ANIIL X. Nr. 2533.dIAMMINIMMIIMer

A_BONAMENTELE :Cispitalk Peatrit 1 as SO leT ; hie lb let ; 3 Isel 8 leL

is Districts , 1 an 36 iet ; 6 Iun 18 Id ; S lad 10 1.1.gfi Striinitato : , 1 ex 48 ; 6 hid 24 Id ; 3 lunT 12 Id.

Director : D. AUG. LAURIANarskiii*****Amm....

STIRI VELEGRAFICEdin ziarcle antis.

Petersburg, 20 Ianuarie.Journal de St. Petersbourg, vorbind des-

pre refuzul Greciel i Serbiel de a desarma,zice ce Puterile 41 vor indoi silintele pen-a ajunge la scopul dorff. Aceasta o recla-m e. nu numai demnitatea Europe, ci i ne-cesitatea de a preveni unor calamiteff, alediror drmensiunT si resultate nimenT nu lepoate prevedea. De aceea ar fi mal binedaca in Belgrad, Atena si Sofia s'ar incepecu demobilizarea in conditiunile dorite deEuropa.

Roma, 20 Ianuarie.Stirea ce imperatul -Tranz Iosef va vi-

sita pe regele Umberto In castelul Racco-nigi se poate desmin0 in mod categoric.Diritto esta otarat contra und asemenT e-ventualitätl i zice ca visita ar putea finumal la Roma.

Foile liberale continua a comenta sim-patic scrisoarea luI Bismarck catre Papa.Osservatore Romano tace.

Berlin, 19 Ianuarie.0 corespondeme din Madrid a ziarulul

Kreuzzeitung mentioneaze zgomotul despreo note colective a Germaniel, AustridItaliel cetre guvernul spaniol, in care acelePuteri se exprima a fi disl.use a contribuica tronul se fie pestrat pentru mostenitorulId Alfonso.

Viena, 19 Ianuarie.Sub presediMa kefuluT de sectie Szögyeny

s'a intrunit azi conferinta vamale austro-ungare, spre a stabili instructiunT pentrunegocierile asnpra InchieeriI uneT conventiicomerciale i vamale cu Romania.

Praga, 19 Ianuarie.Narodni Listy aduce azI din nod infor-

matit asupra misiunil baronuluT Kaulbarsin Petersburg si asupra dispositiei ce dom-neste acolo fate. cu Bulgaria. In relatie sezice :

Misiunea luI Kaulbars n'a incetat un mo-ment de a preocupa opinia publica. Tarul nunumal ca a prirnit cu Inure vointä scrisoa-rea printului Alexandru, ci a respuns insuslla ea. Acest respuns e reservat, dar cutoate astea conciliant. Toate cercurile diri-ginte ruse avead o tendinte hotarite de in-paceciune cu Bulgaria si aceasta se dato-reste generalului Kaulbars. Asa el a reusitse provoace o schimbare formale In pare-rile multor personaje inalte sus puse. In-teadever generalul a primit toata ziva vi-site poli lice si a trebuit amane pleca-rea la Viena. S'a remarcat mult, cà Kat-koff a venit din adins la Petersburg si aavut multe conferinte cu Kaulbars. De laaceste convorbirI se spell mult pentru vii-tor. Domneste pärerea ce mal totI membrileasel imperiale, i majoritatea persoanelordirigente sunt pentru Impecarea Tarulul cuprintul Alexandru, desi adversarff printulul

stiut r;li el se 's1 castige ascultare. Intreacestl adversarl sunt fostil agentl rusl inSofia. El reproseaze priatuluI conduita 'Ineleale fate cu Rnsia. In Petersburg se as-teapta un nod demers al printuluT Alexan-dru, ce va Insemna supunerea sa si careII va asigura o primire simpatice nu numaTla Tarul, ci la toatti lumea politicA. CeI dinPetersburg n'ad de gend sA mal interitecearta i considere atacurile din NowoeWronea i din alte foI ca find niste insi-natiurff veninoase ale dusmanilor printulul.

Petersburg, 19 Ianuarie.0 noire actiune diplomatice ruseasce ce

se asteapte in curand, are de scop sA c0.§-tige pe puteri pentru o rezolutiune, ca tOteIArA, esceptie se se declare contra orT-ceruIstat, fie Serbia, Bulgaria, Grecia sad altu,care ar incepe ostilitatl nol. Executarea a-cestel resolutiT ar oferil negresit oare-caredificultatl, anume cand ar fi se se aleagäputerea sad puterile, care se reprezinte oactiune militare colective. Peste tot inse,toate puterile dorind pacea, o asemenea re-zolutie ar avea sanse de reuit j ar pro-duce negresit o impresiune morale esce-lente. In special fate cu Grecia realizarea ein'ar intampina obstacole materiale, cad o de-monstratie navale n'ar putea da ocazie la orivalitate sad neintelegere in:re puterT. Darin tot cazu ar fi prudent de a se inlaturapentru statele balcanice ori-ce pretext pen-tru o reIncepere a ostilitatilor qi singura calepentru aceasta este rezolvarea cestiuneT ru-meliote printr'un aranjament intre Sultanul

printul Alexandru , ratificat de puterilesemnatare.

-.alseeemadearsseinuermatateraerv..10 BANI EXEMPLARUI1 SAMBATA. 11 (23) IANUARIE 1886.

A...PA_TUE JETN. "rf).A.PIT ZILAELALI

Pentru Abonamente, Anunciur i Reclame a se adresa:Romisia : La administratinne, Passaglul Roman, No. 3 We, Buesrettl ; i la corespondent:El sierulul din judete.

Is Paris : La Soeitti Havas, place du Bourse, I.In Visas s La Heinrich &hoick, I Wollzeile, 14, BIuroul ceutral de anuuturi pentru Austro-Ungaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Giinsemarkt, 58, Biuroul central de anuniurI peatru Germania.

Serviciul telegrafic al Rombiel Libere"

Londra, 20 Ianuarie.Dupe Standard ar fi vorba sl se dea rege-

lu Greciel guvernámántul Albaniel pen trua compensa in ochil poporului elen, resulta-tele uniril Bulgare.

Daily Telegraf spune ce Rusia trimete nu-meroase corpurl de trupe in Armenia si inTurkestan.

(Havas).

A se vedea ultimo OH pe pagina 01-a.

state din Balcani, dar cä. Nota co-Jlectivá a Puterilor nu ofera prinea ins5.§1 nici o garantie pentru rea-lizarea aceste conditiuni indispen-sabild, in cazul când Serbia s'arhotarâ s primeasca dorintele Eu-ropei....

0 soapta la ureche trebuie sä sefi intêmplat §i aci !

BUCURESCI, 40 IANUARIE

Nu mai incape vorba, Europa §iisteata el diplomatie se joaca de ababa oarba.

Nu e multä vreme, se tot vorbeacà daca statele mid balcanice nuse astâmparä, apoi pricina ar fi caPuterile marI europene n'ati ajunsInca la intelegere.

Acum aceste puteri ad invitat peSerbia §i Bulgaria, printr'o Notacolectiva, ca s. transforme ar-mistitiul In desarmare. 0 asemeneainvitare a fost adresata §i Greciei,care nu Meuse 'Ana acum , ce edrept, nici un act de ostilitate incontra nimènui, dar care face pre-gatiri de re'sboid neintrerupte.

ET bine , de unde s'ar fi pututcrede ca la glasul Europei, cei midavead sä intre in paniênt , iata'inesinchisiti , mai semeti ca ori-când. Care sa fie pricina ? Europase joacä de a baba oarba I Pe Ltde unita, iar pe sub mâna este....ea de obieeiti. Niel ca se poate alt-fel esplica atitudinea Greciei, orirèspunsul Serbiel la faimoasa Non,colectivd.

S'a tot afi§at cä pregatirile gre-ce§ti alt scop de cat a nelinistiEuropa, amenintând'o cu o conffa-gratiune in Turcia, daca nu se vaceda helenismului o noua bucatäde paniênt i in locul acestuidar Europa 'I face cunoscut ca nuse lag!. a fi intimidatä , i el roagape regele George a trimite sol-datii p'acasa. Invitarea adresataGreciei de catre Puteri, are un in-teles destul de lämurit, aceladaca statul helenic stäruie§te inplanurile sale rèsboinice, nu tre-buie sa se Intemeieze pe niel unsprijin material ori moral al Euro-pel, §i ca, dacä urmareste mariride teritorid , nu le va obtine prinintervenirea nim6nui , va trebui säle cucereasca el singur cu sabia.

EI bine , aceasta quasi-amenin-tare nu prea are aerul d'a turburapeste mèsura pe Greci i dacae a§a, apoi pe ce se bizuesc sträne-potil lui Temistocle ? Fära 'ndoiala

pe vr'o papta la ureche....

* *De alt5, parte, Serbia a respuns

Motel colective a Puterilor. Refuzad'a urma povata de desarmare ce 'Ia fost datä in numele Europe.Mcá discutd aceastä nesupunere.

Primul ministru al regatului ve-cin invoacä doué motive principale.

In primul rênd, atrage atentiu-nea Cabinetelor asupra faptului caarmistitiul abia s'a Incheiat, dupaintervenirea lor , ca negocierilepentru inchierea päcil, departe d'afi isbutit, nici n'ad inceput chiar,§i cd, in aceste conditiuni, ar fifoarte imprudent sa desarmeze Ser-bia, când poate fi nevoitä, dinteunmoment intealtul, s5, reinceapä os-

In al doilea rénd, ministrul s'èr-besc adaoga c'a auzit vorbindu-sed'o desarmare simultand a micelor

*

Bine-voitoril pretind ca gat gu-vernul Se'rbesc cât i cel de Atenasunt silite a pastra o asemenea liniede conduita,cam in raspar cu vo-inta afirmata a Europe, numaidin cauza surexcitarii rsboinicece domne§te in populatiile amân-doror state.

