----S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

"Este de dorit lenear@ului }i t@cerea prostului"

Chamfort

c my b

c my b

nr. 157 anul 4 vineri, 7 martie 2008 0,50 RON

Cu drag pentru s@rb@toritele noastre

Iulia NAGY

Emil DAVID

Comer]

pag. 8Ileana Ilie

Bursa din Sibiu

pag. 2Decebal N. Tod@ri]@

Imaginea s@pt@m$nii

„Drumul spre bine este greu }i trece, de multe ori, prin teritoriul erorilor”

D. Davies

Cadrul economic al reconstruc]ieiURSS-ului l-a constituit cel de al pa-trulea plan cincinal din aceast@ ]ar@(1946-1950). Lansat în 18 martie 1946,acest program a prev@zut, mai întâi, oreechipare larg@, doar cu instala]ii, pro-duse }i mijloace noi, a regiunilor de-vastate de inamic, f@r@ repatrierea bu-nurilor de produc]ie transferate, în tim-

pul ostilit@]ilor, în Ural sau în alte p@r]iale Uniunii. Cu obiective foarte ambi-]ioase, planul amintit, printre altele, alocaindustriei grele }i transporturilor un ni-vel de produc]ie superior cu 48& în1950, celui atins în 1940, agricultura în-registra o cre}tere de 27& fa]@ de ace-la}i an, ceva mai pu]in înregistrând in-dustria bunurilor de consum, reflectându-se, }i pe aceast@ cale, op]iunilor majorede politic@ economic@ ale URSS-ului,care d@deau prioritate net@ produc]iei înraport cu consumul.

continuare ^n pagina 4

Energie

Pentru universit@]ile ro-mâne}ti, aflate în plin procesde restructurare din punct devedere al ofertei curriculare, dar,mai ales, de reorientare }i re-gândire a problemelor financia-re }i a managementului finan-ciar, reclamate serios de insu-ficienta finan]are din fonduri

publice, crearea unui sistem financiar flexibil, eficient }ieficace constituie, din punctul nostru de vedere, singurasolu]ie viabil@. Numai în aceste condi]ii, universit@]ile pots@ fac@ fa]@ unui mediu exogen incert, aflat în continu@schimbare, în care controlul cheltuielilor prin utilizareaunor normative de costuri, reprezint@ o alternativ@ carepoate }i trebuie avut@ în vedere. De asemenea, economiade pia]@ }i statul de drept, prin modul lor de existen]@ }ide func]ionare, impun, în plan managerial, un alt loc alfinan]elor }i, în general, al problematicii financiare, amplifi-cându-le rolul }i importan]a.

La Bucure}ti, s-a lansat, zilele trecute, Raportul pe 2008 alOxford Business Group. Concluziile editorilor acestui serios ra-port au trecut, fire}te, aproape neobservate, într-o ]ar@ cu apeti-tul vorace al scandalurilor politice ieftine. Chiar a}a: cine mai aretimp s@ se mire }i cine mai are chef s@ mediteze la faptul c@ni}te autorit@]i în materie, din str@in@tate, fie ele }i de la Oxford,ne demonstreaz@ ceea ce noi în}ine }tim demult. {i anume c@turismul }i agricultura au fost, în ultimele dou@ decenii, }i con-tinu@ s@ r@mân@ „marile oportunit@]i ratate din România“, c@managementul dezastruos al poten]ialului turistic }i lipsa oric@reistrategii în agricultur@ ne-au f@cut tot mai pu]in atractivi pentruinvesti]iile str@ine. Mai exact, am pierdut dou@ pariuri istorice }i,odat@ cu acestea, o c@ru]@ de valut@, mai mult@ decât întregexportul românesc.

Despre turism, ce s@ mai vorbim, se vede cu ochiul liber:acelea}i loca]ii pr@fuite din vremea comunismului, cel mult rezu-gr@vite, acelea}i sta]iuni cenu}ii }i prea pu]in atractive, acelea}iservicii neprofesioniste }i neschimbata sete de jecm@neal@ te în-tâmpin@ peste tot. {i, atunci, de ce s@ ne mir@m c@ aproape ni-meni din România }i, oricum, prea pu]ini din str@in@tate se arat@sedu}i de „perlele“ montane sau de cele de pe litoralul româ-nesc? Parc@ în ciuda faptului evident c@ Dumnezeu ne-a d@ruitacest rai natural, noi am încremenit în neputin]@ }i del@sare, înrefuzul de a con}tientiza c@ de]inem o atât de imens@ bog@]ie.

Aventura leului,în ultima perioad@ detimp, a meritat toat@aten]ia. {i, ca în oriceaventur@, eroul a atrastoate privirile. Mai multdecât atât, faptele sale- aprecierile }i depre-cierile - sunt v@zuteca ale sale, intrinseci,

rezultate ale gre}elilor }i ale calit@]ilorsale. {i, în bun@ m@sur@, a}a este. Leulexprim@ prin valori, calit@]ile unei eco-nomii, dar, }i mai mult defectele acestuisistem. Defectele - a}a cum sunt -adâncesc cicatricile pe fa]a sa: deficitulde cont curent e cea mai adânc@, defici-tul bugetar alta. Pe de alt@ parte, infla]iaîl sl@be}te, îi scade din valoare. {i, atun-ci, în lupta cu valutele, succesul de alt@dat@ (3,11 euro-leu, în iulie 2007) sepierde în e}ecurile cotidiene (3,78 euro-leu în martie 2008).

Dar, toate aceste aventuri ale leuluinu îl au ca erou principal. B@t@lia leuluicu valutele nu este o lupt@ epic@ întrebine }i r@u. Este cel mult un episodregional în jocul valutelor, care vizeaz@întreaga zon@ a statelor emergente. Nicim@car nu este cel mai important episod.Pentru c@ sumele care intr@ în schim-burile valutare leu - euro sunt cu multmai mici decât cele care privesc lira tur-ceasc@, zlotul polonez sau chiar coroanaceh@. E drept, leul are un specific caremerit@ pe deplin relevat. Dar, mai întâi,trebuie spus c@ toate aceste oscila]ii decurs care ne marcheaz@ zilele sunt, într-opropor]ie consistent@, evolu]ii regionale.

Reconstruc]ia în Estul european (II)Dan POPESCU

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

Pariuri iremediabil pierdute

continuare ^n pagina 3

Dan SUCIU

Aventura leului în Europa de Est

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Bucure}ti - Palatul Regal

Fermieri versusretaileri sau

„R@zboiul pre]urilor”

Finan]area înv@]@mântului superior românesc – întrenecesit@]i }i posibilit@]i (II)

Istorie economic@ recent@

dr. Ramona TODERICIU

pag. 2Lia-Alexandra Baltador pag. 5

La La MulMul t it i Ani !Ani !,,

POVESTE ADEV~RAT~. La apro-ximativ 10 km de Sibiu, Ioan Popacre}te 25 de vaci, într-o mic@ ferm@.Lucreaz@ în domeniu de la începutulanilor 90, dar abia de anul trecut areu}it s@-}i ridice o ferm@ în toat@puterea cuvântului. L-a costat 70.000de euro }i investi]ia este departe dea fi recuperat@. “Cheltuielile cele maimari sunt pe motorin@ }i pe furaje,care sunt foarte scumpe, în func]iede euro, 80 la sut@ din venit se chel-tuie}te pentru între]inere”, explic@ fer-mierul. Sibianul se plânge c@ din

vânzarea laptelui abia î}i acoper@cheltuielile, iar în lipsa profitului, sin-gurul lucru care îl mai ]ine în bran}@e dragostea pentru animale. „Suntempe linia de plutire. Cam 95 la sut@.F@r@ profit”, spune Ioan Popa, uitân-du-se lung la vacile lui din ferm@.Precum fermierul sibian sunt celpu]in al]i 50 de mari cresc@tori devaci din Sibiu.

CONCRET. Fermierii sibieni sus-]in c@ pierd, la fiecare litru de lapte,40 de bani, în condi]iile în care pro-cesatorii practic@ pre]uri care nuacoper@ nici m@car costurile de pro-duc]ie. „Noi, produc@torii, producemlaptele cu 1,4 lei }i îl vindem cu 1 leu.În aceste condi]ii, nu putem fi mul-]umi]i de pre]ul laptelui. Am fost che-ma]i la Bucure}ti, s@ discut@m pre]ullaptelui. Procesatorii, efectiv, ne-ausfidat. Din acest motiv, s-a luat de-cizia ca în data de 11 martie s@ fiepicheta]i marii procesatori din ]ar@”,explic@ Andrei Marcel, pre}edinteleAsocia]iei Bovinelor }i Ovinelor Sibiu.

Cresc@torii sus]in c@ în România exist@cel mai scump lapte din Europa, înmagazine, de}i de la ferm@ se vindecu cel mic pre] de pe continent.

UN SIMPLU CALCUL. Trei lei.Aceasta este diferen]a minim@ dintrepre]ul laptelui la ferm@ }i cel ajunsîn rafturile supermarketurile }i doarunul dintre motivele care a declan}at

„r@zboiul pre]urilor” dintre produc@-tori }i retaileri. Confruntarea a fostdeclan}at@ de reprezentan]ii patro-natelor }i sindicatelor din industriaalimentar@ }i din agricultur@, careacuz@ re]elele de magazine de abuzde putere în rela]iile cu ei. Ace}tiacer un Cod de Bune Practici Comer-ciale, pentru a se putea proteja în

fa]a politicii marilor magazine. Maimult, ace}tia sus]in c@ retailerii leimpun pre]uri }i taxe care blocheaz@pia]a }i libera concuren]@. La toateacestea, supermarketurile impun }icondi]ii contractuale, care reduc multprofitul }i falimenteaz@ micile maga-zine. În aceste condi]ii, patronatele }isindicatele din industria alimentar@ }iagricultur@ cer sprijinul Consiliului Con-curen]ei, iar produc@torii sunt deci}i s@picheteze supermarketurile, dac@ ne-gocierile nu vor ajunge la un rezul-tat pozitiv. Ace}tia din urm@ atragaten]ia c@ foarte multe fabrici din in-dustria alimenatar@ ar putea ajungela faliment, dac@ Guvernul nu va in-terveni pentru a rezolva aceast@ problem@.

