cvj nr. 334, luni 25 martie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 334

Luni, 25 Martie 2013

Pãcãliþi debancã, îºi

cautã dreptateapeste tot

Z eci de oameni dinValea Jiului s-au

trezit cã trebuie sã plã-teascã rate la o bancãcu sediul în MunicipiulDeva, în calitate degiranþi ale unor per-soane pe care nu le-auvãzut niciodatã.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Parcul NaþionalRetezat

aniverseazã 78 de ani

P arcul NaþionalRetezat, obiectiv

foarte important pentruîntreaga planetã, iniþialavea o suprafaþã de 100de kilometri pãtraþi, înarealul sãu fiind inclusepãduri semivirgine,peisaje alpine, cãldãri ºilacuri glaciare, pãºuni ºispecii valoroase deplante ºi animale.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1212

Concurent redutabil pe piaþã

EnergiaApaServ,

pompatã cuprofit înreþeaua

energeticãnaþionalã

D oi oameni specia-lizaþi, un laptop, o

conexiune bunã laINTERNET ºi multcuraj. Aceasta a fostreþeta succesului soci-etãþii de apã ºi canaldin Valea Jiului...

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Mihaela Rãdulescu ºi Cãtãlin Botezatu au venit în Valea Jiului ºi nu oricum, ci gata sã promoveze acest loc, acolo undefiecare îºi face foarte bine treaba. Fie cã a fost vorba despre promovare, modã, cãrþi, fie de ajutoare, ambele vedete au avutdoar cuvinte de laudã ºi s-au aplecat spre locul în care noi ne încãpãþânãm sã trãim, ºi nu au regretat. Botezatu a afirmat cãregretã doar faptul cã, pânã acum, nu a ajuns aici, iar Mihaela Rãdulescu a spus cã a venit la Petrila, dupã ce la FestivalulBrazilor de Crãciu, oameni de aici de la noi au impresionat-o. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

Mihaela Rãdulescu ºiCãtãlin Botezatu –

pprriimmee ttiimmee ccuu ooaammeennii aaddeevvããrraaþþii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:15 Baronii (r)12:45 Taxi Driver (r)13:45 Cuscrele (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:15 Ai inima mea (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Mongol 22:45 Misiune în Paradis 0:45 Mongol (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvanºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentrufiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentrufiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Surogate

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Seducþia pericolului 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Idilã cu dãdaca mea 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Teroarea nevãzutã 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York 0:00 Las fierbinþi (r)

9:30 Soþia perfectã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Zeul rãzboiului (r)11:50 Zeul rãzboiului (r)12:30 Zestrea românilor 13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Aerul munþilor17:30 Festivalul One WorldRomania 201317:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 2013 Actualitate 3

Viaþa i s-a terminatîncã înainte de a o trãi,de a o cunoaºte, de a-isimþi bucuriile ºi chiartristeþile. Roxana, ofetiþã de 11 ani din

Lupeni a sfârºit tragic subroþile unui tren pe cândse întorcea de la ºcoalã.Drumul pe care obiºnuiasã-l facã în fiecare zi, afost altfel, ultimul de dataaceasta. Vineri dupã-ami-

aza, în jurul orei 16:30,fata care era în clasa a V-a mergea spre casãdupã ce îºi terminaseorele la ºcoala generalãnr. 3. Locuia cu familia

într-o casã modestã,peste linia feratã, însãniciodatã nu i-a fost fricãsã meargã singurã. Nuera pentru prima datãcând venea pe cãrarea delângã linie, dar vineri, din

cauza viscolului, n-a maiauzit trenul. Din spuselemartorilor, ea s-a speriatde tren ºi pur ºi simplunu a mai putut reacþiona.S-a împiedicat ºi a fostlovitã în plin de locomoti-va trenului care circa peruta Petroºani – Lupeni.“A trecut podul ºi trenul atras-o. S-a împiedicat delinia feratã când a claxo-nat trenul. S-a speriat ºitrenul a venit peste ea” ,a spus o fatã, colegã aRoxanei. Locomotiva aizbit-o în plin ºi copila amurit pe loc. „A izbit-o

din spate, nu a auzitnimic. Era un viscolfoarte mare, abia maimergeai ºi cum ningeatare, nici mecanicul n-avãzut-o la timp. N-a avutnici o ºansã”, a spus unmartor. Mecanicul delocomotivã susþine cã avãzut-o târziu ºi nu a maiputut frâna, dar oameniicare locuiesc în zonã saucare au anexe acolo,spun cã trenul mergeatare ºi cã de obicei circulãcu vitezã. „Nu s-a aruncatîn faþã, a vrut sã treacã ºin-a mai apucat. Am

vãzut-o dar nu am avuttimp sã opresc”, a spus,vizibil marcat, mecanicullocomotivei. Poliþiºtii audemarat o anchetã. „Îndata de 22.03.2013, înjurul orei 16:30 poliþiºtiiServiciului Judeþean dePoliþie TransporturiHunedoara au fost sesi-zaþi cu privire la faptulcã, între Staþiile C.F.Lupeni Grupa Tehnicã ºiStaþia CF Lupeni, trenulde persoane care circulape relaþia Petroºani –Lupeni a surprins ºi acci-dentat o persoanã. (…)La faþa locului s-adeplasat ºi un echipajmedical din cadrulSpitalului MunicipalLupeni, care a declaratdecesul persoanei acci-dentate, o minorã învârstã de 11 ani, dinLupeni”, a declaratinspector, Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt IPJHunedoara. Mecanicullocomotivei este cel carea anunþat accidentulsperând cã fetiþa va puteafi salvatã. Mama fetei afost primacare a

ajuns la locul accidentului.Þipetele sfâºietoare dedurere ale femeii s-auauzit zeci minute, iarmartorii incidentului,inevitabil erau cu lacrimiîn ochi. Mama fetei maiare un bãieþel acasã de 1an ºi este atât de sãracãîncât nu ºtie cum vaputea sã-ºi îngroape copila. „Am doar ajutorde la primãrie, nu ºtiu ceo sã mã fac. I-am zis sãaibã grijã când mergeape acolo, eu nu puteamsã merg cu ea la ºcoalãtot timpul cã mai am uncopil mic”, a spusplângând Maria Guia,mama fetiþei.

Pentru cã sunt oamenide condiþie extrem demodestã, care de-abia îºiduc zilele de azi pemâine, pãrinþii fetiþei tre-buie acum sã facã rost ºide bani pentru înmor-mântare, pentru cã uniculvenit al familiei de-abiadepãºeºte 100 de lei.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

P atru oameni auajuns în stare

gravã la Spitalul deUrgenþã din Petroºani,dupã ce au fost victimele unui accidentrutier. Una dintre victime a avut nevoie depompieri, care au tãiatmaºina ca sã o scoatã.

Accidentul s-a petrecut lasfârºitul sãptãmânii trecute,mai exact vineri, pe DN 66A între Petroºani ºi Vulcan.ªoferul de 21 de ani a pierdut controlul volanului, s-a izbit de un stâlp ºi deacolo a fost proiectat într-unbolovan mare aºezat pe marginea drumului. Imediat la faþa locului auvenit mai multe ambulanþe,dar a fost nevoie de pom-pieri care au tãiat maºinacãsã scoatã una dintre victime. „Noi ne-am deplasatla locul accidentului cu un

echipaj de la descarcerare ºiunul SMURD. Alte douãambulanþe cu medic auintervenit. În urma acciden-

tului, au rezultat 4 victime,din care una încarceratã ºirãnitã destul de grav”, adeclarat Adrian Avram,comandantului Detaºamentului de PompieriMilitari Petroºani.

Cel mai grav este ofemeie de 41 de ani,pasagerã pe bancheta dinspate a maºinii, care a fostscoasã ultima ºi medicii aupierdut minute bune pânã austabilizat-o ºi au transportat-ola spital. „Din cele 4 victime,douã vor rãmâne internatela secþia de chirurgie ATI,pentru cã prezintã trauma-tisme cranio-cerebrale acuteînchise, fracturi la nivelulmembrelor superioare, pre-cum ºi toraco-abdominale.Ceilalþi pasageri sunt maipuþin accidentaþi ºi au doartraumatisme toracice ºicranio-cerebrale, iar doamnamai în vârstã are un trauma-

tism la un genunchi”, a precizat Liliana Dumitru,medic UPU SMURD,Spitalul din Petroºani.

În maºinã erau 4 oamenicu vârste între 21 de ani ºi74 de ani, iar poliþiºtii spuncã ºoferul avea vitezã. Maimult, de vinã sunt ºi condiþi-ile meteo. „Am constatat cãºoferul autoturismului, pefondul neadaptãrii vitezei lacondiþiile de trafic, a derapat,a pierdut controlul volanului,a izbit un stâlp de înaltã ten-siune dupã care s-a opritîntr-o rocã aflatã pemarginea drumului.ªoferul a fost tes-tat, iar rezultatulalcoolemiei a fostzero”, a adãugat ºiNicolae Airinei,comandantulPoliþiei Aninoasa.

Poliþiºtii maispun cã în 2013,de fiecare datãcând a fost montataparatul radar peacest tronson dedrum, pe care s-aprodus accidentul,cel puþin 10 sanc-þiuni au fost date înmaxim douã ore.Toate din cauzaºoferilor care calcã prea multacceleraþia.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Patru persoane accidentate grav pe DN 66A

A sfârºit tragic sub roþile trenului la doar 11 aniO fetiþã de 11 ani din municipiul

Lupeni a murit dupã ce a fostagãþatã de locomotiva unui tren personal.Copila se întorcea de la ºcoalã ºi nu maiavea mult pânã sã ajungã acasã. Mama eieste foarte sãracã ºi nu ºtie cum va reuºitsã-ºi îngroape fetiþa.

Ziua poliþiei,sãrbãtoritã în judeþul

HunedoaraN u mai puþin de 138 de ofiþeri

ºi agenþi de poliþie dinjudeþul Hunedoara vor fi avansaþiîn grad, în cadrul manifestãrilorlegate de Ziua Poliþiei Române.

