cvj nr. 624, marti 3 iunie 2014

Campionul cu douã familii

>>> PAGINILE 8-9

Peste 900 deinculpaþi, trimiºi înjudecatã de procu-rorii anticorupþie

în ultimul an>>> PAGINAA3-A

DN 7A - deschisdoar cu condiþii

>>> PAGINAA4-A

Bugetul CEHajunge la minister

>>> PAGINAA6-A

Garaje peste conductede termoficare

>>> PAGINAA4-A

Olimpici inter-naþional, corijenþila bacul special

>>> PAGINAA10-A

Unificarea drepteinu modificã

centrul de greutateal consiliilor locale

din Valea Jiului>>> PAGINAA11-A

Bani puþini,muncã multã

>>> PAGINAA12-A

Fãuritorul de biserici din sticlã ºi

oglinzi>>> PAGINAA13-A

Poliþia ºi SMURD-ul mutate

la Mina Petrila>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 624

Marti, 3 Iunie 2014

D upã ce administraþia localã de la Lupeni a acþionat în instanþã instituþiile statului pentru proiectul din Straja, acum a venit rândul firmelor constructoare sã facã acelaºi

lucru împotriva municipalitãþii. La finele anului trecut, Primãria din Lupeni a acþionat înjudecatã Consiliul Judeþean Hunedoara, Ministerul Economiei, Autoritatea Naþionalã pentruTurism, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Departamentulpentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 16-A16-A

Se judecã toþi cu toþi,pentru lucrãrile

la domeniile schiabile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 2014 Actualitate 3

De asemenea, aufost trimiºi în judecatãtrei consilieri de min-istru, doi directori detrusturi de presã, 22avocaþi, 28 ofiþeri depoliþie, 53 ofiþeri

Jandarmerie, 8 ofiþerisuperiori aiMinisterului ApãrãriiNaþionale, un fost

preºedinte ANAF, unpreºedinte Camera deComerþ ºi Industrie,un preºedinte, unvicepreºedinte ºi unsecretar general alAutoritãþii de

SupraveghereFinanciarã, opt direc-tori APIA, unpreºedinte Autoritatea

Naþionalã de Restituirea Proprietãþilor, unpreºedinte FederaþiaRomânã de Fotbal, unpreºedinte LigaProfesionistã de Fotbalºi un preºedinte al

Federaþiei Române deBox.

Potrivit unor statisti-ci, au fost trimise în

judecatã peste 260 dedosare în perioada 15mai 2013-15 mai2014, în care au fostreþinute aproximativ350 de fapte de abuzîn serviciu, 180 deînºelãciune, 150 deevaziune fiscalã, 130de trafic de influenþã,câte 120 de luare demitã ºi infracþiuniîmpotriva intereselorfinanciare ale UniuniiEuropene.

În trei dosaresesizarea instanþei dejudecatã s-a fãcut pe

baza acordului derecunoaºtere avinovãþiei inculpatului.

În perioadamenþionatã au fostînregistrate aproxima-tiv 4.200 de dosarepenale ºi peste 850de inculpaþi con-damnaþi, printre careºi patru miniºtri saufost miniºtri, cinci par-lamentari din care ºiun fost premier, 11primari, opt magis-traþi, printre care ºi unadjunct al procuroruluigeneral.

Tipologiile decomitere a faptelor decorupþie relevãatribuire ilegalã decontracte din fonduri

publice, numiri înfuncþii de conducere,demersuri pentrumodificarea unor legi.

La magistraþi s-areþinut ca ºi faptedecizii favorabile îndosare în schimbulunor bani/bunuri/ ser-vicii, la reprezentanþiai puterii locale —atribuire ilegalã decontracte, subevaluarede bunuri ºi restituireilegalã de bunuri cãtreanumite persoane, iarla directori de com-panii naþionale ºi regii— fraudare licitaþii ºiplãþi ilegale sau prefer-enþiale cãtre anumitefirme.

CarmenCOSMAN - PREDA

Poliþiºtii dinPetroºani au fost aler-taþi în noaptea deduminicã spre luni deangajata unei benz-inãrii din municipiulPetroºani, care le-aspus cã un tânãr asolicitat þigãri, bãuturialcoolice ºi cafea în valoare totalã de

124 lei, dar nu aplãtit marfa.„Bãrbatul a pusbunurile într-o plasã ºia pãrãsit incintastaþiei fãrã a achitacontravaloarea aces-tora ºi fãrã a exercitaniciun fel de presiunifizice asupra vânzã-toarei, dupã care apãrãsit zona într-unautoturism taxi”, aprecizat Bogdan Niþu,

purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara. Oechipã operativã for-matã din poliþiºti aiBirourilor de OrdinePublicã ºi InvestigaþiiCriminale s-au dusimediat la faþa loculuiºi, dupã ce au vizionatºi înregistrãrile sur-prinse de camerelede supravegherevideo, au reuºit sã-lidentifice pe autorulfaptei.

Acesta este untânãr în vârstã de 22de ani, din Petrila,care este cercetat înmomentul de faþã înstare de libertate subaspectul sãvârºiriiinfracþiunii de furt calificat.„Demersul Instituþiei

Prefectului - judeþulHunedoara în vedereaapropierii instituþiilorstatului de cetãþeni,început încã de lafinele anului2011, contin-uã cu scopulde a oferiposibilitateacetãþenilorjudeþului nos-tru sã seîntâlneascãcu reprezen-tanþi aiBirouluiTeritorialAlba - Iulia al

Instituþiei AvocatulPoporului. Continuândaceastã acþiune,aducem la cunoºtinþacetãþenilor judeþuluiHunedoara care

doresc asistenþãjuridicã cã se potprezenta la sediulInstituþiei Prefectuluijudeþul Hunedoara joi,05.06.2014 începândcu orele 10.30 pentrua putea discuta cureprezentanþii BirouluiTeritorial Alba - Iulia aInstituþiei AvocatulPoporului”,informeazã reprezen-tanþii PrefecturiiHunedoara.

Peste 900 de inculpaþi, trimiºi în judecatã deprocurorii anticorupþie în ultimul an

P este 900 de inculpaþi au fost trimiºi în judecatã deprocurorii anticorupþie în ultimul an, printre per-

soanele deferite justiþiei aflându-se ºase deputaþi, dincare un fost vicepremier ºi un ministru, trei senatori, uneuroparlamentar, cinci preºedinþi ºi un vicepreºedinte deConsilii Judeþene, aproximativ 40 de primari ºi vicepri-mari, un prefect ºi doi subprefecþi, ºi 20 de magistraþi.

Avocatul Poporului susþine audienþe la sediul Prefecturii

H unedorenii care se confruntãcu probleme juridice sunt

aºteptaþi joi, 5 iunie, în audienþã lasediul Prefecturii Hunedoara, pen-tru a se întâlni cu reprezentanþiiBiroului Teritorial Alba Iulia alInstituþiei Avocatul Poporului.

Tupeu: A luat alcool ºi þigãri de la o benzinãrie ºi a plecat fãrã

sã le plãteascã

U n tânãr de 22 de ani din Pe-trila a dovedit cã are tupeu

când a decis sã cumpere þigãri,alcool ºi cafea dintr-o benzinãrie,dar a ºters-o fãrã sã le mai plã-teascã. Bãrbatului nu i-a pãsat nicimãcar de camerele de luat vederi.

DianaMITRACHE

Asta pentru cã pecaolo nu mai pot tracemaºinile grele, încãr-cate cu lemn.

S-a gãsit o variantãscurtã de ocolire, orutã paralelã cu dru-mul asfaltat, iar încurând traficul pe dru-mul naþional dintrePetroºani ºi Jieþ arputea fi deschis mãcarpentru traficul uºor.Maºinile cu masã maimicã de 3 tone arputea sã treacã pe

ºosea, în timp ce trafi-cul greu va rãmâne încontinuare deviat prinLonea. „Pânã laurmã au luat mãsuri

pentru nivelarea ºipavarea cu piatrã peruta ocolitoare, para-lelã cu drumul închis.Ne-au transmis cei dedrumuri cã doresc sãdea drumul la trans-portul uºor, la autove-hicule de capacitatemicã, pe ruta nor-

malã, cã au fãcut unstudiu ºi au analizataceastã posibilitate”, aspus Ilie Pãducel, pri-

marul oraºului Petrila,care, însã, nu a pre-cizat când va fi deschisdrumul.

Drumarii spun cãau adunat pânã acumdate despre topografiazonei de la respons-abilii din primãriaPetrila, de la propri-etarii de terenuri dinzonã, ca ºi de la

responsabilii de launitãþile miniere.Toþi au trimis opini-ile lor, iar acumspecialiºtii vor gãsisoluþia tehnicã pen-tru a consolida dru-mul, iar astaîntârzie din cauzãcã situaþia este fãrãprecedent.

„Situaþia, laintersecþia cu dru-mul judeþean caretrece prin Petrila,acolo unde a fost o

carierã de suprafaþãde exploatare de cãr-bune, este practicdeosebit de dificilã.

Acolo au fost inclusivproiectanþii, cu cei dela închideri de mine.Au fost luate docu-mente, iar proiectantulurmeazã sã vinã cusoluþia cea mai bunã,prin care s-ar putearezolva aceastã prob-lemã, pentru cã este osituaþie nemaiîntâlnitã.ªi noi suntem intere-saþi sã rezolvãmaceastã problemã, darnu se poate face demântuailã, sã facempeste noapte, sã torniasfalt sã torni un zidde sprijin ºi peste 2luni sã fugã din nou

dealul ºi sã rãmânãdrumul distrus”, adeclarat Ion Tudor,ºeful CNADR TârguJiu.

Terasamentul înacest loc a plecat lavale dupã ploiletorenþiale ºi, pe subartera rutierã s-a for-mat un crater gol,care a trebuit sã fieumplut. Deocamdatãtraficul este restricþion-at, dar va fi reluatpentru maºinile demasã micã, iar trans-portul cu maºini încãr-cate cu lemn, de masãmare, va fi total oprit.

Monika BACIU

“Pe parcursul a olunã de zile, cei de laServiciul de Urbanismºi amenajarea teritori-ului au purces la oacþiune de identificarea garajelor care sesitueazã pe raazamunicipiului Petroºani,au afiºat pe uºile gara-jelor un anunþ princare deþinãtorii acesto-ra erau chemaþi laprimãrie pentru a-ºiclarifica situaþia.