NU SUNTEM SINGURII. Situa]iadin România nu este singular@. Lasfâr}itul lunii ianuarie, ParlamentulEuropean a solicitat Direc]iei Gene-rale pentru Concuren]@ s@ fac@ oanchet@ în leg@tur@ cu efectele pecare le au supermarketurile asupramicilor produc@tori.

REALIT~[I ROM#NE{TI VINERI 7 MARTIE 20082

urmare din pagina 1Ne întoarcem, iar }i iar, la sta-

tisticile noastre, consemnând cu am@-r@ciune c@ turismul românesc par-ticip@ cu doar ceva mai mult de unprocent la formarea produsului internbrut al României. F@r@ s@ ne rapor-t@m la ]@rile cu tradi]ii consolidate înturism – nici nu am avea cum – con-stat@m doar c@ reviste prestigioasede profil, precum „Forbes“, promoveaz@din ce în ce mai asiduu destina]iiatractive, extravagante chiar la stan-darde de 5& - în ]@ri precum Cehia,Polonia, Ungaria, Bulgaria, Turcia,care au reu}it s@ atrag@ nume grelede investitori str@ini din pia]a inter-na]ional@ a turismului. Cum? Prin po-litica statului respectiv, investitorii be-neficiind de scutiri semnificative detaxe. De ce lipse}te cu des@vâr}ireRomânia, din aceste trasee consa-crate ale vacan]elor de lux? Pentru c@noi ne-am gr@bit s@ privatiz@m spa-]iile de cazare }i nu turismul româ-nesc, pe cumetrii locale }i mici aface-ri de bazar, pentru c@ statul româ-nesc a refuzat cu înc@p@]ânare pros-teasc@ s@ în]eleag@ c@ nu ni}te neica-nimeni din mafia local@ sau ar@-beasc@ pot ridica la standarde occi-dentale turismul românesc, ci firmelede prestigiu interna]ional, care vin ori-unde g@sesc un mediu de afaceriprielnic. La noi, nu l-au g@sit. Nimenide la noi nu a în]eles c@ num@rulmare de locuri de munc@ }i sumeleuria}e de bani atrase c@tre destina]iituristice de înalt@ calitate compen-seaz@ pe deplin reducerile fiscale acor-date investitorilor str@ini serio}i.

La 20 de ani distan]@ de pier-derea acestei oportunit@]i irepetabile,raportorii din Oxford se mir@ cu sfânt@naivitate: „Este inexplicabil, greu deimaginat motivul pentru care o ]ar@ca România, care are un mare poten-]ial natural }i istoric, atrage atât depu]ini turi}ti. Credem c@ aici se reg@-se}te cea mai mare oportunitate ra-tat@, iar României îi va fi deja foartegreu s@ ajung@ din urm@ chiar }i ]@ri

ca Bulgaria, la acest capitol“.Un posibil r@spuns la nedume-

rirea exprimat@ mai sus îl g@sim într-ocarte a reputatului finan]ist }i publi-cist Adrian Vasilescu. Ni se spunec@, în perioada interbelic@, mergândistoricul român Nicolae Iorga într-ovizit@ la Vene]ia, a r@mas „îngrozit denum@rul mare al localnicilor care î}icâ}tigau existen]a numai din turism“,concluzionând c@ turismul nu are cums@ însemne munc@ adev@rat@, zidi-toare de valori }i aduc@toare de venitna]ional. Asta e: când }i elitele cul-turale se las@ subjugate de asemeneanaivit@]i, se cheam@ c@ ne afl@m înfa]a unei realit@]i solide. Aceea c@plec@m întotdeauna la drum înc@rca]ide prejudec@]i }i mo}teniri p@guboase.În fond, care e diferen]a între opinialui Nicolae Iorga, exprimat@ în urm@cu un veac, }i atitudinea guvernan]ilorromâni, din anul de gra]ie 2008?

Rateurile din agricultura româ-neasc@ sunt o alt@ „prob@ de rezis-ten]@“. De la „România – grânarul Eu-ropei“, carte de vizit@ cu care ne mân-dream, justificat sau nu, în perioadainterbelic@, la agricultura româneasc@colectivizat@, din care fiecare fura câtputea, iar restul se trimitea la export,la agricultura post-decembrist@ s@rac@,ruinat@ }i falimentat@ în pr@pastiadintre l@comia pentru titluri de pro-prietate }i neputin]a de a-]i lucra cufolos p@mântul din proprietate – iat@reperele istorice ale unei anevoioasec@i c@tre neant. Am ajuns, cu adev@-rat, la fundul sacului. Import@m grâupentru pâine, mâncarea toat@ se afl@în supermarketuri, împodobit@ cu eti-chete occidentale, terenurile agricolese identific@ dup@ tablele cu numerede telefoane }i înscrisul neao} „forsale“, pentru ce a mai r@mas se aductractoare, pluguri, combine }i îngr@-}@minte, evident, din import, p@duriles-au dus în schimb la export }.a.m.d.

Ast@zi, guvernan]ii no}tri au nu-m@rat, cu înalt@ mândrie patriotic@,3,4 milioane de gospod@rii agricole,pe care se tot ostenesc s@ le boteze„ferme“, spre deosebire de Fran]a, carenum@r@ doar 600.000, dar veritabile.

Ast@zi, realizatorii Raportului de

la Oxford, de care pomeneam maiînainte, se mul]umesc s@ consemnezelaconic: „Agricultura româneasc@ esteun alt sector (al@turi de turism – n.n.)mai pu]in matur din economie. Eadepinde mult de stimulente }i strate-gii guvernamentale, care, în conti-nuare, lipsesc din România“.

Eroare grav@! Strategii am avutnenum@rate în România, dar, din p@-cate, toate au fost falimentare. Câtdespre stimulente, ce s@ mai vorbim!Ne-a asaltat Europa, ani în }ir, cu banipe gratis din programele PHARE }iSAPARD. Nimeni nu i-a b@gat în sea-m@, în ]ara asta de fuduli }i cârco-ta}i. Sau, dac@ a întins mâna careva– banii aceea nu au ajuns în agricul-tur@. Când s-a tras linia, anul trecut,s-a constat c@ banii europeni nefo-losi]i trebuie s@ se întoarc@ de undeau venit. În schimb, clauza de salv-gardare a plutit luni în }ir deasupraRomâniei, tot din pricin@ de… agri-cultur@ subdezvoltat@.

Anul acesta, am luat-o de la cap@t.Pe toate canalele mass-media, fer-mierii români sunt invita]i, îndemna]i,

ruga]i s@ depun@ proiecte, pentru aob]ine cofinan]@ri nerambursabile dinfonduri europene ce se revars@ pesteRomânia: 1,3 miliarde de euro, în 2008.Mai mult de 3,5 miliarde de euro,pân@ în 2013. Cei mai mul]i, pentrurenovarea }i dezvoltarea satelor, dardestui }i pentru modernizarea exploa-ta]iilor agricole sau cre}terea valoriiad@ugate a produselor agricole }iforestiere. N-am vrea s@ p@rem chiarnoi proorocii apocalipsei, de aceeavom lucra cu „materialul clientului“:potrivit unor date, furnizate recent deministrul Agriculturii din România,doar 25 la sut@ din agricultori s-auar@tat interesa]i de accesarea fon-durilor europene destinate lor! Inte-resa]i, pentru c@ pân@ la demersurilepropriu-zise pentru ini]ierea }i apro-barea unui proiect eligibil, mai estecale lung@ }i birocratic@, pe care sevor pierde mul]i din cele 25 de pro-cente pozitive.

{i, în vremea asta, terenurile agri-cole zac pârloag@ sau se vând penimic antreprenorilor de iluzorii car-tiere reziden]iale. {i, în vremea asta,

am epuizat stocul de grâu autohtondin recolta nevolnic@ a anului trecut.{i, tot în vremea asta, pre]ul grâuluila marile burse interna]ionale s-adublat, iar state ce reprezint@ „grâ-narul mapamondului“, precum Rusia}i Argentina, au anun]at restric]ii laexportul de grâu, pentru a ]ine în frâupre]urile alimentelor.

La noi, în fostul grânar al Euro-pei, cine le ]ine? Nimeni!

Ne întoarcem la vremea jude-c@]ilor de valoare, de tipul celor pro-nun]ate de istoricul Nicolae Iorga,pentru a repeta }i noi, platonic }i p@-gubos: [ar@ trist@, plin@ de umor…

P.S. Nu a} vrea s@ se cread@c@ judec excesiv de aspru }i de-avalma, c@ nu }tiu c@ sunt manageridestoinici }i afaceri de succes, atât înturismul, cât }i în agricultura din Ro-mânia. Dar, raportate la poten]ial }iexigen]ele europene, ele au valoareaunei pic@turi de voin]@ într-un oceande neputin]@. Ceea ce justific@ cu atâtmai mult titlul }i concluziile acestuieseu jurnalistic.

Pariuri iremediabil pierdute

Fermieri versus retaileri sau „R@zboiul pre]urilor”

Emil DAVID Ia}i - Hotelul Traian la ^nceputul secolului trecut

Iulia NAGY

VINERI 7 MARTIE 2008 3%NV~[~M#NT

urmare din pagina 1

Managementul financiar univer-sitar este o parte integrant@ a mana-gementului universitar care, împreun@cu managementul calit@]ii }i manage-mentul strategic, contribuie hot@r$torla îndeplinirea misiunii universit@]ii.La nivelul institu]iilor de înv@]@mântsuperior de stat din ]ara noastr@,managementul financiar a ap@rut }is-a dezvoltat în perioada tranzi]iei, cao consecin]@ nemijlocit@ }i direct@ aac]iunii unui complex de factori, din-tre care men]ion@m: procesul de res-tructurare a înv@]@mântului superior,ini]iat la nivel central în anul 1995, }ireducerea semnificativ@ a finan]@rii bu-getare, accentuarea concuren]ei întreuniversit@]i, atât pentru procurarearesurselor financiare }i umane, dar }ipentru clien]i; orientarea proceselorinstructiv – educative }i de cercetarec@tre satisfacerea cerin]elor unui me-diu exogen tot mai globalizat.