În judeþul Hunedoara, Ziua PoliþieiRomâne va fi sãrbãtoritã luni, cuîncepere de la ora 10:00, în salaamfiteatru a Poliþiei Municipiului Deva,unde poliþiºtii hunedoreni se vor reunipentru a marca, alãturi de personalitãþiale vieþii publice, invitaþi ºi colaboratori,191 de ani de când domnitorul munteanGrigore Dimitrie Ghica înmâna mareluiagã Mihãiþã Filipescu primul steag alinstituþiei ce purta pe atunci denumireade Agie, moment istoric considerat ziuade naºtere a Poliþiei ca instituþie modernã, aflatã în slujba legii. ªi, ca în fiecare an, vor fi premiaþi cei mai bunipoliþiºti, iar reprezentanþii IPJHunedoara spun cã printre criteriile deapreciere s-au avut în vedere etica,

operativitatea ºi profesionalismul cu careaceºtia au rãspuns solicitãrilor comu-nitãþii. Categoriile la care se vor facenominalizãri sunt: cel mai bun colectivde poliþiºti, cea mai bunã subunitate depoliþie, cel mai bun post de poliþie ºi,desigur, poliþistul anului. De asemenea,vor fi acordate diplome de excelenþãunor poliþiºti sau colective care s-auremarcat pentru merite profesio-nale deosebite. „Tot luni, cuîncepere de la ora 11:00, în PiaþaUnirii din municipiul Deva,poliþiºtii hunedoreni invitã publicullarg sã ia contact cu specificulcâtorva servicii din subordineaInspectoratului Judeþean dePoliþie (Serviciul Criminalistic,Serviciul Rutier ºi ServiciulManagement Resurse Umane),care vor organiza ateliere deprezentare. De asemenea,

poliþiºtii Serviciului pentruAcþiuni Speciale vor prezentaun exerciþiu de intervenþie“protecþie VIP”, iar cei de laCriminalistic vor susþine unexerciþiu demonstrativ cu câiniide urmã ºi de însoþire.Festivitatea va continua în salaSpiru Haret a Inspectoratuluiªcolar Judeþean Hunedoara,unde vor fi acordate diplome ºicupe poliþiºtilor sau echipelorcare au câºtigat diferite com-petiþii sportive (ºah, tenis de

câmp, înot, tenis de masã, tir, bowling,biliard, pescuit sportiv ºi fotbal) organi-zate cu prilejul Zilei Poliþiei Române”, aprecizat Bogdan Niþu, purtãtr de cuvântal IPJ Hunedoara. Ceremonia va culmi-na cu avansarea în grad, la termen sauînainte de termen a 138 de ofiþeri ºiagenþi de poliþie.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

D ata de 24 martiemarcheazã

în fiecare an „Ziua Mondialã deLuptã ÎmpotrivaTuberculozei”. Ziua arerolul de a conºtientizapopulaþia asupra faptului cã TBC-ul arãmas o epidemie careîncã nu poate fi contro-latã în totalitate.

În 24 martie estecomemoratã ziua în caredr. Robert Koch aanunþat în anul 1882 cãa descoperit cauza tuber-culozei, descoperireaacestuia deschizând dru-mul cãtre diagnostic ºitratament. Tuberculozaeste o boalã contagioasã

produsã de unmicrob numitbacilul Koch.Microbii îºi gãsesc cele maiprielnice condiþiide viaþã înplãmâni, unde seînmulþesc cel

mai uºor, dar boala poatesã aparã ºi în alte organerespectiv în rinichi,creier, oase, articulaþiisau ochi.

În prezent, se

estimeazã cã o treime dinpopulaþia planetei esteinfectatã cu bacilul tuber-culozei, însã numaiaproximativ 8 milioanede persoane se îmbol-

nãvesc de TBC în fiecarean. Sursa de infecþie estebolnavul de tuberculozã,care împrãºtie în jurulsãu, atunci când tuºeºte,bacilii tuberculoºi, per-soanele din jurul luiinspirând aerul cu microbi. Se considerã cão persoanã care aretuberculozã ºi nu setrateazã poate transmitemicrobul cãtre alte 15persoane cu care vine încontact. Categoriile depersoane cele mai expusecontractãrii virusului suntcele în vârstã sau celesuferinde de boli care

scad rezistenþa organismu-lui, respectiv cancer sauHIV/SIDA.

De-a lungul anului trecut, în judeþulHunedoara au fostînregistrate aproape 400noi cazuri de tuberculozã,dintre care 20 la copii,precum ºi peste 100 decazuri readmise. În acelaºitimp, datoritã TBC-ului,au fost înregistrate ºi unnumãr de câteva zeci dedecese. În ultimii 15 ani,în Hunedoara, cel maimare numãr de cazuri deîmbolnãvire cu TBC a fostînregistrat în anul 2004,respectiv 592 de cazuri.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 20134 Actualitate

L a Petroºani, ZiuaApei a fost mar-

catãcu copii. Cei mici audansat ºi au desenat, iarfiecare a spus câte cevadespre însemnãtatea apei.

Au desenat, au cântat ºi audansat, pentru Ziua Apei. Maimulþi copii de la ªcoala I.GDuca din Petroºani ºi de laClubul Copiilor din Petrila auvenit la sediul Apa Serv pentru a marca în felul lor Ziua Internaþionalã a apei.Fiecare a expus câte o creaþieaºa cum a înþeles el. „Eu amdesenat un cioban, care stã pemarginea unei ape, împreunãcu oile lui. Oile beau apã,ciobanul se rãcoreºte ºi astfelam descris eu însemnãtatea

apei. Apa nu e altceva decâtviaþã”, a spus RoxanaSpiridon, o elevã, care a expuspe simezele improvizate aleSãlii Londra de la SC ApaServ.

Iniþiativa le-a aparþinut în

egalã mãsurã celor de la Ape,ca ºi celor de la ClubulCopiilor din Petrila. „În 22martie sãrbãtorim ZiuaMondialã a apei ºi, cu acestprilej, am organizat aceastãexpoziþie, realizatã de copiii de

la cercul de picturã al ClubuluiCopiilor din Petrila. Avem aiciexpuse lucrãri din diversegenuri ale artelor plastice, iarprin intermediul acestora copiiiau încercat sã transmitã câteun mesaj privitorului ºi anumeacela cã apa este simbolulviitorului”, a spus LilianaMatei, profesor de Arte plastice.

„Pentru noi e important cãmarcãm astfel Ziua

Internaþionalã a apei ºi vremca noua generaþie sã înþeleagãcât de mult trebuie sã protejãmresursele”, a spus ºi CristianIonicã, director adjunct al SCApa Serv Valea Jiului.

Ziua Apei a fost sãrbãtoritãde toþi copiii din ºcolile hune-dorene ºi fiecare copil, în felulsãu, a demonstrat cã va faceparte dintr-o generaþie maiatentã la poluare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Aniversarea Zilei PoliþieiRomâne constituie un fericitprilej pentru a vã felicita în

primul rând pentru eforturiledepuse în îndeplinirea atribuþiilor

dumneavoastrã, pentruîmbunãtãþirea indicatorilor de

performanþã ºi, implicit, asigurarea unui climat de ordine,

siguranþã ºi pace socialã încomunitatea noastrã.

Apropierea dumneavoastrã deviaþa comunitãþii pe care o

serviþi, comunicarea ºi cooperarea cu autoritãþile administraþiei locale ºi cu

cetãþenii în rezolvarea problemelor, precum ºi

participarea activã în viaþa publicã a municipiului Petroºanivã conferã încrederea, respectul

ºi sprijinul întregii noastre comunitãþi.

Vã dorim tuturor sãnãtate ºi putere de muncã, prosperitate

pentru dumneavoastrã ºi familiile dumneavoastrã.

LA MULÞI ANI!Tiberiu IACOB-RIDZI

Primarul municipiului Petroºani

Ziua mondialã de luptã împotriva tuberculozei

Ziua apei în desen ºi muzicã

”Având în vedere (...)Ordonanþa de Urgenþã aGuvernului din data de 3ianuarie 2013 privindreglementarea unormãsuri pentru reducereaunor arierate dineconomie care stipuleazãcã prin derogare de laprevederile art 49 (...) dinlegea numãrul 273/2006privind finanþele publicelocale cu modificãrile ºicompletãrile ulterioareordonarii de credite ºibugetelor locale ale unorunitãþi/subdiviziuni admi-nistrativ teritoriale ºi aleinstituþiilor publice de subordonare localã care

înregistreazã arierate ladata de 31 ianuarie 2013au obligaþia diminuãriivolumului acestuia cu celpuþin 85% pânã la datade 31 martie 2013. Încazul nerespectãriiprevederilor (...) directoriidirecþiilor generale alefinanþelor publice judeþene(...), sisteazã alimentareaatât cu cote defalcate dinimpozitul pe venit cât ºicu sume defalcate dinunele venituri ale bugetu-lui de stat pentru echili-brarea bugetelor locale seimpune contractarea de laMinisterul FinanþelorPublice a unui împrumutdin vãrsãminte din privati-

zare înregistrate în contulcurent general al tre-zoreriei statului în valoarede 8.151.649 cu o maturitate de 5 ani pentruachitarea arieratelorînregistrate în contabilitatefaþã de furnizorii debunuri, servicii ºi lucrãri”,se aratã în nota de fundamentare întocmitãde primarul municipiuluiLupeni, CornelResmeriþã.

Acesta a propus consilierilor adoptarea deurgenþã a acestui proiectde hotãrâre.

”Întrucât pentruobþinerea efectivã a acestui împrumut seimpune obþinerea avizuluidin partea Comisiei deAutorizare a împrumu-turilor locale precum ºiîndeplinirea altor formali-tãþi propun ConsiliuluiLocal adoptarea uneihotãrâri în regim deurgenþã”, se mai aratã în

documente.Împrumutul contractat

de administraþia localã dinLupeni are o perioadã derambursare de 5 ani, iarrata dobânzilor este situatã la nivelul rateidobânzii de politicã monetarã practicatã deBanca Naþionalã aRomâniei la data acordãriiîmprumutului.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 2013 Actualitate 5

Z eci de oameni dinValea Jiului s-au

trezit cã trebuie sãplãteascã rate la obancã cu sediul înMunicipiul Deva, în cal-itate de giranþi ale unorpersoane pe care nu le-au vãzut niciodatã.

Adriana Her, o femeie dinVulcan, a contractat laînceputul anului trecut unîmprumut de la o sucursalãbancarã în valoare de 1000 delei. Dupã câteva luni, însã, afost anunþatã cã mai are deplãtit ºi alte rate ale unui domndin Petrila. “ Pur ºi simplu m-am trezit girantã la o persoanãpe care nu o cunosc, la bancaOMEGA TOP IFN din Deva.Nu cunosc persoana, nu ºtiucine este ºi pur ºi simplu ne-amtrezit giranþi. Nu este singurapersoanã la care plãtim noi,pensionarii. Ne-a venit poprirepe pensie cu executare silitã,nu este glumã. Am una acum,ºi încã un dosar care este cu

executare de luna viitoare. Întretimp, mã aºtept ºi la altele.Concubinul meu are douãsomaþii de platã, pentru cã totla fel, este trecut ca girant ladouã, trei dosare ”, a declaratAdriana Her, una dintre per-soanele pãgubite.

