfel încât

cititorul să se informeze cu uşurinţă. Şcoala aceasta, încă de la înfiinţarea ei în anul 1893 a avut valenţe europene, deoarece aici au învăţat tineri dintr-o arie geografică largă, din toată Europa Centrală şi de Est. În decursul vremii, acolo s-au instruit peste 10 000 de elevi, din care mulţi au ajuns conducători în mai multe domenii de activitate, chiar şi în politică. Un loc mai bun pentru o astfel de şcoală nici nu se putea, deoa-rece văile şi munţii din jur, precum şi Parcul Dendrologic, care exista deja, au oferit o diversitate vastă de elemente pentru baza materială de documentare practică. Mai mult, încă din anul 1870, când Domeniul Gurghiului a revenit în administrarea statului, a fost aprobat un proiect în valoare de 217 000 forinţi, sumă importantă pentru acea vreme, în vederea exploatării industriale a lem-nului din Munţii Gurghiului. Proiectul a fost întocmit de inginerul Dimald Adolf şi în cadrul acestuia au venit aici 63 de bărbaţi din Baden, Germa-nia, care au lucrat la amenajarea râului pentru plutărit şi 40 de italieni din Sud-Tirol, care i-au învăţat pe localnici teh-nicile exploatării profitabile a lemnului. În urma derulării acestui prestigios proiect au fost transportate la Reghin cele mai mari plute, unele din ele având un volum de peste 500 m.c., iar molidul de rezonanţă de aici a ajuns la Cremo-

na, unde a fost transformat în cântec. Mai târziu, în anii 1904-1905, în Valea Gurghiului a fost pusă în aplicare ide-ea arhiducelui Rudolf de Habsburg şi a fost construită calea ferată îngustă, mai întâi în lungime de 65 km., ajungând apoi până la 73 k.m.

Din Şcoala Silvică de la Gurghiu au ie-şit mereu oameni vrednici, deoarece au avut profesori de excepţie, ca şi autorul cărţii, Mihai Gherghel, preocupaţi de studiu şi de împărtăşirea cunoştinţelor acumulate. De fapt, domnia sa a publi-cat până acum mai multe cărţi de sil-

vicultură, foarte necesare atât celor ce studiază această disciplină, cât şi celor ce o practică.

Cartea are 570 de pagini, o ţinută de excepţie, foarte multe ilustrate color şi a fost realizată la Editura „Petru Maior”, Tipografia „MILYROM”, din Reghin, conduse de Mircea Nădăşan.Sensul vieţii şi zbuciumul permanent al autorului se regăsesc printre rândurile acestei minunate cărţi, pentru care me-rită felicitări.

Ilie FRANDĂŞ

Carte dedicată Liceului Silvic din Gurghiu

Preotul Genu Oprea din Ibăneşti, şi-a început activitatea de preoţie în anul 1986, iar din luna mai 1999 a venit de la Goreni la Ibăneşti, aflând că este un post liber, dorind să fie mai aproape de locurile natale, acesta fiind născut în Gurghiu.

La Ibăneşti, preotul ortodox Genu Oprea păstoreşte aproximativ o mie de suflete. Media de frecvenţă la slujbele de duminică este de aproximativ 200 de persoane. „Oamenii vin la biserică, în general aceleaşi persoane. La Sărbători-le mari vin mai mulţi”. Puţini tineri mai frecventează biserica din simplu motiv că majoritatea sunt plecaţi la lucru în străinătate, iar alţii sunt la şcoală. „Sunt plecaţi în lumea largă. Au rămas doar pensionarii şi familiile tinerilor. Există totuşi şi câteva familii tinere care mai vin la biserică, dar sunt puţini” spune preotul Genu Oprea. Din păcate mortalitatea este în creştere în comună în timp ce natalitatea este în