Tot acest ansamblu de factori,care constituie provoc@ri c@rora uni-versit@]ile trebuie s@ le fac@ fa]@, deter-min@ necesitatea punerii în practic@ aprincipiilor specifice managementuluifirmelor, proces direct influen]at de spi-ritul antreprenorial }i profesionalis-mul top-managementului universit@]ii.

Pornind de la aspectele prezen-tate pe parcursul acestei lucr@ri, dar }ide la experien]a acumulat@ în manage-mentul financiar al institu]iilor de înv@-]@mânt superior, putem afirma c@ siste-mul actual de finan]are a înv@]@mântuluisuperior din România are o serie de de-ficien]e - care pot constitui o bun@ baz@de plecare pentru o serie de propuneride îmbun@t@]ire, dintre care men]ion@m:� sistemul de finan]are nu este echi-tabil în ceea ce prive}te sursele de

finan]are, beneficiile private ale înv@-]@mântului superior, atât pentru per-soane, cât }i pentru întreprinderi, fiindridicate. Pornind de la principiul „cinebeneficiaz@ trebuie s@ pl@teasc@”, pon-derile actuale ale celor dou@ surse definan]are (public }i privat) pentru unînv@]@mânt superior nu reflect@ nouasitua]ie real@. De asemenea, actualulsistem de finan]are nu ia în calculproblematica echit@]ii în accesul laînv@]@mântul superior.� sistemul financiar actual este ine-ficient din punct de vedere economic,modelul actual de finan]are a înv@-]@mântului superior transferând baniide la p@turile s@race la cele bogate.În configurarea actualului mecanismde finan]are, sprijinul care ar trebuiacordat studen]ilor înmatricula]i saupoten]iali nu a fost luat în considera-re. Pu]inele studii realizate sugereaz@c@, în momentul de fa]@, posibilitateatinerilor proveni]i din mediile defavo-rizate de a avea acces la educa]ia su-perioar@ }i, în particular, la sprijin dinpartea statului, este tot mai redus@.� sistemul actual de finan]are de c@-tre stat a universit@]ilor publice nu iaîn considerare to]i stakeholderii, el seadreseaz@, în principal, managemen-tului universitar, dar nu }i studen]ilor.� sistemul de finan]are actual estelipsit total de transparen]@. Dac@, înceea ce prive}te finan]area de baz@,exist@ un anumit grad de transpa-ren]@, cel pu]in în ceea ce prive}te su-ma repartizat@ pe baza num@rului destuden]i echivalen]i, în cazul finan]@riicomplementare nu putem discuta des-pre transparen]@. Cu toate c@ se spe-cific@, în ordonan]a nr. 66/1998, c@sumele se scord@ prin competi]ie deproiecte sau în concordan]@ cu obiec-tivele cuprinse în Planul Strategic dedezvoltare institu]ional@, aceast@ pre-vedere nu se respect@, nu este sta-bilit@ nici-o metodologie clar@ de eva-

luare a acestor «proiecte», la niveluluniversit@]ilor existând convingereac@ aceste sume se aloc@ universi-t@]ilor cu totul alte criterii. De aseme-nea, nu exist@, la nivelul M.E.C.T. saual C.N.F.I.S., o analiz@ asupra modu-lui de repartizare a fondurilor dinfinan]area complementar@ în ultimiicinci ani, aspect aflat în contradic]iecu no]iunea de transparen]@ atât devehiculat@ în ceea ce prive}te noulsistem de finan]are a înv@]@mântuluisuperior românesc.

� bugetarea anual@ }i imposibilitateapredictibilit@]ii finan]@rii care împiedic@realizarea unor previziuni multianuale}i un management financiar performant.Universit@]ile nu au }ansa s@-}i con-struiasc@ un plan de asanare a buge-tului pe cel pu]in 3-4 ani, într-unmediu nepredictibil financiar;� interven]ia statului este masiv@ }idistorsioneaz@ grav pia]a emergent@ aînv@]@mântului superior românesc –fapt care face ca sistemul de stimu-lente de dezvoltare pentru universi-t@]ile noastre s@ nu le determine s@devin@ mai competitive. Num@rul marede locuri subven]ionate de ministerdistorsioneaz@ pia]a înv@]@mântuluisuperior: în primul rând, subven]ia pestudent echivalent este foarte redus@;în al doilea rând, datorit@ interven]ieimasive a statului pe pia]a înv@]@-mântului superior, aceast@ aloca]iedetermin@ un nivel redus al taxelorde }colarizare pe care universit@]ile lepretind studen]ilor care-}i achit@ stu-diile }i în al treilea rând, acest tip dealocare a resurselor împiedic@ dife-ren]ierea clar@ a universit@]ilor pe cri-iterii de calitate. Inv@]@mântul superi-or românesc este atât de ieftin, sus-]in unii speciali}ti nu pentru c@ româ-nii ar fi foarte s@raci, nici pentru c@aici competi]ia între universit@]i esteprea mare, ci pentru c@ statul intervi-ne prea mult }i într-un mod neadecvat;� metodologia de calcul a costuluiunitar mediu net /student echivalent-cost care nu este fundamentat core-spunz@tor, este un cost nereal carese ob]ine prin raportarea sumelor alo-cate finan]@rii de baz@ la num@rul destuden]i pe care ministerul stabile}tec@-i finan]eaz@ - }i care este mult maimic decât costul real/student echivalent;� stabilirea coeficien]ilor de echiva-lare – care de}i se sus]ine sunt re-zultatul unor calcule laborioase, reali-tatea demonstreaz@ contrarul: ex. coe-ficientul domeniului medical este 2 întimp ce coeficientul domeniului teatrueste 5,674 sau cel al domeniuluisport este 1,87 – sunt, din punctulnostru de vedere, exemple elocvente

c@ ace}ti coeficien]i sunt stabili]i f@r@a se lua în calcul importan]a social@a domeniului respectiv;� negocierea - stipulat@, de aseme-nea, în ordonan]@, între M.E.C.T. }iuniversit@]i, în fapt nu exist@ }i nicinu a existat niciodat@.

Suntem convin}i c@, în aceast@perioad@, problema de maxim@ impor-tan]@ pentru realizarea unui sistem edu-ca]ional românesc eficient }i compe-titiv, corespunz@tor noilor realit@]i, o re-prezint@ asigurarea resurselor finan-ciare, dar }i implementarea unui ma-nagement care s@ favorizeze o bun@gestionare }i eficient@ utilizare a resur-selor financiare. Schimbarea sistemu-lui de finan]are din perioada tranzi]ieidin preponderent de stat în prepon-derent mixt, impune restructurarea„atitudinilor manageriale” ale univer-sit@]ilor din „expectative în implica-tive-incisive”, cerute de transferarearesponsabilit@]ii asigur@rii resurselorfinanciare din sarcina statului în ceaa fiec@rei universit@]i.

Deocamdat@, „universit@]ii i se con-fer@ multiple oportunit@]i }i pu]ineresurse publice, iar speran]a cre}teriispectaculoase în viitor a acestoraeste mai degrab@ minor@, astfel c@diversificarea resurselor de finan]arenu mai poate fi ignorat@. Din ipos-taza de simpl@ beneficiar@ legitim@ }iautonom@ a resurselor publice, uni-versitatea trebuie s@ devin@ între-prinz@toare }i s@ produc@ resurseproprii, întrucât nu poate preg@ti per-soane competitive doar într-un mediureceptor }i necompetitiv. Succesul uni-versit@]ilor în confruntarea cu provo-c@rile mediului exterior prezint@ garan-]ia furniz@rii unor absolven]i compe-ten]i }i competitivi. Conform noii po-litici, universitatea trebuie s@ devin@o institu]ie care produce, valorific@ }igenereaz@ inova]ii în cunoa}tere, teh-nologie }i cultur@. Implica]ia acesteiop]iuni poate fi una radical@ ca im-portan]@: înv@]@mântul superior nu nu-mai c@ trebuie s@ se adapteze lacerin]ele pie]ei, dar el însu}i trebuies@-}i constituie propria pia]@”.

Finan]area înv@]@mântului superior românesc –între necesit@]i }i posibilit@]i (II)

dr. Ramona TODERICIU

urmare din pagina 1În bun@ m@sur@, nivelurile prog-

nozate au fost îndeplinite ...Înscris@ în tradi]iile }i în logica

unui regim care a sacrificat mereuprezentul în raport cu viitorul, pu-nerea în oper@ a acestui al patruleaprogram al dezvolt@rii ar fi putut ficompromis@ de c@tre o infla]ie careeroda economia sovietic@, înc@ din1941. Înc@ de când Moscova a fostconstrâns@ ca, pentru a finan]a efor-tul s@u de r@zboi, s@ creasc@ volu-mul circula]iei monetare, deja umflat,printre altele, de numeroase bacnotefalse emise de autorit@]ile germanede ocupa]ie. La începutul lui decem-brie 1947, îns@, o asemenea „ipo-tec@” a fost ridicat@, prin punerea înaplicare a unei reforme monetarestricte, cu adev@rat draconice. Caurmare a caracterului s@u selectiv,reforma monetar@ amintit@ a avutdrept consecin]@ nu doar reducereacircula]iei fiduciare cu 90& (1 rubl@nou@ fiind dat@ în schimbul a 10ruble vechi), ci }i penalizarea profi-turilor }i profitorilor de r@zboi (agri-cultori, comercian]i) care, de teamapedepselor aspre, nu au îndr@znit s@schimbe bancnotele lor acumulateîntr-o manier@ ilicit@. Au fost }i uniiavantaja]i îns@, cu prec@dere miciidepun@tori, ale c@ror depozite au fostschimbate rubl@ pe rubl@, pân@ la

nivelul a 3000 de ruble, }i o rubl@nou@ pentru 2 ruble vechi, pentrudepozitele între 3000 }i 10000 deruble. Recâ}tigând, astfel, controlulasupra fenomenelor monetare, „ju-când” pe dubla claviatur@ a sc@deriipre]urilor (în 4 reprize, între aprilie1948 }i martie 1951) }i a cre}teriisalariilor (cu 40&, din aprilie 1948),guvernul sovietic a putut s@-}i fina-lizeze reconstruc]ia conceput@, plani-ficat@. Ea a fost stimulat@ }i de lan-sarea unei noi campanii de întreceresocialist@, care integra, printre in-strumentele sale esen]iale, „consf@-tuirile de produc]ie”. Aici, muncitoriierau invita]i s@-}i prezinte toate pro-punerile lor susceptibile de a amelio-ra productivitatea, de a dep@}i norme-le ce le erau stabilite. Era, la vremeaaceea, o atmosfer@ constructiv@, par-ticipativ@, cu bune rezultate practice.