Pretentiunea, lesne se poate ve-dea, e lipsita de ori-ce temeid.

In adev6r, când Puterile celemari ar fi stalls unite Inteun gind§'o simtire, pentru mentinerea pa-eft' pe continent, apoi de sigur c.guvernele micelor state räsvratitear gasi intr'ênsele, chiar nesusti-nute de unanimitatea voturilor na-iuniI ce conduce fie-care, taria

trebuitoare pentru a face sa trium-feze buna chibzuiala si hotaririleintelepte.

Se vede !ma ca una se scrie pchârtie, in vederea §i'n auzul tutu-ror, §i alta se §opte§te pe la ureche.

Alt-fel nu se poate esplica in-drasneala micelo- state.

aceia ce surprinde cu deose-bire, ceia ce intare§te mai cu seamacredinta ce se late§te in existentaunor soapte izolate i furi§e, estemai ales atitudinea Greciel.

Serbia ca Serbia, i se v6zuprotectorul inteo ocaziune deci-sivä... Dar Grecia, de la cine a§-teaptä oare un ajutor sigur §i efec-tiv ? Poate cä la Atena nu se tinemult in seama vorbele oficiale, pesperanta câ invingtorii de la Na-varin ati sa fie gata ca §i alta-data...§i, cu toate astea, acordul intremulte Puteri se pare a fi mai multin privinta ocrotirii §i pasträrii im-periuluI de peste Dunare, de cât aimbucktirii dorite odinioara.

CRONICA ZILEI

ANIINCIURELE:Liniamkip.paginaIV 90 bastReclame pe pagina 11-a 5 let Reclame pe paella 111-a 2 leLScrisortle netts:mate se refuel. Articola nepnblicatt as se inspoiesL

Penult ineertil el redeem, redactiunea nu este reepousabill.

oficialA de azi un tabloA in care sunt in-semnate absintele motivate §i nemotivateale d-lor senatorl, de la 1 pin/ la 21 De-cembre inclusiv 1885.

In noaptea de 30 Decembre 1885, Mu]Ialomita debordAnd a inecat ea 100 ..po-goane orz §i 60 pogoane grad de pe pro-prietatea Finta-Veche ; 130 pogoane grAdde pe proprietatea Ibrianu , a distrus aria,%mg, nutreturi §i casele locuitorilor dinacel cittun,

Alegeri partiale.La colegiul I de Senat din Dolj a fost

balotaj, se va face ded o alit,. alegere.De o cam data d. general Haralambie aintrunit 85 de voturT ; d. P. Cerneteseu,38 ; d. Caleteanu, 36 ; d. Chintescu, 20.Votanti 203 ; voturT anulate 24.

La colegiul I de Camel% din Botosanl s'aales d. Anastase Sava, aproape in unani-mitate.

MiercurT se va face o a doua alegerein Craiova pentru colegiul I de Senat.

Suntem in§tiintatT el peste cAte-va zileva sosi in Bucuresff prestidigitatorul iluzio-nist Aldo Martini, creator de siluete co-mice.

Reprezentantil presiT vor fi invitat1 la osedintA intiml, indatl ce d. A. Martini vasosi aci.

Societatea filantropicit cElisabeta-Doam-na' nu '§T va maT da bahil anual In salaTeatruluT cel mare, ci In sala bailor EforieIde pe Bulevard.

Ni se spune ce regretatul doctor Marco-vid n'a lasat niel un testament. Averea re-mase, se va impäri dupe lege.

ExperieMele cupolelor ior mal tine incedoä sad trel zile §i apoT Comisiunea vaface raportul se6.

Dupl informatiile Epocii, e sigur cA nieTcupola germanA nicl cea franeezä nu vorfi primite §i in casul cAnd Ministerul se vahome sA comande eupole, atund se vaface dupl un model special, intocmit cutot ce are maT avantagios fie-care din a-ceste dolt cupole.

De la Craiova pane la Izlaz toatit luncaJiulul e inundate ; locuitoriT marginas1 adscepat de Mee cu luntrile.

Alaltaied a fost o lupte creme* la ba-riera PantilimonuluT, intre oamenii prime--rid i o ceatti de contrabandistl de spirt.In aceaste lupte calul until sergent de ora§a fost onrorit.

Primul-ministru §i prefectul politieT aUfost primiti ieri dimineata in audientä laPalat.

PrezideMia Senatulul publice In gazeta

Dupl cum spune Vocea Oovurluiului, de-positul de cereale aflate in portul GalatIla 31 Decernbre 1884, a fost urmittorul :grad 68,500 hectolitri, ghirce 17,000 hect.,secara 67,500, porumb 56,500, cincuantine108,000, orez 110,000, oyez 510,000 chi-lograme i fasole 240,000 ocale.

In Doina, de la 5 corent s'a publicat ofrumoase romanta Te iubesc; muzica de cu-noscutul nostru compositor W. Humpel, iarversurile de T. erbAnescu.

-iron

DECRETEInaintat la gradul de sublocotenent In re-

servi urmAtoril sergentl bacaIauriati:Christodorescu Zamfir lu regimentul 1 de linie,

la corpul 3 de armatilTAnisescu Mihail si Urlá-tuanu Grigore din regimentul 2 artilerie, la corpul 2de armatit.Cantacuzino Nicolae din regimentul 8artilerie, Burghelea Mihail din regimentul 7 linie qiEmil AltArescu Buzeianu din regimentul 8 aldras1la corpul 4 de armati.

este modificarea Constituiie in sensul cre-Aril uneI autonomif a Mandel.

De altA parte face sensMie mare In Lon-dra scrisoarea deschisl a duceluI de Bed-ford, care ea si ducit de Devonshire si deWestminster se leapAdA de Gladstone, Incasul cand acesta ar pleda pentru un par-lament irlandez.

S'a primit demisiunea d-lul Emanoil Gheorghiu,din postul de grefier al consiliuld de resbel al cor-pului 2 de armatA.

D IN AFARA

Situatia In BavariaSe stie cA regele Bavaria Ludovic II,

prin cheltuelile qi gusturile sale escentrice,a creat guvernuluT dificu1tät1 nu numal fi-nanciare, ci §i politice. Acum din cele ce seseriti din München reese cA toatit lumeaacolo se a§teapttt la un insemnat evenimentpentru Bavaria, §i anume la o schimbarede tron. in sferele politice iniOate se credecA aceastA eventualitate nu se poate in1A-tura de cat numal &wit regele se va hotArja rupe absolut cu trecutul §i cu vederilesale de pane. acum asupra poziOuniT salefate cu poporul. Aceaste hoterire ar schimbade odate, toata situatia, ins& regele a deve-nit in timpul din urinl §i mal isolat, §i nuvorbe§te cu nimen1 de at in suits. Se vor-be§te cA regina muml are serios de gandsA pArlseascA pentru tot-d'auna capitala.Plecarea eT se crede cA va fi negre§it in-ceputul sfir§itulul.

ItaliaIn zilele trecute s'a reintrunit Parlamen-

tul italian. Deja in prima §edintA s'a anun-tat iartt§T o interpelare asupra politiceT dinMarea Ro§ie, la care se va vedea in curêndce ve respunde comitele Robilant. Problemaprincipall a CameriT va fi resolvarea regu-lAriT impositulul financiar, dar vor maT ventla ordinea zileT i alte cestiuni importante,cum este reforma legil comunale si a legi-lor asupra siguranteT publiee, divortul, pro-tejarea pAdurilor, etc.

Se zice el ministrul presedinte Depretisar fi avut mal deunezi o insemnate con-vorbire cu Crispi asupra situatiuniT parla-mentare. Cu aceasti stire °se pusesere inleget,ire o multime de combinatiunl, Ins&Riforma, organul lui Crispi, le declare a flcu totul neintemeiate. Pnin aceasta se in-leture benuiala ea Depretis ar fi incercatse se apropie de Stanga opozitionale i slrenunte la a§tt numitul transformismo.

Anglia si IrlandaSituatia in Anglia incepe sA devie tot mal

critic/. Organele Parnelistilor declarA pefatl, el dacA nu li se vor acorda concesiunl(Home-Rule) in intelesul eel mat larg, vorreincepe ororile j crimele agrarie §i de di-namitA din aniT 1882 §i pAnA la 1885. Fat/en aceastA atitudine :amenintAtoare premi-erul Salisbury ia mesurT energice contraIrlandet l anuntA, cA i in discursuI tro-nului se va introduce un pasaj in acestsens. Se zice chiar, cA guvernul are de gindsA trimeatit in Irlanda pe lordul Wolseleycu puteri extraordinare. Cestiunea irlandezAa produs in partida liberall o perturbati-une, ce poate fi fatall nu numal partideT,ci §i AnglieT intregi.

Prin cercurile guvernamentale din Londrase vorbe§te el lordul Salisbury n'are degrind sA stea in frnntea afacerilor de eltpánl la serbittorile Pa§tilor. In casul cands'ar retrage eabinetul conservator, d. Glad-stone va fi insAreinat cu formarea nouluTminister §.1 resolvarea cestiuniT irlandezes'ar amAna pe anul viitor, cAcT restul sesi-unii n'ar fi de ajuns spre a se discuta §ite rmina o lege de attita importantA, cum

OORPURILE LEGIUITOARESESIUNE ORDINARA

iedinta din 9 lanuarie M86.Senatul Se acordit conceditt mitropo-

litulul Moldovil , episcopulur din RAmnic,d-lor Pe§iacov §.1 Moscu.