scădere „Foarte mulţi au decedat de 15 ani de când sunt eu aici, iar în locul lor nu vin alţii. Botezaţi sunt puţini, cunu-naţi la fel. Naşterile sunt în declin” spu-ne cu tristeţe preotul Genu Oprea. La capitolul realizări intră renovarea totală a exteriorului bisericii, s-a reno-vat turnul bisercii, acoperişul, geamuri-le. „Aproape 100 de mii de lei vechi au fost cheltuiţi pentru renovări. S-a pus mochetă în biserică, încălzire centrală plus multe alte lucrări necesare. La casa parohială s-a lucrat în ultimii ani, reno-vând-o total exterior şi interior, având în vedere că arăta destul de rău când am venit” a declarat preotul din Ibăneşti. „Le doresc ibăştenilor cu ocazia Naşte-rii Domnului Isus Hristos să aibă parte de multă sănătate şi fericire, speranţa să nu plece din sufletele lor şi totodată să aibă parte de un An Nou fericit”, a men-ţionat preotul Oprea Genu.

Preotul Genu Oprea le urează ibăştenilor sănătate şi fericire

Codruţa POP

Moş Crăciun a venit mai repede pentru copiii de la Şcoala Specială din Apalina. Aproximativ o sută de copii au primit pachete cu jucării din partea clubului Rotary Reghin.

Aceste cadouri fac parte din acţiu-nea „cutia de pantof ”. „Am primit din Germania aproximativ 200 de cutii de Crăciun. Aceste cutii sunt pregătite de copii, care sunt instruiţi să pregăteas-că cadouri pentru alţi copii din lumea întreagă. În acele cutii sunt puse ju-

cării, dulciuri, hăiniţe, iar copiii scriu şi o mică scrisoare. Sunt atât de entu-ziasmaţi încât nu fac o singură cutie, ci zece cutii pe care le aduc la şcoală.

Prietenul meu Max, profesor de religie la o şcoală din Germania a avut aşa de multe cutii încât a trimis pe lângă Re-ghin şi în Prahova, Târgovişte, Galaţi şi chiar Ungaria” a declarat Peter Schuller, preşedintele Clubului Rotary Reghin. „Ca de fiecare dată, copiii noştrii pri-mesc cadourile cu multă bucurie, mai

ales că de data aceasta aşteptările sunt mai mari. Fiecare clasă, fiecare copilaş s-a bucurat de daruri deosebite. Cado-urile primite au fost adaptate pe grupe de vârstă”, a afirmat Oprea Adriana, di-rector adjunct şcoala specială nr 3 Apa-lina. (C.P.)

Moş Crăciun a venit la şcoala specială din Apalina

NR 62 GLASUL VĂILOR

MOBILA DE BUCĂTĂRIE DORMITOAREBIBLIOTECISUFRAGERII

luni - vineri09 - 17

Reghin, str. Apalinei, nr. 39tel: 0745.402.036

Produse Lactate Tradiţionale de Ibăneşti 100% naturale

SC Mirdatod Prod SRL; Ibăneşti, nr. 273; telefon fix 0265-538055; fax 0265-538055mobil 0732-409508, e-mail: mirdatod@yahoo.com, www.mirdatod.ro

14RECLAME

NR 62 GLASUL VĂILOR

Ultimul meci de retragere, o diplo-mă, un trofeu şi un amalgam de amintiri. Aceasta este averea sufle-tească a lui Dan Ormenişan după 29 de ani de arbitraj.

Reghineanul şi-a început activitatea de arbitru în anul 1984, a arbitrat 12 jo-curi după care a plecat în armată. La întoarcere, în 1986 a continuat să arbi-treze meciurile de fotbal până în acest an. Mii de meciuri s-au acumulat în toată această perioadă. La un moment-dat chiar începuse să îşi noteze fiecare