Femeia spune cã a sunat lasediul bãncii din Deva, însã înzadar.

“Cei de la bancã spun cã nusunt de vinã, noi am semnat ºicã trebuie sã plãtim. Am luatlegãtura cu ei, am vorbit, iar înprima fazã domnul director aspus cã nu ne opreºte baniidacã nu ºtim persoana, astapânã ne-a prostit, iar acum plã-tim peste tot. Eu am semnatdoar pentru creditul meu ºipentru nimeni altcineva ”, amai spus aceeaºi femeie.

Bãrbatul pe numele cãruia s-ar fi luat creditul pe care acumfemeia din Vulcan trebuie sã-lachite în calitate de girant ,spune cã el nu a împrumutatniciodatã bani de la bancarespectivã. “Eu nici nu cunoscunde este, nu am fost niciodatãla banca respectivã. Eu amscos bani doar de la BCR ºiatât, de la nicio altã bancã ”, a

declarat Ionel Ciordaº, bãrbatuldin Petrila.

De altfel, el nu a avut nicioîntâlnire cu vreun reprezentantal societãþii din Deva ºi nici nua pus la dispoziþia cuiva actecare de altfel sunt necesarecontractãrii unui împrumut ban-car.

O altã persoanã din Lupenieste tot în situaþia în care tre-buie sã plãteascã bani din pen-sie pentru a plãti niºte rate.Bãrbatul, la fel, nici nu a ºtiutde existenþa aceste bãnci pânãcând nu i-a venit o notificareacasã prin care a fost înºtiinþatcã i se va pune poprire pe veni-turi. “ În luna decembrie, amvãzut pe cuponul de pensie cãmi se opreºte suma de 300 delei. Am fost la banca Omegadin Deva ºi mi s-a spus cã suntgirant la domnul Ciordaº Ionel.Eu le-am spus cã nu am giratpe nimeni ºi cã nici nu am ºtiutcã funcþioneazã banca asta. Eiau spus atunci cã nu-i intere-seazã, cu sunt girant ºi cã tre-buie sã plãtesc. De atunci, înfiecare lunã mi se reþine dinpensie suma 300 de lei ºi deja

am plãtit 1200 de lei. M-am sãturat sã plãtesc banidegeaba”, a spus ConstantinButã, un pesionar din Vulcan.

Toþi cei pãgubiþi pe nedreptau fãcut plângeri la poliþie. “Am fost la Poliþia Deva ºi amdepus plângere pe 16 ianuarie.Mi s-a spus cã se fac cercetãri ºicã banca respectivã are dosarpenal. Însã, dacã tot am fãcutplângere la poliþie, de ce mi seopresc în continuare banii?!”, amai completat Constantin Butã.

Reprezentanþii IPJ au confir-mat faptul cã la Poliþia Devaexistã mai multe plângeri aleunor persoane din Valea Jiuluiîmpotriva acestei sucursale ºi cãmomentan se fac cercetãri.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

P rimarulPetroºaniului

considerã cã amendapentru poluare pecare primãriaPetroºani a luat-o dela Apele Române, nueste corectã

Dupã ce primãriaPetroºani a fost amen-datã de Garda de MediuHunedoara din cauzadeºeurilor gãsite pemalul râului Jiu, primarulTiberiu Iacob Ridzideclarã cã sancþionareaadministraþiei nu este omãsurã corectã. Edilulsusþine cã amenda nueste justificatã ºi cãresponsabilitatea vizavide întreþinerea malurilorrâului Jiu, nu ar trebui sãaparþinã primãriei. “Jiul sau cursurile de apãcare sunt mai lungi de 5km de la izvor pânã lavârsare, sunt în adminis-trarea Apelor Române,nu a primãriei Petroºanisau a oricãrei alteprimãrii, în general. Dinpunctul meu de vedere,dacã este în adminis-

trarea Apelor Române,atunci tot ApeleRomâne ar trebui sã seocupe de prevenirea saude curãþarea acestormaluri, pentru cã sunt înadministrarea lor, nu anoastrã. Mi se pareincorect sã vii ºi sãamendezi primãria pen-tru cã este mizerie acolo,care sigur, este fãcutã deoamenii din comunitate,este adevãrat, cândadministrarea acestorcursuri este a ApelorRomâne”, a spus

Tiberiu Iacob Ridzi,primarul Municipiului

Petroºani. Cu toateacestea, însã, primarulpetroºenean a mai spuscã nu va contesta amen-da. “Nu o voi contesta,o vom achita, pentru cãnu este vorba de o sumãfoarte mare. Dacã eraaºa, atunci cu siguranþãam fi contestat-o. Acum,sigur, pe de-o parte au ºiei dreptate, pentru cãmalurile sunt murdare. O sã curãþãm ºi vom lua mãsurile care suntnecesare ”, a spus Iacob Ridzi.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Pãcãliþi de bancã, îºi cautã dreptatea peste tot

Adriana HER

Ionel CIORDAª

Datorii pentru plata altor datorii Ridzi contestã amendade la Apele RomâneP rimãria Lupeni se împrumutã cu peste

8 milioane de lei. Consilierii lcoali de laLupeni s-au întrunit vineri în cadrul uneiºedinþe pentru contractarea unui împrumutde la Trezorerie. Este vorba de suma de8.151.649 de lei. Banii sunt necesari pentruplata arieratelor pe care administraþia localãdin Lupeni le înregistreazã.

Buna Vestire este primasãrbãtoare confirmatã îndocumente, dintre sãrbã-torile Maicii Domnului. Dataacestei sarbãtori a variat laînceput. Astfel, unii osãrbãtoreau în ajunulBobotezei (5 ianuarie), iar înunele Biserici din Apus, cacele din Spania, Galia ºiMilano, Buna Vestire s-a sãr-bãtorit pe 18 decembrie.Buna Vestire este sãrbãtorita

în fiecare an în perioadaPostului Mare, fiind una din-tre sãrbãtorile pentru careBiserica acordã dezlegare lapeºte, indiferent în ce zi arcãdea aceasta. Buna Vestireeste cunoscutã în calendarulpopular sub denumirea deZiua Cucului. De ce ziuacucului? Pentru cã în aceastãzi are loc primul sãu cântec,prin care anunþã vestireaprimãverii.

Potrivit tradiþiei, dacã primulcântec al cucului era auzit pestomacul gol, în spateleomului, era semn rãu:“Cucu-n spate mi-a cântat/ºi moartea m-a sãgetat!”Existã obiceiul ca în aceastãzi, sã se numere de câte oricucul îºi cânta numele,numãr care ar descoperi câþiani mai avem de trãit. Maimult, la auzul cânteculuicucului, e bine sã aruncãm

un bãnuþ în direcþia din carese aude glãsuirea pãsãrii,pentru a avea noroc totanul. Fetele nemãritate sauholteii ascultã cântatul cucu-lui pentru a afla când secãsãtoresc, fiecare trilechivalând cu un an.

Din strãbuni, tradiþia

spune cã de Buna Vestire nue bine sã ieºim din casãflãmânzi sau fãrã bani înbuzunar.

În Bucovina ºi în multezone din Muntenia, femeilese scoalã dis-de-dimineaþã,fac focul în ogradã ºi pun înfaþa uºii pâine, sare ºi apã.Pe la prânz, pâinea ºi sarease dau de pomanã unui

sãrac, acest gest aducândspor ºi sãnãtate îngospodãrie. În schimb, apase lasã în continuare la uºã,în vas, pentru ca îngerii sã-ºipotoleascã setea.

În Transilvania, se maipãstreazã un obiceistrãvechi. De seara, sepregãtesc câteva obiecte rit-uale: o oalã cu jar, tãmâie ºiclopoþei. Cel care se scoalãprimul în acea familie iesedin casã, pune tãmâie pestejar ºi înconjoarã clãdirea detrei ori; apoi, afumã vitele ºipomii, fãcând zgomot cuclopoþeii. Se spune cã astfelse alungã energiile negativeºi bolile din gospodãrie.

Sãrbãtoarea Bunei Vestiritrebuie petrecutã în bunãînþelegere cu cei din jurul

nostru. Cine se ceartã pe 25martie va avea necazuri totanul. De Buna Vestire,apicultorii scot stupii afarã,dar ºi vitele din grajduri ºi lelasã sã stea la soare, fãrã sãpoarte jug, pentru ca ele sãfie sãnãtoase tot anul.

Dacã în ziua praznicului eceaþã, primãvara va fi plã-cutã, cãlduroasã ºi fãrãmulte zile mohorâte.

De Blagoveºtenie estedezlegare la peºte. Este bine

sã mâncãm peºte, pentru afi sprinteni ºi sãnãtoºi... capeºtele.

Dacã gãinile sau oricepasãre de curte ouã, acesteanu se pun sub cloºcã, pen-tru cã vor ieºi pui bolnavi ºivor aduce pagubã în familie.

Femeile care vor sã aibãcopii þin post negru, beauagheasmã ºi se roagã MaiciiDomnului ca prazniculBunei Vestiri sã facã minuniîn familia lor.

C ãtãlinBotezatu:

Îmi este ruºinecã nu am venitpânã acum aici

A descoprit un loc fru-mos, cu multe enrgiipozitive ºi încãrcat despritualitate. Aºavorbeºte CãtãlinBotezatu, celebruldesinger internaþional,despre Petroºani –

locul pe care îlviziteazã în aceste zilepentru a gãsi fete ºibãieþi frumoºi.

Botezatu ne-a mãr-turisit cã a mai vãzutzona o singurã datã,din zbor, dar acum eîncântat de ceeea ce adescoprit ºi chiar mâh-nit cã nu ºi-a fãcuttimp sã vinã aici. I s-aspus cã aici suntmineri, cã zona e griºi asta i-am sugerat ºi

eu întrebându-l cumde a ales Petroºaniulca loc de casting ºilansare de carte, oriparfum. „Sunt pentrua doua oarã în ValeaJiului, dar prima oarãam venit doar cu unprieten la un hotel. Înzbor am survolat zonaºi am fost surpins sãdescopãr un peisajminunat. Acum amvenit cu maºina ºi îmieste ruºine cã pânã

acum nu am vãzutacest loc, acestdefileu frumos ºi,nu în ultimul rând,sunt puþin deza-mãgit cã toþi aceºtimunþi pe care s-auînceput niºtelucrãri extraor-dinare sunt lãsaþiîn paraginã vis-a-vis de acestelucrãri. Este omare oportunitatepentru tursim,dacã se va contin-ua acesatãinvestiþie dinParâng. Cred cãvor fi niºte pârtiideosebite, extremde atractive atâtpentru români, câtºi pentru strãini. Îmi place extremde mult, chiar dacãmi s-a spus aºa”vezi cã estePetroºani, nu echiar aºa...”, Nu!!!Nu este aºa.