Se anuntit moartea regretatuluT dr. Mar-covicl. D. Meitani §i Al. Oreseu fac panegi-ricul reposatuluT i esprimA adAnci parer dereA pentru pierderea luT ; iar Senatul ascultACa intristare.

Se admite urgenta asupra numiril unel co-misiuni speciale de 7 membri, care sA studiezeprolectul de lege relativ la modificarea co-dulul comercial§i se s?i aleg in aceastA co-misiune d-nil Aurelian, D. Rosetti, Boerescu,Meitani, Opran, Polizu-Mic§unescu si $o-mlnescu.

La 4 ore gedinta se ridicA.

Camera. Interpelarea d-lui Poenaru-Bordea pentru d. ministru de finante se e-mail/.

Se amana si interpelarea d-luT Pe§iacov,adresatl d-luT ministru al agriculturil, in-dustrii, comertuluT §i domeniilor.

Se cite§te proiectul de lege pentru reor-ganizarea ministerulul finantelor. La dis-cutia acesteT legT iaa parte d-nil Poenaru-Bordea si N. Ionescu, cart o combat ; d. mi-nistru Nacu o sustine, apoT declarA el o a-mend pentru cate-va zile, ea si poata fi malbine studiatl. Camera aprobl amanarea.

D. Hie Protopopescu e proclamat deputatal colegiulul I de Muscel; d. Gr. Manoliu, de-putat al colegiuluT II de Bacild.

Colegiul III de Prahova se declarl vacant,din cauzA el d. UrlAteanu a fost numit pre-fect al judetului Buzki.

Se voteazi un credit, se incearcA o ale-gere de cestor, §i la 3 ore si jumetate d-nildeputatl tree in sectiunl.

41411,

..

2 ROMANIA LIBERA

SO SELELE NOASTRE

»Soselele saa ceile noastre de comunica-thine se impertesc in urmetoarele cinctcategorit

1°) Se numesc nationale, =rile dide comunicatiune care leg Capita la Ore!,cu frontierile el, in puncte principale, fixatema! inainte intre trile limitrofe (ca pune-tele vamale). Aceste cel tree prin nee-dintele judetelor celor mat populate, ei mergneintrerupt de la Capita la la Mun(, si dinCapita lei la porturile fluviale maritime §idace aunt, la porturile militare.

2°) Se numese cal mixte, §oselele ce legmal multe reeedinte de judete cu Capita la,dar care nu sunt de importanta celor in-tale, si la constructiile lor contribuesc ju-detele interesate ; eland zilele de lucrufondurile destinate soselelor, i Statul con-struind luerarile de arte necesare, ca : po-

aqueduce, canale, zidurl de sprijinire,iezeturt, etc.

30) Se numese eel! judetene, soselele celeg doue or! mai multe resedinte de judete,trecend prin targurile cele mat principale,

comunele cele mal populate.49. Cal de interese locale or! soselele co-

munale, toate eoselele ce leg doue sea matmulte comune intre ele, ei continue apolpane inteo eosea judeteana, saù pane in-teo cale nationale vecinA.

5°) In fine Mile vicinale, ce leg drumu-rile de care, zise drumuri naturale satl deexploatare, eu una din cele 4 categoriI deeosele citate mat sus, ei care trece prindoue saù mat. multe sate ei catune.

Soselele dar, se divid in done mart clase :A) Soselele care servesc interesele ge-

nerate,13) Soselele care servesc interesele locale.Judetele i comunele procur fondurile

pentru eoselele ce construesc, supunend Inputerea Legei drumurilor, pe toate parteaberbateasca a Ora, de la etatea de 18 anI,pane la etalea de 60 ant, (afare de aceIpe carI legea 'I scuteece), a veni si a lucre

sosele, 6 zile pe fie-care an. Aceste zilede lucru la eosele se Percep in naturd or!in ban!, aproximativ 5 pert! din popula-titme pletesc zilele in lucru, i o parteplatésce zilele in ban!.

A trecut aproape 20 ant de zile de andse aplice, legea drumurilor, i numat lucrulbra(elor in acest timp, ar fi fost aproapesuficient pentru deschiderea comunicapunitin tare.Legea n'a putut da 'nest resultat.o parte din venitul in ban! a fost intorsde la destinapunea sa o mare parte dinvenitul in lucru cu bratele a fost risipitfare mile.

Zilele platite in bani.Intre multe cauze,sunt i cele urmatoare, cart ad micsoratacest venit

a). De ce se aproba ca din venitul sose-lelor sa se plateascii alte luerart straine ?De multe orI se vede cam aea ceva se »au-torize judetul X, a lua 5,10 ei claiar 20mii lei, din fondul eoselelor, pentru a merifondul case agricole,« ort pentru a pled

.amtitatile la Casa de Depunerl i Consern-natiuni pentru imprumutul fecut cand ju-detul X, a zidit cazarma, spitedul sat ecoalacutare prin aceasta se presupune ce, orljudetul X are prea multe sosele, inteo ex-celentd stare de intretinere, saú ce adminis-tratia acestut judet e departe d'a intelegescopul soselelor i atunct merita sà fie desa-probatet de. tott.

N. De ce, dacà venitul in ban! pentruSosele al unlit judet este s. e. de 60,000lei face luxul d'a plAti un personal pentruacest servicill, care it costA 15 pane. la 20ma de lei, ceea ce este jumetate din cos-tul intreg al luerarilor ce se poate esecutacu ban!, nesocotind Inca cazurile nenoro-cite (si acestea sunt dese), cand tree ekedone' trel campana, fare, ce judetul s.construiasee doue kilometre de eosea.Acest servicia Mc! inteo parte nu intrece7 One la 9°/0 din costul lucrerilor ee sepot esecuta cu 60,000 lei Aceasta dacenu insemneaza a risipi, dar insemneaza a'etface alte trebuiri care numal pentru folosulsoselelor nu sunt.

Multe din proiectele eoselelor judete-ne, i mal ales comunale, se pun in execu-tare fare a se lua aprobarea ministerulut delucreel publice; reul este vedit, cáci se punin executare proieete nu destul de bine de-finite (cu toate ea la judete i secretari co-mitetelor se fac inginer1). AU cate o date,niete serif de preturl imposibile, ast-fel cenu e rar casul In care sa se vaza cà pen-tru o lucrare a trebuit tinute cate 10 ei 12

fare ca ee se presinte cineva !atunci or! preciurile trebuesc schimbate, or!sa se .dea lucrarea cu supra, deviz. In acestchip se pierd cate doue si fret campanit delucru, ei se pAgubeete eijudetul, diet supra-devizal nu este in tot-d'a-una modest. Darobicciul d'a se da in licitape lucrert cu con-ditiunea ea ele sá fie terminate in limp de6 ant de zile, 1) antreprenorul trebue serealiseze marl beneficif, diet e pieta in a-nuitatt. 2) Cum se fixeaza anil de intreti-nere pentru lucrArt date gate la diferite e-pee, cum se observ conditiunile de bunaexecutare a lucraritor de arta ?

(t) In traseul eoselelor judetene, a carordireetiune flU prea e justificata, si pare cavorbesc singure trecetorulul, ca conjururiletaxed e neautorizate de natura i accidenteleterenului, soot inrluente streine de interesulgeneral in desehiderea unel comunicatiunt.Apot in uncle parti se gasesc podurl noulconstruite negreeit in and vre unel eosele,dar a carte' constructie s'a intarziat, ast-fel capodurile putrezese, Or! stmt. furate burette eubucatA, sett sunt potmolite, acolo in fun-

dul campurilor, ca nu se fac mici rectificeria drumului natural de care, acolo undecirculapunea este amenintatti, rovinele a-cestor drumurt, sunt tot cu podisce de butu-rug!' d nuele, iar podurile de care vorbesc,facute la 8 sae 900 metri departe. Ele pu-trezesc fare se, educit cel mat mic servicia,daca nu acel d'a arNa drumetulul, cd bu-nul public este despretuit!

Statul pe langa marele eel de comuni-catiune ce deschide din not, i cheltuelilede intretinere a celor existente, apot contri-buie zilnic la construcpe i intretinerea eo-selelor judetene i comunale, fecend podurt,intretinend exceptional soselele nationalein transversarea oraeelor, procurand mate-riale de constructie, si de multe orl cheltu-ielile de studit si control s'a facut en banit

personalul technic al Statulul, atunctcand i s'aa cerut acest ajutor.Zilele percepute in naturei.Acest venit este

foarte gree de realisat pentru ca depindemult de administratiele rurale. D'acea mi-nisterul de luerart publice a adresat onor.prefecturt i comitete permanente, eireu-lart cart explic in termenT largi modurilecele mat nemerite, d'a intoemi tablourile zi-lelor cu bratele, si a celor cu carele, se a-rate cum se, se repartizeze p'o lucrare date,In ce mod sit se elibereze biletele, cum infine se- se tie eontrolul i comptabilitateaacestul venit. MaT acum cat! va ant (pe la1875) am vezut un picher la o lucrare ju-deteana (vorbesc de eosele) ea insemna zi-lele lucrate : cu palm* §i cAreuei, cum lezicea el, pe un raboj de sacagia ! poate pen-tru facilitatea comptabilitetif ?