meci, însă după patru ani s-a lăsat pă-gubaş, nemaivând răbdare să noteze fiecare arbitrare. În anul 1988 a trecut examenul pentru categoria I. Un an a avut onoarea de a arbitra în Liga a III.Ultimul joc oficial l-a găsit pe Dan Or-menişan la meciul Iernut – Mureşul Cuci, disputat în data de 30 noiembrie 2013. „La început de meci, când căpi-tanii şi-au dat mâna, observatorul de-legat la jocul respectiv mi-a înmânat o diplomă şi machetă pentru activitatea depusă. Nu m-am aşteptat la acest gest, lucru pentru care am fost foarte emo-ţionat” ne-a declarat Dan Ormenişan. Cei 29 de ani de arbitraj au însemnat pentru Dan foarte mult. Pe lângă multă

pasiune, a fost o bună ocazie de a face mişcare, ieşiri şi posibilitatea de a-şi face prieteni noi. „Am avut noroc că am o soţie care m-a înţeles” a adaugat acesta. Meciurile arbitrate nu au fost doar în judeţul Mureş, reuşind să-şi exercite această activitate chiar şi în ju-deţul Bistriţa. La fel ca oricare arbitru, şi-ar fi dorit să arbitreze pe un stadion cât mai mare, cu un public cât mai nu-meros.

Meciul Brâncoveneşti – Suseni, un meci de pomină

În toţi aceşti ani în care a fost arbitru, Dan Ormenişan şi-a amintit de un meci disputat în urmă cu zece ani în-tre Brâncoveneşti – Suseni. „În minu-tul 75, la scorul de 2-2 am fost lovit de jucători. Aveam un arbitru asistent ce se afla la primul joc. La o învălmăşeală, a acordat un gol deşi era henţ. M-am uitat la asistent, acesta a validat golul motiv pentru care o parte din jucători au venit la mine şi o parte au năvălit pe asistenţi. Am primit o palmă, am elimi-nat jucătorul respectiv. M-am consultat

cu arbitrii asistenţi, hotărând că într-adevăr a fost henţ, aşa că am anulat go-lul. În momentul în care am anulat acel gol au sărit pe mine ceilalţi jucători” îşi aminteşte Dan Ormenişan. Nu a scă-pat în toată această perioadă cât a ar-bitrat de injurii la meciuri. „Când eram la început, tânăr fiind, jucătorii mai în vârstă veneau către mine încercând să mă intimideze”. Au existat situaţii în care echipele i-au cerut să vândă meciul, însă nu s-a com-promis. Nu putea face aşa ceva pentru că s-a gândit la onoare, care este pentru el mai presus decât orice. Retragerea din arbitraj a venit din ca-uza limitei de vârstă. „La 45 de ani tre-buia să mă retrag, dar când am împlinit această vârstă am fost cooptat de Co-misia Judeţeană pentru încă cinci ani şi aşa am ajuns la 50 de ani să arbitrez”. Aici, drumul în arbitraj s-a terminat. Însă nu se dă bătut pentru că îşi doreşte să rămână în familia fotbalului, iar pen-tru asta vrea să devină observator.

15SPORT

Dan Ormenişan s-a retras din arbitraj după 29 de ani de activitate

Codruţa POP

Aflată la cea de-a IV-a ediţie „Cupa 1 decembrie” la volei şi tenis de câmp s-a desfăşurat şi în acest an în sala de sport din Parcul Tineretului. Competi-ţia pentru tenisul de câmp s-a desfăşu-rat în sala de sport de la şcoala specia-lă din Apalina.

Aproximativ 50 de sportivi au partici-pat la această competiţie sportivă, or-ganizatorii bucurându-se de prezenţa echipelor din Iernut şi Sărmaş. Un lucru de remarcat a fost faptul că în această competiţie vârsta nu a fost o problemă,

participând sportivi de toate vârste-le, de la cei mai tineri până la seniori. „Vrem să menţinem această tradiţie a competiţiei, bineînţeles cu sprijinul

primăriei. Sprijinul a venit şi din partea Maviprod care a sponsorizat tricourile. Din păcate Gurghiul a absentat, trebu-ia să fie prezenţi şi ei” a declarat Daniel Radu, organizatorul cupei. Meciul decisiv s-a disputat între Reghin – Iernut, unde iernuţenii au câştigat cu scorul de 1 – 3. La finele zilei, câştigă-torea a fost echipa din Iernut, urmată de echipa din Reghin, pe locul trei cla-sându-se Sărmaşul. „Cam la două – trei luni se organizează în fiecare oraş câte o cupă de volei la care luăm şi noi parte. Antrenamentele echipei reghinene se

organizează de două ori pe săptămână la şcoala din Apalina” a declarat Daniel Radu. C.P.