Asearã am coborât înoraº ºi am fost surpinsdecât de frumoaseerau bisericile lumi-nate. Asta înseamnãcã în acest oraº suntoameni cu suflet,oameni încãrcaþi despritualitate. Este unloc ºio zonã extraordi-narã. Mai ales cã,puþin mai încolo, ezona Haþegului. Sunt

fascinat de lumeaaceea minunatã dinÞara Haþegului, oiubesc ºi la fel eºiMãnãstirea Densuº sauPrislop – o mãnãstirecu multã energie ºispritualitate. Aveþi aiciSarmisegetuza – o altãzonã nemaipomenitã.Pentru mineHunedoara ºi, toatãacestã zonã e un loccare ar trebui promo-vat mult mai mult.Spun asta din pãcate,pentru cã nu înþelegcum nu e promovatã.Nu înþeleg cum facalþii muzee în aer liberºi noi avemSarmisegetuza ºiCastelul Huniazilor,Haþegul ºi munþiiaceºtia ºi nu vãdde cenu îi punem în val-

oare”, ne-a mãrturisitCãtãlin Botezatu. Nu a uitat sã spunã cãaici s-a scris istorieîncã de pe vremeadacilor, dar nu a vrutsã sufle o vorbã înplus despre contempo-ranii noºtri BiancaDrãguºanu, ori MironCozma, lãsând trecutulîn trecut, dar trãindprezentul cu gândul la

viitor. „Pentru mineHunedoara înseamnãistorie ºi nu am sãspun Bianca, niciMiron Cozma, pentrucã sunt legate de tre-cut ºi eu trãiesc înprezent ºi în viitor ºiHunedoara e un judeþplin de lucruri min-unate, o regiune cuoameni minunaþi”, arãspuns elegantCãtãlin Botezatu, chiardacã ºi Monica Vlad i-a sugerat cã aº fidorit un rãspuns legatde cei doi mai susmenþionaþi. Botezatu ne-a vorbit,în schimb, despreintenþia lui de a gãsifete ºi bãieþi frumoºiaici, dar ºi desprevânzãrile pe care leface brand-ul sãu în

Hunedoara ºi în ValeaJiului. „Atât eu cât ºiMonica am lansatcartea în toatecolþurile þãrii. Noi sun-tem datorifaþã de toþicititorii noºtri ºinuconteazã cã suntemlaBucureºti, Paris,Milano sau Petroºani,pentru cã eu îmirespect publicul ºi con-sumatorii de modã.Sunt ºi aici oamenicare pot aprecia ce ascris Monica ºi, þi-amspus, statisticile îmiaratã cã eu vândfoarte mult aici, de lalenjerie pânã la carteºi de ce nu ºi unshow?! Pentru cã pre-textul venirii mele aicie prezentarea demodã de aici ºi pentrua da un bonus cu uncasting. Sper sã gãs-esc cele 6 fete de caream nevoie. Bãieþiicare vin vineri sunt ceipe care îi vedeþi înprezentãrile mele demodã, în reclame, înspoturi publicitare.Încercãm sã îmbinãmcei mai de top bãieþiai momentului cu celemai „fiþoase” fete alevoastre”, a conchisdesignerul.Monica Vlad, cea carei-a scris cartea autobi-ograficã, ni l-a prezen-tat pe Cãtãlin ca fiind„un om cu sufletmare, un prieten ade-vãrat, exact aºa cum l-am descris în carteamea”. Ne-a invitat,însã, pe toþi sã îiscriem pe Facebookdespre cum vedem noicartea, tocmai în ideeade a putea sãpregãteascã viitoareledouã ediþii.

D e laMonaco, la

Petrila, prin grijaMihaeleiRãdulescu

Tinerii din Monaco s-au simþit la noi caîntr-o poveste. Opoveste cu copii buni,dar cu multe lipsuri,care iau masa laSalvaþi Copiii ºi caretot aici, la Petrila îºifac lecþiile, ori se uitãla un televizor sau sejoacã la calculator –lucru absolut imposibilîn cãsuþele lor sãrãcã-cioase. Pentru niºteadolescenþi care învaþãla Monaco acest faptnu a fost decât opoveste tristã pe careei au înseninat-o, iariepuraºul de Paºti avenit mai repede, toc-mai dintr-un loc de

poveste, cu oamenibogaþi. Dar poate cãlucrurile nu ar fi stat lafel, fãrã primirea, cugogoºi dulci, calde ºiochii în lacrimi debucurie, pe care copiiinoºtri au ºtiut sã i-ofacã MihaeleiRãdulescu ºi echipeisale de adolescenþi dela Monaco. „Ideea a

pornit de la faptul cãam vrut sã convingºcoala de la Monaco,unde învaþã ºi copilulmeu, sã nu maimergem atâta cu aju-toare în Africa. Nu cãnu ar fi nevoie ºiacolo, dar ei aveau oobiºnuinþã din asta ºieu am vrut sã leschimb un pic mentali-tatea. Plus cã ei nu facgenul acesta de excur-sii filantropice. Adicãsã ºi meargã, ci doartrimiteau ajutaorele. ªieu am spus cã ar fi oexperienþã minunatã ºiaºa i-am convins. Suntcopii minunaþi de 16,17 ani ºi, credeþi-mãchiar a fost depoveste, pentru cã eisunt niºte care aucrescut în niºte condiþiiminunate. Sunt impre-sionatã cã au vrut sãvinã ca voluntari, cã

nu i-a obligat nimeni.Acolo nu existã sã îipunã cineva la ºcoalãsã facã obligatoriuceva ºi atunci le-ampus cap la cap acesteargumente, le-am arã-tat câteva imagini pecare le am de laGabrielaAlexandrescu, de la

Salvaþi Copiii, care ne-a zis ce e aici. Amlucrat, deci, la factorulsentimental, la celorganizatoric ºi,când mi s-a spus cãvin cu noi ºi mameºi copii ºi profesoriam fost eu impre-sionatã. Sunt un grupde 24 de oameni, toþide acolo”, a spusMihaela Rãdulescu.

I epuraºul avenit de la

Nisa

Un autocar mare, plincu bunãtãþi ºi oamenibuni a venit vineriseara la Petrila. Aintrat pe poartã ºioamenii aceia,obiºnuiþi cu luxul, aucãrat pe braþe, timpde câteva ore, prin vis-colul de afarã, pachetecu hãinuþe ºi alimente.Mihaela Rãdulescu aspus cã ºi anul trecuti-a convins pe aceºticopii de la Monaco sãstrângã pantofii carele-au rãmas mici ºi sã-itrimitã aici, la Petrila,dar vineri a venit cuun munte de ajutoare.„Cei din clasele miciau strâns,de aceastãdatã pantofi. Ceimijlocii au strâns bani,punându-ºi mamele sãfacã prãjituri.ªi eu amfãcut! Le-au vîndut la licitaþiade prãjituri, au strânsbani cu care amcumpãrat rechizite,cãrþi ºi jucãrii, iar pecei mari i-am pus sãstrângã ºi haine. ªiuite aºa s-au strâns 24de kilograme de aju-toare, care au plecatde la Nisa laPetroºani, iar aici gãsit

exact pe cine trebuieºi povestea e simplã”,a adãugat MihaelaRãdulescu, care a

plâns atunci cânda dat cu ochii de copiiicare i-au cerut auto-grafe pe tricouri. Fiecare copil a fostimpresionat în felul luiºi aplecat acasã cucâte un pachet mare,de abia îl cãrau, dar ºicu tricourile cuatograf. „Mi-a datautograf MihaelaRãdulescu. Nu mãaºteptam deloc sã ovãd aici la Petrila. Oºtiu de la televizor”,spune unul dintrecopiii care vin la cen-trul din Petrila. „Legãtura cu MihaelaRãdulescu vine de laFestivalul Brazilor deCrãciun, la Bucureºti.Probabil meritãm ºinoi un pic mai mult ºide aceea a venit aici.A mai fost ºi fratele ei,dar acum ne-aucopleºit cuatenþiile, cucadourile,iarcopiii auplecat foartefericiþi ºiîncãrcaþi cu

cadouri ºi la ei a venitdeja iepuraºul dePaºti. Tinerii de la

Monaco le-au oferit copiilor niºteumeraºe ºi ei au spuscã acest lucru sem-nificã faptul cã ne-auagãþat, deci vom aveao prietenie trainicã”, aadãugat ValeriaPopescu, preºedintaOrganizaþiei „SalvaþiCopiii!” Hunedoara. Norocul a þinut cucopiii din Petrila. Astapentru cã în week-endul care a trecut700 de zboruri au fostanulate din cauzavremii nefavorabile,însã avionul în care s-au îmbarcat ado-lescenþii din Monaco aplecat ºi a aterizat însiguranþã la Bucureºti.Mihaela Rãdulescu aspus cã aceºti copii,obiºnuiþi cu o viaþãminunatã la Monaco,au plecat dintr-un loc

cu soare, au ajuns laBucureºti pe o ploaieurâtã ºi au debarcat

la Petrila în viscol ºizãpadã ºi au aflat cãautocarul lor nu aputut urca pânã laRusu, în Parâng,unde erau cazaþi, cãdrumul era acoperitde zãpadã. A fostnevoitã sã cearãsprijin autoritãþilorlocale ºi nu a ezitatsã-l apostrofeze peprimarul IliePãducel pentrugropile prin care atrecut aici. „Ei nuau mai fost nicio-datã într-o þarãaºa de funny, casã nu folosesc alt

cuvânt. (...) Pe ei nu îipremiazã nimeni pen-tru asta ºi asta eimpresionat la ei. Eumai vin aici cu copiicare vor sã ajute, darpromiteþi-mi cã primiibani pe care îi obþineþila buget, puneþi-i laºosele. Eu nu am maivãzut aºa ceva, caaici”, a spus MihaelaRãdulescu, dar IliePãducel a þinut sã pre-cizeze cã gropile eraula intrarea în Petroºaniºi nu la Petrila. „Vãasigurãm cã, dataviitoare când maiveniþi, de la SalvaþiCopiii spre Parâng, nuveþi mai merge prinPetroºani, ci pe rutaPretrila – Jieþ –Parâng”, a completatPãducel.

Diana MITRACHE

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

M ihaela Rãdulescu ºi Cãtãlin Botezatu au venit înValea Jiului ºi nu oricum, ci gata sã promoveze

acest loc, acolo unde fiecare îºi face foarte bine treaba.Fie cã a fost vorba despre promovare, modã, cãrþi, fiede ajutoare, ambele vedete au avut doar cuvinte delaudã ºi s-au aplecat spre locul în care noi neîncãpãþânãm sã trãim, ºi nu au regretat. Botezatu aafirmat cã regretã doar faptul cã, pânã acum, nu aajuns aici, iar Mihaela Rãdulescu a spus cã a venit laPetrila, dupã ce la Festivalul Brazilor de Crãciun,oameni de aici de la noi au impresionat-o.