Au fost identificate1254 de garaje, dincare 1094 au fostidentificate ca avândcontracte în regulã, iar160 de garaje nu ºi-auclarificat situaþia încãpentru cã proprietarii

lor nu au venit. Noi îi aºteptãm sã

vinã în continuarepentru cã pe contrac-

tul de concesiune pro-prietarul are adresa deacasã astfel cã estegreu sã ne dãm seamacare este proprietarulunui garaj, garajul se

situeazã într-o locaþie,iar proprietarul lui aredomiciliul în altãlocaþie.

Noi aºteptãm încãsã vedem pentru cãeste posibil ca mareparte din cei 160 deproprietari de garajesã aibã contracte înregulã, dar noi vremsã avem o evidenþãclarã a acestora. Înmomentul în careomul are garaj ºi nu

are contract atunciomul se simte oare-cum vinovat, dar estenecesar ca el sã vinãla noi tocmai pentru aputea intra în legali-

tate cu garajul respec-tiv”, a declarat DorinaNiþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Sunt exemple, îngare garajele au fostconstruite pe malulpârâurilor sau pesteconductele de la ter-moficare. Acestecazuri sunt ilegale, iarcei care le-au construitriscã sã rãmânã fãrãele.

“Este posibil caunele garaje sã fie sit-uate în unele zone încare proprietarii nu arprimi avize de la furni-

zorii de utilitãþi sausunt situaþii în caresunt garaje pe albiapãrâurilor atunci sãpurcedem la o acþiunede demolare”, a maispus sursa citatã.

Pe raza municipiuluiPetroºani au fost iden-tificat pânã acumpeste 1200 de garaje,iar majoritatea dintreacestea au fost con-struite legal.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 20144 Actualitate

DN 7A - deschis doar cu condiþii

D rumul Naþiona DN 7A, celeagã Petroºaniul de Petrila,

prin Jieþ, este încã închis circulaþiei.Primarul Ilie Pãducel spune cã arputea fi deschis doar pentru traficuluºor, în timp ce responsabilii de ladrumuri susþin cã încã se fac cal-cule de rezistenþã ºi se aºteaptã osoluþie tehnicã.

Garaje peste conducte de termoficare

S e încearcã inventarierea gara-jelor din municipiul Petroºani.

Reprezentanþii administraþiei localeîncearcã sã facã ordine în haosulurbanistic. Garajele din localitate aufost inventariate, iar acum se cautãºi proprietarii acestora pentru a elu-cida situaþia juridicã a contractelor.


DianaMITRACHE

Nu vor construi unmic oraº pe locul fos-tei mine Petrila, dar oparte dintre clãdirilece rãmân vor deveniutile. Edilii locali sperãsã mute o parte dintreinstituþiile administra-tive la intrarea în acestoraº, în clãdirile ceacum aparþin de minãºi, chiar dacã acum seferesc sã mai vor-beascã despre mina -muzeu, totuºi planurilenu au fost oprite.„Sunt aproximativ 12sau 13 clãdiri. O partene-am propus sã lemenþinem cu utilitate

economicã ºi o partevor fi destinate pentruturism. Turism ºi evitsã mai spun muzeu,dar ca ºi obiective tur-istice de vizitat”, adeclarat Vasilicã Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila.

ParamediciiSMURD sunt cei care

se vor muta probabilîntr-o clãdire, la fel caºi poliþia localã, dartotul este acum lanivel de plan. Iarodatã mutate acesteaacolo, se rezolvã ºiproblema cu hoþii.„Ne gândim sã mutãmacolo o parte dintreserviciile ºi direcþiile

primãriei în clãdirileminei Petrila, respectivpompierii, SMURD-ul,poliþia localã. Prinacestea se vor rezolvaºi problemele de pazã,pentru cã e greu sãangajãm personalnumai pentru pazã,dar aceste servicii,pentru cã au caracterpermanent, vor asigu-ra ºi securitateaclãdirilor”, a mai adãu-gat Vasilicã Jurca.

Nici drumul deacces spre un viitorpunct de atracþie cen-tral al oraºului Petrilanu a fost neglijat, iardin banii ce vor fiatribuiþi pentruînchiderea ºi ecolo-gizarea minei ar puteasã fie construit un podnou peste Jiu, laintrarea dinsprePetroºani, care sã facã

legãtura cu ºoseaua decentrurã de acum aoraºului. „Am solicitatfacilitatorului public,care este în relaþiecontractualã cuSocietatea de Închideride Mine, câtevainvestiþii în cadrulproiectului. Între aces-tea se aflã ºi constru-irea unui pod noupeste Jiu, mai jos depodul de cale feratã,care sã preia traficulde pe ºoseaua de cen-turã. Am solicitat ºireabilitarea poduluiexistent, pentru cã ei

vor fi nevoiþi sã trans-porte toate utilajeleminiere pe care le vordezafecta acolo, cutonaje foarte mari”, amai precizat vicepri-marul din Petrila..

Toate aceste planurisunt valabile dupã anul2018, când la Petrilanu va mai funcþionamina de acum. Totulva fi demolat ºi ecolo-gizat, iar o parte din-tre clãdiri vor fi trans-formate în birouri, sauhale de vizitat pentruturiºti.

Monika BACIU

În urma concursului75 de persoane aufost declarate admise,iar peste 400respinse. Rezultateleafiºate luni, 2 iunie,nu sunt cele finalepentru cã în acestezile urmeazã

depunerea contestaþi-ilor. Abia în data de12 iunie se vor afiºa

rezultatelefinale. “Suntfoarte mulþumit.Nu mã aºteptamsã fiu admis deºiam avut un timpdestul de bun lalopãtare. Îimulþumesc luiDumnezeu cã

am reuºit. Acumrãmâne de vãzut dacãse va schimba ceva în

urma contestaþiilor”,spune un tânãr care aaflat vestea cã a fostangajat.

ªi consilierul localde la Petrila, Florin

Þurcaº, a reuºitsã fie admispentru anga-jarea în subter-an. Viitoriimineri vor fiîncadraþi pepostul demuncitor necali-ficat începândcu data de 1iulie 2014,urmând caperioada deangajare sã fiepe o perioadãde 6 luni.

Candidaþii au trebuitsã treacã prin douãprobe de concurs, oprobã scrisã ºi una delopãtare. Aceasta estecea mai recentã rundãde angajãri în minerit-ul din Valea Jiului.Ultimele angajãri auavut loc în anul 2013la mina Lupeni, acolofiind încadraþi înmuncã 60 de tineri.

Poliþia ºi SMURD-ul mutate la Mina Petrila

V or muta poliþia ºi SMURD-ul în clãdirile ce aparþinacum minei, iar peste Jiul de Est va fi construit un

pod, la intrarea în Petrila. Toate fac parte dintr-un plance va deveni realitate dupã ce mina Petrila va fi închisãºi o parte dintre construcþii se vor face cu banii dinînchiderea ºi ecologizarea perimetrului minier.

MaximilianGÂNJU

Proiectul privindrespectarea normelorde mediu laTermocentralaParoºeni este atentmonitorizat de cãtreconducereaComplexuluiEnergetic Hunedoara,iar termenul definalizare prevãzut încontract va fi respec-tat cred oficialii CEH.Proiectul în val-oare de 65,3 mil-ioane de europrevede constru-irea unei instalaþiide desulfurare agazelor de arderedar ºi schimbareatehnologiei decolectare, trans-port ºi depozitarea zgurii ºi cenuºii.”Lucrãrile la

desulfurarea de laParoºeni merg bine,sunt în grafic ºi nusunt probleme. Celpuþin pânã acum, noiam fãcut verificãriacolo ºi nu am gãsitdeficienþe, totul esteconform planificãrii”,a explicat, ieri, direc-torul adjunct al CEH,Nicolae Drãgoi.

Investiþia derulatãla Paroºeni asigurãfuncþionarea grupuluienergetic nr. 4 pentru

urmãtorii 30 de ani,cu respectarea tutur-or condiþiilor demediu impuse deUniunea Europeanãºi asigurarea unuiconsum mediu anualde circa 700.000tone de cãrbune -huilã energeticã deValea Jiului.TermocentralaParoºeni îndeplineºtedeja condiþiile demediu legate de pul-berile la coº, urmândsã mai fie efectuatãdoar aceastã etapã dedesulfurare a gazelor.Investiþia se deruleazãprintr-un contract definanþare încheiatîntre România ºiBanca Europeanã deInvestiþii ºi ar urma sãfie finalizatã în iulie2015.

Încã 75 de mineri angajaþi

O nouã rundã de mineri. Luniau fost afiºate rezultatele con-

cursului de angajare la cele douãunitãþi miniere viabile, respectivmina Lonea ºi mina Vulcan.

Lucrãrile la Paroºeni sunt în grafic

I nvestiþia de mediu carecuprinde lucrãri de peste 65 de

milioane de euro, la TermocentralaParoºeni, este în grafic ºi proiectulva fi finalizat la data stabilitã,anunþã conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, structurãdin care face parte termocentrala.

Compania de dis-tribuþie ºi furnizare aenergiei electriceElectrica este la unpas de a fi listatã pepiaþa de capital, atâtîn þarã, cât ºi laLondra. Vineridimineaþã a fost publi-cat pe pagina oficialãa Bursei de Valori dela Londra anunþulprivind intenþiaElectrica de a lansa oofertã publicã iniþialãde noi acþiuni ºi deCertificate Globale deDepozit ºi de a listaacþiunile pe Bursa deValori Bucureºti ºiCertificatele Globalede Depozit (GDR) peBursa de Valori dinLondra, ceea ce înlimbaj de specialitatese numeºte „Intentionto Float“ (ITF). Statul

va face aceastã listareprin emiterea de acþi-uni noi, deci prinmajorare de capital.

„Departamentulpentru Energieintenþioneazã sã facãdin listarea Electricacea mai mare listarecare a avut loc vreo-datã pe Bursa deValori Bucureºti. Înacelaºi timp însã, ºtimcã anumiþi investitoriîºi manifestã un opti-mism rezervat,

întrucât þin cont deconjuctura externã, deratingul de þarã alRomâniei ºi de posi-bilele evoluþii ale con-textului geopolitic dinregiune.