Competiţie de volei de 1 decembrie

Un grup de elevi ai Colegiului Silvic din Gurghiu a adus un strop de feri-cire, reuşind să descreţească frunţile persoanelor vârstnice de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Reghin de pe strada Pandurilor.

În această iniţiativă au fost implicaţi elevii de clasa a XI-a însoţiţi de cadre didactice care i-au colindat pe cei vârst-nici într-un mod deosebit, acompani-aţi de orchestră. „Având în vedere că este o perioadă deosebită din an, ne-am gândit la aceste persoane pentru

a face ceva bun, ceva frumos. Am avut o sclipire de moment în care am zis cu toţii că ar fi bine să ne deplasăm aici. Elevii au fost receptivi în sensul în care au făcut donaţii materiale şi am avut sponsorizări. Pe această cale doresc să le mulţumesc părinţilor şi elevilor care au participat, primăriei, consiliului lo-cal Gurghiu care ne-a asigurat şi trans-portul, conducerii Colegiului Silvic şi a colegilor profesori care s-au implicat în această acţiune” a declarat Cota Came-lia, profesoară. Elevii s-au arătat bucuroşi că au avut

ocazia de a face un astfel de gest. Pe lângă momentul artistic dedicat celor de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, grupul de la Gurghiu a adus pachete cu mâncare folositoare persoanelor asista-te. „A fost pentru mine ceva nou. Mă bucur că am putut face ceva bun pen-tru a ajuta pe cineva care ne-ar putea fi bunici sau pe cineva care se află într-o situaţie mai diferită faţă de noi” a spus eleva Maria Bogdan.„Am răspuns foarte repede la această iniţiativă pentru că am putut aduce un strop de magie şi de fericire unor oa-

meni care totuşi nu se simt ca acasă” a declarat Finna Ana-Maria.

Codruţa POP

Elevii de la Gurghiu au colindat vârstnicii de la Reghin

NR 62 GLASUL VĂILOR 16SOCIAL

Liberalii mureşeni au petrecut la Balul Liberal

Director fondator: Daniel GligaRedactor şef: Codruţa PopReporteri: Codruţa Pop Oana MărgineanCorespondent: Alexandra Cotoi Ilie FrandăşTehnoredactare: Oana MărgineanFoto: Adrian RomanţaCorectura: Alexandra CotoiTel. redacţie: 0265 513 031 0749 060 576e-mail: glasulvailor@yahoo.comoanamarginean@glasulvailor.rocodrutapop@glasulvailor.roISSN 2067 - 2772

CASETA REDACŢIEICodruţa POP

Liberalii mureşeni au petrecut într-un cadru festiv la ediţia cu numărul XVIII a Balului Liberal. Evenimentul a avut loc la hotel President sala Pink. Un bal devenit tradiţional, o sărbătoare idea-lă ca cei prezenţi să-şi revadă prietenii şi colegii de partid. În fiecare an Balul Liberal are o tematică anume, aşa că în acest an, evenimentul s-a desfăşurat sub semnul norocului, bărbaţii purtând pa-pionul ca simbol al acestuia. Prezenţi la eveniment au fost liberali din toate localităţile mureşene, dar şi invitaţi care nu sunt membrii de partid. Fiind un moment de distracţie, PNL-işti mureşeni au lăsat deoparte discuţiile po-litice, cel puţin pentru o seară. Acest bal a fost o ocazie de bilanţ a activităţilor din anul 2013.