Dincolo de limitele sistemului caatare, vizibile, mai ales, câteva de-cenii mai târziu, în condi]iile unoralte dimensiuni ale economiei, aleunei competi]ii acerbe cu Vestul, estetotu}i real c@ economia sovietic@ a„ie}it” în mod vizibil transformat@ }i„întinerit@” – sectoarele miniere, ener-getice, siderurgice }.a. – din perioa-da, din procesul de reconstruc]ieanalizat. Întinerirea a fost marcat@ cuprec@dere de metode cu aplicabilitatecvasi-general@ – mecanizare com-plex@ în mine, utilizarea ameliorat@ autilajelor din firme, introducerea auto-matiz@rii în unele uzine. Dar }i decrearea, cu finalit@]i militare, a unorindustrii noi, numite acum de „vârf”,precum energetica nuclear@ }i elec-tronica, care au permis URSS-ului –fire}te, speciali}ti germani „încar-tirui]i” aici au avut un rol delocminor – s@ înl@ture o parte dinîntârzierea tehnologic@ în raport cuStatele Unite, elementul punctual înacest sens reprezentându-l „spar-

gerea” monopolului atomic al SUA,prin anun]ul f@cut de URSS, în 14iunie 1949, anume atunci „a explo-dat prima bomb@ atomic@ de con-struc]ie sovietic@”.

Este drept, constrângerile de tippolitic, mai ales, dar }i cele de tippsihologic, economic, tehnic, clima-teric, vor împiedica agricultura s@aibe un ritm de cre}tere la fel de

rapid ca industria. Aceasta, chiar }iîn ciuda eforturilor consim]ite dec@tre stat pentru reorganizarea struc-turilor rurale, pentru „a recupera” p@-mânturile „colective”, „deturnate” de]@ranii colhoznici în scopuri indivi-duale, în sfâr}it pentru a amelioracondi]iile de produc]ie, prin dez-voltarea electrific@rii rurale. Oricum,sistemul ca atare }i neajunsurile luiau f@cut ca ^n agricultur@, în pofidaunor astfel de eforturi, rezultatele dela sfâr}itul celui de al IV-lea plancincinal amintit s@ fie foarte slabe, înspe]@, în 1950, un nivel care abia îldep@}ea, îl dep@}ea cu foarte pu]in,pe cel din 1940 ...

... Era un model. O serie dintr@s@turile sale vor fi preluate aidomade c@tre „democra]iile populare” înevolu]ia lor, desigur, câteva din aces-te tr@s@turi accentuate, altele maidiminuate, func]ie de gradul de inte-grare al unei ]@ri sau al alteia în „sis-temul socialist «à la sovietique»”.Ce s-a întâmplat, dar, aici?

... În primul rând, prin for]@,dar }i prin vicle}ug, s-a urm@rit eli-minarea din guvernele europene res-pective a ultimilor reprezentan]i aivechilor democra]ii burgheze }i par-lamentare. R@mase singure la putere,dup@ ce au absorbit o parte dinsociali}ti }i au îndep@rtat ultimii mo-narhi înc@ în func]iune (Simion al II-lea, în Bulgaria, în septembrie 1946,}i Mihai I de România în decembrie1947), partidele comuniste au atacatcu fervoare focarele de opozi]ie,unele înc@ vii din aceste ]@ri. Anume,administra]iile, din care au fost rapidexclu}i necomuni}tii. Pe urm@, uni-versit@]ile, ale c@ror cadre, dup@ ri-guroase epur@ri, au revenit în totalitatediscipolilor lui Marx, Lenin }i Stalin,mul]i destul de primitivi, atunci. În

sfâr}it, biserica, mai ales cea cato-lic@, dar nu numai, ai c@ror }efieclezia}ti, sub pretextele cele maidiverse, multe teribile, au fost ares-ta]i, condamna]i, oricum, pu}i însitua]ia de a nu-}i putea exercitamisiunea lor pastoral@. Toate acesteasub ochii Occidentului care, în vir-tutea unor acorduri consim]ite, cât }ia unui echilibru de for]e ce începeadeja s@ se constitue, se mul]umea cuopozi]ii }i avertismente propagandis-tice debile, f@r@ prea multe conota]ii sauchiar deloc, în realit@]ile respective.

Tr@ind sub regimul unor „Adu-n@ri Na]ionale” unice, cu excep]iaJugoslaviei, care avea dou@, ]inândseama de structura sa federal@, cele8 republici, cele 8 „democra]ii popu-lare” (Albania, Cehoslovacia, Polonia,Ungaria, România, Germania de Est,Iugoslavia, Bulgaria) promoveaz@rapid sistemul partidului unic, desi-gur, Partidul Comunist. Ele parcurg operioad@ de tranzi]ie care limiteaz@drastic puterea patronilor, fac na]io-naliz@ri mai în toate domeniile, cuexcep]ia agriculturii, unde se „colec-tivizeaz@” proprietatea }i mijloaceletehnice etc. Se “asaneaz@”, astfel, te-renul pentru trecerea la ceea ce s-anumit dezvoltarea socialist@. Respec-tiv, într-un sistem cu totul altul decâtcel dinainte, respectându-se altfel delegi }i reglement@ri, considerabil di-ferite comparativ cu cele dinainte.Avem, acum, în fapt, o analogie fra-pant@ cu institu]iile }i sistemul so-vietic. Nu degeaba se spunea, în aceiani, c@ „dac@ ploua la Moscova, sedeschideau rapid umbrelele la Praga,la Berlin, la Var}ovia, la Sofia, laBudapesta, la Bucure}ti etc., chiardac@ aici era un timp cât se poatede însorit”.

(va urma).

ISTORIE ECONOMIC~ RECENT~ VINERI 7 MARTIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

Dan POPESCU

Reconstruc]ia în Estul european (II)Universitatea Lomonosov din Moscova

Vedere din Praga - Ora}ul de Aur

VINERI 7 MARTIE 2008 5

c my bc my b

c my b

ENERGIE

c my b

Disputa dintre Rusia }i Ucraina,legat@ de achitarea unei sume ce de-p@}e}te 1,5 miliarde dolari, contrava-loarea gazelor naturale importate dec@tre Naftogas, a creat, din nou,îngrijor@ri la nivelul Uniunii Europene.Reducerea cu 50& a cantit@]ii degaze furnizate Ucrainei ar fi putut în-greuna alimentarea unor state euro-pene, dependente de importurile dinRusia. Precedentul din 2006, când,ca urmare a deciziei Rusiei de a oprilivr@rile de gaze naturale, în urmaunor neîn]elegeri (de natur@ politic@)cu Ucraina, statele comunit@]ii,dependente de importuri energetice,s-au sim]it amenin]ate, a condus lainstituirea unor rela]ii mai strânseîntre gigantul Gazprom }i reprezen-ta]ii U.E., pentru a evita o nou@ si-tua]ie de acest fel. Totu}i, de}i Gaz-prom d@dea asigur@ri c@ furnizareade gaze c@tre Europa nu va fi afec-tat@ de aceast@ neîn]elegere, pur-t@torul de cuvânt al Comisiei Euro-pene, Michele Cercone, afirma: „Co-misia este preocupat@ de aceste re-duceri }i îndeamn@ ambele p@r]i s@continue negocierile }i s@ g@seasc@cât mai curând o solu]ie definitiv@ cuprivire la aceast@ disput@ comercial@.”

Este de men]ionat c@, în pre-zent, peste 50& din necesarul deenergie la nivel comunitar este as-

igurat din import. Desigur, exist@ dife-ren]e între gradul de dependen]@ alacestora (Malta recurge la import înpropor]ie de 100&, în timp ce Da-nemarca este un exportator net).

În consecin]@, Uniunea Euro-pean@ a elaborat o politic@ comuni-tar@ în acest domeniu, cele 3 obiec-tive generale referindu-se la: sigu-ran]a aliment@rii cu energie, insti-tuirea unor sisteme de energie com-petitive }i protec]ia mediului.

Siguran]a aliment@rii cu energiese refer@ atât la importurile de ener-gie }i materie prim@, cât }i la livr@rilec@tre consumatori. În ceea ce pri-ve}te garantarea importurilor, este demen]ionat dialogul ini]iat, în 2001,între Uniunea European@ }i Rusia, îndomeniul energiei. Rusia este princi-palul furnizor de petrol }i gaze natu-rale(30,8&, respectiv 32,5& în 2004)al UE }i se oblig@, în baza acestei în-]elegeri, s@ furnizeze cantit@]ile con-venite }i s@ coopereze în domeniulutiliz@rii eficiente a energiei. Totodat@,Consiliul European, din iunie 2007, aindicat încheierea unor parteneriatestrategice }i cu alte state (Algeria, deexemplu), pentru a garanta o alimen-tare durabil@ de energie. Se impunedeci o diversificare geografic@ a sur-selor de energie }i se sugereaz@ uti-lizarea tuturor instrumentelor de caredispune uniunea (inclusiv a PoliticiiExterne }i de Securitate Comun@). Înacest context, trebuie amintit }i pro-iectul Nabucco, care prevede construc-]ia unei conducte care s@ transportegaze naturale din Asia Central@ }i Ma-rea Caspic@, prin Turcia. Totu}i, aceastava dispune de capacitatea de a asi-gura doar 5& din necesarul Europei.