Sunt multe cauze cart aa contribuit amiceora resultatul ce se aeteaptil. de la per-ceperea zilelor in naturd, ast-fel:

a) Se aduc cement la punctul lucrare! dela distante de peste 30 de kilometri,atunct omul face 5 sae 6 zile in loc de 3 pecare le datoreete soselei; resulta d'aci o pier-dere, cAct ai in lucru niste oarnent descu-ragiatt, niste brate obosite.

b) Nu se chiama la lucru eoselelor omulin timpul cand nu este ocupat, atuncI cende linitit i voelnic aea ca in hmile Martia,Aprilie or! Octombre i Noembre.

c) De si omul poate ce, vine la lucru eo-seleI cu gandul, cu deciderea d'ael im-plini datoria, dar cet mat multI n'att unelteletrebuincioase, cad nu'I de nimerif sapa,lopata, casmaua, ciocanul, maiul, typar,roaba, camionul etc. El dace vine la lucrugeseete p'un neghiob de picher, ei de multeort ca geseasce trebue caute o zisau doue prin catunele vecine, plecat dupecumetril!

d)Judetelene-avend cariere cupiatra des-coperite i In stare d'a fi accesibile i exploa-tate, trimite pe bietul contribuabil se. gee-

seascA i se, educä cu carul see, de undeva etit piatre la sosea ! dupe ce aleargecate 1 sae 2 zile, se intoarce la lucrare cucate un sfert de metru cub de piatre, decalitatea aceea, pe care o gesesc ma! lesne;el n'are reijloace a ataca vr'o stance., desco-perind 2 sae treI metri de petnant; aceastanu i se poate cere.

e) Daca in multe OAT nu se geseete pia-tree atunet in ce scop se fac terasamen-tele soselel, care se las neintretinute, ast-fel ce, in vr'o treI satt patru lunt se pot-molesc eanturile, apele balteaza, saeface gropt, orI fug pe plat-formA i o rupe;in orI ce caz un ast-fel de drum este mulLmat reg i mai pericolos de cat un drumnatural de care, cad n'are consistenta a-cestuia.

f) Kilometri intregi de eosea, i nu numalatata dar eosele Intregt se esecute, se ditin circulatiune, i aci se inchee toate da-toria, nu mat se gandeste nimenl la intre-,tinerea lor, peste 3 sati 4 ant de zile in-cope pierde bombamentul, eanturile seastup, i in timpul desgheturilor incep scu-fundArile, sit scalcie, i peste vr'o alT ant,eoseaua a devenit impracticabile, 'I remenenumat numele ca mangaere pentru capita-lul pierdut. O remonta de 4 centimetride piatra la fie-care tret ant cel pupn, i omica intretinere de terasamente, eoseleles'ar conserve dar nu se face, ei nu nu-mal atat dar tree ant intregt pane candse pue catl-va oament ca sit sparge piatraaprovizionata in blocurt i eteezata langaeosea ! pe multe le acopere pementul ortse desagrejeaze i incepe sit dea vegetatiu-nea, din pietr ]. adusa pentru eoselele jude-t ene. Aceasta nu este o lipse de mij-loace, dar e o tinere, o promisiune date d'aface totul, dar numat eosele nu.

lati dupe d. G. Beleze, modul d'a percepezilele in nature, pentru soselele Comuno-Vicinale, practicat in Francia : Prima-riele compun listele oamenilor ce datoresczilele de lucru la sosele, iar adminis-tratia Cornributiunilor directe face rolurile,pe care le publica in tuna Noembrie al fie-caruia an. Avertismentele ce adminis-tratia municipala adreseaza impositarilor,le sosesc fare vr'o plate, i e notat acolo,cit cotisatorul trebue sit declare, dace vinela lucru, orl le pldtiste. Se inscrie atunclintr'un registru nature impositulut pentrueosele, oamenii find de fma. Si aceloracart aa optat pentru zilele in nature., Pre-

jectura (!?) le determine epocele anulul, incare lucrarile trebuesc facute : Prim ariafixeuzit timpul inlee acele lhnite, ast-fel cdzilele lucrettoare sd nu Mndie pe un alt an.

Cu 15 zde inaintea epocei regulate pen-tru deschiderea lucrdrilor, locuitorii stoat pre-veniti printr'o publicathate la Prinzdrie, fa-cutd tu &mg Duminici d'arandul, i apoiprinfrun anis lipit in poarta primdriei ea 5zile eel putin inainte de epoca fixatd ; afardde aceastu, fie.care individ, proneste un bu-letin semnat de primar, in care se explicd sr

i se ordond Contribuabilulia, a fi in ziva cu-tare pentru a faee lucrarea ce i se va indicaacolo. In caz 1de impedicare, el trebuie(contribitabilul) se anunte Primaria in timpde 24 ore, de la care va putea obtine oprelungire. Ziva de lucru trebueste facutì&complect i färit intrerupere, i daca timpula inpedicat luerarea, se complecteaza ziva,a doua zi. Cet absent! si cel resvratitort,stint supuel la amende i la plate zilelordatorite, in banI. Dupe terminarea lu-cruluT, care se constata prin un bilet dino condica asuse liberat de la punctul lucrari,merge omul apol la primArie i d'aciprimeste certificatul sea, prin care constatace posesorul 'et a platit Cotisatia sa inlucru . Se poate intampla chiar, ea sateintregi se ia pe seama lor, cutare runnerde kilometri de sosea, in timpul de douesaü tret campanil; lucrarea esecutataeste primita d'un impiegat tenich". In-dependent de acest fond, se supun la taxeproportionate, toate fabricele §i padurilein exploatare, etc. -- care se servesc ex-ceptional de aceste eosele. Asa in cat Usuralor sa fie in mare parte provenita din a-ceste exploatart.

Prefectul judetulut ingrijeste de furnitu-rile cele materiale, si de lucrari. Acestcap administrativ verifice aproba anga-jamentele i chiame la respunderé pe aceiacare nu 'eIgindeplinesc obligatiunile. (La notnu s'a intimplat un asa ceva).

Acestea sunt pe scurt, regutele d'a aplicalegea drumurilor.

Francia, inett din anul 580 dupe Chr.incepu sub dinastia regineT Brunehaut, repa-ratiunile ¡eoselelor sale de Nord, construttede Roman! ! Asa dar cand ali s'at1 gin-dit la eosele ince d'acum 1306 ant, pentruce se nu ne gandim' ei not, in 1886candse vezu ch sunt indispensabile, pentruca sd poatd incepe industria, a injiori comer-ciul, Agricultura i starea Econornicel alor noastreferate.

S. I. Givan,VechiO elev al scoale1 de PodurT

Sosele, Bucure*tl,

PA.RTEA ECON01111CABuletinul ministeruluT agriculture! publicg ur-

mgtorul raport al d-lul N. Andronescu, inginer a-gricultor, asupra cglgtoriel prin targ a d-lul profesordr. C. ireytag.

Domnule Ministru,Prin raportul de fate am onoare a su-

pune la cunostinta d-voastre, observatiunilesi constatarile facute de d. profespr dr. C.Freytag, in escursiunile d-sale stiintifice printara pentru deosebirea raselor animalelordomestice i cu scop d'a facedupit stu-dierea i coordonarea stiintelor culeseacelora cart ma! sunt a i se trimite, caraspuns la cestionarul ce d-sa a format,pentru o orientare mat intinsä specificapropunerl in privinta ameliordrei /or, cat

merginitele mete observatiunt economicein genere, fecute cu ocasiunea misiunel,cu care ati bine-voit a me onora, d'a in-sup in celetorie de studia pe unul din eel'mat savantl si distinsI zootehnict din Grer-mania.

Inainte d'a intra in materie, dati'mt voe,d-le ministru, d'a spera in bine-voitoaread-voastre indulge* asupra lucrerei ce veinfatieez, cact timpul intrebuintat pentruculegerea materialutut de luau, care arenevoe de studia ei comparatiuni ingrijite,atat in privinta diferitelor rase de animatedomestice, pentru fie-care specie in parte,cat si de cercetarI microscopice i anali-tice, in privinta productelor si foloaselor lorfind de doe lunl (l Augast-2 Octombre);aceaste lucrare nu poate avea eoprindereaunit! report stiintific positiv, ci este numaio repede dare de seame asupra constateerilor i observatiunilor ilustrulut savant pro-fesor dr. C. Ireytag, in mesure, cu cate-varesultate ale intretinerei mete cu d.sa, inceea ce priveste mesurile pentru amelio-rarea productiunel animate.

Cred insa ca vorbesc in sensul d-luI dr..Freytag, cand zic cu convingere cA sperca espunerea eta a parerilor economicece d-sa a esprimat prin diferite locurtla diferite ocasiunt ce i s'aa infepeat, cat$ a observatiunilor fecute vor atrage a-tentiunea acelor d-n! proprietari i economi,cari se ocup cu ereeterea i ingrijirea vi-telor, asupra "primel conditiuni» in pro-ductiunea sistematicA a animalelor, condi-tiune care trebue pastrate, chiar inaintealueret mesurilor zootehnice.

Aceasta estegrajdul-- ; aci este leage-nul creeteret sistematice ; aci se pot ob-serve sentinele i caracterele destinate pen-tru alegerea individuald in mesura cu di-rectiunea productive ce este a se da ; acise pot urma principiele mpg nutrirt, bazatape raportul corpurilor nutritoare, asa dupitcum directiunea productive, o impune ; acinumat poate fi vorba de o selecOune saeincrucisare nemeritd.

Grajdul este baza fundamentale in pro-ductiunea animalelor. D. dr. Freytag vatiata mal pe larg aceaste cestiune, cu o-cazia propunerilor de ameliorare, in partepentru fie-care specie de animate. Aci matfie zis in treacet cit grajdurile ei cu ele oingrdire mat mult saa mat putin sistema-tica, nu lipsesc pretutindent ei ce in celemat multe cazurt, din cauza modulut deculturit la noI, bowie Inuit dependinte deadministratia agricola in genere ei de im-prejurerile locale, este cam anevoe d'a a-vea grajdurt pretutindeni pentru fie-careLet de animate. Mat cu seama ce sistemulde culture la no! nu este indreptat cAtrediferitele foloase ce s'ar pntea trage dincultura animalelor. Apo! lipsese sistetne deAgriculturd, Lepteril, Fabriel eke

Distribuirea materii.