Reghinul prezent în număr mare la Balul LiberalO prezenţă numeroasă la această ediţie a balului a avut-o şi Reghinul. Un grup de peste 50 de reghineni au răspuns prezent la distracţie.„Particip de mul-ţi ani la acest bal, fiind membru foarte vechi, din 1992 am prins toate balurile, nelipsind la niciunul. De fiecare dată când particip la acest bal liberal emoţi-ile sunt la fel de mari ca şi la prima par-ticipare. Reghinul este reprezentat de o

delegaţie numeroasă, avem peste 50 de participanţi” a declarat Daniel Gliga, viceprimarul municipiului Reghin.

Pregătiri pentru alegerile din 2014Deschiderea Balului Liberal a avut loc cu discursul viceprimarului din Târgu-Mureş, Ionela Ciotlăuş, care a ţinut să puncteze importanţa anului 2014 din punct de vedere electoral „Anul care vine va fi un an electoral important pentru noi toţi. Nu doar pentru noi, ca oameni politici, ci şi ca cetăţeni ai aces-tei ţări în care fiecare formaţiune poli-tică va trebui să-şi trimită în Parlamen-tul European oameni care să reprezinte interesele României. Va fi un an în care conform unui deziderat şi scop comun Uniunea Social Liberală are un candi-dat propus la conducerea României în persoana lui Crin Antonescu” a decla-rat în deschidere, viceprimarul Târgu-Mureş, Ionela Ciotlăuş.

Ciprian Dobre mulţumiri echipei la sfârşit de anCiprian Dobre a ţinut să transmită mulţumiri echipei sale, tuturor celor care au trudit în anul ce se încheie. „Vreau să le mulţumesc tuturor celor care aţi fost alături de noi şi ne-aţi înţe-les. Vă transmit La Mulţi Ani, Crăciun fericit şi toate gândurile noastre bune. Să dea Dumnezeu să ne întâlnim sănă-

toşi la anul, în acelaşi loc şi cu aceaşi stare bună de spirit. O stare de spirit li-berală şi tânără” a precizat Ciprian Do-bre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Gurghiul nu a lipsit de la Balul Libe-ralComuna Gurghiu a fost prezentă şi ea la Balul Liberal, fiind reprezentată de un grup numeros de persoane, în frunte cu primarul comunei Laurenţiu Boar. „Particip la acest bal din anul 2007 de când sunt membru PNL şi preşedinte al organizaţiei PNL din comuna Gurghiu. Întotdeauna vin cu mare plăcere şi mă simt ca într-o mare familie pentru că aici mă regăsesc. Revăd mereu aici foarte mulţi prieteni, amici unde pu-tem schimba idei despre administraţia locală. Felicit pe cei care organizează an de an acest eveniment pentru că este un bal plăcut, reuşit, un bal ce ne uneşte. Să ” a precizat Laurenţiu Boar, prima-rul comunei Gurghiu.

Cristian Chirteş „Acest bal este al so-ţiilor”„Un moment ca la fiecare sfârşit de an să ne întâlnim cu colegii, prietenii, pri-mari aleşi locali, oameni care nu sunt membri ai Partidului Naţional Liberal. Acest bal este dedicat în special soţii-lor care ne suportă atâta timp politica

pe care o facem noi, deşi avem foarte multe femei implicate în politică. Chiar şi ele şi-au adus la acest bal soţii care nu fac politică. Vom încerca să uităm

pentru o noapte de politică, de proble-mele pe care le impune atât politica cât şi administraţia locală. Vom discuta doar despre bilanţul unui an, şi cred că vom discuta în această seara ca nişte prieteni. Vom încerca să ciocnim un pahar de şampanie cu fiecare dintre cei prezenţi aici. Ţin neapărat pe această cale să le urez tuturor participanţilor, membrilor PNL de la nivelul judeţului Mureş şi tuturor mureşenilor un sincer La Mulţi Ani şi sărbători fericite tutu-ror” a spus deputatul Cristian Chirteş.