Îi asigurãm pe toþicã Electrica este ocompanie foarte sta-bilã, solidã, cu veniturireglementate ºi pre-dictibile, care vareprezenta un plasa-ment pe termenmediu ºi lung“, a

declarat ministrul dele-gat pentru energie,Rãzvan Nicolescu,potrivit unui comuni-cat de presã transmiscãtre GdS.

L istarea vaavea loc la

finalul luniiiunie

Statul scoate lavânzare 51% dintreacþiunile gigantului dinzona energiei,reprezentând acþiuninoi. Potrivit ultimelorinformaþii, la jumã-tatea lunii iunie vaîncepe subscriereapentru Electrica, iarlistarea efectivã arurma sã aibã loc lasfârºitul lunii iunie.

Electricaintenþioneazã sãsolicite admiterea acþiunilor la tranza-cþionare pe Piaþa Spot Reglementatã aBursei de ValoriBucureºti ºi pentru caGDR-urile sã fieadmise la Londra.

L a ce se potaºtepta

micii investitori

Deºi încã nu au fostpublicate oficialcondiþiile de partici-pare a investitorilor laaceastã ofertã, înpresa centralã au fostpublicate informaþiiprivind intenþia statului(fiind citate surse ofi-ciale) de a garantaachiziþia de acþiuni aprimilor 10.000 demici investitori caresubscriu pentruaceastã ofertã.Aceasta ar fi o pre-mierã, în ceea cepriveºte listãrile com-paniilor de stat, careau avut loc în ultimiiani.

Ar urma sã fiegarantate pânã la1.000 de acþiuni defiecare investitor, pen-tru a nu se întâmplaceea ce s-a întâmplatla listarea Romgaz laBursã. În cazulRomgaz, din cauzã cãa fost mult suprasub-scrisã oferta pe seg-mentul micilor investi-tori, aceºtia au primitfoarte puþine acþiuni,faþã de cât sub-scriseserã iniþial.

Pânã acum, statul alistat la Bursa deValori Bucureºti câtevadintre cele mai puter-nice companii de statdin domeniul energiei:Transgaz,Transelectrica,Romgaz ºiNuclearelectrica.

E lectrica distribuie

39% din energiadin România

Potrivit MinisteruluiEnergiei, care a cerutdatele de la ANRE, în2013, GrupulElectrica a distribuit16,1 TWh de energieelectricã, reprezentând39% din energia elec-tricã distribuitã înRomânia, cãtre aprox-imativ 3,6 milioane deutilizatori. De aseme-nea, potrivit ANRE,anul trecut, GrupulElectrica a furnizat 9,7TWh de energie elec-tricã, reprezentând22,1% din cantitateade energie electricãfurnizatã în România.Electrica furnizeazãenergie în Transilvaniaºi Nordul Munteniei.

Sursa Gds.ro


MaximilianGÂNJU

Conducerea CEHunedoara încearcãsã evite o grevã carear înrãutãþii ºi maimult situaþia econom-icã a complexului, iarieri a avut loc o primãrundã de negocieriîntre administraþie ºisindicatele din cadrulentitãþii energetice,sindicate care-ireprezintã atât pemineri cât ºi energeti-cieni. Soluþia salva-toare ar putea fi toc-mai bugetul CEH-ului,dacã va fi aprobat deminister, iar actualul

director generalAurel Niculescu afinalizat varianta debuget pe care o vatransmite chiar astãzi-ministerului. Angajaþiicomplexului ºi-au datacordul pentruînceperea miºcãrilorde protest, pentru cãsituaþia economicã acomplexului este una

gravã, iar drepturile ºilocurile de muncã lesunt puse în pericol.„Mâine la zece (n.r.astãzi) ne vedemiarãºi, negocierile con-tinuã ºi directorul gen-eral va prezenta buge-tul, proiectul pe care/ltrimite la minister.Sindicatele îºi contin-uã demersurile ºi par-

curg prima etapã,respectiv avertismen-tul. Vineri ar fi primazi în care ar fi avertis-mentul, dacã nu seajunge la oînþelegere, dar sãvedem dacã reuºimprin negocierirepetate sã ajungemla un consens pânãatunci”, a declaratdirectorul adjunct alCEH, Nicolae Drãgoi.

Electrica se listeazã la Bucureºti ºi Londra

O ferta publicã iniþialã de acþiuni noi va începe în adoua parte a lunii iunie. Se aºteaptã noile clari-

ficãri pentru micii investitori. Din experienþa listãriloranterioare pe Bursã de companii de stat, micii investi-tori s-au arãtat interesaþi de acþiunile companilor dinsectorul energiei.

Bugetul CEH ajunge la minister

C onducerea Complexului Energetic Hunedoara anegociat ieri-luni, timp de mai multe ore cu

sindicatele pentru a se ajunge la un consens astfelîncât sã fie evitatã greva generalã. Vineri, dacã nu seajunge la un acord, ar putea fi primul avertisment alsalariaþilor, iar apoi se va întrerupe activitatea.

CarmenCOSMAN - PREDA

Investiþia este abso-lut necesarã, pentrucã durata de viaþã afost depãºitã, dar soci-etatea Hidroelectrica,aflatã în administrarespecialã, nu dispunede fondurile necesare.Aºa cã se merge pevarianta unui creditcontractat de la BancaMondialã. „Am nego-ciat cu BancaMondiala un credit de200 milioane de europe care vrem sã-l alo-cam retehnologizariiCentralelor Vidraru,Mãriºelu ºi Râul MareRetezat, cu peste 700MW putere instalatã, acãror duratã de viaþã afost depãºitã. Aºtep-tam de la Ministerul

Finanþelor eliberareascrisorilor de garanþiepentru ca aceastãfinanþare sã fie una

efectiva”, a declaratRemus Borza,AdministratorulJudiciar alHidroelectrica.

Amenajareahidroenergeticã RâulMare Retezat cuprindebarajul Gura Apelor ºi

hidrocentraleleRetezat ºi Clopotiva,cu o putere instalatãde 349 MW ºi o

energie medie multi-anualã de 629,50GWh. Barajul GuraApelor este un barajdin anrocamente cunucleu central de argi-la, cu înãlþimea de168 m. Acesta esteamplasat la confluenta

râurilor LãpuºniculMare, Lãpuºnicul Micºi Râul ªes, în loculnumit Gura Apelor,situat la 45 km deoraºul Haþeg. Lacul deacumulare GuraApelor are o suprafaþãde 390 hectare ºi unvolum total de 210milioane mc, asiguratprin captarea deb-itelor Râului Mare ºi adebitelor cursurilor deapã captate prinintermediul aducþiuniisecundare ºi aducþiu-nii principale Retezat.HidrocentralaRetezat, construcþiesubteranã realizatãîntre anii 1977-1986,este a doua centralãde vârf de pe râurileinterioare din þarã.Aceasta este echipatãcu douã turbine cu oputere instalatã de335 MW ºi o energiemedie multianuala de605 GWh. De aseme-nea, hidrocentralaClopotiva, situatã în

aval de hidrocentralaRetezat, este echipatãcu douã turbine cu oputere instalatã de 14MW.

Potrivit informaþiiloroficiale, amenajareahidroenergeticã RâuMare

Retezat a început înanul 1974, când, înurma HotãrâriiConsiliului de Miniºtrinr. 759, grupulhidroenergetic, formatdin barajul GuraApelor, hidrocentralasubteranã Retezat ºihidrocentrala

Clopotiva, a luat fiinþãca prima investiþiepentru amenajareapotenþialului hidroen-ergetic al Rãului Mare.Ulterior, au mai fostconstruit ºi alte ame-najãri hidrotehnice înzonã, iar la a ora actu-alã SucursalaHidrocentrale Haþegare în exploatare 13hidrocentrale ºi 12microhidrocentrale cuo putere instalatãtotalã de 513,54 MW,ºi o energie mediemultianualã de894,19 GWh.

Mircea NISTOR

Campania de iden-tificare a câinilor decompanie constã înfaptul cã proprietariiacestora trebuie sãmeargã la un cabinetveterinar acolo undemedicul va „însemna”cãþelul cu un microcipaprobat de cãtreAutoritatea NaþionalãSanitar – Vetrinarã ºipentru SiguranþaAlimentelor ºi îi vaîntocmi un carnet desãnãtate. „Acest car-net trebuie sã conþinãtoate datele desprerespectivul patruped.Pentru aceastã oper-aþiune, însã, propri-etarul trebuie sã

scoatã niºte bani dinbuzunar. Astfel, ster-ilizarea (obligatoriepentru câinii de rasãcomunã sau metiºi)costã cel puþin 100 delei (pentru un mascul)ºi 150 de lei (pentru ofemelã). În plus, înreg-istrarea care includemicrociparea, va costacel puþin 50 de lei.Deocamdatã, însã,pot sã spun cãnumãrul posesorilorde câini care au doritsã se conformezelegii, în Petroºani,este foarte redus.Poate cã oamenii nuau aflat de aceastãnouã lege sau poatecã nu cred cã vor fisancþionaþi dacã nu-ºi

înregistreazã ani-mãluþele”, a declaratmedicul veterinarAmalia Iordache.

Cei care nu se vorconforma prevederilorlegii, vor fi sancþionaþicontravenþional,amenzile urmând a ficuprinse între 2.000ºi 10.000 de lei.„Dacã la 1 ianuarie2015 animalul nu areo identitate, stãpânul

acestuia riscã sã fieamendat. Pe aceastãcale, potrivit celorprecizate de cãtrereprezentanþiiautoritãþilor, sedoreºte o prevenire aabandonului cãþeiloriar sterilizarea vaduce, în timp, lareducerea maid-anezilor”, a mai spusAmalia Iordache.Animalele care audeja microcip, darcare nu corespundenormelor, vor fi identi-ficate, înregistrate ºi lise vor emite noi car-nete de sãnãtate.

Exponatul luniiiunie este reprezentatde un iatagan deproducþie balcanicã,datat la începutul

secolului al XIX-lea,mai precis în perioa-da anilor 1805-1806. Piesa esteclasificatã, în funcþiede culoarea ºi materi-alul din care suntrealizate plãselele, încategoria iataganului

"belosapac", cuplãselele din fildeºsau alte tipuri de osde culoare deschisã,armã destinatã de

regulã civililorînstãriþi.