Materialul.Pentru scopul unetmenitit d'a descrie rasele animate din tare,iii d'a le compare cu altele streine in ceea cepriveste formele, calitetile i insueirea re-sistentel, in report cu clima ei imprejureerile noastre agricole, d. dr. Freytag a in-trebuintat timpul escursiunel d-sale prindiferitele pert! ale are, prin care, inlesnitde deslueirile d-lor prefect!' de judete, aavut ocasiunea d'a visita mat multe pro.prietell mart ei herghelii, Tamaslacurt,saute, lapterit ei oboare de rimatori, pen-tru culegerea materialului necesar.

Acest material destinat mat mntâiü unorcerceteri analitice si comparative, pentru aputea servi scopulut ameliorerit raselornoastre animale, a fost indreptat principal-mente spre urmAtoarele puncte :

Fotograllarea a cator-va individe ti-pice, din fie-care rasa si specie.

b) Descrierea exteriorulut raselor la not,necesare comparatiunilor anatomice ei zoo-tehnice.

e) Mesuretort Mate de la mat multe in-divide din aceiael rasa i specie, pentruconstatarea marimet medie, necesare sta-biliret raportulut intre rasele noastre i celestreine.

d) Notite si mostre de productele ani-male pentru cerceterite analitice si micros-copiee.

e) Notite asupra conjoncturilor comerciale,mijloacele de transport ei conditiunilor devinzare.

f) Informatiunt i pe cat timpuI si Im-prejurArile ait permis constatarb in pri-vinta modulul de crestere, nutrire i in-grijire.

g) InformatiunT in privinta modulut delucrare i intrebuintare a diferitelor pro-ducte animale.

h) Notite statistice.2. Localitdfile visitate. La formarea iti-

nerarulub, considerandu-se mat intaid insem-natatea acelor unde, pe timpul pe-treceret d-luI dr. Freytag in tare, se dieútergurile cele mal mart ei mat bogate, comisiunea insarcinatä da'l insoti a fost deparere ca datele stabilite pentru tinereatargurilor sa se aiba in vedere in masurttcu distantele ce trebuiad parcurse.

Intr'un timp relativ scurt, comisiunea ainlesnit vizitarea targurilor de la Roman,Giurgiu, Galati% Calarasl, Botosant, etc. al-ternate cu alte localitàI, unde se MIA her-ghelii, tamastacurt, stane sat oboare de ra-matort.

Aceste localitatt pe unde d. dr. Freytag aputut observe caracterele constante ale diferitelor rase animate din tara precumsemnele care aratad cu sigurantä produ-sele incruciserilor cu rase streine, s'ati suc-cedat ast-fel cit, in scurtul timp de douètun!, d-sa .a putut vizita judetele :

Arges, Been, Botosani, Braila, Buzad,Constanta , Covurlut , Dambovita, Doljiu ,

Mused, Neamtu, Oltu, Ilfov, Prahova, Te-cucid, Tulcea, FAlticeni, VasluT, Vlasca, Ia-lornita, Mel ei Roman.

3. Cultura cavalind este foarte mult res-pandita la noi. Judetul Ialomita este matett seama bogat in productiunea cail or. Ingenere Mkt este putin ingrijite ei adeverateletipurI romaneeti sunt mult degenerate. Inschimb domnesc la not rase streine.

D. dr. I reytag, a cules un bogat mate-rial pentru scopul de a stabili dace rasa a-rabe saa engleza este mat proprie unel in-crucieert cu rasa noastra cavalina ei In nee-sure cu trebuintele noastre.

Dupit are d-sa s'a putut pronunta de ocam data, directiunea culture! cavaline La

ar trebui mat intif indreptatit spreproducerea unor cat mal marl si mat resis-tent! modulut nostru de intretinere, pentrua putea servi arrnatel i maned meeanice apitmentulut.

4. Cultura bovind, este ferA indoiale decea mat buna insemnatate in tara noastra,eminamente agricola.

D. dr. Treytag crede ca cele tret direc-Punt In creeterea vitelor, adica pentru aproduce vite de munca, de carne ei de lap-te ar putea fi urmate la not cu cel matmare folos.

Intinsele i frumoasele noastre cempurlproduc un finet bun si imbelsugat, solulnostru este proprit pentru culture plantelorfuragere prin sistemele de alternare. Indus-triele agricole ar putea avea cea mat sigureesistenta, parnêntul find cu totul propriacultureI plantelor industriale.

Lipse, care insa este foarte mult simpta,este lipsa de grajdurl. Si pentru cultura sis-tematicA, ingrijirea éste tot ate" de nece-sere ca i creeterea nemerita i nutrirea inmesure cu directiunea productive.

Rasele noastre bovine fac parte , debuna seame, din Bos desertorum. Cate-vatipur! imprastiate ,yrintre tamaslacurile derase indigene , (d-nu dr. Freytag afirmeconstatarile facute de d. dr. Vitzincer) facparte din Bos primigenius.

Rasele cu care s'a fAcut incrucieerl lanot sunte rasele elvetiane de Simmenthalde F reyburg, rasa olandezd si de Styria.

Produsele incrucieerei taurilor din acesterase cu vacile indigene, ea dat prin unelepart! bune resultate, in ceea ce privesteproducpunea lapteluie inse pe unde s'a in-cercat a se pastra curate aceste rase stre-Me, proprietetile i calitetile lor ad degenerat.

D. dr. I reytag nu gaseete de o cam date,c t este bine ca se se incrucieeze rasele noes-tre bovine cu alte streine pentru produc-tiunea laptelul ; aceasta cestiune insit estesupuse studiulut i cercetArilor asupra ma-terialulul ce d-sa a cules eu cea mat mareing rij ire.

Ceea ce d-sa a declarat mat multor d-ntproprietart i economi i m'a autorizat aspune i aci este cit pentru productiuneavitelor de carne ma! cu searna a celor demunca, selectiunee este pentru trebuin-tele noastre de preferat.

Vitele noastre sunt mart, pieptul binedesvoltat, extremitatih puternice, mersulmare si regulat i prin urmare foarte potri-vite muncel parnentulul.

D. dr. Ireytag 'mt a declarat de repetiteorI, cit nu s'a asteptat sit mat gliseascit lanot aceaStä rasit atat de bine pitstratit,cu dragostea omulut special si cuprins deadmiratiune adesea ort zicea : ,,De ce nUputem avea i no! asemnea bot de mama i)1

Cele mat frumoase vite sunt in general inMoldova. Totuel in judetul Ialomita d. dr.Freytag a observat cate-va eirezt care pre-sentad prin egalitatea formelor lor, o cul-tin% demne de toate atentiunea economi-ler nostri. Aceaste rase e,un produs al in-cruciearet rase! din Transilvania cu a celetdin Moldova si care dupa esperientele fa-cute in acel judet, priese bine. Produseleincrucisaret rase indigene cu cele streinepresent statornic euloarea albit d'alungulspinaret, care cate odata se intrerupe lacrupa i urmeaza apot pana la varful coa-dei. Aceasta panglica alba se Olt si la vi-tele albe, ast-fel cit d'a lungul spinaret cu-loarea e mat alba de cat restul corpulut.mice patit albe in:re coarne dovedesce a-semenea productul incruciseret Aceste pro-duse sunt inse, in ceea ce privesce egalita-tea formelor i puterea extremitatilor, infe-rioare raselor noastre curate.

Ca o data s'a introdus In rasele vitelornoastre i, sange african, reese din observa-tiunea d-lut dr reytag fecutit la catl-va in-divizt impreetiatt prin mat multe localitattcare presint caracterele i ma! cu seamein forma capulut i coarnelor, ale lui Ze-bus africa.

5. Cultura ovind, est.() asernenea de ceamat mare insemnatate pentru partea eeono-mice a terei, acolo unde cultura bovinitbivolina este mat mica.

In buletinul ministerulul N. 6, dr. Freytaga publicat un studia mat intins asupra »cul-ture! ovine si productiune! lanel din Roma-nia." Aci se afla i tablele cercetarilor mi-croscopice combinate in iarna anilor 1884si 1885 in cabinetul sciintific din Halle a/S,la care, impreuna cu d-sa a lucrat d. ca-pitan Kressmann.

Materialul intrebuintat pentru acest stu-dit a fost in mare parte trimes d-lut dr.Freytag ; de asta-data insa este mat bogat

cules din mat multe localitài. Raselenoastre ovine sunt : Tigaia, Turcana, Spen-ce i Polspanca.

Felurile de lanA sunt : Tigaiii, Turcana,Stogosa sad Stogomana ; care este in ceeace priveste calitatea intre Tigaia si Tur-cana, apot Spence, Polspanca, ToncaMielita (firm mieilor).

Pentru stabilirea clasificapunet, eta araselor cat si a land si a celor-l-alte pro-dude, dupa calitate, cantitate si proprietate,d. dr. Freytag a cules matertalut necesar,a format cestionare, care s'at raspunsin mare parte, aceasta cestiune dar matremane a se studia i coordona.

Ceea ce poate fi raportat de o cam data,in privinta ameliorarel raselor ovine, atingein prima ordine modal de ingrijire. Ada-postirea oilor, mat cu searne pe timpul ier-nel este o conditiune de capetenie.

In ceea ce priveste rasele streine matproprii, pentru o incrucisare nemeritit curasele noastre, d. dr. Freytag considerandresistenta in contra iinprejurarilor clima-tice i proprietatea de aclimatisatie a ra-selor de Cotzswold si Rambouillet, crede cecea d'intil ar fi proprie, pentru incrueiea-rea eu rasa noestra Turcana, iar cea dinurine cu rasa Tigaia.

Rasele Tigaia i Turcana sunt cele matcultivate la not.

