cvj nr 1145, vineri15 iulie

A nchetatorii îlcerceteazã pe

Daniel Ovidiu Pleºcanpentru cã a lovit unpoliþist aflat pe o terasãdin Petroºani, marþinoapte, în urma unuiconflict spontan. Tânãrulde 26 de ani a susþinutîn apãrarea sa cã nu l-alovit pe omul legii.

Cert este cã poliþistul aajuns la Spitalul deUrgenþã Petroºani, dupãaltercaþie, unde a primit

îngrijiri medicale, însã nu a rãmas internat. Fiul fostului consilier judeþeannu are voie sã pãrãseascãlocalitatea de domiciliufãrã încuviinþarea procuro-rilor ori a instanþei de jude-catã ºi este cercetat penalpentru loviri ºi alte violenþe, tulburarea liniºtiiºi ordinii publice dar ºi distrugere.

Daniel Ovidiu Pleºcan a fost ridicat de acasã,miercuri, de poliþiºti dincadrul Serviciului AcþiuniSpeciale al IPJ Hunedoara

ºi reþinut pentru 24 deore. Nu doar Pleºcan estecercetat în acest dosar ci ºi un alt tânãr care se aflala masã cu fiul fostuluiconsilier judeþean ºi care aavut implicare în scandal.

Incidentul a fost surprinsde camerele de supraveghe-re aflate în zona centruluicivic, iar imaginile au intratîn posesia anchetatorilor.Acestea, chiar dacã nu suntde cea mai bunã calitate,surprind momentul conflic-tului. Poliþiºtii ºi procuroriidin cadrul Parchetului de pe

lângã Judecãtoria Petroºanivor trebui sã stabileascã cuexactitate participareafiecãreia dintre pãrþi la scan-dalul care a terifiat trecãtoriiaflaþi la acea orã în centrulcivic. Daniel Ovidiu Pleºcana fost dus în faþa judecãtoru-lui de drepturi ºi libertãþi,ieri, iar în urma ºedinþei dejudecatã, magistraþii au deciscã solicitarea procurorilorprivind arestarea preventivã

pentru o perioadã de 30 dezile nu se justificã.

Totodatã, judecãtorii dinPetroºani au mai decis cãPleºcan nu poate fi lãsatliber ºi va fi cercetat subcontrol judiciar pe operioadã de 60 de zile.

În caz cã este nemulþumit,tânãrul poate ataca soluþiaJudecãtoriei Petroºani, la felºi procurorul de caz.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1145

Vineri, 15 Iulie 2016

S unt zeci de oameni în funcþii de conducere, care au salarii uriaºe ºi au îndeplinitdemult condiþiile de pensionare, sau sunt în pragul pensiei. Sindicaliºti,

directori ºi foºti directori sunt acum mutaþi, ca ºi inginerii de pe un post pe altul,doar-doar nu vor fi concediaþi, deºi ar fi trebuit sã iasã la pensie de mai mult timp,doar ca sã mai stea, în timp ce oamenii care lucreazã la front, sau în producþia deenergie sunt acum puºi pe listele de disponibilizare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sindicatele denunþãpresiuni ºi nedreptãþi

în CEHFlorin Danciu a

fost transportat cuelicopterul SMURDla Spitalul judeþeandin Craiova în staregravã. Potrivit celor de la unitateamedicalã, iniþial bãrbatul a fost inter-nat pe secþia dechirurgie toracicã,iar mai apoi acestaa fost transferat pesecþia de reanimarea spitalului.

“E stabilizat, sefac toate eforturilesã fie bine”, au

spus cei de laSpitalul Judeþeandin Craiova.

Bãrbatul, învârstã de 38 de ani,a cãzut de la oînãlþime de aproape5 metri în timp ceefectua lucrãri deîntreþinere la o rolãde ghidare. Acestaa fost transportat laSpitalul JudeþeanCraiova cu multipletraumatisme, dar ºicu leziuni interne.