Iataganul a fostrestaurat în cadrullaboratoarelor derestaurare ale MCDRºi face parte dincolecþia de arme ainstituþiei.


Bani de la Banca Mondialã pentruHidrocentrala de la Râul Mare Retezat

H idrocentrala de la Râul Mare Retezat va firetehnologizatã cu bani de la Banca Mondialã.

Hidroelectrica mai aºteaptã doar scrisorile de garanþiede la Ministerul Finanþelor.

Iatagan de producþiebalcanicã la

Muzeul CivilizaþieiDacice din Deva

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva propune vizita-

torilor, începând cu data de 1 iunie2014, o nouã piesã în categoria„Exponatul lunii”, piesã ce poate fiadmiratã în spaþiul special amenajatla intrarea în Palatul Magna Curia.

Dupã „ne-micro-cipare” vin amenzile

C u începere din luna mai a debutat ºi în Petroºani(mai încetunel ºi mai stângaci) recensãmântul

câinilor cu stãpân sau proprietar. Pânã la data de 1 ian-uarie 2015 toþi proprietari vor trebui sã îºi înscrie ani-malele în Registrul de Evidenþã a Câinilor cu Stãpân.

Dupã câþiva ani detânãrã democraþie, înRomânia oamenii auînceput sã nu maicreadã, sã nu mai spere,sã nu îi mai motiveazenimic decît interesul propriu cum supravieþu-iascã, chinurile ºi frus-trarea s-au acumulat ºizac inerþi civic, vocife-rînd inutil în faþa televi-zorului sau la colþ destradã. Epuizaþi, preferãsã se lase conduºi. Îºiaratã din ce în ce maides scârba de tot ºi toatecare se reflectã îngrijorã-tor ºi în relaþiile interu-mane încât ºi atuncicând îºi dau bunã ziuazici cã se înjurã.

ªi totuºi, în aceastãcontinuã degradare avalorilor optimiºtii auspus cã existã enclave,insule care þin steagulsus, oameni de dreaptãjudecatã, de iniþiativã, deprofesionalism, de activi-tate creatoare, de dem-nitate, de creºtinism autentic, de delicateþerevigorantã, de dãruire ºibunãtate… ªi asta sevede prin copiii extraor-dinari care ies din ce înce mai mulþi la luminã,bine pregãtiþi ºi educaþiîn spiritual valorilor autentice datoritã unorpãrinþi ºi dascãli care s-au încãpãþânat sã nu-ºinegocieze convingerile ºiprincipiile, rãzbãtândprin democraþiaromâneascã ce pare a fi

pârjolit tot. În faþa acestor oameni nu poþidecât sã te înclini ºi sã tesimþi slab…

În Valea Jiului existãmulte asemenea insule –familii ºi mici comunitãþi– care dacã ºi-ar damâna, dacã ar comunicaºi acþiona, zona noastrãar arãta altfel, ºi acestlucru este valabil la nivelde þarã. Doar cã aceºtioameni se închid în ei ºipreferã sã se izolezepentru a nu fi striviþi deimpostura care nu ºi-idoreºte.

Am gãsit o asemeneainsulã de dãruire ºi bunãtate, de creºtinismbine înþeles, la douã-treifamilii cu copii, micicampioni ai ªcoliiSportive din Petroºani,antrenaþi de ElenaLuminiþa Becze. Aºa am

aflat cã Daniel Þavoc, de11 ani, din Petrila,venise cu tolba plinã de medalii, la toate categoriile, de aur, argintºi bronz de la ultimulconcurs de gimnasticãaerobicã.

Dar copilul nu stãteacu familia, pãrinþii sãifiind plecaþi la muncã, înGermania. Locuia lafamilia Deli, dinPetroºani, tocmai încartierul Aeroport.Mihaela Deli - care arela rândul ei un fiu de 9ani, ºi el viitor campion,ca urmare a evaluãrilordin afara concursurilor lacare a participat - parea fi un adevãrat magnetpentru micuþii sportivi,pentru copii în general.

Cînd am ajuns lalocuinþa ei, dinAeroport, casa era plinã

– doi bãieþi ºi douã fete,parteneri la dansurilesportive ºi gimnasticãaerobicã. Fetele veniserãla casa Mihaelei Delidirect de la antrenamen-tul care, sâmbãta, areloc la Petrila. Atmosferaera una de voie bunã, de

glume ºi dueluri verbaleîn care se argumenta, seironiza constructiv.Copiii stãteau ciorchineîn jurul Mihaelei, care lepregãtea un desert cucãpºuni. Ne-a spus cã nuo obosesc copiii pentrucã sunt cuminþi, iar ei îiface plãcere…

Mihaela are doar doi

bãieþi, unul de 19 ani, ºicel mic, sportivul, de 9ani, iar soþul sãu esteplecat în cursã prinEuropa. Am întrebat-ocum de are curaj sã-ºiasume responsabilitateacreºterii/îngrijirii/educãriiîncã unui copil, caDaniel Þavoc, ºi cum defamilia copilului i l-aîncredinþat.

”Cu pãrinþii lui Danielm-am cunoscut la ªcoalaSportivã. Este o familiecu ºapte copii foartebine educaþi, cu multbun simþ ºi mi-a plãcut.De anul trecut Danielvenea pe la noi la sfârºitde sãptãmânã, apoi almeu, Eric, mergea laPetrila. Pãrinþii lui Danielsunt plecaþi în Germaniape termen scurt, iar defraþii lui are grijã bunica.Dar mergem foarte desla Petrila, sã-ºi vadãfraþii, sã vedem dacã nuau nevoie de ceva. Danieste un copil cuminte ºisenin, un sportiv foartebun ºi ambiþios. Mie, îngeneral, îmi plac copiii.Apoi îi duc pe amândoila antrenamente, la con-cursuri, deci îmi este la

îndemânã sã o fac. Nu vã imaginaþi cã dacãnu ar fi cuminþi sau cuapucãturi nelalocul lor i-aºþine. Nu, abia în acelecazuri responsabilitateaeste uriaºã” – a declaratMihaela Deli, femeia decare se ataºeazã copiii…

”Îmi place aici. Vin demult ºi mai stau cu ei.

Da, îmi este dor depãrinþii mei, dar vinacasã pe 10 iunie.Mama a plecat, pentrudouã luni, pentru primadatã. Tata merge maides. Voi sta cu pãrinþii,dar voi veni ºi aici aºacum am venit mereu. CuEric mã înþeleg bine ºimai am grijã de el, cã eleste mai mic” – a spusDaniel Þavoc, campionulde 11 ani, cu douãfamilii.

De precizat cã învãþã-toarea lui Eric Deli, lapremierea sportivilor decãtre Primãria Petroºani,povestea grija lui DanielÞavoc faþã de Eric, laºcoalã. Aceasta a pre-cizat cã vine în pauze,exact ca un frate protec-tor, sã vadã dacã Eric amâncat, dacã mai arenevoie de ceva, dacã îie, pur ºi simplu, bine…

La evenimentul desãptãmâna trecutã, de premiere de cãtre primarul Tiberiu IacobRidzi, a sportivilormedaliaþi, printre care s-au aflat Daniel Þavoc ºiEric Deli, fraþii lui Danielau venit de la Petrilapentru a nu ratamomentul ºi pentru a lefi alãturi celor doi.

ªi cum nu puteamvorbi doar cu Daniel, l-am contactat pe tatãlsãu aflat în Germaniapentru a afla cum s-anãscut aceastã încredererar întâlnitã ºi a permisca fiul sãu - deºi are casãfrumoasã, masã, fraþichiar mai mari ºi bunicã– sã locuiascã la familiaDeli.

”Ne-am cunoscut anultrecut la antrenamentelecopiilor ºi de atunci ne-amîmprietenit. De faptcopiii s-au înþeles foartebine. De atunci Danielmergea ºi stãtea mereupe la Petroºani. Cum sãnu am încredere atuncicând copilul meu sesimte bine acolo ºi vãdinfluenþele pozitive.Încrederea este reci-procã ºi mã bucur cãexistã” – a declaratSorin Þavoc, tatãl campionului de 11 ani.

Acestã încredere dintre cele douã familiise propagã dincolo derelaþiile ca între membriai aceleeaºi familii.Exprimatã simplu, cumirare în faþa întrebãrii

”de ce?”, explicaþiile auvenit ca o dojanã laadresa ziaristului carepare a nu înþelege normalitatea ºi aºa ceva i se pare deosebit.Într-adevãr ei suntoamenii normali ai þãriiºi ca ei sunt mulþi.

Cu aceastã ocazie amaflat cã multe alte familiidin Petrila ºi Petroºaniau adoptat copii, cãeducã, cresc ºi investesccu iubire în alþi copii, ºicu siguranþã cã suntmulþi ca ei. În faþa lor nupoþi sã nu te înclini ºi sãcrezi cã totul va fi bineîn ciuda a ceea ce sevede ºi se simte la nivelde Vale ºi de þarã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

Campionul cu douã familiiÎ ncrederea între douã familii, din Petrilaºi Petroºani, se propagã dincolo de

relaþiile ca între membri ai aceleeaºifamilii. Exprimatã simplu, cu mirare înfaþa întrebãrii ”de ce?”, explicaþiile au venitca o dojanã la adresa ziaristului care pare anu înþelege normalitatea ºi aºa i se pareceva deosebit. Cazul unui campion la gimnasticã aerobicã, de 11 ani, DanielÞavoc, premiat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, este al unui copil ce pare aavea douã familii ai cãror membri s-auîncãpãþânat sã nu-ºi negocieze convingerilesã trãiascã în dreaptã judecatã, în creºti-nism autentic ºi în delicateþe revigorantã.

DianaMITRACHE

Ministrul Muncii,Rovana Plumb, aanunþat cã existã posi-bilitatea ca, din lunaianuarie a anuluiviitor, copiii care

provin din familii cuvenituri reduse sãprimeascã încã o ind-emnizaþie, pe lângãalocaþie. Demnitarul,care a fãcut aceastãdeclaraþie la Radio

România nu amenþionat ºi un cuan-tum al acestei noi ind-emnizaþii, însã, a pre-cizat cã alocaþia se vamenþine la nivelulactual, de 42 de lei.