Rasele de Cotzsivold i Rambouillet secultiva pe scant intinsit in Glowcester (En-glitera) i prin muntiT de la Granite dintreScotia ei Englitera.

6. Cultura porcind.Douä rase principa-le i demne de toata atenpunea sunt cul-tivate la not pe o scare mat malt sae malputin intinse. Acestea stint : Sus scrofa ma-crotis si Sus scrofa crisp.

D. dr. Ireytag le-a gitsit foarte frumoasecat i greutatea corpulul, ei-a cules ase-menea informatiunt in privinta modulut decrestere, ingrijire i nutrire. D-sa nu estede parere ca aceste rase sa se incrucisezecu 'altele streine, dar prin selectiune siste-matica i Mina ingrijire sit se pastreze cu-rate si sit se perfectioneze.

In ceea ce priveste incrucisarile care s'adfacut la no! cu rasa engleza de lorlcshire,d-sa crede ea rasa engleza de Bergshire,fiind mal resistentit, mat putin pretent'ioasit

aclimatisandu-se mat lesne, ar fi malproprie, in cazul cand s'ar introduce san-gele englez in rasele noastre porcine.

7. Informatiuni.Proprietarii m economilcare se ocup de culture animalelor, intr'unmod ma! sistematic, prin localitáile vizitatede d. dr. Freytag, precum i 1ocalitAile cese disting prin creeterea vitelor sunt :

Domnit Antache-BratesGalatt (vite marl

)Bt

ot, rimatort).Angelescu D.Craiove (oboare de ri-

iAberg C.PAecant, Ilfov (herghelie,

sett Roman (cal).Cozadini Gr.ClimescI, Roman( herghe-

I] D. Dimitrie Ioan, mare proprietar In judetulRoman, a däruit gradinel Zootechnice din Halle a/Sdol vitel (sex diferit)

vecarie, rase elvetiane, olandeze j deStyria). Oierie, rimatori (rasa engleze).

Cozadini-CucutenT, Ia (vite marl, caTol).Cernateseu-Craiova (oboare de rime-

t orT).

Dimitrie loan-SecuenT, Homan (vitemarl, caT).

Geblescu St.-Craiova (oboare de ri-rnatorl).

Moldoveanu-Cegani-Ialomita (cal, bol).Sturza D.-OneatT, IaaT, rite marl, incru-

cigerT, ol, rimetorl, rasa engleza).Sanclu Pupa 0 Ion Panu-Ialomita (cal).Haracopulo Panait i Ieni-Ialomita (vite

marl).Stolojan A.-Hereeti, Ilfov (vite marl,

rimatorl, ol).Topali-Chitoc, Vaslul, (vite marl).Herghelia-Nucet.Mocanul Bucur Apolozan-FreeeteT, Tul-

cea (ol).Dealul SasuluT-Rucar (o1).late de o earn data ceea ce se poate

raporta asupra »Misiunel d-rulul Freytag inRomania", pane cand studierea i cereeta-rile materialului cules,.vor fi sfirsite in sco-pul de a aseza inteo scriere mal amenun-titit, propunerile pentru ameliorarea raselornoastre animale.

Despertindu-me de d dr. Freytay, d-saa tinut, domnule Ministru, ca in raportul ce0 voiú adresa sä arat simtimintele salede multumire ce ve datoreazá dv. cum 0d-lor prefeati i proprietarlpentru gratioasaprimire i intempinare ce i s'a fecut petimpul petrecerei d-sale in tare.

Bine-voitl v rog, Domnule Ministru, aprimi expresiunea adanculul respect ce0 port.

V.A.B.0IMMAYTI

ROMANIA LIBE RA

- A fi foarte bucuroase sa te inboge-tese, respunse actrita ; dar cum ?

- Primind aceasta stofa de rochia.Si, numal decät, o desfacu pe mase : era

o stofe de catifea de coloare galbina foarteaprinse.

- Si ce vrei se fac cu aceaste bucatä decatifea.

0 rochie, &para. Cand o yeti im-brace, toate lumea va voi sA aTba o aseme-nea rochia. Ast-fel se va face averea mea!

- Dar, d-le, nimeni n'a purtat vre-odatao rochie galbina.

Tocmal de aceea te qi rog sit't1 faco rochiit de aceaste coloare. Este vorba se.o pun la mode ! Nu me refuse !

Comediana sfirai prin a consimai la aceeace i se cerea, i cu toate ca era putin camingrijite, lua aceasta stofe i comanda sei se face din ea o rochia.

Cand o imbrace ai se Mel in oglincle,scoase un tipet de groaze.

- Nu, Mel odate i pentru nimic nuvoila aparea pe scene ast-fel Imbrecata curochia galbina.

Cu toate acestea ea se decise sit awepe scene imbracate cu rochia galbinft. Unmurmur linguaitor ce se auzi in sale. primiaceasta fantasie. A done zi, tot Parisulvorbia de rochia galbina a dioarei Mars.Abia trecura opt zile i prin toate saloanelese vedeat asemenea rochil !

Fabricantul lyonez avusese dreptate : ave-rea lui era acute.

Obiceiuri intime ale impgratului Germa-nia'. - Palatul imperatului e oglinda ere-dincioase a aceluia care a locuesce : spiri-tul see militar, preocuparile sale resboinicese reflecte in orl-ce mobile, in orl-ce ca-dru, in ori-ce object. In cabinetul sea par-ticular sunt arme foarte numeroase 0 parniste juceril.

Vilhelm I intre in acest salon foarte dedimineate ai merge la fereastra, unde e uncalendar eu foi pentru fie-care zi. Ori-cefoaie are in cap un verset din biblie, unproverb, sat o maxima de ale filosofilor ger-mani ; sub data sunt indicate evenimentelecele mal insemnate ale domniel sale.

M. S. 11 place a adeuga scurte observe-tiunT pe acele pagine i adese ori resumetot ce face ziva intr'un euvent, sag inteoanat. Cea mal mare parte din aceste note-manuscripte - care vor fi pretioase pentru is -

tonic! -priveate evenimentele militare chiarde cea mat mica Insemnetate.

Dual cateva ore de anima, dedicate afa-cerilor Statului i examineriT operilor artis-tice i literare, primeste visita mediculuTseta, care'l permite se kaä sag nu.

Imperatul are clod media titularl : dr.Grimm ai dr. Lauer; totual, eel din urine 11visiteaze maT des de cat celld'anteid 0 per-mite sag nu augustului suveran de a eaila preumblare.

Dupe ce medicul a visitat pe M. S , se in-fatiseaze bucetarul cu doue sag tie! pro-iecte de menus, pe care Vilhelm I le exami-neaze eu ingrijire. Bucatarul imperial e totUrbain Dubois, Francez, ajutat de Bernandiareal Francez, care a fost in serviciul Im-peratulul Napoleon III la castelul din Wil-helmshohe.

Dupä dejun, imperatul citeate adesea, taraIntrerupere, foiletoanele acele care fac maimult sgornot. and Berliner Tagblatt a p ubl i catromanulintitulat Potopul de Spielhagen, Wil-helm I ordona sA i se citeasce in fie-care zifoita de catre Ludwig Schneider; dar augustulmonarch, ceruia diluviul Ii plecea foartemult, nu gesi fericit sfiraitul. Schneider in-forma despre aceasta indate pe autor, carerefiteu partea din urinä a operei sale 0 opublica din noe in Tagblatt, spre viva sur-prindere a cititorilor, care credeatl pe eroillul Spielhagen incetati pentru tot-d'auna.

4000-

Urfi Dupä cum se pare, ursiiin Transilvania al-aa imblanzit firea multin timpul din urrne, de cand cu asociatiade culture a Ungurilor. Cel putin noutt nise par cam exagerate cele ce povesteetePester Lloyd, care scrie : In pariea nordicaa Transilvaniel s'ea inmultit ureii in timpuldin urine. Pastorii turmelor de vite din Alpis'ag deprins asa de mult eu familiile urailor,In cat se oprese fare nici o frica in apro-pierea lor, cAd animalele sunt ma de blandeca nu fac nimerui vre-un reg, ci adese-orise oprese la catl-va peal de pastor spre a'lasculta cantand doMe melancolice din fluer.(Dac'ar auzi pe Patti ar aplauda de li s'arface labele numai besiel).

In muntil Ilva ursil sunt aaa de blanzT,in cat adese-orT se weal pe stancile dinjurul locuintel padurarilor i privesc linititlcum lucreaza taietoril de lemne. Nu de multingrijitorul d'acolo, mergend celare pe po-tea, se intalni de o-date eu trel uraT marl.Ingrijitorul n'avea de cat o puc e. cu alice,cu care nu era nimic de isprevit çi deci se Nu e nimic la care omul sa nu poati a-

jopri ca la 15 pasi Inaintea urailor. Aceatia unge prin muncl i multi gandire.se uitara cat-va timp la el, apol plecara i Cea mai bung pea pentru eel marl eajungend la un pereiaa se asezare 0 ince dragostea supusilor.purä sit priveasee cu indiferente la o turme, PlAcerile sunt trecatoare, dar gloria e-ce pestea nu departe pezite de un Wet ea terna.de 15 ani."

Omul sA fia moderat fa fericirile sale siDace. va mal progresa acest transformism prudent in restriste.in moravurile ursilor, atunci va veni un timpSA avetn pentru prietini aceleasi simti-cand li se va putea incredinta lor paza

mente cand sunt In fericire ca i fn restriste.turmelor !Periandru.