Mihaela Rãdulescu ºi Cãtãlin Botezatu – prime time cu oameni adevãraþi

Buna Vestire, cea mai veche sãrbãtoare a Maicii Domnului

B una Vestire, care se prãznuieºte anual pe 25 martie, este una din-tre cele mai importante sãrbãtori religioase. Aceastã zi reprezintã

momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria cã afost aleasã sã-l aducã pe lume pe Mântuitorul Iisus Hristos. În popor,Buna Vestire mai e cunoscutã drept Blagoveºtenia sau Ziua Cucului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 2013 Actualitate 98 Actualitate

D oi oameni speciali-zaþi, un laptop, o

conexiune bunã la INTER-NET ºi mult curaj. Aceastaa fost reþeta succesuluisocietãþii de apã ºi canaldin Valea Jiului care,aproape peste noapte, s-atransformat într-un competitor serios pe piaþainternã de energie, undevine în continuare ºi lapreþuri foarte bune.

ApaServ Valea Jiului SA arelicenþã de producãtor de energiedin anul 2007, dar nu a profitatde ea. S-a mulþumit cu acele certificate verzi acordate pro-ducãtorilor de energie din surseregenerabile ºi cama tât.Schimbarea legislaþiei, i-a aruncatînsã direct în groapa cu lei, adicãpe piaþa OPCOM – OperatorulComercial al Energiei Electrice –cu mai multe pieþe de vânzare,pe care ºi-o disputã atât miciiproducãtori, cât ºi coloºii dindomeniu. Nu fãrã riscuri, pentrucã este ca la bursã, unde poþi sãcâºtigi, dar poþi sã ºi pierzi, dardecât sã arunci energia … pe

Apa Sâmbetei, mai bine oinjectezi în sistemul naþional.„Noi producem energie la douãmicrohidrocentrale. Cea de laValea de Peºti, cu o putere insta-latã de 0,200 MW ºi cea de laPolatiºte, tot cu 0,200 MW. Laaceastã orã suntem înscriºi petrei pieþe: piaþa centralizatã decontracte bilaterale, unde ammers la 1 ianuarie, Piaþa pentruZiua Urmãtoare – PZU, undesuntem din 20 ianuarie ºi piaþacertificatelor verzi. Pe piaþa cen-tralizatã de contracte bilaterale,primul contract a fost încheiat petrei luni, începând cu 1 ianuarie,am avut un preþ de 231,6. De la

1 aprilie, avem un nou contract,pânã la finalul anului, dar preþuleste mai mic, scãzând preþul pepiaþã, adicã 200 lei/ MW”,explicã Florin Ciucur, ºef BirouEnergetic din cadrul AapServ. PePZU este un preþ variabil. Într-ozi poate sã fie un preþ mic, iarcând este deficit de energiepreþul creºte… dar oricum aiciajung doar „vârfurile” dinenergie. „Piaþa de bazã de con-tractul mare, pe care noi trebuiesã ni-l asumãm, fie cã facem saunu aceastã energie, pentru cãeste contract bilateral, iar vâr-furile, surplusul nostru, în afarãde consumul staþiilor respective,

îl vindem pe piaþa suplimentarã”,a mai spus sursa menþionatãanterior. Iar acest lucru nuexclude ºi cel mai importantaspect: independenþa energeticãa societãþii.

R eþeta succesului

Beneficiile sunt peste aºtep-tãri. Astfel, primul contract, careeste pe cale sã expire, a fostîncheiat pentru o cantitate de300 MW. La un calcul simplu,câºtigul este de 69.480 lei.Pentru contractul ce va intra învigoare la data de 1 aprilie canti-

tatea totalã ce va fi vândurã estede 1.200 MW, iar câºtigul totaleste de 240.000 de lei. „Anul2012 a fost anul în care amdevenit independenþi din punctde vedere energetic ºi acestlucru ni-l dorim în continuare.Cum s-a ajuns aici? ªi legislaþiacare este acum în vigoare ne-aajutat, dar, în acelaºi timp, am

dat încredere colectivului de laBiroul Energetic. Am riscat, darimportant este cã am câºtigat.Avem contract pânã la sfârºitulanului. Vindem cu 200 de lei/MW în condiþiile în care energiaa scãzut undeva la 150 – 180de lei/ MW. Mai mult, acele res-turi energetice, pe acre ledãdeam cu 2 lei la Transelectricale vindem pe PZU ºi facem înfiecare zi 3 milioane, 4 mil-

ioane… Pe luna martie neapropiem vertiginos de aproape100 de milioane de lei numai pePZU, în condiþiþiile în care noiîncasam pe lunã 5 – 6 milioanede lei”, a explicat Costel Avram,directorul SC ApaServ ValeaJiului SA.

Iar vânzarea producþiei deenergie, coroboratã cu investiþi-

ile realizate ºi mãsurile coercitiveaplicate în ograda proprie pen-tru micºorarea consumului audus la aceastã situaþie de inde-pendenþã energeticã.

Î ncã un MHC, laVulcan

Iar de la anul, lucrurile se vorîmbunãtãþi, sperã cei de laApaServ. Pe lângã cele douãmicrohidrocentrale deja exis-

tente, mai urmeazã una, undevaîn zona Vulcanului, la un rezer-vor de apã deja existent, darunde energia aceasta era pier-dutã. Se realizezaã din veniturileproprii ale furnizorului de apãdin Valea Jiului ºi este aproapeîn stadiul de proiectare. Existãdeja trei oferte, iar conducereaApaServ spune cã, probabil lunaviitoare începe proiectarea pro-priu-zisã la aceastã a treia micro-hidrocentralã, care va avea 40KW putere instalatã. Atunci seva ºti ºi valoarea exactã ainvestiþiei care se doreºte a fipusã în funcþiune anul acesta.„Mã gândesc foarte serios sã maiafcem, în viitorul apropiat, niºtemicrohidrocentrale mici. ªiaceasta de la Vulcan ajunge la 6– 7 miliarde de lei vechi, cu baniproprii. Iar în doi ani este recu-peratã investiþia”, a explicatCostel Avram. Anul trecut,ApaServ a fãcut 14 miliarde delei din vânzarea energiei, iarsocietatea nu era pe piaþa liberã.Anul acesta va fi ºi mai bundecât 2012, mai ales cã preþurilede vânzare cãtre terþi au crescutsimþitor, asta în timp ce cheltu-ielile interne cu energia scad.


C ontestaþie soluþionatãprin trimiterea cauzei

în judecatã. Axis CorporateSecurity a înaintat o contestaþie la Consiliulnaþional pentruSoluþionarea Contestaþiilorîmpotriva CompanieiNaþionale a Cuprului,Aurului ºi Fierului „MINVEST” SA.

Obiectul contestaþiei a fãcutreferire la ”procedura de cererede oferte, organizatã în vedereaatribuirii contractului de achiziþiepublicã având ca obiect serviciide pazã a obiectivelor minieredin cadrul CNCAF ”MINVEST”SA Deva”. Astfel, cei de la Axisau solicitat celor de la CNSCanularea rezultatului procedurii,obligarea autoritãþii contractantede a reanaliza fundamentareatarifului minim orar curespectarea legislaþiei în vigoare

ºi þinând cont de cerinþele caietului de sarcini ºi declarareacâºtigãtoare a ofertei cu preþulcel mai scãzut dar care sã seîncadreze în limitele legale.

Cei de la CNSC au declinatcazul spre Tribunalul Hunedoara,magistraþii de aici fiind cei înmãsurã sã soluþioneze cererea.

”În temeiul art. 132 alin. (1)Cod procedurã civilã, coroboratcu art. 297 din Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã,a contractelor de concesiune delucrãri publice ºi a contractelorde concesiune de servicii, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, declinã competenþade soluþionare a contestaþiilordepuse de SC AXIS CORPO-RATE SECURITY SRL ºi SC

COMPACT SECURITY SRL, încontradictoriu cu COMPANIANAÞIONALÃ A CUPRULUI,AURULUI ªI FIERULUI „MINVEST” SA DEVA, cãtreTribunalul Hunedoara - Secþia aII-a civilã, de contencios administrativ ºi fiscal, pentruconsiderentele de mai jos.Dispune trimiterea de îndatã adosarului cãtre aceastã instanþãjudecãtoreascã, potrivit art. 132alin. (3) Cod procedurã civilã.Fãrã cale de atac”, se aratã însoluþia celor de la CNSC.

Contractul contestat are o valoare de 541.398 de lei.Cauza a fost înregistratã laTribunalul Hunedoara în data de6 martie, urmând a fi soluþionatãla un termen de judecatã ce va fistabilit.

Monika BACIUMonika BACIU

Abatorul e gata pentru

Paºte

M ieii de Paºte vor puteafi sacrificaþi într-un

singur abator pentru toatãValea Jiului. Locaþia e laPetroºani ºi responsabilii dela piaþã spun cã pregãtirilesunt pe ultima sutã de metri.

Abatorul din Pretroºani,singuruldin zonã, unde ciobanii ar puteasacrifica animale e gata pentruPaºti. Igienizarea spaþiului a fostfãcutã iar administratorul pieþei aobþinut toate avizele.

De sãptãmâna viitoare ar puteasã aparã ºi primii oieri. Acum, însã,

se fac ultimele pregãtiri. „Tehnicvorbind, pregãtirile sunt gata demult timp. Aºteptãm venirea sãrbãtorilor, pentru cã aici suntmulþi catolici care vor veni la piaþãsã cumpere carne de miel. Anulacesta e acest decalaj între celedouã sãrbãtori, respectiv PaºteleCatolic ºi cel Ortodox, dar vomavea grijã sã fie totul gata. De sãptãmâna viitoare pot veni ceicare vor sã taie. Nu avem încã cereriformulate clar, dar vor veni oieri dinmai multe zone, cu siguranþã”, a declarat Sorin Pristavu, adminsitrator al pieþei centrale.

Abatorul din piaþa centralã de laPretroºani este singurul avizat dinzonã pentru a fi folosit la sacrifi-carea animalelor. În plus, ciobaniicare vor veni vor putea beneficia ºide avizul veterinarilor, aºa încâtcarnea de miel sã fie bunã de con-sum.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Gara din Petroºani se poate dãrâma

Nici CFR ºi nici ministerul nu au bani

pentru reabilitareaclãdirii

N icio veste bunã pentru Gara dinPetroºani, care a ajuns dintr-o

bijuterie arhitectonicã aproape o ruinã.Ministerul Transporturilor anunþã cã nuare bani pentru ea.