Rovana Plumb amai declarat cã pânãîn 2020 România nuva mai avea copii încentrele de plasamentºi cã minorii cu vârstapânã în trei ani nu vormai putea sta într-unastfel de sistem,potrivit obiectivelordin strategia privinddrepturile copiilor2014-2020.

În cadrul unuistudiu care a inclus262 de persoane dinEdinburgh, cercetã-torii au descoperit cãinteligenþa, cititul ºifluenþa verbalã s-au

îmbunãtãþit ca urmarea învãþãrii unei a doualimbi.

Rezultatele studiu-lui, publicat în Analelede Neurologie, survinîn contextul în care o

cercetare anterioarãsugerase cã bilingvis-mul ar putea întârziadebutul demenþei cumai mulþi ani.

Folosind datele dela testele de

inteligenþã efectuatede 262 de persoanedin Edinburgh la vârs-ta de 11 ani, studiul aanalizat modul în careabilitãþile lor cognitives-au schimbat atunci

când au fost testatedin nou la peste 70de ani.

Studiul a fost real-izat între anii 2008 ºi2010.

Toþi participanþii audeclarat cã pot comu-nica în cel puþin o altãlimbã decât limbaenglezã.

Din acest grup,195 de persoane auînvãþat a doua limbãînainte de vârsta de18 ani, iar 65 dupãacest moment.

Rezultatele au indi-cat cã aceia carevorbesc douã sau maimulte limbi au abilitãþicognitive semnificativmai bune prin com-paraþie cu ce s-ar fiaºteptat în urmaprimului test.

Cele mai puterniceefecte au fost obser-vate în ceea cepriveºte nivelul gener-al de inteligenþã ºi citi-tul, iar efectele auapãrut atât la cei careau învãþat a doualimbã devreme, cât ºila cei care au învãþat-o mai târziu în viaþã.

AGERPRES


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

ªi judeþulHunedoara a avut unastfel de reprezen-tant, însã la examenulamturitãþii acesta nu areuºit sã obþinã onotã care sã îi per-mitã promovarea.Singurul absolvent declasa a XII–a dinjudeþul Hunedoaracare a susþinutBacalaureatul însesiunea specialã nu areuºit sã obþinã onotã de trecere, aces-ta fiind respins. Cincielevi hunedoreni s-auînscris iniþial la „Baculolimpic”, însã patrudintre aceºtia nu s-aumai prezentat la exa-men. Prin urmare

promovabilitatea înjudeþ este zero lasutã. În perioada 17– 30 mai a avut locsesiunea specialã aBacalaureatului, înjudeþul Prahova. Întotal, 107 olimpicisportivi ºi 51 deolimpici internaþionalila Chimie,Informaticã, Biologie,Matematicã, Fizicã,Limba Rusã,Astronomie ºiAstrofizicã, Geografieau avut posibiliatteade a susþine maidevreme examenul debacalaureat. Pentrusesiunea specialã deBac s-au înscris 137de candidaþi din þarã,38 dintre ei nepro-movând examenul.

Olimpici internaþional,corijenþi

la bacul special

U n candidat la sesiunea specialã a examenului de

bacalaureat, promovabilitate ZERO.În periioada 17-30 mai a avut locsesiunea specialã a examenului debacalaureat, dedicatã elevilor care auparticipat la concursuri ºi olimpiadenaþionale ºi internaþionale.

Monika BACIU

Evenimentul a fostorganizat de FACUL-TATEA DE INGINER-IE MECANICÃ ªIELECTRICÃ ºi a avutrolul de a promovacreativitatea ºi inven-tivitatea studenþilor,oferindu-le posibili-

tatea de afirmare ºiexprimarea propriiloridei. Programul a fostunul încãrcat, au avutloc dezbateri ºtiinþi-fice, dezbateri peteme studenþeºti,activitãþi sportive,prezentãri de lucrãri,dar ºi seri studenþeºti.Domeniile abordate

au fost Inginerieelectrica, Inginerieenergetica, Ingineriatransporturilor,Inginerie mecanica ºiconstructii de masini.

Universitatea dinPetroºani organizeazãîn fiecare an acesteveniment sub coor-donarea cadrelordidactice de la catedraFacultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricã.

Tehnici studenþeºti, la UPET

Z ilele tehnicii studenþeºti. Lasfârºitul sãptãmânii trecute, la

Universitatea din Petroºani a avutloc o sesiune de comunicãri ºtiinþifice.

Alocaþii suplimentare pentru copii

C opiii din familii sãrace vorprimi mai mulþi bani. Aceasta

este o poisbilitate pe care acum ceide la Ministerul Muncii o iau în cal-cul ºi îi vizeazã pe cei care nu au osituaþie materialã normalã.

Învãþarea unei a doua limbi încetineºte îmbãtrânirea creierului

Î nvãþarea unei a doua limbipoate avea un efect pozitiv

asupra creierului, chiar dacã aceas-ta are loc la maturitate, susþine unstudiu realizat de Universitatea dinEdinburgh ºi preluat de BBC.

Liberalii din Petroºani nuºtiu deocamdatã când vorîncheia alianþa cu PDL,dupã cum nici democrat –liberalii nu au stabilit deocamdatã. Dorina Niþã,preºedintele PNL Petroºaniºi, totodatã, viceprimarulmunicipiului Petroºani, aprecizat cã miercuri se vorîntruni în ºedinþã ºi vor luao decizie în acest sens. Nicidemocrat liberalii dinPetroºani nu ºtiu deocam-datã care este calendarulacþiunilor politice în acestsens. „Nu se ºtie încã. Nus-au stabilit deocamdatã niciechipele de negociere”, adeclarat ºi primarul PDL alPetroºaniului, Tiberiu Iacob– Ridzi. Oricum, înConsiliul Local Petroºani nuse va schimba nimic.Viceprimarul este oricumliberal, iar pânã acum PNLºi PDL au conlucrat ºi fãrãsã fie în alianþã.

Nici la Vulcan nu se pre-figureazã vreo schimbare înConsiliul Local sau la vârfuladministraþiei, unde ºi pri-marul ºi viceprimarul suntsocial - democraþi. PSD areaici 12 consilieri locali, careconstituie majoritatea nece-sarã. „Nu se va schimbanimic. Noi, la Vulcan amcandidat pe liste separate,

iar PSD are 12 consilieri.Oricum, ºi pânã acum amlucrat bine împreunã”, adeclarat primarul municipiu-lui Vulcan, Gheorghe Ile.La Lupeni este fief-ul PSD,unde locomotiva este, deani de zile, primarul CornelResmeriþã, care a reuºit sã„tragã” dupã el 9 consilierilocali ºi sã impunã vicepri-marul, iar la Uricani PSD-ulprimarului Dãnuþ Buhãescupare de neclintit.

L a Petrila s-arputea forma o

nouã majoritateLa Petrila lucrurile s-ar

mai putea clãtina odatã cuunificarea dreptei politice.Din 19 consilieri locali, 3sunt de la PNL, 5 are USPºi alþi 3 PPDD. Cel puþinstatistic, lucrurile s-ar putea

creiona cãtre o nouãmajoritate ºi asta în timp cePSD a câºtigat, la alegeriledin 2012, 5 mandate deconsilieri locali, iar PC 3. Înschimb, preºedintele PNLPetrila, Costel Avram,spune cã mai sunt omulþime de paºi de fãcutpânã la unificarea realã adreptei ºi este nevoie deoameni care sã creadã înidei. Acesta spune, totuºi,cã, pânã la urmã PNL maiare doar doi consilieri pecare se poate baza, iar dinconsilierii USP unul este laUNPR ºi nu se mai poateconta pe sprijinul acestuia.„Interesul nostru nu este,pânã la urmã, schimbareaviceprimarului, ci de a faceo nouã majoritate în CLPetrila care sã lucreze pen-tru oameni, sã nu maiprimeze ca acum interesulpersonal. Mai sunt însã omulþime de paºi de fãcutpânã sã începemcreionarea noii majoritãþi.Majoritatea înseamnãoameni pe care sã poþi sãte bazezi, sã ai încredere înei, oameni care sã creadãîn idei”, a declarat CostelAvram.

CarCarmen men COSMAN- PREDACOSMAN- PREDA


Zilele Petrilene -aliniate la startN ici nu s-a stins ecoul Zilelor

Municipiului Petroºani ºideja un alt oraº al Vãii Jiului sepregãteºte de sãrbãtoare.

Vorbim despre ZilelePetrilene, despre care IliePãducel, primarul oraºului,spune cã vor avea loc în14 ºi 15 iunie, când poatevremea va fi mai bunã.

În Petroºani s-a finalizatcea de a XIII-a ediþie a Zilelororaºului, iar vremea nu a preaþinut cu localnicii. Cei de la Petrila,însã, sperã ca în douã sãptãmâni sã vinãvara ºi sã poatã participa cât mai multãlume la aceastã ediþie a Zilelor Petrilene.Pentru cã cel mai estic oraº al Vãii Jiului se

mândreºte cu artiºti de mare valoare, aceºtia vor deschide manifestãrile dedicatelocuitorilor de aici. „ªi în acest an, dorim ºiam discutat în comisia de culturã, iar luni înºedinþa de consiliu local am aprobat progra-mul organizãrii zilelor oraºului, în 14 ºi 15iunie. Sâmbãta vom pune la dispoziþiacetãþenilor, trupe de dans ºi muzicã uºoarã.

Ca ºi cap de afiº, este pentru prima datãla zilele oraºului, Gina Pãtraºcu, fiicã

a oraºului Petrila, dar vor veni ºiSilvya ºi formaþia Alb Negru.Pentru ziua de duminicã, avem,ca în ultimii ani, parada portuluipopular, formaþii de cântece ºidansuri populare, Junii Petrileni

ºi Bujorii Muntelui.”, a declaratIlie Pãducel, primarul oraºului

Petrila Petrila.Din programul Zilelor Petrilene nu vor

lipsi câtãreþii de muzicã popularã, iar în pro-gram sunt trecuþi: Suzana Toader, CornelTodea, Adina Roºca, ori Cipriana Bãlaºa.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Evaluãrilenaþionale, înplinã derulare

E levii ºcolilor gimnaziale au

intrat într-o nouã sãptãmânã de examene.Dupã ce micuþii dinclasa a IV- a au scãpatde Evaluãrile Naþionale,acum le-a venit rândulcelor din clasele a II-a ºia VI-a sã susþinã acestenoi examene.