Legat de cel@lalt aspect, Uniu-nea European@ sus]ine liberalizareapie]ei energiei în spa]iul comunitar.Astfel se urm@re}te ca, în viitorul nuprea îndep@rtat, fiecare gospod@rie

din cadrul uniunii s@-}i poat@ alegefurnizorul de energie electric@ sau degaze. În ceea ce prive}te aceast@chestiune, exist@ înc@ o mare diver-sitate de abordare: amintim modelulfrancez - centralizat, modelul britanic- liberal, modelul danez - cu o pre-ocupare intens@ pentru mediu.

Cel de-al doilea obiectiv, vizândconceperea unor sisteme de energiecompetitive, presupune o liberalizarea pre]urilor produselor energetice, cares@ poat@ sus]ine o economie com-petitiv@. Totodat@, este nevoie de odiversificare a surselor de energie. Înanul 2005, la nivelul UE-25, din to-talul consumului energetic: 55,8& aprovenit din surse conven]ionale, 30,6&- energie nuclear@, iar 13,7& dinresurse hidro, eoliene }.a. Cea maimare parte din energie se producedeci pe baz@ de combustibili fosili(c@rbune, petrol, gaze naturale), de}iarderea acestora are consecin]e ne-gative majore asupra mediului. În le-g@tur@ cu energia nuclear@ exist@anumite re]ineri, de}i este mai curat@decât energia pe baza de combus-tibili fosili. Se pare c@ un pericol po-ten]ial, într-adev@r extrem de grav,este mai înfrico}@tor decât poluareasigur@, dar mai lent@, a energiilorconven]ionale. În plus, apare }i pro-blema depozit@rii de}eurilor radioac-tive. Se poate observa ponderearedus@ pe care resursele regenerabileo au în mixul energetic al uniunii. {iacest lucru apare evident, cu toate c@sursele de energie regenerabil@ suntunanim recunoscute în UE ca fiindalternativa prietenoas@, din punct devedere al mediului, la formele deenergie conven]ionale, conducând lareduceri de emisii de CO2, la dez-voltarea de noi industrii }i la creareade noi locuri de munc@. Mai mult, sereduce dependen]a de importuri.Astfel de m@suri pot contrabalansaproeicte cum ar fi gazoductul NordEuropean, demarat anul trecut în par-teneriat ruso-german, care m@re}tedependen]a de gaze din Rusia a nu-meroase ]@ri europene, mai ales c@Germania, Austria, Italia, Spania }i Ir-landa au început un program de în-chidere a centralelor atomo-electrice.

Protec]ia mediului este un altaspect important în cadrul politiciicomunitare în domeniul energiei. Intro-ducerea celor mai performantetehnologii, a tehnologiilor „curate” re-prezint@ o prioritate la nivelul UniuniiEuropene, obiectivul fiind reducereaploilor acide }i a emisiilor gazelorcu efect de ser@, care contribuie laefectul modific@rilor climatice. Trebuieavut în vedere specificul acestuiobiectiv, respectiv faptul c@ în dome-niul protec]iei mediului, deciziile lanivel de stat nu asigur@ automat }iob]inerea rezultatelor propuse. Ca atare,problemele mediului înconjur@tor nupot fi solu]ionate efectiv decât prininterven]ii ale tuturor ]@rilor. Acesteprobleme interna]ionale cap@t@ oimportan]@ din ce în ce mai mare,]inând cont de faptul c@ poluareaaerului sau distrugerea stratului deozon nu ]in cont de grani]ele na]io-nale. Exemplele indicate arat@ clar c@orice demersuri ale unui singur stat,

în acest sens, sunt sortite e}ecului,dac@ celelalte state nu sunt }i elepreg@tite s@ fac@ un efort în acela}idomeniu. În acela}i timp, procesultrebuie derulat }i la nivelul fiec@reicomunit@]i locale din cadrul statelorrespective. Semnarea unor în]elegeriinterna]ionale a reprezentat un primpas în procesul de con}tientizare }iîn]elegere a problematicii, urmând cape baza acestora s@ se treac@ laac]iuni convergente, cu un impactcât mai mare. În continuare, UniuneaEuropean@ se oblig@, în baza unuipachet legislativ, prezentat la sfîr}itullunii ianuarie, la prevenirea înc@lziriiglobale }i reducerea dependen]ei ener-getice. Acest pachet legislativ vadetermina costuri de 66 de miliardede euro, pân@ în 2020, an în care seurm@re}te cre}terea cu 20& a efi-cien]ei energetice, reducerea cu 20&a emisiilor de gaze cu efect de ser@}i utilizarea în propor]ie de 20& asurselor regenerabile de energie.

Doi se ceart@ }i al treilea caut@ alternativeImagine din Kiev

Sediul Gazprom din Moscova

Lia BALTADOR

Sediul Comisiei Europene

Un înv@]at al vremurilor trecuteafirma:

„ Banca este o institu]ie cere-]iîmprumut@ întotdeauna o umbrel@când e timp frumos }i ]i-o cere

mereu înapoi, când plou@” K. JEROME (1859-1927)

Transformarea actual@ a pie]eibancare din România se datoreaz@, înmare parte, cadrului legislativ adoptatîn domeniul bancar de autoritatea com-petent@. Astfel, pentru a putea sur-prinde caracteristicile definitorii ale„b@ncilor” din România, aducem în aten-]ie transform@rile de ordin conceptualcare s-au consemnat în prevederilelegilor bancare adoptate înc@ din1934 }i pân@ ast@zi.

Prima lege bancar@ din Rom$-nia a fost adoptat@ în anul 1934, ancare surprindea un sistem bancardezvoltat, chiar dac@ puternica criz@din 1929-1933 a generat numeroasefalimente bancare }i fuziuni inevitabi-le – mai ales în rândul b@ncilor mici}i mijlocii (num@rul b@ncilor reducân-du-se considerabil, de la 1122 desociet@]i bancare, la 873).

Legea nr. 70, din 8 mai 1934,pentru organizarea }i reglementareacomer]ului de banc@, surprindea con-ceptul de banc@ }i opera]iunile aces-teia, astfel:� Prin antreprindere de banc@ seîn]elegea orice antreprindere comer-cial@ al c@rei obiect de activitate esteacela de a s@vâr}i orice fel de ope-ra]iuni asupra sumelor de bani annumerar, asupra efectelor de comer],asupra diferitelor valori negociabile,precum }i orice alte opera]iuni an le-g@tur@ cu acestea.� Opera]iunile de banc@ erau îm-p@r]ite în: opera]iuni de banc@ ordi-nare }i opera]iuni care necesit@ o au-torizare expres@ din partea ConsiliuluiSuperior Bancar (autoritatea de supra-veghere a comer]ului de banc@), respec-tiv eliberarea de livrete de economii,emitere de bonuri de cas@, primireade depozite spre fructificare, emitereade titluri de obliga]iuni, primirea dedepozite spre fructificare, emiterea dececuri circulare sau de c@l@torie.

Instaurarea regimului comunistla conducerea ]@rii noastre (1945-1989)a produs transform@ri de fond }iform@ a economiei, devenind astfel oeconomie centralizat@, bazat@ pe con-trolul absolut al statului asupra pro-priet@]ii private }i a economiei în an-samblul s@u. Bineîn]eles c@ }i siste-mul bancar a sim]it puternic aceast@transformare, moment marcat de eta-tizarea }i reorganizarea B@ncii Na]io-nale a României, în decembrie 1946,prin care statul era unicul organ dedirijare }i control al sistemului mone-tar }i de credit din România. Efecteleacestei reforme au fost devastatoarepentru sistemul bancar, datorit@ noi-lor practici ale B@ncii Na]ionale, înaceast@ situa]ie numeroase b@nci audat faliment.

La doi ani de la na]ionalizareaB@ncii Na]ionale a României au fostetatizate toate b@ncile care nu, au datfaliment, astfel c@, la 1 septembrie 1948,structura sistemului bancar cuprindeaBanca Na]ional@ a României, care apreluat }i opera]iunile fostei b@nci co-merciale, Banca de Credit pentru In-vesti]ii (prin transformarea Societ@]iiNa]ionale de Credit Industrial) }i Casade Economii }i Consemna]iuni (CEC),iar în anul 1968 s-au mai înfiin]atalte dou@ b@nci specializate: Banca Ro-mân@ de Comer] Exterior (BRCE) }iBanca pentru Agricultur@ }i IndustrieAlimentar@ (BAIA).

Momentul pr@bu}irii economieicentralizate (decembrie 1989) prezentasistemul bancar românesc de tip mono-banc@ în fa]a necesit@]ii unei schim-b@ri radicale de reorganizare }i înca-drare a acestuia într-o economie depia]@ care abia î}i f@cea reapari]ia,dup@ o absen]@ de aproape 44 de ani.

Prin urmare, era necesar@ reor-ganizarea sistemului bancar româ-nesc, fapt împlinit la începutul anului1991, când a fost adoptat un noucadru legislativ bancar, al c@rui obiec-tiv principal a fost reorganizarea unuisistem bancar pe dou@ niveluri, dup@principiile celor din ]@rile dezvoltate.Cadrul legislativ adoptat atunci cu-prindea doua legi principale: Legeanr. 33, din 29 martie 1991, privindactivitatea bancar@ }i Legea nr. 34,din 3 mai 1991, privind Statutul BNR.

În conformitate cu prevederileLegii nr. 33 din 29 martie 1991 pri-vind activitatea bancar@:� Societ@]ile bancare erau definite capersoane juridice al c@ror obiect prin-cipal de activitate îl constituie atrage-rea de fonduri de la persoane juridi-ce }i fizice, sub form@ de depozitesau instrumente nenegociabile, pl@ti-bile la vedere sau la termen, precum}i acordarea de credite.� Opera]iunile bancare erau: opera-]iuni de depozite la vedere }i la ter-men, în cont, cu numerar }i cu ti-tluri const$nd în atragerea de re-surse de la persoane fizice }i juridi-ce, în vederea fructific@rii lor }i acor-darea de credite pe termen scurt,mediu sau lung.