Judectitorl Un Maui cersetor Cea mal buna politica e a inveta pebine familia sa's1 in -

ceta-apelase la Curte contra sentintei tribunalului ten1 sa'sI conduct e.care'l condemnase la trel septemani inchi- trebuineze bine averea.soare. Curtea, avend in vedere ce gerul e A ameninta pe cineva e slabiciune deaspru i considerand ca foatnea e nemiloasa, fe me e .

scazu pedeapsa la cinel zile inchisoare. Al stepani cineva limba, pasiunile §i pdn-Presedintele : Aaa dar, vel sta inchis nu- tecele este cea mal mare intelepciune.

maT chid zile... Cand al de gand sit'ti in- Omul curagios trebue sA fte tot-d'a-unacepi pedeapsa ? bland ai se. se faca mal malt de respectat deCeraetorul : Poi, m'as raga se. amanatl cat de temut.

cate-va zile.Aurul si argintul se coerce. ca o piatra deMate ce i se acorde cererea, cersetorul cercare, dar inima omulul se coerce. prin aurse apropie de membri Curil, !mime peleria §j argina

fecu apel la mile. lor. Judecatorii trebuira .SA intreburntem or ce moderare, ca nuse iasa pentru moment din rolul magistralperzandu-se sa simtim prea tare lipsa lor.zimbind aruneara cate ceva in pelerie.

Nimic nu e mal putin sigur ca autoritateaBetranul multumi i plea, linitit, ca ai cumtiranilor.ar fi facut lucrul eel mai firesc din lume.

Cutremur de pdmint in Englitera. - Pareca vestul Europei nu este scutit de cutre-murile de *rant ca ai Europa meridionale,Septemena trecute s'a simtit in Engliterasguduiturl puternice pe drumul dela Dar-mouth la Kingsbridge. Casele au oscilat,dupe cele mai vechi a cazut tencuialain multe din ele ag cazut i tavanurile ; inmai multe locua cutremurul de pemant alost atat de tare, in cat locuitoril ins-phimintati aa fugit din casele lor i agstat toata noaptea pe camp. Nu s'a intim- zise Jocul de Whist tml place flea de

mult, in cat am jucat 0 parade 0 in trasurace m ducea la cununie ; cand in NoembreinT-a murit tatel meg, a. fi murit i ed dedurere, dace nu jucam o particlä in caretace me ducea la eimitie. Atuncl comisarulrespunse »Pleace, domnule ! Casul dumi-tale priveste pe un medic de alienati 0 nu

Toaletele doamnelor. -Se pare cä confec- pe un magistrat lctionarii francezi, carl se ocupa de modelecele noul vor face sit reapare in toaleteledoamnelor colorile vil. In privinta aceasta,Wit o anecdotä asupra modului, cum ro-chiele galbine eaire la modä acum aeapte-zeci de aril :

Dloara Mars, comediane celebre se aflala Lyon, unde a doua zi dupe, debutul el0zu spre marea el mirare venind la dinsala hotel, dimineata, unul din eel d'intaigfabricanta

Dasoare, it zise el, iartit indiscretiu-nee visitel mele, dar d-ta potl se fad sàdevin bogat.

Londra, 21 lanuarie.Bann. Angliel a fixat scomtul sail la 3

la sure.Paris, 21 Tanuarie.

Cu toata opositiunea d-lul Goblet, minis-trul ins tructiunel puMice, Camera a votaturgen ta pentru propunerea presentata de d.Henri Rochefort care cere amnistia pen trutoate delietele politice.

Viena, 21 lanuarie.In fate discatiunilor cu care se ocupe.

ziarele in privinta noilor demersuri pe cari,dupe o corespondenta din Petersburg, Pute-rile ar fi avend de Old sa le faea pentru aasigura pacea, Fremdemblatt se zice autori-zat se. declare eu totul false sgomotele privi-toare la o interventiune militara eventualAa Austriel in Serbia.

Londra 21 lanuarie.Mesagiul reginel a fost citit asta-zi in

Parlament.El constata ea relatiunile Angliel cu cele-

l-alte puterl continua a fi bune, el guver-nul euglez a lucat ca sa uneasea pe Bulger)sub administratia printulul Alexandru, con-form dorintelor lor, dar fare a lAsa se. sedistruga drepturile esentiale ale SultanuluI.El anunta acordul stabilit Intro Anglia siPoarta privitor la afacerile Egiptulul , si a-nexarea Birmaniel; respinge eu laotarfre orIce atingere la legea fundamentala care u-neate Englitera cu Irlanda, i exprima re-gretele sale in orivinta incidentelor Intim-plate in aceasta'din time, si declare ea daceva fi de trebuinta, guvernul reginei va re-curge la legl de exceptiunl, spre a impedicareinoirea astor fel de fapte.

-49011-

(Haves)

Maxima din dogmele vechilor 1nte1ept1.

Mandria i pripa sunt dote) lucrurl eon-traril prodenteI.

Feriti-ve a lauda pe cine-va pentru a--vutia sa el de yeti cauta bine, nu i se cu-vine age. lauda.

Traeste tot-d'anna ea si cum ar fi se moriin tot momentul i ea si cum ar fi s'ajungiin cele mal adánci batranete.

Un om e foarte nenorocit, dace. nu stiesa sufere disgratlile vietei.

Persecutarea soartel e cea mal grea desuferit.

E o slabiciune de minte de a pretinde ci-neva lueruri imposibile.

Mal bine sa judece cine-va pe dol inamici,cAd pe unul va face prieten, de cat pe d 01amici, din care va pierde pe unul.

Avutiile servese mal mult sA abati peoarnenl din calea virtutil.

Bias.

tombrie 1885 prin care se aprobg vénzarea deveci a bunurilor mic1 adjudecate id licitatiunile ti-mite In zilele de 15 ai 24 Iulie 1885. - Decreteleregale cu Nr.-2.277 ei 2.278 din 17 Octombrie 1885,prin care se aprobä vgnzarea de yea In corp In-treg a moaiilor adjudecate la licitatiunile tinute Inzilele de 10 20 ai 21 Septembre 1885. - Decretulregal cu Nr. 2.301 din 25 Octombrie 1885, princare se introduce un nod aliniat la art. 3 din re-gulamentul plaunatului vitelor din Dobrogea. -Decisiunea ministeriali cu Nr. 44,922 din 26 Sep-tembrie 1885, prin care se determing regiunea vi-ilor filoxerate din judetul Prahova. - Raportuldid( S. P. Radianu, inspector geneeal de agricul-ture, relativ la unele insecte ce rod rldicinile ce-realelor. Numirl i permutgri in funcliuni . Sta-tisticd : Miacarea populatiuniT pe anu11884 In corn-paratiune cu cel 14 aril precedenti (1870 - 1883]lucratg. de d-nul I. G. Saita, referentul statistic aisecretar al oficiul central. Raporturi consulareEstras din raportul consular pe anul 1883 al d-luiFarra, Consul general al RorognieT la Buda-Pesta;Misiun le Ord ql M atti-inettate : Raportul d-lor I.Lupulescu ai A. Belesiu, inginerl, &supra targululde ramitori de langg. Severin, jud. Mehedintf. -Darea de seam/ asupra petroleulul din Valea Go-vorel, de d-niT Gr. Steflinescu, Gr. C. Monteoru aiinginer C. D. Pilidi. - Raportul d-luT Gr. Cobálcescu,profesor faeul. IttaT, asupra minelor de petrol de pemoaiile StatuluT Govora, Ocnita ei Colibaaid. -Raportul d-luT N. Andronescu, inginer agr. &supracglgtoriel prin targ a d-lui prof Dr. C. Freitag. -Raportul d-lui P. S. Antonescu Remuai, inginer sil-vie, asupra stirei in care se ggseatc industria seri-cicolg In România. Clitnatologie. Recensiuneclimatologick pe lunile Sept. si Octomb. Obser-vatiuni meteorologice acute la observatorul dinBucureati. - Diagrama obseavatiunilor meteorolo-gice pe lunile Septembrie ei Octombrie 1885.

Chilon

MAI NO UNoul proiect de lege asupra inv60-

mêntului public conOne un capitolpentru grädinile de copil i altul pen-tru cursurile de adulti.

Sistemul actual de coneursuri esteinlaturat. Inv6tatorii, institutoril si in-stitutricele se vor lua numal dintre ab-solven0 cu diplome ai scoalelor nor-male, ce vor primi o organizare malnemerita. Spre a dobgndi insa titluldefinitiv, fie-care va fi dator sá treaca,in primil 5 anl, un examen excelentde stiin0 si de practicit profesorala.

Organele de judecata disciplinara, aprofesorilor sunt iaräl modificate.Membrii invëtam8ntului primar vor fijudectql de dol judecittorl al Curtil deapel sub presedin0 Rectorulul Uni-

La gradatia onorarielor s'a mal a-daugat o treaptii. Cine va putea re-mânea in coalá, dupa 25 de anl, vaprimi a cincia grada0e.

Faceti bine 0 amicilor si inamicilor vostri,Spleen.- Din Paris se scrie : »Acum ca-ca pe uni1 pastratl §1 pe altil sa'I cas-teva zile at provocat o nemultumire gene- tiaall.

relit, in Opera cea mare, dol Englezi, earl °Cleobutintre acte jucag o particle de Whist pe ea- (Lumina pentru to(i),

pelele lor. Ba i dupe. ce se Mica cortina,ei 10 continuag jo pane ce'ef ispraveat aosaree-

certile. Acesti do! domni, nevoind se aria. NOTITE LITERAREniel de observatiile vecinilor, Ilia de alepolitiel, furl condual la prefecture. Functio-narul de servicia era tocmai ocupat cu alte CONVORBIRI LITERARE, [Anul XIX] ; di-

rector lacob Negruzzt ; Nr. 10 ; lanuarie 1886 ; adafacerT i spre ornori vremea eel dol urnagtorul sumar : 0 srrisoare a poetulul Alexan-Englezi incepurä sA joace o parade in sale drescu, de I. Negruzzi ;-Noapte bund [nuvell] dede aateptare, spre marele necaz al agentilor DwIiü Zainfirescu ;-Corespondentel cu V. Alexan-politieneati. FiMd conduel inaintea cornisa- dri, .de Ioan Ghica ; -Studif de literaturd francesd

[Mollere] de Xenophon C. Gheorghtu -Icoanerulul, unul din eel dol, d. Cooper, proprie- din viag (poesil) de N. Votena ;- doruitarul uneT mine de cerbuni in Staffordshire Lui X, De pe térmurile lumil (poesii) de Vero-nica Miele ; -Ad Vispanium Agrippatn, Ad Melpo-menen, Ad Torquatum (trad. din Oratid) de D. C.Olinescu ; -Corespondeng ;-Bibliografie.

plat nici un accident nenorocit. Cu toateacestea, poporatiunea este alarmate, caciacum simte ca este cu putinta o catastrofit,pe care o credea eft nu se putea intimplade cat numaT in regiunile vulcanice dinsudul Europei ai din partite depertate.