Gara din Petroºani nu va fi probabil reabilitatãnici în acest an. Asta deºi oficialii ne dãdeau sper-anþe, nu cu mutã vreme în urmã, cã imobilul esteprivit ca o prioritate ºie ste prins într-un programde reabilitare. Ministerul Transporturilor anunþã,însã, cã sunt slabe ºansele. “CNCF CFR SA vaface eforturi pentru ca linia de cale feratã 116Filiaºi – Simeria ºi staþiile CF aferente, respectivStaþia CF Petroºani, sã fie întreþinute ºiexploatate în condiþii de siguranþã, în funcþie defondurile financiare alocate de al bugetul de stat.În perioada2007 – 2013, prin programul actualPOS – T de reabilitare ºi modernizare linii ºi staþii

CF, CFR nu are prevãzute lucrãri de reabilitare ºimodernizare a staþiei CF Petroºani”, a specificat,cât se poate de clar, ministrul Rlu Fenechiu.

Refacerea Staþiei CFR Petroºani a fost cerutã,în repetate rânduri, de administraþia publicãlocalã. Imobilul se aflã, de peste 10 ani, într-ostare avansatã de degradare, iar o intenþie dereabilitare a existat, dar nu s-a finalizat. A fostfãcutã o infuzie serioasã de bani în dotarea clãdiriiaflate în ruinã, cu geamuri ºi uºi de tip termopan,dar nu s-au mai gãsit fonduri ºi pentru finalizareainvestiþiei. În cele din urmã, CFR Cãlãtori a decissã renunþe la a mai funcþiona în clãdirea fosteistaþii ºi ºi-a construit o casã de bilete ºi o salã deaºteptare în imediata apropiere, în timp ce vechi-ul imobil a fost încuiat. La începutul anului 2011se anunþa cã gara va intra în reparaþii, dar proiec-tula fost amânat, pe motiv cã este mai costisitordecât se credea iniþial, iar acum fondurile nu maiexistã deloc.


Plombe de sutede mii de lei

P lombe de sute de mii de lei.Administraþia localã din Vulcan

a demarat procedurile de licitaþie învederea plombãrii mai multor drumuridin localitate.

Plombele din Vulcan costã administraþialocalã peste 300 de mii de lei. Durata definalizare a lucrãrilor de plombare este de 12luni.

”Se vor efectua lucrari de reparatii cuplombe asfaltice a drumurilor conform listeide cantitati din caietul de sarcini, pe osuprafata de cca 4000 mp”, se aratã în docu-mentele administraþiei locale Vulcan.

Valoarea estimata a peticilor este de322,466.82 RON fãrã TVA. Dupã ieºirea diniarnã majoritatea drumurilor au probleme.Spre exemplu, centura municipiului Petroºaniaratã ca dupã bombardamente. În mai multelocuri, drumul cuprins între avion ºi zonaLivezeni este decapat, iar constructorii aºteap-tã ca vremea sã se încãlzeazã pentru a puteaplomba craterele din asfalt. Zeci sau chiar sutede mii de lei sunt alocaþi anual de administraþi-ile locale pentru peticirea drumurilor.

Monika BACIUMonika BACIUC redinþele populare spun cã

omului îi este cu neputinþã sã-ºi croiascã viaþa dupã voinþa lui.Una dintre vorbele des auzite prinsatele momârlanilor ºi nu numai,vorbe bãtrâneºti, spune: „ce þi-escris, în frunte þi-e pus!”, astfelîncât, orice împotrivire este în zadar.

Cu mult timp înainte de a ne naºte, cursulvieþii ne este stabilit, în cele mai mici amã-nunte, de cãtre ursitoare. Acestea stabilescvârsta la care cel nãscut va muri, ce va faceîn viaþa lui, dacã va avea parte de preamulte nenorociri sau de bucurii cu nemiluita.

Legenda scrisã (volumul „Mitologiaromâneascã” de M. Olinescu) ne spune cãursitoarele sunt trei la numãr, trei servitoarede pe vremea împãratului AlexandruMacedon. În cãlãtoriile lui, acesta a ajuns laun izvor cu apã vie ºi a umplut un vas cuelixirul nemuririi. Cele trei servitoare au furatapa vie, au bãut-o ºi au devenit nemuritoare.

Dumnezeu a hotãrât atunci ca ele sã sta-bileascã de atunci înainte cursul vieþiifiecãrui om de pe pãmânt. Legenda mispune cã ele trãiau într-un palat neasemuitde frumos, în care ard tot atâtea candelecâte suflete umplu pãmântul. Din când încând se stinge câte o luminã dar apare altaîn loc, atunci când se naºte un copil. Unadintre ursitoare toarnã ulei în candelã iaraceasta va arde tot atâta timp cât va aveacopilul de trãit.

Interesant este ritualul îndeplinit de ursitoare. Ele merg noaptea, de trei ori larând, în casa unde s-a nãscut un copil, fiefatã, fie bãiat, pentru a-i ursi. Prima dintreele, numitã Ursitoare, þine furca ºi fuiorul ºistabileºte pânã la cele mai mici detalii ceeace urmeazã sã se întâmple. Cea de-a douaeste cea numitã Soarta, aceasta toarce

caierul vieþii iar a treia, cea mai de temut,este Moartea care are puterea de a curmafirul vieþii. Cea de-atreia ursitoare, cupiterea cea mai mare, se îmbracã în fiecarezi cu alte straie. Dacã într-o zi poartã hainede preþ, toþi cei nãscuþi în aceea zi vor aveaparte de bogãþie ºi fericire. În alte zile seîmbracã în haine de negustor sau þãran, ceice se nasc în acea zi îºi vor câºtiga traiul dezi cu zi cu greu. Cea mai cruntã soartã oau cei nãscuþi în ziua când ursitoarea seîmbracã în zdrenþe. Ei nu vor avea parte deprea multe bucurii în viaþã.

Pentru a atrage bunãvoinþa ursitoarelor,momârlanii aduc ofrande ori de câte ori auprilejul dar mai ales în ziua marilor sãrbãtori (praznicul Pascal, al Crãciunului,sfântului Petru ºi Pavel, sfãntul Ilie, etc).Acest ritual l-am cules de la momârlanuloier din Tirici - Cimpa , Gãrgan Ion(Ionicã), la minunata stânã de oi din PoianaMuierii (sau a Miresei) condusã de oieruldin satul Tirici, Petricã Tiric.

Va urma,Petru Bolog - Cimpa

CNSC a declinat o contestaþiela Tribunalul Hunedoara

Tradiþii ºi obiceiuriMOMÃRLANII ªI URSITOARELE CURSULUI VIEÞII

„Ce þi-e scris, în frunte þi-e pus!”

Concurent redutabil pe piaþã

Energia ApaServ, pompatã cu profit în reþeaua energeticã naþionalã

Intuiþia ºi oameni specializaþiVânzarea de energie nu este chiar uºoarã ºi ai nevoie de mult curaj. Cei

care se ocupã de acest lucru spun cã se face ºi în funcþie de cererea de pepiaþã în momentul respectiv, dar trebuie sã ºi intuieºti. „Noi am camurmãrit momentele când a fost deficit de energie pe piaþã ºi atunci ammers. Ca la orice bursã, trebuie sã intuieºti. Este o strategie a societãþii.ªtim cã de obicei iarna e energia scumpã ºi vindem atunci. Dacã vindemenergia în iunie, când va fi apã mult ºi producþia hidro e mare, atuncienergia e ieftinã. Nu e uºor. Avem doi oameni care sunt blocaþi doar perapoarte, situaþii, prognoze, on-line toatã ziua cu sistemul naþional”,a subliniat Florin Ciucur, ºef Birou Energetic ApaServ Valea Jiului SA.

In temeiul preveder-ilor art.94 alin.1 ºi 3din Legea adminis-traþiei publice localenr.215/2001, republi-catã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioareºi ale art.6 alin.1 dinLegea nr.52/2003privind transparenþadecizionalã în adminis-traþia publicã, se con-voacã ConsiliulJudeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, lasediul acestuia, pentrudata de 29 martie2013, ora 11, cuurmãtoarea ordine dezi:

1. Proiect dehotãrâre privind sta-bilirea preþurilor mediiale produselor agricolepe anul 2013;

2. Proiect dehotãrâre privind înfi-inþarea ºi organizareaAdministraþiei monu-mentului istoricSarmizegetusa Regia –Grãdiºtea de Munte;

3. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei ºistatului de funcþii aleaparatului de speciali-tate al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

4. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei ºi

statului de funcþii aleCentrului Judeþeanpentru Conservarea ºiPromovarea CulturiiTradiþionaleHunedoara;

5. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei ºistatului de funcþii aleBibliotecii Judeþene”Ovid Densuºianu”;

6. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei ºistatului de funcþii aleTeatrului de Artã Deva;

7. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei ºistatului de funcþii aleTeatrului Dramatic”I.D.Sîrbu” Petroºani;

8. Proiect dehotãrâre pentru modifi-carea ºi completareaHotãrârii ConsiliuluiJudeþean Hunedoaranr.222/2012 privindînfiinþarea ansambluluiprofesionist pentrupromovarea culturiitradiþionale în subor-dinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

9. Proiect dehotãrâre privind apro-barea organigramei ºistatului de funcþii aleSpitalului Judeþean deUrgenþã Deva;

10. Proiect de

hotãrâre privind apro-barea bugetului propriual judeþului Hunedoarape anul 2013;

11. Proiect dehotãrâre privind apro-barea bugetelor devenituri ºi cheltuieli peanul 2013 ale instituþi-ilor publice din subor-dinea ºi/sau finanþareaConsiliului JudeþeanHunedoara;

12. Proiect dehotãrâre privind apro-barea bugetelor devenituri ºi cheltuieli peanul 2013 ale soci-etãþilor comerciale lacare judeþul Hunedoaraare calitatea deacþionar unic saumajoritar;

13. Proiect dehotãrâre privind apro-barea bugetelor devenituri ºi cheltuieli peanul 2013 ale spi-talelor publice deinteres judeþean;

14. Proiect dehotãrâre privind apro-barea cuantumului alo-caþiei de hranã pentruconsumurile colec-tive din centrelerezidenþiale dincadrul DirecþieiGenerale deAsistenþã Socialãºi ProtecþiaCopiluluiHunedoara;

15. Proiect de

hotãrâre privind apro-barea cuantumului alo-caþiei de hranã pentruconsumurile colectivedin cadrul Unitãþii deAsistenþã Medico-Socialã Baia de Criº;

16. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Convenþiei decolaborare dintreDirecþia Generalã deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara ºi ConsiliulLocal al Comunei Pui;

17. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Convenþiei decolaborare dintreDirecþia Generalã deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara ºi AsociaþiaMisionarã Umanitarã”Glasul Penticostalilor”Lupeni;

18. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Convenþiei decolaborare dintreDirecþia Generalã deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara ºi AsociaþiaUmanitarã ”Casa decopii” Lupeni;

19. Proiect dehotãrâre privind apro-barea rezultatului finalal evaluãrii anuale amanagerilor unor insti-tuþii publice de culturãdin subordineaConsiliului JudeþeanHunedoara pentruactivitatea desfãºuratãîn anul 2012;

20. Proiect dehotãrâre privind sta-bilirea modului de

administrare a unorimobile aparþinânddomeniului public aljudeþului Hunedoara;

21. Proiect dehotãrâre privindatribuirea unor licenþede traseu pentru efec-tuarea serviciului detransport publicjudeþean de persoaneprin curse regulatespeciale;

22. Proiect dehotãrâre privind apro-barea Programului delucrãri de întreþinere ºireparaþii drumuri ºipoduri judeþene peanul 2013;

23. Proiect dehotãrâre privind înfi-inþarea SocietãþiiComerciale ADMIS-ERV HunedoaraS.R.L.;

24. Proiect dehotãrâre privind modi-ficarea componenþeiConsiliului deAdministraþie alMuzeului CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 201310 Diverse

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

HOROSCOP

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi dificile, pentru cã vãlipseºte simþul practic. Ar fi binesã nu luaþi nici o iniþiativã la ser-viciu sau în afaceri. S-ar putea sãnu fiþi prea inspirat.

Primiþi o sumã importantã de lao persoanã mai în vârstã dinfamilie ºi începeþi sã vã faceþiplanuri. Ar fi bine sã nu vã prip-iþi, pentru cã vã lipseºte simþulpractic ºi s-ar putea sã suferiþi uneºec. Consultaþi-vã cupartenerul de viaþã.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz,motiv pentru care s-ar putea sãnu vã faceþi înþeles prea uºor.Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþisã cumpãraþi ceva de valoare, nuîncercaþi sã-i faceþi parteneruluide viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vãînainte de a da banii!

Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu dacã nureuºiþi sã vã concentraþi. Nu vãamestecaþi în bârfele celor dinjur, pentru cã mai târziu riscaþi sãaveþi discuþii. Dupã-amiazã vãreveniþi. Nu este exclus sã petre-ceþi o searã romanticã.

Deºi vã simþiþi în formã, s-arputea sã descoperiþi cã nu preaaveþi spor ºi cã nu vã reuºeºtemai nimic. Astãzi nu prea sunteþirealist. Nu forþaþi lucrurile, pen-tru cã riscaþi sã provocaþi discuþiiaprinse.

Aveþi planuri mari, în special îndomeniul financiar, dar încã nureuºiþi sã vedeþi semne încuraja-toare. Aveþi mai multã rãbdareºi munciþi mai ordonat. Nu ar firãu, în acest sens, sã fiþi maiatent la detalii ºi sã nu vãgrãbiþi.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibilºi nu vã convine nimic. Încercaþisã depãºiþi cât mai repedeaceastã stare, pentru cã vã poateafecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþipânã mâine ambiþia de a vãimpune în faþa colegilor. Spresearã, o rudã vã dã o veste bunã.

Nu este o zi potrivitã pentru întâl-niri cu prietenii sau pentru afaceri.Sunteþi mofturos ºi nu prea aveþichef de vorbã. Amânaþi cumpãrã-turile ºi investiþiile! Existã riscul sãluaþi decizii neinspirate. Pe plansentimental, totul este în regulã.

Nu este o zi favorabilã pentruinvestiþii ºi planuri de viitor. Înschimb, relaþiile sentimentale vãoferã mari satisfacþii. Evitaþiafacerile la marginea legii, pen-tru cã riscaþi sã aveþi probleme!

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã aveþi dificultãþi de comu-nicare. Nici intuiþia nu vã ajutãdin cale afarã, aºa cã ar fi binesã nu mergeþi la risc. Nu negli-jaþi odihna. Chiar trebuie sã vãreîncãrcaþi bateriile.

Încercaþi sã nu vã asumaþi preamulte responsabilitãþi! Riscaþi sãnu vã iasã mare lucru. Primiþi omânã de ajutor de unde nici nuvã aºteptaþi. Spre searã, mergeþila prieteni ºi uitaþi de toate prob-lemele de peste zi.

În prima parte a zilei sunteþi con-fuz ºi indispus. Nu vã asumaþiriscuri, pentru cã ºansele dereuºitã sunt minime. Dacã aveþiocazia sã vã relaxaþi într-un felsau altul, nu staþi pe gânduri! Arfi bine sã vã menajaþi sãnãtatea.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

PREªEDINTE,Mircea Ioan

MOLOÞ

Covocator

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Martie 2013 Actualitate 11

Reporter: Sunteþipãrinte ºi lider deopinie, implicat profe-sional ºi social înmulte domenii, ce nuse cunoaºte este cã vãimplicaþi major înfenomenul vizibil, vio-lenþa în ºcoli.Realitate sau cazuriizolate?

Dr. Octavian Popescu:Ca pãrinte ºi profesorasociat, Preºedinte alComitetului de Pãrinþidintr-un colegiu cutradiþie ºi rezultateremarcabile, cu copii ºipãrinþi cu reale pro-bleme sociale, amînvãþat cã veriga realãîntre ºcoalã ºi pãrinþi,ºcoalã ºi elev, elev ºipãrinþi este foarte fra-gilã. Nu numai eleviisunt dezorientaþi deviaþa lor zilnicã, ci ºipãrinþii sunt într-o marecumpãnã. ªcoala este ºise doreºte echilibrulacestor factori. Iniþiativapãrinþilor conºtienþi deviitorul copiilor lor audemarat o campanie destopare a violenþelorgenerate uneori chiar decopiii lor. Forþele socialeºi materialele care pro-duc convulsii psihice,emoþionale majore,derutã ºi în ultimul rândîn abandon ºcolar. Acestaspect este cel mai grav,pentru cã norma didac-ticã se face cu elevii laore, în ºcoalã, în acti-

vitãþi extraºcolare.Reporter: Efectiv,

ce faceþi ca sã schim-baþi obþiunea elevuluisã aleagã ºcoala ºi nuabandonul?

Dr. Octavian Popescu:Nu vreau sã mã refer lapractica didacticã sau lanenumãratele mãsuricare se iau la nivelulºcolilor, ci la faptul cãeste greu, foarte greu,sã implementezi noþiuniºi mãsuri care vin pelinie directã de laforurile ºcolare supe-rioare, care sunt bune,dar puþin rupte de reali-tatea „strãzii”.Abandonul ºcolar revineexclusiv ca o obþiunenefericitã a pãrinþilor,care nu se implicã majorîn destinul copiilor. Dela începutul anuluiºcolar am efectuat celpuþin 4 acþiuni deredresare a interesuluielevului pentru primeleore, ºtiind faptul cã ora8 este o orã cu prob-leme de tranziþie ºiadaptare. La nivelulconducerii ColegiuluiTehnic „DimitrieLeonida” a fost ºi este opreocupare majorã cuimplicarea tuturorcadrelor profesorale,pãrinþi ºi chiar elevi vo-luntari, prezentareaunor tematici ce cuprindun spectru larg de dez-bateri de la consumul dedroguri, violenþã, absen-

teism, abandon ºcolar,consiliere psihologicã,tot, absolut tot, esteluat în calcul. Dureroseste, conºtientizãm ele-vul ºi dãm de nepãsareapãrinþilor.

Reporter: Adicã?Dr. Octavian Popescu:

Sã ne înþelegem,Colegiul Tehnic„Dimitrie Leonida” esteºi va fi cu profil ºiimpact profesional ºisocial enorm. Numaicine nu cunoaºte sis-temul nu conºtien-tizeazã ce efort imensfac profesorii ºi condu-cerea colegiului pentruclimatul ºcolar prietenosºi eficient de a ºcolarizaaproape 1600 de elevi,deci, un profil greu. Sãfaci ºcoalã ºi educaþieconcomitent nu este ojoacã, sã fi ºi tatã ºimamã pentru aceºticopii este un efortremarcabil. Gândiþi-vãnumai la situaþia copi-ilor monoparentali,celor a cãror pãrinþisunt plecaþi în strãinã-tate, a celor crescuþi debunici, rude sau pri-eteni. Se gândeºte cine-va la ce presiuni suntsupuºi profesorii care auîn clasã aceºti copii? Segândeºte cineva la copiiiabuzaþi acasã, mulþiflãmânzi, mulþi cu pro-bleme de sãnãtate? Toþiaceºti factori duc ºi rea-duc în prim plan vio-lenþa vizibilã sau mas-catã. Eu nu sunt psi-holog, dar emoþiasocialã a acestor copiieste imensã. Eireacþioneazã instinctiv,fãrã jumãtãþi de mãsurã.

Reporter: Cum esteîn alte ºcoli din ValeaJiului, ce credeþi?

Dr. Octavian Popescu:

Bãnuiesc cã la nivelultuturor ºcolilor esteaceeaºi situaþie. Unelelicee cu „fiþe” vor impri-ma superioritatea falsãuneori, cã acolo ºinumai acolo se faceºcoalã. Fals. Sigur, esteo diferenþã de calitate,dar în mod clar ºi fãrãechivoc, calitatea o dautoþi copii. Nu mã faceþisã-mi expun pãrereacare o am despre liceelecu „fiþe”, unde elevii lorlipsesc ºi ei la primaorã, pentru cã sunt la ocafea, ºi cu falsãpudoare nu recunoscacest lucru. Copiii suntcopii indiferent cât demult aparþin unoeentitãþi ºcolare.

Reporter: Aþi fãcutde curând niºte con-troale prin baruri, acui aparþine ideea?

Dr. Octavian Popescu:Mãsura vine ca oîntâmpinare la dorinþacolegiului ºi a pãrinþilorde a stopa absenteismulîn ºcoalã. Surprinzãtorsau nu, prezenþa elevilorîn aceste unitãþi nu esteo exclusivitate nomi-nalã, nici nu o sã daunumele liceelorfruntaºe, dar vã asigurcã cei mai puþini au fostde la Colegiul Tehnic„Dimitrie Leonida”.

Reporter: Cum stãmcu prevenþia ºi nivelul

de informaþie în acþiu-nile „droguri”,„tutun”, „abandonºcolar”?