Dup@ criza sistemului bancarromânesc din anul 1997, cadrul legi-slativ necesita noi îmbun@t@]iri }i re-vizuiri în vederea consolid@rii }i per-fec]ion@rii activit@]ii bancare de ansam-blu. Astfel, anul urm@tor aduce în aten-]ie adoptarea urm@toarelor legi bancare:� Legea nr. 58, din 5 martie 1998, pri-vind activitatea bancar@;� Legea nr. 101, din 26 mai 1998, pri-vind statutul B@ncii Na]ionale a României.

Modificarea Legii 33/1991 pri-vind activitatea bancar@ a fost deter-minat@ de adaptarea într-o mai marem@sur@ a sistemului bancar româ-nesc la standardele Uniunii Europene}i la practicile interna]ionale, de nece-sitatea unei diversific@ri a activit@]ilorb@ncilor comerciale în condi]iile uneipie]e financiare tot mai complexe }i da-torit@ experien]ei acumulate din prac-tica bancar@ a anilor anteriori.

Legea nr.58, adoptat@ în 5 mar-tie 1998 (modificat@ prin Legea 485/2003), privind activitatea bancar@, aduceîn aten]ie faptul c@:� Activitatea bancar@ în România sedesf@}oar@ prin institu]ii de credit(termenul institu]ie de credit a înlo-cuit termenul de societate bancar@,prin prevederile Legii 485/2003). In-stitu]ia de credit reprezint@ entitatea

care desf@}oar@, cu titlu profesional,activitatea de atragere de depozite saude alte fonduri rambursabile de lapublic }i de acordare de credite încont propriu, precum }i entitatea emi-tent@ de moned@ electronic@, denu-mit@ institu]ie emitent@ de moned@electronic@. În categoria acestora seîncadrau: b@nci, organiza]ii coopera-tiste de credit, institu]ii emitente demoned@ electronic@ }i case de eco-nomii pentru domeniul locativ. Astfel,banca devine parte a unui întregdenumit institu]ie de credit.� De asemenea, prin aceast@ lege,se aduc în aten]ie urm@torii termeni: - holding financiar, ca fiind o socie-tate mam@, institu]ie financiar@ alec@rei filiale sunt exclusiv institu]ii decredit sau institu]ii financiare, dar celpu]in una s@ fie institu]ie de credit.- societate de tip holding, societatemam@, alta decât un holding finan-ciar sau o institu]ie de credit, alec@rei filiale includ cel pu]in o insti-tu]ie de credit.� Activit@]ile permise b@ncilor sunt:activit@]i de atragere de depozite saualte fonduri rambursabile, contractarede credite (de consum, ipotecare, fi-nan]area tranzac]iilor comerciale, ope-ra]iuni de factoring, scontare, forfeta-re), leasing financiar (desf@}urate prinintermediul unei societ@]i de leasing,filial@ a b@ncii, constituite în acestsens, pân@ la 1 ianuarie 2007, iar dup@

aceast@ dat@ putând fi desf@}urat@ înmod direct de c@tre banc@), serviciide transfer monetar, emitere }i admi-nistrare de mijloace de plat@ (c@r]i decredit, cecuri de c@l@torie, inclusivemitere de moned@ electronic@), emi-tere de garan]ii }i asumare de anga-jamente, tranzac]ionare în cont pro-priu sau în contul clien]ilor, în con-di]iile legii cu diferite instrumente fi-nanciare (instrumente ale pie]ei mone-tare, valut@, contracte futures }ioptions, instrumente având la baz@cursul de schimb }i rata dobânzii,valori mobiliare }i alte instrumentefinanciare), intermediere în oferta devalori mobiliare prin subscrierea }iplasamentul acestora, acordare deconsultan]@ cu privire la structura

capitalului, strategia de afaceri, con-sultan]@ }i prestare de servicii cu pri-vire la fuziuni }i achizi]ii de societ@]icomerciale, intermediere pe pia]a in-terbancar@, p@strare în custodie }i ad-ministrare de valori mobiliare, pres-tarea de servicii privind furnizarea dedate }i referin]e în domeniul credit@-rii, închiriere de casete de siguran]@.

În anul 2006, Banca Na]ional@ aRomâniei a decis trecerea cadruluilegislativ bancar românesc la o alt@etap@ de modific@ri cu caracter deconsolidare }i aliniere a acestuia laultimele directive europene în dome-niu. S-au adoptat astfel dou@ ordo-nan]e de urgen]@, respectiv Ordonan]ade Urgen]@ a Guvernului nr. 99/2006din 6.12.2006 - privind institu]iile decredit }i adecvarea capitalului }i Or-donan]a de Urgen]@ a Guvernului nr.98/2006 din 6.12.2006 - privind su-pravegherea suplimentar@ a institu-]iilor de credit, a societ@]ilor de asi-gurare }i/sau reasigurare, a socie-t@]ilor de servicii de investi]ii finan-ciare }i a societ@]ilor de administra-rea a investi]iilor dintr-un conglome-rat financiar.

O.U.G. nr. 99 din 6 decembrie2006, privind institu]iile de credit }iadecvarea capitalului, reglementeaz@:� Institu]iile de credit ca fiind per-soane juridice române care se pot con-stituii }i func]iona ca: b@nci, organi-za]ii cooperatiste de credit, b@nci de eco-

nomisire }i creditare în domeniul loca-tiv, b@nci de credit ipotecar }i insti-tu]ii emitente de moned@ electronic@.Noutatea ap@rut@ fa]@ de Legea 58/1998(modificat@) este încadrarea, în catego-ria institu]iilor de credit, }i a b@ncilor decredit ipotecar, ca banc@ specializat@.� Sfera activit@]ilor permise b@ncilorcuprinde activit@]ile prev@zute prin Le-gea 58/1998 modificat@.

În capitolul I – Domenii de apli-care }i defini]ii – O.U.G. nr. 98 din6 decembrie 2006 privind suprave-gherea suplimentar@ a institu]iilor decredit, a societ@]ilor de asigurare }i/sau reasigurare, a societ@]ilor de ser-vicii de investi]ii financiare }i a so-ciet@]ilor de administrarea a inves-ti]iilor dintr-un conglomerat financiar

reglementeaz@ organizarea institu]iilorde credit }i/sau financiare ca:� Grup – este descris ca fiind ungrup de entit@]i, format dintr-o socie-tate-mam@, filialele sale }i entit@]ileîn care societatea mam@ sau filialelesale de]in o participa]ie, precum }iun grup de entit@]i legate între eleprintr-o rela]ie, alta decât cea dintr-osocietate-mam@ }i o filial@ (pe de oparte, dac@ o entitate, }i una sau maimulte entit@]i sunt conduse pe o baz@unic@, în virtutea unui contract înche-iat cu acea entitate sau pe baza pre-vederilor statutului, ori actul consti-tutiv al acelor entit@]i, sau, pe de alt@parte, dac@ organele de conducere,administrarea sau supraveghere aleuneia sau mai multor entit@]i suntformate din acelea}i persoane, aflateîn func]ie în cursul exerci]iului finan-ciar }i pân@ la întocmirea situa]iilorfinanciare consolidate);� Conglomerat financiar reprezint@acel grup are îndepline}te urm@toa-rele condi]ii:- o entitate reglementat@ (o institu]iede credit, o societate de asigurare, osocietate de reasigurare, o sociatatede servicii de investi]ii financiare, ofirm@ de investi]ii sau o societate deadministrare a investi]iilor autorizat@în România sau în alt stat membru)este liderul grupului sau cel pu]inuna din filialele din grup este o enti-tate reglementat@;- în cazul în care exist@ o entitatereglementat@ lider de grup, aceastaeste societatea-mam@ a unei entit@]idin sectorul financiar, sau o entitatecare de]ine o participa]ie într-o enti-tate din sectorul financiar, sau o en-titate legat@ cu o entitate din secto-rul financiar printr-o rela]ie;- în cazul în care nici o entitate nueste lider de grup, activit@]ile grupu-lui se desf@}oar@, în principal în,sectorul financiar (în baza art. 3, alin1, al prezentei ordonan]e);- dac@ cel pu]in una dintre entit@]ilegrupului este din sectorul asigur@rilor}i cel pu]in una este din sectorulbancar sau al serviciilor de investi]ii;- sau dac@ activit@]ile consolidate}i/sau agregate ale entit@]ilor din grup,desf@}urate în sectorul asigur@rilorcât }i cele desf@}urate în sectorul ban-car }i al serviciilor de investi]ii suntsemnificative (în baza art. 3, alin. 2,}i art. 4, din prezenta ordonan]@).� Societate financiar@ holding mixt@– o societate-mam@, alta decât o enti-tate reglementat@, care, împreun@ cufilialele sale, din care cel pu]in una esteentitate reglementat@, }i, împreun@ cualte entit@]i, constituie un conglome-rat financiar.

Din toate acestea, desprindemconcluzia conform c@reia termenultradi]ional de „banc@” s-a transformatîn „institu]ie de credit” (pe categoriide b@nci universale }i specializate),apoi ajungem la termenul de „grup”bancar }i/sau financiar, care poatedesf@}ura activit@]i din diverse dome-nii, îns@ o pondere important@ o de]incele din domeniul financiar-bancar.

Din punct de vedere al acti-vit@]ilor desf@}urate de b@nci, respec-tiv institu]ii de credit, se poate ob-serva trecerea de la activitatea tra-di]ional@ a unei b@nci - de atragerede resurse sub forma depozitelor învederea acord@rii de credite, persoa-nelor fizice }i juridice -, la activit@]idin cele mai diverse, fiind de fapt oîntrep@trundere a activit@]ilor sectoru-lui financiar în ansamblu.