--411.019-

Serviciul telegrafic al Rollianiei Libere"

Constantinopol, 19 Ianuarie.Cale indirecta.- Turcia cOmplecteazg. cu

sárguin ta inarmerile sale. Mara d o co-mancla de torpiliere submarine si de o cum-perare de o mie de cal In Ungaria, Poartanegociaze o noire furniture de tunurl Kruppde camp .5i de =nit pentru o sumä devr'o 7 rnilioane.

Refusul opus de Serbia la propunerea dedesarmare fiind prevezut, nu a impresionatde loc pe Poarta.

zuta la d. G. Vernescu i un lup cA-zut la focurile inerucisate a d-lor Dris-toreanu i Vernescu.

Dupa un dejun prea bine servit,vênatoril intors la 9 ore seara ho-tarAnd ea in curand sa &ea i altedescinderi.

Este neexactit stirea data, de unuldin confratil nostril, ea studen01, cartat comis o neoranduiala, la liceul St.Sava, ati fost kits* dupe interventiunesuperioarit.Iertarea e legata de caintit.

TARA NOIIA, Nr. 21 ai 22 are acest sumarD1scursul ministru D. Sturza, (rostit In

rie(1in0 Senatulul din 3 Decembre anal curent).-Tot comuna Galati (Redactia). - O repede o-chlre asupra Educatiunei, (de Pr. Al. Popescu).-o poticnire a Spiritismului urmare) de C. P. -Fata plugarului (urmare 1i fine) de D-na E. D. C.-Logodnica Strigolului, (basm) de D-na E. D. C.

Anul ce se duce, de P. 0 bungJuriimântu Reginei Spaniel. - Waist al more-vurile anlmalelor (urrnare) de C. P.- Unui copll(poesie) de T. G. DJ.- Indreptdri la Nr. trecut.

SPECTACOLETEATRU NATIONAL.-SambAti 11 lanuarie,

Mascotta (operetil.).TEATRII DACIA.-VinerT, 10 Ianuarie, MARE

BAL [deschis] in folosul acoale1 Societitel ,Uni-rea lucritorilor constructorT romani°.

SALA TEATRULIN ,IINIVERSALc.-Marti,14 Ianuarie.-MARE BAL (deschis) dat In folo-sul siracilor.

SALA ORFE11.- In tot timpul carnavalulufvor orma regulat, Daminica Marten. i Joia, Salmimaseate.

Se zice cA d. Verusi, care si-a pregätit serios interpelarea sa, e sigur deun stralucit succes parlamentar, carede nu va dêrima pe d. Sturdza va ri-dica ins& pe interpelator, la dreptulde succesiune

Epitropia Apzimintelor Brallcoyeue0Fiind-ca la licitatiunea tinuta In ziva de

19 Docembrie espirat pentru darea in intro-prindere pe timp de un an a arsulul si rna-turatulul cosurilor de la incaperile spitaluluisi asilului, nu s'a presentat niel un concu-rent ; Epitropia public& ea la 20 lanuarieora 12 merid. va tine o noua licitatie Incancelaria administratiel uncle se pot vedeasi conditiunile in toate zilele de lucru de laora 10 -- 2 p. m.

Doctor UREMIAConsultatil Martea, Joia i Sambeta de la 12-2

Strada Stirbel-Voclit, 66.

Tribunalul de arbitri s'a pronunOtin afacerea antreprenorilor judqululBacati cu regia tutunurilor.

Aqiunea antreprenorilor a fost ad-misa in parte de oare-ce all fost sea--m.4i din deficitul ce li se impusese, darcererea de daune interese li s'a respins.In consecinta antreprenoril Folticener

Silbermam trebue sa mai dea re-giel o suma de 15,000 lei.

DOINA. revista artisticg i Were.* Anul al III,Nr. 52 (5 Ianuare) cuprinde aceste materii:

Biblioteca DoineT. -Musica In acoalele noastreprimare ai secundare de Ghietnn.-Patti la Bucu-reset -Iovu, peernä de d. Gr. O. Gtirbia. --Te iu-b sc. -Musiéa de d. Humpell. Miscelanea. - Biblio-g refit

Samarnl No. 9 i 10. Acte oficiale : De-cretele regale cu Nr. 2.194 ai 2, 195 din 3 Oc-

Erl s'a inmormêntat d-na MariaFalcoyano, muma reposatulul prim-presedinte al Curtil de CasaOune.Acest deces pune in dolia familiileGradisteanu, Falcoyano, Rahtivanu.

a pus in consumatie

BERE GAMBRINLINIfabrioapunea OPPLER

'is litru 40 bank. 'I, litru bani.

Aseara s'a celebrat la Biserica Cre-tzulescu casatoria D-parel Cre0anu(Ulysse) cu D. Locotenent Petrescu.Urim fericire tênèrului

ITIN NEGRUde Oravita i Golu-Drincea

Veohiti de 4 WI oalitate superioartt tu-tulor altor vinurt 15 fr. vadra

ALB DE DRAGASIANI

Societatea Tinerimea ronOnet î1 vareincepe sedinOle SImbata seara, la7 /2 ore, in sala facult4i1 de medicina.

De la 29 Decembrie 1885 !Ana la4 Ianuarie 1886 in Bucurescl ail mu-rit 5 oamenl de tuse convulsivii, 3 def,bra tifoida, 2 de rubeola, 1 de scar-latina, 5 de meningita, 3 de boale destomach si 26 de boale de piept.

In aceste lase zile näscut 7copil mo4i.

din remits mural 1881. - 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU &18, Strada lApeocant, IS

CASA DE SCHIMB

C. STERIU& Cc'mP.No. 19, STRADA LIPSOANL No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe ziva de 9/21 lanuarie 1886, ora 10.

Cump. Vgnd:

BA Imprumutul Comunal 718/4 7250/, Scrisurl Funciare Urbane . 808/s 80V5bo/, , Rurale . . 84V4 BP/I5% Renta Roming perpetul. . 89'/I 9050/o , amortisabilg 931/4 93h/26014 Scrisurl Funciare Urbane. . 891/4 9061/4 Oblig. de Stat (contr. Rurale) 851/4 86s/46°4 , Cgile Ferate Rem 1031/4 1031/27°/4 Scrisurl Funciare Urbane . 961;2 951/27°/o . , Rurale . 1011/4 1011/270/o Imprumutul Stern - -88/0 Oppenheim . . -Oblig. Casél Pensiun. (Nom. 300) 205 215Impr. eu prime ora§ul Bucuresel . 30 31Actiuni Credit Mobiliar - --

, Constructiunl 195 200, Nationale - -, Dacia-Romania 265 270, Bence Nationalg 1135 1145

Fiorini Valuta Austriacg 201 202Mirci Germane 123 124Bilete Francese 99'1/4 100

, Englese 24h/2 25Ruble Ruseati 250 255Aur contra Argint ai Bilete . . 16'4 161/2

La vênatoarea organisath de d. G.Vernescu pe domeniul sú Tunari-Dimieni aii participat printre all invi-ta0 d-nil Al. Lahovari si general I.Em. Florescu.

Vênatoarea, de i nu tocmal binecondusa a avut totusl ca resultat : olupoaica cazuta la èran1, o vulpe ea-

NB. Cursul de maT sus este in monedi de aur so-cotit dupg cursul fisculul. Cupoane se aquite fgriaciziment.

Adresa pentru telegrame : STERIII.

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCIBuletin atmosferie pe ziva de °I lanuarie 1886.

STATIUNI

Observ. de azi dimineiqg 8 ore-Barometru Temperatnra StaresObser. VariM. Observ.

I

Variat. Oerulul

Bucuresci 750.9 - 4.6 3.7 + 1.91acoperitT.-Severin 748.2 - 6.1 3.2 --I- 1.6 ploiosBa IotaSlatina 749.0 - 6.8 5.4 -1- 3 3 acoperitGiurgiu 751.1 - 4.2 8.1 a- 6.3 norosConstanta '755.3 -I- 1.7 7.3 -1- 2.5 sewnSulina 756.1 - 0.3 6.5 + 2.8 acoperitGalati 764 4 - 2.3 6.6 + 4.6 norosBails 754.0 - 1.1 7.5 -I- 4.0Craiova 747.1 - 6.7 5.5 -I- 3.5 ploiosRoman 739.4 0 3 ceate

Observatiunl: Starea mgrel la Consta lta ling, laSulina potrivitg, ploae la Severin, Braila ai Roman.

Direct. Obs. St. Hepites.NOTA,- Indicärile barometrului sunt reduse latit

zero grade ai la nivelul mgrii. Temperature este ditaiin grade centigrade. Variatinnea berometriel retemperaticg se socotesce pe intervalul de la 4 ore8 ore dimineata.