Dr. Octavian Popescu:Violenþa în ºcoli este orealitate. Ce vedem ºiauzim zilnic este tul-burãtor pentru oricepãrinte. Copiii sunt lavârsta cea mai vulnera-bilã. Ei cautã un sprijin,o îndrumare, oînþelegere. Uneori oprimesc de la ºcoalã,alteori de pe stradã,depinde de capacitatealor de a se corecta dinmers ºi de a corecta dinmers neajunsurile soci-etãþii în care trãiesc. Dinpãcate tematica ºcolarã,chiar ºi la nivel de liceunu prevede o educaþiesocialã, medicalã saupsihologicã. Sunt multede spus. Fãrã o colabo-rare bunã, ºcoalã –pãrinte ºi copil –pãrinte, nimeni nupoate sã facã totul pen-tru viitorul lor. Punctualfiecare caz este individu-alizat ºi redresat în con-cordanþã cu intereselesuperioare a copiilornoºtri. Eu aº maiadaugã cã tre-buie sã maiþinem cont ºide interesulprofesorilor,de rolul lormajor în for-

marea copiilor noºtri.Reporter: Ce vreþi

sã transmiteþi prinacest mesaj?

Dr. Octavian Popescu:Parafrazând un celebruscriitor al secolului XX,„Nicio crimã nu se faceîn bibliotecã, ci în dis-cotecã”. Vrem sãîndrumãm copiii noºtrisã înveþe sã intre maimult în biblioteci, sãaprecieze mai mult ocarte ºi sã înveþe pentruei, nu pentru note.Cultura nu este uºoarã,uneori este o povarã, deaceea vrem sã fie efi-cientã, numai ºcoalapoate sã ofere aceastãîndrumare. Copii,învãþaþi!

Vã mulþumesc cãam avut ocazia sã vã

spun ceva ºidespreºcoalã,nunumaidespreviolenþadin mân-

careanoastrã.

Violenþa în ºcoli

V iolenþa în ºcoli reprezintã o realitate sau doar cazuri izolate în

ºcolile din Valea Jiului? Un subiectextrem de delicat la care încercãm sãgãsim un rãspuns într-un interviu cu dr.Octavian Popescu, preºedinteleComitetului de Pãrinþi.

Mircea NISTOR

„Între noi ºi reprezentanþiihundoreni ai asistenþei socialeexistã un protocol încheiat, aºacã, Universitatea din Petroºani,alãturi de studenþii de la spe-cializarea aceasta ºi cadreledidactice, a organizat acesteveniment, cu ocazia ZileiAsistenþilor Sociali. Suntemmândri cã am putut organiza oastfel de manifestare, beneficãpentru toatã lumea ºi, în spe-cial, pentru studenþii noºtri,

care au luat parte activã larealizarea acestei acþiuni”, a

declarat lector univ. dr. MihaelaSchmidt, prodecanul Facultãþii

de ªtiinþe din cadrulUniversitãþii din Petroºani.

„Vã felicit pentru aceastãiniþiativã. Noi, în Valea Jiului,ne dorim ca munca asistenþilorsociali sã se desfãºoare la unnivel cât mai înalt. Pe viitor,veþi avea sprijinul nostru, pen-tru cã ºtim cu câte probleme vãconfruntaþi. Eu vã muþumescpentru cã existaþi”, a spusTiberiu Iacob – Ridzi, primarul

municipiului Petroºani. Þinând cont de faptul cã în

acest an instituþia deînvãþãmânt superior din ValeaJiului împlineºte 65 de ani dela data înfiinþãrii, în 2013, aicise vor derula mai multe mani-festãri. Printre acestea senumãrã un work – shop (înluna aprilie) sau celebrarea ZileiEconomistului (în toamnã).

Dezbatere pe tema asistenþei sociale

B iblioteca Universitãþii din Petroºani a gãzduit o conferinþã de presã cutema „Asistenþa Socialã – Realizãri ºi Perspective”. La acþiune au fost

prezenþi studenþii respectivei specializãri din cadrul instituþiei deînvãþãmânt superior din Valea Jiului, reprezentanþii Structurii TeritorialeHunedoara a Colegiului Naþional al Asistenþilor Sociali, edilii locali ºi,bineînþeles, reprezentanþii universitãþii.

Maximilian GÂNJU

O legãturã de leurdã cu carenu se poate face decât cel multo salatã se vinde cu un leu lapiaþã, însã doar pentru cã esterarã. Pânã sã iasã din belºug înpãduri mai trebuie sã treacãmãcar o sãptãmânã ºi doardacã se mai încãlzeºte. La feleste ºi cu urzicile spun cei care

au ieºit pe frig ºi ninsoare lacules de trufandale. „Urzicilesunt mai dese, leurda e puþinãºi se cere bine. Nu se adunãmulþi bani dar tot faci cevadacã umbli o zi întreagã.Cerere este mare pentru cãsuntem în Postul Paºtelui ºi maisunt ºi cei care fac curã dedetoxifiere ori sunt vege-tarieni”, spune Adrian (42 de

ani), unul dintre culegãtorii careau ajuns cu trufandale la tara-bele din Piaþa Centralã dinPetroºani. Defileul Jiului estepreferatul culegãtorilor de urziciºi leurdã dar ºi pãdurile de lapoalele Parângului ori din ÞaraHaþegului. „De la Baru Mare în

jos cãtre Haþeg s-a fãcut ºi leur-da dar ºi urzicile. Vremea e maiblândã acolo”, mai spuneAdrian.

„Leurda este cerutã mai alesprimãvara pentru cã cei maimulþi oameni ºtiu doar cã e undetoxifiant. Este mai mult de

atât ºi nimeni nueste oprit sã-ºiculeagã frunze,flori ºi chiar rãdãci-ni pentru cã, deºi

puþini ºtiu, leurda se poate con-suma mai tot timpul anului”,spune ºi Alin, unul dintre ceicare cunosc proprietãþile mirac-uloase ale leurdei. Leurda estefolositã în bucãtãrie dar,neputând fi cultivatã, nu esteuºor de gãsit ca alte plante.Leurda este adesea folositã înalimentaþie mai ales în þãriledin vestul Europei ºi are propri-etãþi curative dar ºi acþiune pu-ternic antibacterianã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Martie 201312 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Parcul NaþionalRetezat, obiectiv foarteimportant pentru întrea-ga planetã, iniþial avea osuprafaþã de 100 de kilo-metri pãtraþi, în arealulsãu fiind incluse pãdurisemivirgine, peisajealpine, cãldãri ºi lacuri

glaciare, pãºuni ºi speciivaloroase de plante ºianimale. Demersurilepentru înfiinþarea PNRau fost fãcute, încã din1923, de savantul EmilRacoviþã ºi de profesorulAlexandru Borza, direc-torul Grãdinii Botanicedin Cluj-Napoca. Dinanul 1979, Retezatul

este declarat Rezervaþie aBiosferei, pe o suprafaþãde 20.000 de hectare,de cãtre ComitetulUnesco, la sesiuneaConsiliului Internaþionalde Coordonare aProgramului Om-Biosferã, ce a avut loc laParis. Actuala suprafaþã aParcului NaþionalRetezat, de 38.047hectare, a fost stabilitãprin lege de ParlamentulRomâniei, în anul 2000.

„Retezatul este renu-

mit prin diversitateafloristicã, adãpostind înjur de 1186 specii deplante superioare, dintrecare peste 260 speciiendemice ºi rare, caretrãiesc numai aici. Dintreacestea, în zona alpinã,pot fi admirate 5 speciide genþianã, precum ºifloarea de colþ.Jneapãnul - specie prote-jatã în România - apãrãpantele abrupte aleRetezatului, iar zâmbrul/cel mai vechi arbore

conifer apare în grupemai mari ºi mai com-pacte decât în altemasive”, spuneaureprezentanþii PNR.

Retezatul numãrãpeste 80 de lacuri, întrecare Bucura- cu osuprafaþã de 8,86hectare - este cel maiîntins dintre ele, iarZãnoaga are cea maimare adâncime, 29 demetri. În prezent,pãdurile din Retezataparþin în cea mai mare

parte statului român,fiind administrate deRegia Naþionalã aPãdurilor, prin DirecþiaSilvicã Deva-OcoaleleSilvice Retezat, Pui ºiLupeni. O micã parte dinfondul forestier aparþineunor composesorate.Pajiºtile din Retezat aufost date de cãtre stat înfolosinþa a 23 de sateaparþinând de 8 comunedin judeþele Hunedoara ºiAlba.

PPaarrccuull NNaaþþ iioonnaall RReetteezzaattaanniivveerrsseeaazzãã

7788 ddee aanniiP arcul Naþional Retezat, primul de

acest fel din istoria României,împlineºte 78 de ani de la înfiinþare.

Cutreierã pãdurile dupã trufandale

Z eci de culegãtori de urzici ºi leurdã bat lapas pãdurile din Valea Jiului ºi Þara

Haþegului. Cei mai mulþi vor sã facã un ban depe urma trufandalelor.

T rupa LalaBand se va

afla pe scena Caseide Culturã IonDulãmiþã dinPetroºani, chiar înaceastã searã.

Tinerii vor face unspectacol în cadrul unuiturneu naþional, iar cuaceastã ocazie vor avea ºi

o întâlnire cu fanii.„Spectacolul va începe laora 19:00 pentru ceicare au achiziþionat biletecu 80 de lei, iar pentrucei cu biletele VIP, de150 de lei, programul vaîncepe la ora 17:00,când se vor întâlni cumembrii trupei Lala Bandîn club 3D Stage, pentruo ºedinþã foto, discuþii ºiautografe”, a declaratMia Albescu, director

Casa de Culturã IonDulãmiþã Petroºani.

Biletele încã se potachiziþiona de la sediulCasei de Culturã pe totparcursul zilei de astãzi.Din pãcate, însã, un altspectacol care trebuia sãaibã loc tot la Casa deCulturã Ion Dulãmiþã dinPetroºani, s-a anulat dincauzã cã nu s-au vândutsuficiente bilete.

Este vorba de specta-colul lui Tudor Gheorghe,Ce-am avut ºi ce-am pier-dut, pe versuri de MarinSorescu. “ Spectacolul

s-a amânat pentru cã nus-au vândut biletele, darvom încerca sã-l orga-nizãm în toamna acestuian”, a mai spus MiaAlbescu. Pe parcursulultimelor luni, pe scenaCasei de Culturã dinPetroºani au evoluat înspectacole nume mari aleteatrului românesc ºiartiºti excepþionali, pre-cum Florin Piersic, MaiaMorgenstern sau TudorGheorghe.

LuizaANDRONACHE

În aceastã searã continuã seria spectacolelor de excepþie la Casei de

Culturã din Petroºani

cvj nr. 334, luni 25 martie 2013

Documents