LEGEA {I B~NCILE DIN ROM#NIA VINERI 7 MARTIE 20086

O analiz@ evolutiv@ a conceptului de banc@, în accep]iunea legisla]iei bancare române}ti

prep. univ. drd. Renate T~NASE

BURS~ MONED~VINERI 7 MARTIE 2008 7

Pe pia]a SIBEX, cea de a doualun@ din 2008 a men]inut nivelul bunde interes al investitorilor, atitudineaacestora fa]@ de tranzac]iile la termenfiind pozitiv@, situa]ie reflectat@ denivelul ridicat de lichiditate al pie]ei.Raportat la întreaga lun@, rulajul de pebursa sibian@ s-a ridicat la 367.714contracte futures }i options, iar va-loarea sa a ajuns la aproape 1,13 mi-liarde lei, media zilnic@ fiind de 53,8milioane lei. În euro, valoarea echiva-lent@ rulajului reprezint@ 308,5 mili-oane (la un curs mediu ponderat de3,6527 lei/euro). Valoarea transfe-rurilor, exprimat@ în lei, realizat@ înfebruarie 2008 pe pia]a sibian@ la ter-men, este, în aceste condi]ii, cu 58,5&mai mare fa]@ de valoarea cumulat@rulat@ în pia]a BVB }i Rasdaq, undetotalul s-a ridicat la circa 711 mili-oane lei, cu 419 milioane lei maipu]in fa]@ de Sibex.

„Dac@, în ianuarie, valoarea trans-ferurilor Sibex a fost cu 22,5& maimare, luna februarie a adus o dife-ren]@ }i mai consistent@ în favoareanoastr@, apropiindu-ne de 60& }i dove-dind, înc@ o dat@, c@ centrul de greu-tate al pie]ei autohtone de capital s-amutat la Sibiu. Produsele Sibex, ac-cesibile în orice condi]ii ale pie]ei, fiec@ este vorba de sc@deri sau cre}teri,

sistemul de tranzac]ionare în marj@ }icondi]iile de siguran]@ oferite, au f@-cut ca investitorii s@ tranzac]ionezeconstant pe o pia]@ unde pot valori-fica eficient nu numai perioadele cutrend ascendent, cât }i cele cu trenddescendent”, a declarat pre}edintelebursei sibiene, dl. Teodor Ancu]a.

Comparativ cu februarie 2007,lichiditatea din pia]a sibian@ s-a men-]inut, atât ca volum, cât }i ca valoare,aproximativ pe acela}i palier. În opi-nia pre}edintelui Sibex, „men]inereaunei lichidit@]i apropiate de cea dinînceputul lui 2007 arat@ c@ bursa dinSibiu a }tiut s@ gestioneze eficientcondi]iile dificile prin care a trecutpia]a de capital, în debutul anului cu-rent, lucru care demonstreaz@ o fide-lizare a clien]ilor, dar }i p@trundereade noi investitori”.

Pia]a futures a fost, ca de obicei,zona de ac]iune preferat@ a investito-rilor, care au încheiat 366.211 con-tracte. Din perspectiva num@rului depozi]ii futures deschise, luna februaries-a caracterizat printr-o evolu]ie în ge-neral ascendent@, pu]ine fiind sesiu-nile în care num@rul acestora a sc@-zut. Minimul lunii a fost atins în datade 19 februarie, când au fost înre-gistrate 52.946 pozi]ii futures, iar ma-ximul lunii a fost atins în data de 22februarie, când au fost consemnate59.142. Ca num@r de contracte, mi-nimul a fost în a doua }edin]@ a luniia lunii, când au fost încheiate 10.335contracte futures, iar maximul luniiîn data de 26.0,2 când au fost rea-lizate 27.289 contracte futures.

Sectorul SIF, în continuare cel mai lichid

În cea de-a doua lun@ a anuluicurent, investitorii futures }i options auinclus în strategiile investi]ionale apli-cate pe pia]a reglementat@ de instru-

mente financiare derivate administra-t@ de bursa din Sibiu un num@r de11 produse. Cele mai c@utate au fostderivatele de pe segmentul financiar,unde a predominat interesul pentrusimbolurile ce au ca active suport ac-]iunile SIF. S-a remarcat, apoi, secto-rul bancar, urmat de cel valutar. Celemai lichide derivate au fost DESIF 2,cu 199.042 contracte Din distribuireaacestora pe scaden]e, se observ@ pre-ferin]a pentru martie 2008, care a atras191.401 contracte, reprezentând 96,16&din total. Pentru scaden]a iunie 2008,au fost încheiate 7232 contracte DESIF2 (3,63& din total), iar pentru sep-tembrie }i decembrie, câte 344 }i 65contracte, Din punct de vedere valo-ric, suma echivalent@ rulajului DESIF 2a fost de 56,28 milioane lei, iar nu-m@rul total al tranzac]iilor de 27.624Pe locul secund, s-au clasat DESIF 5,cu 160.339 contracte. Acestea au fosttranzac]ionate pentru toate scaden-]ele, cea mai lichid@ fiind martie cu145.547 contracte, reprezentând 90,77&din totalul men]ionat. Scaden]a iuniea fost preferat@ pentru 8212 con-tacte, adic@ 5,12& din total. Pentruseptembrie, au fost consemnate 3373contracte în timp ce pentru decem-brie, 3207 contracte, remarcându-sedin nou lichiditatea foarte bun@, ra-portat la scaden]ele îndep@rtate. Sumaechivalent@ rulajului DESIF 2 a fostde 55,14 milioane lei, iar num@rultranzac]iilor de 23.121. Pe locul trei, întopul de lichiditate, s-au men]inut DETLV.Derivatele pe ac]iunile „B@ncii Tran-silvania” au avut, ca }i în ianuarie, oevolu]ie foarte bun@, devansând dinnou simbolurile RON/EURO. {i DEBRK.Pe parcursul lunii acestea, au atras2454 contracte. Scaden]a martie afost cea mai lichid@, cu 1861 con-tracte, reprezentând 75,83& din rulaj.Restul de 593 contracte s-au îndrep-tat c@tre scaden]a iunie. Valoric, suma

corespunz@toare rulajului DETLV a fostde 1,9 milioane de lei, iar num@rultranzac]iilor s-a ridicat la 750.

Consecven]@ în activitatea la vârf a brokerilor

În cea de–a doua lun@ a anuluiactivitatea la vârf în topul celor maiactivi intermediari din pia]a Sibex aavut ca rezultat un podium identic cucel al lunii precedente. Prin urmarelaurii au revenit din nou SSIF BrokerCluj, de aceast@ dat@ cu un total de138.676 contracte. Pe doi s-a clasatsocietatea Vanguard S.A, care a tran-zac]ionat un volum de aproape 80.000contracte. La mic@ distan]@ de loculsecund, s-au plasat Eastern SecuritiesSA, cu un rulaj de 78.678 contracte.Ca }i în ianuarie, pe locul patru s-auaflat Estinvest, acum cu 45.513 con-tracte. În ceea de prive}te restul cla-samentului, se poate observa c@, înprimele 15 locuri s-au plasat, cu osingur@ excep]ie, acelea}i societ@]i ca

}i în ianuarie, diferen]a fiind dat@ deschimburile de pozi]ii între acestea.Spre exemplu, pe locul 5, s-a clasat,în urma unei ascensiuni spectacu-loase, de cinci pozi]ii, societatea TrendBac@u cu 41.383 contracte. Pe }ase,în urcare cu dou@ trepte, se afl@ Inter-capital Bucure}ti, societate ai c@reibrokeri au încheiat 38.932 contracte.În schimb, în coborâre cu un loc, pân@pe }apte, îi observ@m pe cei de laInterdealer Capital Cluj, cu un total de38.252 contracte. O c@dere de trei po-zi]ii au suferit BT Securities, care auîncheiat 38.223 contracte }i au ocu-pat locul opt. Topul primelor 10 estecompletat de Delta Valori MobiliareBucure}ti, cu 37.679 contracte, }i deGM Invest, cu aproape 30.000 con-tracte. New-entry-ul în top 15 a fostreprezentat de SSIF Super GoldPite}ti, care au revendicat locul 14,cu peste 12.000 contracte, eliminândastfel SSIF Nova Invest. În luna fe-bruarie, pe pia]a la termen au fostprezen]i 38 intermediari.

urmare din pagina 1Chiar dac@ fotografia unei zile

nu arat@ aceast@ corela]ie, un „film”pe o perioad@ mai lung@ o scoateu}or în eviden]@. Un exemplu, ziuade 3 martie: euro s-a înt@rit fa]@ deleu, coroan@ ceh@ }i forint maghiar,dar a pierdut din valoare în raport cucoroana slovac@ }i zlotul polonez. Încazul coroanei slovace, varia]ia e aproapenesesizabil@ (- 0,02&), în timp cepentru leul este de peste 0,90& înfavoarea euro. De altfel, la o analiz@a evolu]iei s@pt@mânale, se observ@ ovolatilitate de aproape 3 ori maimare în cazul leului, fa]@ de coroanaslovac@ }i zlot, în timp ce forintul }icoroana ceh@ se ]in aproape învaria]ii de cota]iile de s@pt@mânale. Celmai important este îns@ de remarcatevolu]ia divergent@ între monede.Unele cresc în raport cu euro (zlot,coroana slovac@), altele scad, înfrunte cu leul. Pare c@ o povesteregional@ nu e posibil@ }i fiecare mo-ned@ în parte lupt@ cum poate cumarile valute.