Monika BACIUMonika BACIU

Angajatul din Parâng,ÎN STARE GRAVÃ

B ãrbatul care în urmã cu câtevazile a cãzut de la înãlþime în

timp ce efectua lucrãri deîntreþinere la o rolã de ghidare ainstalaþiei pe cablu din masivulParâng este în stare gravã.

Control judiciar, mãsura impusã demagistraþi în cazul Pleºcan

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Iulie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.30 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei- Fleicã porc - 12.90 lei- Carne tocatã - 12.00 lei- Cotlet porc cu os - 14.50 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHIConsultaþii ORL Audiometrie

tonalã & vocalã Protezãri auditive - Dr. PREDA MIHAI -

Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion

Dulãmiþã” Petroºani închiriazãspaþii pentru diferite activitãþi.

Informaþii la numãrul de telefon0731.254.100

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃPetroºani, Telefon 0728890014

“Nu prea avem ceculege. Abia dacã amadunat cât sã punem în 2-3 caserole. Suntpuþine afine sau ciuperci. E foarte greu.Vremea rea ne-a lãsatfãrã bani”, ne spuneunul dintre vânzãtorii defructe de pãdure din

piaþa din Petroºani. Dacã anii trecuþi,

aceºþi cutreierãtorifãceau bani frumoºi depe urma rodului pãmântului, acum seplâng cã nu au ce vinde.

“Anii trecuþi fãceambani frumoºi într-o sin-gurã zi, iar acum, dupãgrindina aia, veniturile s-au redus foarte mult.În câteva sãptãmâni amvândut cât anul trecutîntr-o zi. O sã murim defoame”, ne spuneacelaºi vânzãtor.

Nici recolta de ciu-perci nu este bogatã.Cãldura din ultimele zileºi lipsa precipitaþilor adiminuat drastic acesteculturi.

“Nu îs ciuperci. Anultrecut culegeam câtevalãdiþe pline într-o sin-gurã zi, iar acum abiaam umplut jumãtate delãdiþã. Cele mai cãutateciuperci sunt gãlbiorii,dar noi nu am preagãsit de niciun fel”, nespune o femeie.

Oamenii se tem cãdin cauza fenomenelorextreme nu vor aveabani nici mãcar pentrua supravieþui. Totodatã,valorificarea fructelor depãdure se face prepon-derent pe piaþa externã,în baza contractelorîncheiate de direcþiile silvice direct cupartenerii externi sauprin parteneri tradiþio-nali, care în fiecare anasigura livrarea produselor cãtre consumatori externi.

Fructele de pãdurese valorifica, în cea maimare parte, în starerefrigeratã, congelatã (încazul direcþiilor silvicecare dispun de instalaþii

de frig), în diverseambalaje (butoaie deplastic, saci plastifiaþi,cutii de carton), preþurilevariind în funcþie detoate aceste elemente.

Reprezentanþiidirecþiilor silvice au constatat, în acest an, oscãdere a interesuluipartenerilor pentru preluarea fructelor înstare proaspãtã. Pentrueficientizarea activitãþiidirecþiilor silvice, RNPRomsilva are în vederedotarea acestora cuinstalaþii de frig pentru acongela sau refrigerafondul de marfã solicitatpe piaþa externã.


ATENÞIE LAVIPERE!P entru toþi cei care iubesc

drumeþiile reprezentanþiiDSP Hunedoara atrag atenþiacu privire la prezenþa pe teri-toriul judeþului Hunedoara, aviperei comune (v.berus), caredeþine un puternic venin.

Excursioniºtii trebuie sãcunoascã pericolul pe care îlreprezintã viperele în aceastãperioadã, modalitãþile de prevenirea atacului acestora ºi care suntprimele mãsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muºcãturã.

Muºcãturile de vipera impunefectuarea de urgenþã a unui vaccin antiviperin.