„Este vorba despre onouã sãptãmânã de foc pentru noi dar ºi pentru elevii unitãþii noastre ºcolare.Aceste examene sunt cu atât mai dificile, cu cât sederuleazã pentru prima oarã,

la aceste nivele”, a declaratRobert Humel, directorªcoala Generalã „AvramStanca” Petroºani.

Profesorii sperã ca dupãaflarea rezultatelor sã vadãpe ce aspecte legate de programul de studiu sã punã accentul pe viitor.„Deocamdatã, dupã deru-larea examenelor de la clasaa IV-a, nu am înregistratprobleme deosebite. Totuºi,suntem curioºi ca dupãîncheierea acestor evaluãri sãvedem, ºi noi profesorii, cumstãm în ceea ce priveºtepregãtirea ºcolarã a elevilor.Dupã aceea urmeazã sãadoptãm ºi o serie de mãsurinecesare în ceea ce priveºtepregãtirea elevilor”, a maispus Robert Humel.

Examenele de EvaluareNaþionalã pe care le susþinelevii claselor a 2-a, a 4-a ºia 6-a au început în data de28 mai ºi se vor încheia pe 6 iunie. La aceastã examinare nu sunt utilizatecamere de luat vederi iarnotele nu vor fi fãcute publice. Dupã cum a precizat ministrul Educaþiei,Remus Pricopie, „ne intereseazã doar evaluareade sistem”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Unificarea dreptei nu modificã centrul de greutate al consiliilor locale din Valea Jiului

D acã la judeþ dreapta a format o nouã majori-tate, iar PSD a trecut în opoziþie, în teritoriu

lucrurile se miºcã ceva mai greu, oricum, mare lucrunu se va schimba pentru cã ori PDL a lucrat bine cuPNL ºi pânã acum, cum este cazul municipiuluiPetroºani, ori PSD are supremaþia.

Monika BACIU

Astfel, într-un mate-rial adresat MEN suntprezentate problemelepersonalului nedidacticdin învãþãmântul pre-universitar, aflat încontinuare într-o situ-aþie dezastruoasã din

punct de vedere alvolumului de muncã ºial salarizãrii ºi con-fruntat, efect alprevederilor legaleaberante în materiasalarizãrii, cuprestarea, în modconstant, de activitãþipeste norma de

muncã legalã ºi/sauneprevãzute în fiºapostului, nefiind rec-ompensat în niciun felpentru acestea (situaþieinterzisã nu doar delegislaþia din România,ci ºi de normeleeuropene), aplatizareagrilei de salarizare (ast-fel încât, practic, numai existã diferenþeîntre personalul nedi-dactic cu vechimemicã ºi cel cu vechimemai mare înînvãþãmânt) ºi neacor-darea sporurilor speci-fice pentru condiþii demuncã.

“Este normal sã

pãrãseascã acestsistem atâta timpcât salarizareapersonaluluinedidactic dinînvãþãmânt esteprost plãtitã. Noisindicatul, facemde mai multtimp demersuripentru mãrireasalarizãrii per-sonalului nedi-dactic, iar legatde acest personal,îngrijitoarele suntfoarte supãrate cã numai au spor devechime, sporul devechime este introdusîn încadrare ºi atuncio îngrijitoare care arecâteva luni sau câþiva

ani vechime estesalarizatã la fel ca oîngrijitoare care are20+25 de anivechime”, a declaratVasile Fãgaº, lider deSindicat ÎnvãþãmântulPreuniversitar ValeaJiului. Personalul nedi-dactic câºtigã în jur de800 de lei lunar, iardin cauza salariilorfoarte mici mulþi din-tre aceºtia angajaþi auales sã pãrãseascã sis-temul.

“Câºtigã în jur de700+800 de lei pelunã din care trebuiesã trãiascã, sã facã

naveta ºi majoritateaau probleme financia-re cu bãnci, cu datorii,cu CAR”, a mai spussursa citatã.

Potrivit liderilor desindicat, o parte dinpersonalul nedidactic adecis sã pãrãseascãsistemul, aceºtia fiindnemulþumiþi decondiþiile de muncã ºide salarizare, dar ºi denerespectarea promisi-unilor fãcute de actu-ala guvernare privi-toare la soluþionareaproblemelor cu carese confruntã aceastãcategorie de personal.

Monika BACIU

“Se fac demersuripentru reducereavârstei de pensionarecu trei ani, fãrãpierdere la pensie. Afost ministrulEducaþiei, la Vulcan,unde s+a pus proble-ma pensionãrii antici-pate fãrã pierderi lapensie, avem promisi-uni, dar sã nu uitãmfaptul cã era înperioada campanieielectorale. Dacã negândim cã foartemulþi dascãli lucreazã

cu copiii ºi mai ales înziua de astãzi ce prob-leme sunt cu educaþiacopiilor, foarte mulþiau probleme neurop-sihologice ºi atuncieste normal ca sã sepensioneze anticipatpentru cã altfel o sãajungem la o vârstãcând o sã râdã copiiide noi prin clase ºi osã ne dea cupicioarele în spate”,a spus Vasile Fãgaº,lider de SindicatÎnvãþãmântulPreuniversitar.

Aceste boli sunt

specifice meseriei,însã potrivit liderilorde sindicat „pot ficonsiderate boli profe-sionale, dar nu le ianimeni în seamã”

În tot acest timpcând se vorbeºte depensionarea dascãlilordin ce în ce mai puþinitineri aleg aceastãmeserie de dascãl.

“Se orienteazã totmai puþini tineri spreacest sistem pentru cãîn momentul în carese obþin diplomele decalificare pentruînvãþãmânt, ca profe-sor debutant salariuleste atât de mic încâtnu se pot descurca înviaþã. Un coleg de+almeu este profesor 1,gradul 2 vechime ºi iaîn mânã 1100 de lei,dupã 10 ani. Ca sãajungi la peste 2000de lei îþi trebuie peste20 de ani vechime”,a mai spus sursa

citatã. Zeci de profesori

urmeazã a ieºi la pen-sie în acest an, însãmulþi dintre aceºtia sevor reîntoarce la cate-drã pentru cã nu sunttineri care sã ocupeposturile.


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Bani puþini, muncã multã

S indicatele din învãþãmânt cautãsoluþii pentru mãrirea salariilor

personalului nedidactic. FederaþiaSindicatelor din Educaþie “SpiruHaret” a adus din nou în atenþiaMinisterului Educaþiei problemele cucare se confruntã personalul nedidac-tic din învãþãmântul preuniversitar.

Bolile profesionale ale dascãlilor

P rofesorii ºi bolile specificemeseriei. Dupã zeci de ani de

muncã în învãþãmânt cu mii decopii, dascãlii ajung la un momentdat sã sufere de anumite afecþiunineuropsihologice. Tocmai din acestmotic, sindicatele din învãþãmântîncearcã sã obþinã reducerea vârsteide pensionare pentru dascãli.

C ea de-a 13-aediþie a

Taberei Studenþeºtide Arte Vizuale s-aîncheiat vineri, 30mai, odatã cuvernisajul expoziþieiîn cadrul cãreia aufost reunitelucrãrile realizatede cãtre tinerii par-ticipanþi la mani-festarea întinsã pe osãptãmânã de zile.

De aceastã datã,lucrãrile au fostreprezentate de picturi ºisculpturi în lemn.Acþiunea a fost organi-zatã, ca de obicei, decãtre Casa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani. „Pot sã spuncã a fost una dintre celemai reuºite ediþii aleacestei tradiþionaletabere pe care o orga-nizãm de peste un dece-niu. În acest an, lucrãrilerealizate au fost

reprezentate de picturi ºisculpturi în lemn, acestultim mod de exprimareartisticã dupã o pauzãde câþiva ani. Sincer,sunt încântatã delucrãrile pe care le-amvãzut reunite în cadrulexpoziþiei finale ºi spercã vom putea organizaºi ediþia cu numãrul 14a acestei manifestãricare s-a transformat într-una de tradiþie”, adeclarat Lavinia Hulea,director Casa de Culturãa Studenþilor Petroºani.„Calitatea artisticã alucrãrilor realizate chiareste una deosebitã. Demult nu am mai vãzutatâtea picturi ºi sculpturide calitate reunite încadrul taberei organizatela Petroºani. Sculpturile,în principal, mi-au plã-cut. Spun acest lucru,nu pentru cã materialul„lemnos” l-am pus eu ladispoziþie ci pentru cã,într-adevãr, sunt de calitate ºi originale. Amadus lemnul, dar nu voi

lua acasã lucrãrile, încontra-partidã. De acumînainte acestea neaparþin nouã, tuturor,celor din Petroºani”, a spus ºi artistul plasticRobert Humel, unul dintre organizatorii manifestãrii.

P articipanþidin Ardeal

ºi BanatLa ediþia din acest an

a taberei studenþeºti dearte vizuale au fostprezenþi reprezentanþi aiuniversitãþilor dinPetroºani, Cluj –Napoca ºi Timiºoara.„Deºi vremea a fost unpic potrivnicã, am reuºitsã realizãm o serie depicturi de calitate, chiarºi lucrând în interior. Amlucrat dupã o serie demateriale care pro-movau turismul din zonãºi, pânã la urmã, totul aieºit bine. Eu am realizat5 tablouri care reprezin-tã o serie de clãdirideosebite din Petroºani,

biserici dar ºi peisajenaturale. Apropo deacestea din urmã: ValeaJiului, în întregul sãu,reprezintã o sursã deinspiraþie fabuloasã pentru pictori. Îmi parerãu cã nu am putut, dincauza vremii, sã vizitezîntreaga zonã. Sper,însã, cã voi avea posibili-tatea de a reveni aici.De ce nu, poate, chiaranul viitor”, a declaratMarius Dan Ghenescu,profesor la Universitatea„Babeº – Bolyai” Cluj –Napoca, departamentulartã sacrã. „Chiar m-amsimþit foarte bine aici înValea Jiului. Nu numaieu ci ºi studenþii cu caream venit. Sunteþi niºteoameni deosebiþi ºi mãbucur cã am avut prilejulsã fim pentru câteva zilepetroºeneni. Din pãcate,vremea potrivnicã nune-a permis sã vizitãmprea multe obiective dinzonã, de aceea îmidoresc sã revin. În ceeace priveºte sculpturile înlemn pe care le-amfãcut aici pot sã spun cãsunt unele foarte intere-sante. Atât în ceea cepriveºte nivelul artisticcât ºi calitatea vizualã aacestora. A fost o tabãrãde arte vizuale, nu? Voireveni, oricând, cuplãcere în Valea Jiului”,a spus Dan Viºovan,asistent doctorand încadrul Universitãþii deVest Timiºoara, facul-tatea Arte ºi Design.