Ziua }i s@pt@mâna de mai sussunt reprezentative pentru ceea ceînseamn@ evolu]ii regionale, chiar dac@

nu pare. Cre}tem pu]in diafragma }i,dintr-o dat@ tabloul, arat@ altfel. Evo-lu]iile de curs sunt rezultatul intr@riisau ie}irii de valut@, ac]iuni puse înpractic@ în mod explicit de fonduride investi]ii, fonduri speculative, depo-zite bancare. Volumul acestor intr@rivariaz@ pe dou@ coordonate - una acondi]iilor interne de profitabilitate }irisc pentru fiecare ]ar@ (condi]ii macro}i dobânzi) }i de apeten]a pentru risca administratorilor de fonduri. Ape-ten]@ care, în actualele condi]ii inter-na]ionale a sc@zut, aceste fonduriochind investi]ii f@r@ riscuri macromajore (aur, euro etc.) Dar, imagineamai larg@ relev@ în mod explicit evo-lu]ia comun@. Deciziile se iau pentrutoat@ zona, nu pentru o ]ar@ în parte.În 2007, de exemplu, pân@ în martieleul, zlotul, lira turceasc@ }i coroanaceh@ au fost pe un trend u}or des-cendent fa]@ de euro, cu oscila]ii s@p-t@mânale diferite. Dar, odat@ cu lunaaprilie, monedele regionale au câ}tigatteren în propor]ii diferite, pân@ înluna august. Câ}tigul a fost îns@ ex-trem de diferit. Pân@ în 6 procentepentru zlot, maxim nou@ pentru liraturceasc@, undeva la 13 pentru coroa-n@ }i peste 15& pentru leu. Darpân@ în august. Pân@ la sfâr}itul luniiaugust, toate, dar toate monedele aupierdut tot ce au câ}tigat fa]@ de

euro, într-o mi}care coordonat@ regio-nal determinat@ evident de cauze inter-na]ionale }i mai pu]in de cauze lo-cale. A urmat un val de apreciere, cuo alt@ dinamic@, dar care a p@stratreperele ini]iale, cu volatilitate maimare pentru leu }i coroan@, maimic@ pentru zlot }i lira turceasc@.Aceea}i evolu]ie apoi, cu depreciereapentru toate pie]ele, în mai pu]in dedou@ s@pt@mâni, aceasta pentru amai dovedi, înc@ o dat@, c@ vorbimde o regiune }i nu de o ]ar@. Evo-lu]ia regional@ e cert@, dar cu si-guran]@ specificit@]ile r@mân. {i elese exprim@ prin volatilitate nu prindirec]iile de curs. Leul a b@tut recor-dul de volatilitate cu un plus 5 }i mi-nus 16 procente interval de varia]ii,concurând puternic cu corona ceh@(plus 7 minus 17&). Zlotul }i lira s-au]inut mult mai bine (plus 2 minus 10pentru zlot, plus 4 minus 15& pen-tru lir@), dar direc]iile de evolu]ii aufost comune. Ce mai poate face leul,când tendin]ele regionale sunt cumsunt? Nu e vorba îns@ de fatalism,aici. Se mai poate face câte ceva.Totul e s@ se în]eleag@ mecanismele.Pentru c@ una este s@ ai volatilitategrav@ a leului }i alta cea mult maitemperat@ a zlotului. Nu e decât odiferen]@ de grad, dar, vai, cât deimportant@!

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

În februarie, valoarea rulajului Sibex, cu 58,5 % peste valoarea din pia]a spot

Aventura leului în Europa de EstDan SUCIU

COMER[ VINERI 7 MARTIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Portul Victoria din Hong-Kong

"Numele meu este Liana }i suntdependent@ de shoppingul online. Acestaeste primul g$nd care ^mi trece prinminte atunci c$nd trebuie s@ spun cevadespre mine", se prezint@ una dintre vi-zitatoarele blogului de fashion Einvest.Dependen]a se explic@ prin faptul c@,scrie ea, "jum@tate din bugetul meu lunar^l cheltuiesc online }i nu exist@ lun@ f@r@s@ fac m@car o achizi]ie din magazinelevirtuale". %n general, t$n@ra cump@r@online haine, pantofi }i bijuterii, ̂ns@ totde pe Internet }i-a luat telefonul mobil(cu 50& mai ieftin dec$t oferta cuabonament existent@ pe pia]@), playeruliPod }i laptopul. "P$n@ }i cutiile decadouri pentru Cr@ciun le-am g@sit maiieftine online. {i, pe deasupra, mi-au fostlivrate acas@".

%ntr-adev@r, statisticile comer]uluionline ^n Rom$nia n-arat@ r@u. Exist@,la ora actual@, aproape 1.500 de site-urirom$ne}ti de unde se poate cump@rateoretic orice, de la m$ncare, juc@rii saucosmetice, p$n@ la electronice }i elec-

trocasnice, filme sau cel mai recentroman al lui Paulo Coelho. Dintre aces-tea, conform estim@rilor Gecad ePay-ment, aproximativ 600–700 permit plataprin card bancar. Conform statisticilorprocesatorului de carduri Romcard,totalul pl@]ilor online cu card, f@cute anultrecut, a ^nsumat aproape 10 milioanede euro, adic@ 10-15& din totalul tran-zac]iilor ini]iate pe Internetul rom$nesc.

Dac@ Liana ar c@uta ^ns@ ultimacolec]ie de lenjerie Jolidon, de exemplu,nu o va g@si pe site-ul jolidon.ro, ci ar tre-bui s@ dea o fug@ p$n@ la cel mai apro-piat magazin al companiei. De}i multedin brandurile vestimentare rom$ne}ti aupropriul site, niciunul nu vinde peInternet, ci ofer@ cel mult direc]ionarec@tre magazinele lor "offline". Unele ̂nceps@ ia ̂ns@ ̂n considerare posibilitatea dea vinde haine sau pantofi pe Internet.

Pe agenda retailerului de ̂mbr@c@-minte Tina R se afl@ deja un proiect dedezvoltare a unui site de v$nz@ri, careva implica ^n total costuri ^n jur de50.000 de euro, conform Ramonei

Julean, directorul de marketing al TinaR. Prezen]a online, sper@ Julean, va con-solida }i brandul, m@rind vizibilitateaacestuia ̂n r$ndul consumatorilor. O anu-mit@ reticen]@ r@m$ne ^ns@ ^n comenta-riul ei despre perspectiva comer]uluionline autohton: "Rom$nii vor folosi totmai mult cardul pentru pl@]i online, dar^ntrebarea cea mare este dac@ maga-zinele noastre online sunt preg@tite s@r@spund@ prin seriozitate". Re]eaua TinaR num@r@ 12 magazine "offline", iar p$n@^n 2008 inten]ioneaz@ s@ mai deschid@^nc@ zece. Retailerul de ^mbr@c@mintea}teapt@, anul acesta, o cre}tere a ve-niturilor cu 50&, fa]@ de peste 4 mi-lioane de euro, anul trecut. Compania}i-a schimbat, recent, ac]ionariatul, dup@ce a v$ndut 49& din ac]iuni fonduluiolandez de investi]ii Middle EuropeOpportunity Fund II, administrat deMiddle Europe Investment (MEI).

O alt@ companie care studiaz@ per-spectiva unor afaceri pe Internet esteMondostar, din Sibiu, care a lansat recent^nc@ un site, separat de cel de prezen-tare. Deocamdat@, nu vinde nimic peboulevardtailormade.com, dar prezint@stofele, serviciul ̂n sine }i datele de con-tact, astfel ^nc$t clientul s@-}i comandecostumul dup@ m@surile proprii. %n dou@s@pt@m$ni de la comand@, costumul estelivrat. Compania, care export@ peste 80&din produc]ie ̂n Germania }i Elve]ia, aredou@ m@rci proprii - Boulevard }i Status- }i }apte magazine. "Am ^nceput s@export@m brandul Boulevard, ̂n Slovenia}i Croa]ia. Este mai mult o tatonare apie]ei, rezultat@ din colaborarea cu un

partener", spune Mircea Vasiu, brandmanager al firmei.

Produc@torul clujean de lenjerieJolidon se arat@ pentru moment destulde reticent: "Am tot cochetat cu ideeade a vinde online, dar ^nc@ n-am luatnici o decizie. Site-ul companiei este ̂ns@f@cut astfel ^nc$t s@ fie completat cu ovariant@ de comer] online", spune OlgaStanciu. Jolidon are, deocamdat@, alteobiective mai importante - deschiderea^n ]ar@ a 16 magazine proprii p$n@ lasf$r}itul anului, care s@ completezere]eaua de 60. %n afar@ de de acestea,Jolidon mai vinde ^n 5 magazine ^nUngaria, 35 ^n Italia }i ^n 25 de bou-tique-uri din Fran]a.

Dinasty, firm@ specializat@ pe pro-

duc]ia de articole pentru b@rba]i, are unplan de colaborare cu un site specializatde comer] online pentru cravate, c@m@}i}i alte accesorii. "E un prim pas pe carel-am face ̂n domeniul comer]ului online,ocazie cu care vom putea testa posibi-litatea extinderii pe acest sector", spuneGabriel Muraru, directorul general alDinasty. Pentru costume ^ns@, Muraruconsider@ c@ v$nz@rile online nu suntcele mai potrivite, mai ales c@ e vorbade achizi]ii de valoare mare: "Este foarteposibil ca deranjul clientului s@ fie maimare ̂n cazul achizi]iei prin Internet, dac@produsul nu ^i vine corespunz@tor }i artrebui s@-l restituie", spune el.

(va urma)Articol preluat din BUSINESS Magazin

Ileana ILIE

Cabin@ de prob@ n-avemHainele, pantofii }i accesoriile nu ajung acum nici la 1% din totalul v$nz@rilor online din Rom$nia. Pestedoi-trei ani, ^ns@, oamenii din pia]@ sus]in c@ ^mbr@c@mintea are }anse s@ ajung@ mai popular@ printrecump@r@torii online dec$t gadgeturile, computerele sau aplica]iile software, adic@ produsele care la oraactual@ se v$nd cel mai bine prin Internet.

Plusuri

@ Economie de timp }i bani@ Reduceri uneori substan]iale de pre]@ Calitatea produselor

Minusuri

@ Nevoia de a pip@i }i proba marfa@ Clien]i pu]ini }i probleme cu plata@ Teama c@ pl@te}ti }i nu prime}ti

%n afar@ de avantajele }i dezavantajele comune ^n shoppingul online,ideea de comer] electronic cu ^mbr@c@minte ^nt$mpin@ reticen]@ }i din cauzaimposibilit@]ii de a proba hainele cump@rate online.

Moda la pachet