V ârstnic, dar,tânãr în suflet

Printre participanþii laediþia cu numãrul 13 ataberei s-a numãrat ºi

vãi-jieanul Liviu Þabrea,care la cei 63 de ani aisãi a fost cel mai vârstnic creator de artãstudenþeascã. Acestaeste, în prezent, studentîn ultimul an laFacultatea de Arte ºiDesign din cadrulUniversitãþii de VestTimiºoara. Asta, dupãce timp de ani buni dezile a activat în cadrulformaþiunii Salvamontdin Petroºani dar ºi înindustria minierã.„Niciodatã nu este preatârziu sã faci ceea ce îþiplace ºi îþi doreºti. Zecide ani de zile am fãcutceea ce mi s-a impusdar acum, în sfârºit, facceea ce-mi place. Am63 de ani dar eu con-sider cã am tot viitorulîn faþã. Sufleteºte, sunt

încã tânãr ºi considercã mai am multe despus, pictat ºi sculptat.Cu ocazia acesteitabere am realizat osculpturã care, cred,este una deosebitã. Defapt, nu cred, ci chiarsunt sigur cã este ocapodoperã. Glumesc,bineînþeles, dar suntmândru de ceea ce amrealizat. Mai am multede spus în ceea cepriveºte arta!”, adeclarat studentul LiviuÞabrea. Lucrãrile realizate de cãtre participanþii la aceastãultimã ediþie a tabereistudenþeºti de artevizuale vor rãmâne înpatrimoniul Casei deCulturã a Studenþilordin Petroºani.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Alexandru Ursu are77 de ani, este dinMureº, dar l-am întâlnitla Petroºani, în PiaþaAgroalimentarã, acolounde, pe un colþ dezid, încerca sã vândãuna dintre bisericile lacare a lucrat mai binede o sãptãmânã. Speraca minerii sunt mailargi la pungã ºi vareuºi sã nu plece cumâna goalã. ªi edrept, creaþia lui astârnit imediat interesultrecãtorilor, numai cãpreþul, de 100 de lei,era prohibitiv pentrumulþi dintre curioºi. “Efrumoasã, m-ar intere-sa, dar nu avem nicinoi bani. Toate suntscumpe ºi de unde…”,a spus un bãrbat cares-a interesat de bisericarealizatã din sticlã ºioglinzi. Nea’ Ursu îiînþelege, ºi pentru elbanii sunt tot mai pu-þini sau tot mai puþin

valoroºi. A lucrat oviaþã la Fabrica de Paldin Reghin ºi are opensie ce nu ajungenici la 700 de lei. Dinacest motiv creeazãbisericile din sticlã, deºirecunoaºte cã ar camlãsa baltã meºteºugul,sã se odihneascãmãcar acum, labãtrâneþe, dar nu arece face. Cu banii pecare îi primeºte dupã oviaþã de muncã nu s-ardescurca ºi aproape armuri de foame. “Osãptãmânã ºi douã zile lucrez la confecþio-narea unei biserici. Le

fac din sticlãpisatã, lipitãcu aracet.Are ºi instalaþieelectricã, sãlumineze,fãcutã totde mine.De mult m-am

apucat, din ’90. Mi s-acam urât, e drept, darnu am ce face, ca epensia micã”, ne mãrturiseºte Alexandru Ursu.

La Petroºani spunecã a ajuns adus deginerele sãu. Are o fatãmãritatã la Bãniþa,lângã Petroºani, pecare o mai viziteazã, ºia vrut sã-ºi încercenorocul ºi în “capitala”Vãii Jiului, sperând cãnu se va întoarce acasãcu buzunarele goale.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

Sâmbãtã, 7 iunie, ora 18:00 Preþ bilet 20 lei

Final de tabãrã studenþeascã „vizualã”

Fãuritorul de biserici din sticlã ºi oglinzi

S ticlã pisatã ºi oglinzi, lipite cu multã migalã pe un scheletde carton ºi lemn. Acestea sunt ingredientele bisericilor

mãreþe pe care le confecþioneazã ºi le vinde nea’ Ursu, un bãrbat de 77 de ani care încearcã în acest fel sã îºi mai completeze veniturile insuficiente dupã o viaþã de muncã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi ºanse mari sã rezolvaþiprobleme legate de cãmin.Partenerul de viaþã vã ajutã.Dupã-amiazã, s-ar putea sãîntâmpinaþi probleme de naturãbirocraticã. Bazaþi-vã pe intuiþie

Sunteþi puþin descurajat denumãrul problemelor pe care leaveþi de rezolvat. Cu calm ºi rãb-dare, veþi reuºi. Aveþi ºanse sãfaceþi schimbãri în casã, sprebucuria partenerului de viaþã.Fiþi mai atent la cheltuieli!

Aveþi succes în toate activitãþilecasnice. Primiþi o sumã impor-tantã de pe urma unei afaceri ºivã faceþi planuri de viitor împre-unã cu partenerul de viaþã. Nuîncepeþi decât ceea ce sunteþisigur cã puteþi termina.

Reuºiþi sã faceþi schimbãri radi-cale în viaþa dumneavoastrã, maiales în privinþa relaþiilor senti-mentale. Faceþi cunoºtinþã cumai multe persoane importante,care v-ar putea deveni parteneride afaceri. Ar fi bine sã ascultaþiºi pãrerile partenerului de viaþã.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit dincauza unei afaceri care nu mergeconform aºteptãrilor. Nu vã des-curajaþi. Pur ºi simplu, nu este ozi bunã pentru afaceri. Aveþiocazia sã petreceþi mai mult timpalãturi de persoana iubitã. Puteþisã faceþi planuri de viitor.

Chiar dacã aveþi multe problemede rezolvat, ar fi bine sã vã relax-aþi mai mult. Sunteþi tentat sãcheltuiþi prea mult în interes per-sonal. Fiþi prudent ºi cumpãtat!

Aveþi succes în afaceri ºi în activ-itãþile desfãºurate pentru cãmin.Reuºiþi sã faceþi schimbãri atât încasã, cât ºi în afaceri. Aveþi grijã sãnu începeþi prea multe treburi deo-datã, pentru cã s-ar putea sã nu leputeþi duce pe toate la bun sfârºit.

Sunteþi hotãrât sã faceþi o schim-bare în relaþiile sentimentale.Dupã-amiazã vã simþiþi foartebine într-o vizitã la prieteni, undevã aflaþi în centrul atenþiei.Lãsaþi-i ºi pe ceilalþi sã vor-beascã! Fiþi diplomat.

Ar fi bine sã nu vã planificaþi tre-buri importante pentru astãzi,pentru cã este puþin probabil sãvã puteþi respecta programul.Dimineaþa aveþi de fãcut maimulte drumuri scurte.

Aveþi ocazia sã daþi sfaturi utileunor persoane mai tinere. Cusprijinul financiar al unei rude,vã puteþi îndeplini dorinþa de acumpãra câteva obiecte de uzcasnic.

Aveþi tendinþa sã vã dedicaþi totalmuncii ºi sã neglijaþi relaþiile sen-timentale. Acordaþi mai multãatenþie familiei. Dupã-amiazã, vise propune sã intraþi într-oafacere. Ar fi bine sã nu vãgrãbiþi.

Sunteþi decis sã terminaþi o activi-tate începutã mai demult, pentrucasã. Puteþi beneficia de ajutorulunei rude, dar va trebui sã îisuportaþi sfaturile insistente. Aveþigrijã sã nu se ajungã la ceartã!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 România la CupaMondialã 12:25 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

10:05 I Like IT (r)10:30 Genghis Khan13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Pãmântencele cedeazãuºor17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 23:00 ªtirile Pro TV23:30 Spartacus: Rãzboiulcelor blestemaþi

10:30 ªtirile Times NewRoman (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Levintza prezintã (r)13:00 Secrete de Stil (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie22:30 Iubire interzisã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping16:30 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea(r)14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc (r)20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal European 21:30 Fotbal: Cehia - Austria 23:30 ªtirile Digi Sport

8:00 Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Luptând cu focul22:30 Un show pãcãtos

Ziua Mondialã aMediului este o ocazie de aanaliza anual efectele neg-ative pe care le au acþiu-nile noastre asupra mediu-lui, dar ºi mãsurile de apli-cat pe viitor pentru areface ceea ce nepãsareaºi inconºtienþa au distrus.

De asemenea, reprezin-tã un binevenit semnal ºiun îndemn de a acþionaunitar pentru salvarea pat-rimoniului nostru naturalpe care avem datoria de a-l lãsa nealterat generaþiilorviitoare.

Un mediu curat esteesenþial pentru sãnãtateaumanã ºi bunãstare.Totuºi, interacþiunile dintre

mediu ºi sãnãtatea umanãsunt extrem de complexeºi dificil de evaluat.Aceasta face ca utilizareaprincipiului precauþiei sãfie extrem de utilã.

Poluarea aerului poateafecta sistemul imun, sis-temul care asigurã pro-tecþia împotriva infecþiilor;a cãilor respiratorii ºi aplãmânilor ducând lareducerea cantitãþii de oxi-gen care ajunge în organ-ism ºi poate creºte risculinfecþiilor respiratorii.

Principalele cauze alepoluãrii aerului suntmijloacele de transport,industria, folosirea bioma-sei sau a cãrbunelui pentru

prepararea hranei ºiîncãlzirea locuinþelor, pre-cum ºi centralele electricepe cãrbune. Efectele celemai grave sunt observatela persoanele deja bolnave,la copii ºi la vârstnici.

Totuºi, interacþiunile din-tre mediu ºi sãnãtateaumanã sunt extrem decomplexe ºi dificil de evalu-at. Schimbãrile climatice,diminuarea stratului deozon, pierderea biodiver-sitãþii ºi degradarea soluluipot afecta, de asemenea,sãnãtatea umanã.

Principalele cauze alepoluãrii aerului suntmijloacele de transport,industria, folosirea biomaseisau a cãrbunelui pentruprepararea hranei ºiîncãlzirea locuinþelor, pre-cum ºi centralele electricepe cãrbune. Impactul afer-ent poluãrii asupra sãnãtãþiicuprinde afecþiuni respira-torii ºi cardiovasculare, can-cerul, astmul ºi alergiile,precum ºi afecþiunile sis-temului de reproduc-ere ºi tulburãrile dedezvoltare neurolog-icã.

Compartimentul

Evaluarea, PromovareaSãnãtãþii ºi Educaþie pentruSãnãtate, va organiza deZiua Mondialã a Mediului,desene pe asfalt laDirecþia de SãnãtatePublicã Hunedoara (zonapietonalã) cu elevi de laLiceul de Muzicã ºi ArtePlastice "SigismundToduþã" Deva, în data de05.06.2014, de la ora09,00.


Sosirile înregistrateîn structurile de prim-ire turisticã au însumat1,981 milioane, iarînnoptãrile au totalizat3,94 milioane.

Din numãrul totalde sosiri, sosirileturiºtilor români înstructurile de primireturisticã cu funcþiunide cazare au reprezen-tat în perioada dereferinþã 77,5%, în

timp ce turiºtii strãiniau reprezentat 22,5%,ponderi apropiate decele din perioada simi-larã a anului trecut.

În ceea ce priveºtesosirile turiºtilor strãiniîn structurile de pri-mare turisticã, cea maimare pondere audeþinut-o cei dinEuropa (79,3% dintotal turiºti strãini), iardin aceºtia 85% au

fost din þãrileaparþinând UniuniiEuropene. Sosirile înhoteluri deþin o pon-dere de 75% dintotalul sosirilor înstructurile de primireturisticã cu funcþiunide cazare. Faþã deprimele patru luni din2013, sosirile înhoteluri în perioadasunt în creºtere cu5,5%.

Durata medie aºederii a fost de douãzile, atât la turiºtiiromâni, cât ºi laturiºtii strãini.

Sosirile vizitatorilorstrãini în România,înregistrate la punctelede frontierã, au fost înperioada analizatã de2,075 milioane, încreºtere cu 5,1%.Majoritatea vizitato-rilor strãini provinedin þãri situate înEuropa (93,3%). Dintotalul sosirilor vizita-torilor strãini înRomânia, 65,4%provin din stateleUniunii Europene. Din

statele UniuniiEuropene, cele maimulte sosiri s-au înreg-istrat din Ungaria(30,8%), Bulgaria(25,4%), Germania(9,1%), Italia (7,7%),Polonia (4,5%) ºiAustria (4,4%).

Plecãrile vizitatorilorromâni în strãinãtate,înregistrate la punctelede frontierã, au fost

de 3,521 milioane, încreºtere cu 6,5%,comparativ cu ianuar-ie-aprilie 2013.Mijloacele de transportrutier au fost cele maiutilizate de vizitatoriiromâni pentruplecãrile în strãinãtate,reprezentând 73,4%din numãrul total deplecãri.

Sosirile în unitãþile turistice au crescut cu 4,9%, în primele patru luni din 2014

S osirile ºi înnoptãrile în unitãþile turistice dinRomânia au crescut cu 4,9% ºi, respectiv, cu 8,8%,

în primele patru luni din 2014, comparativ cu aceeaºiperioadã a anului trecut, p otrivit datelor publicate deInstitutul Naþional de Statisticã /INS/.

Ziua mondialã a mediului - 5 iunie

Î n fiecare an, în data de 5 iunie, este cel-ebratã Ziua Mondialã a Mediului. Ea a

fost instituitã în 1972 de AdunareaGeneralã a Naþiunilor Unite (ONU) cuprilejul Conferinþei "Ecologia Umanã" de laStockholm ºi reprezintã elementul esenþialal "Programului pentru Mediu" al ONU.

Procesul s-a mutat laBucureºti, la Curtea de Apel,însã sãptãmâna trecutã,magistraþii de acolo auretrimis acest dosar sprejudecare la TribunalulHunedoara, adicã fix deunde a plecat.

“Admite excepþia necompetenþei materiale aCurþii de Apel Bucureºti.Declinã competenþa desoluþionare a cauzei înfavoarea TribunaluluiHunedoara-SecþiaContencios Administrativ ºiFiscal. Constatã ivit conflictulnegativ de competenþã ºisesizeazã ÎCCJ în vedereasoluþionãrii acestuia. În bazaart. 134 Cod procedurãcivilã suspendã judecatacauzei. Fãrã cale de atac”, se aratã în încheierea Curþii de Apel Bucureºti.

F irmele constructoare

în instanþãAcum firmele care au

executat lucrãri la dez-voltarea staþiunii montanedin Straja au acþionat în

judecatã primãria, dar ºiministerele mai sus amintite.În data de 8 mai, anulcurent, Termogaz CompanyHaþeg, prin administratoruljudiciar a acþionat în judecatãprimãria de la Lupeni, iarConsiliul JudeþeanHunedoara, MinisterulEconomiei, AutoritateaNaþionalã pentru Turism,Ministerul Finanþelor Publice,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Departamentulpentru Întreprinderi Mici ºiMijlocii sunt chemaþi îngaranþie.

În acest caz, instanþa dela Bucureºti a avansat unnou termen pentru lunaiunie.

Anul trecut, CristianResmeriþã, deputat înColegiul de VestValea Jiului, i-a soli-citat primului ministruVictor Ponta sprijinpentru ca administraþialocalã de la Lupeni sã îºipoatã achita facturilerestante cãtre firmele careau executat lucrãri în Straja.În ceea ce priveºte lucrãriledin Straja, ministerele de

resort au decontat doaraproape 37 de milioane delei. În ceea ce priveºtelucrãrile nedecontate acesteasunt în sumã de peste 52 demilioane de lei. Lucrãrile dedezvoltare a domeniului schiabil din Straja costãpeste 200 de milioane de

lei, iar continuareainvestiþieieste pusãsub semnulîntre-

bãrii.

”Autoritatea Naþionalãpentru Turism (MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului) a început sã sprijine financiar ConsiliulLocal Lupeni în imple-mentarea proiectului ”Schiîn România, staþiuneaStraja” în anul 2011.Valoarea totalã a contractuluide lucrãri în conformitate cudocumentaþia tehnico-eco-nomicã realizatã încheiatîntre Consiliul Local Lupeniºi prestator (constructor) estede 200.503.780 lei. Pânã înprezent instituþia noastrã aplãtit cãtre Consiliul LocalLupeni, în conformitate cuactele normative în vigoarela momentele respective ºi alcontractelor dintre fostulMDRT ºi CL Lupeni, sumade 36.997.000 lei.Contribuþia Consiliului LocalLupeni la contractul delucrãri încheiat între CLLLupeni ºi prestator (con-

structor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni arefacturi depuse la ANT ºinedecontate în valoare de52.221.344 lei”, se maiaratã în documente.

Reprezentanþii ministeru-lui de resort spun cã lucrãrileîn Straja vor continua, însãnu ºtiu când, totul depindede alocaþiile bugetare.

”Þinând cont de gradulavansat de realizare alproiectului, de potenþialulturistic pentru sporturi deiarnã al zonei, de rezultatelepozitive înregistrate pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentru Turismintenþioneazã sã continuesprijinirea financiarã aproiectului, dar acest lucrueste condiþionat de alocãrilefinanciare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document.

Pentru lucrãrile de dezvol-tare a domeniului schiabildin Straja a fost alocatãpânã în prezent suma de36.997.000 de lei, dintrecare 35.500.000 au fostalocaþi în anul 2011, iar1.497.000 în 2012.

Aproape 50 de milioane

are de achitat administraþialocalã de la Lupeni pentruconstructorii care au executat lucrãri în staþiuneamontanã Straja. Mai exact,47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitateacãtre Acomin, Termogaz ºiAviaþia Utilitarã.

Pentru a reduce impactulnegativ al restrângerii activi-tãþii din minerit, începând cuanul 2011, administraþialocalã a municipiului Lupenia început derularea unuiproiect de investiþii în staþiunea montanã traja.Proiectul a fost aprobat deministerul existent la vremearespectivã, adicã deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului ºiare o valoare de189.607.421,00 lei cu TVAinclus.Potrivit datelor ofi-ciale, în urma unei centralizãce dateazã de la finele anuluitrecut, la Lupeni, acolo undefuncþioneazã StaþiuneaStraja, Executivul a alocat1,5 milioane de lei. Aicilucrãrile au demarat maitârziu decât în Parâng, darconstructorul s-a miºcat mairepede ºi fãrã prea multepiedici, aºa cã acum putemvorbi despre o modernãtelegondolã deja funcþionalã.

Dupã ce a executat lucrãride milioane de lei la dez-voltarea domeniilor schiabiledin þarã, firma Termogaz aintrat în insolvenþã. În urmãcu câþiva ani în þarã auînceput lucrãri de modern-izare a domeniilor schiabile.Termogaz Company ºi-aadjudecat multe dintre acestecontracte, a efectuat lucrãripentru care nu ºi-a primitbanii, iar acum a intrat în insolvenþã. Pentru a-ºirecupera banii, administra-torul judiciar al firmei cautãdreptatea în instanþã ºi tocmai de aceea a acþionatîn judecatã ºi administraþialocalã de la Lupeni.

Monika Monika BACIUBACIU


Se judecã toþi cu toþi, pentru lucrãrilela domeniile schiabile

D upã ce administraþia localã de la Lupeni aacþionat în instanþã instituþiile statului

pentru proiectul din Straja, acum a venit rândulfirmelor constructoare sã facã acelaºi lucruîmpotriva municipalitãþii. La finele anului trecut,Primãria din Lupeni a acþionat în judecatãConsiliul Judeþean Hunedoara, MinisterulEconomiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism,Ministerul Finanþelor Publice, MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºi Mijlocii.

cvj nr. 624, marti 3 iunie 2014

Documents