Pentru a evita muºcãtura deviperã medicii recomandã turiºtilorcâteva sfaturi de comportament încazul întâlnirii cu vipera comunã:purtaþi bocanci de munte, chiardacã temperatura ambiantã esteridicatã; efectuaþi permanent uncontrol vizual al zonei în careurmeazã sã pãºiþi; nu ridicaþi pietremari decât dupã ce, în prealabil,aþi efectuat un control vizualdedesubt, pentru a verifica dacãsunt ºerpi; dacã intraþi într-o zonãcu vegetaþie înaltã, care nu vã permite verificarea suprafeþei solului, loviþi uºor vegetaþia cu unbãþ, astfel ºarpele va fugi din calea dumneavoastrã.

Persoana muºcatã de viperãpoate muri în cinci ore, (veninulacesteia este o hemotoxinã),

hemoglobina din sânge formând,împreunã cu veninul un compusstabil, ceea ce poate duce la sufocare.

Totuºi moartea cauzatã demuºcatura unui ºarpe veninossurvine în cazuri rare, mai mult dejumãtate din muºcãturile de viperãsunt “uscate” fãrã inoculare devenin. Efectele unei muºcãturi deºarpe veninos variazã în funcþie devârstã, condiþia fizicã ºi starea desãnãtate a victimei. O muºcãturãde ºarpe poate sã afecteze victima,dar ºi pe membrii grupului, dinpunct de vedere psihic,împiedicând luarea mãsurilor necesare. Serul antiviperin pentrua trata cu promptitudine ºi cucompetenþã eventualele cazuri demuºcãturã de viperã se asigurã deunitãþile sanitare cu paturi dinjudeþ. Unitãþile sanitare care au înstoc la serviciile de urgenþã serantiviperin sunt: Spitalul Judeþeande Urgenþã Deva, SpitalulMunicipal „Dr.AlexandruSimionescu” Hunedoara, Spitalulde Urgenþã Petroºani, SpitalulMunicipal Lupeni, SpitalulMunicipal Haþeg, SpitalulMunicipal Orãºtie ºi SpitalulMunicipal Vulcan

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

“O sã murim de foame!”G rindina îi afecteazã, serios, pe culegãtorii de fructe de

pãdure ºi ciuperci. Fenomenele meteo extreme care aulovit în urmã cu aproximativ o lunã de zile Valea Jiului producºi acum efecte. Cei care pe timpul verii îºi rotunjeau veniturilede pe urma fructelor de pãdure sau a ciupercilor, acum se vãdcu buzunarele aproape goale. Grindina a distrus totul.

T one dedeºeuri s-au

adunat la barajuldin Gorj, dupãinundaþiile deluna trecutã, iarstratul de PET-uriare cel puþin 3 madâncime.

Apele au mãturatValea Jiului ºi auantrenat cu ele toateresturile din plastic ºialuviunile, iar acumapa lacului de acumu-lare de la Vãdeni, delângã Târgu Jiu esteabsolut sufocatã. Acui e vina? Doar acelor care locuiesc înValea Jiului ºi care auobiceiul de a aruncamizeriile în albiileapelor ce izvorãsc tocmai de la noi,traseul fiind princãtunele de munte,spre Defileul Jiului.Nimeni, însã, nupoate fi tras acum larãspundere pentru

dezastrul ecologic depe Jiu.

„Sancþiuni se potda, dar doar în cazulîn care omul esteprins asupra faptului,retroactiv nu se potda sancþiuni, iar euconsider din punctulmeu de vedere cãvinovaþi sunt cetãþeniicare fac depozite degunoi ilegal ºi suntînvãþaþi sã aruncegunoiul mereu, lacapetele de pod”, adeclarat AdrianaSurdu, adj al ºefuluiSistemului

Hidrotehnic Ape Jiu, în timp ceresponsabilii de leMediu spun cã estedoar treaba celor dela Apele Române.

Cei de la Gorj spuncã poluarea ar fi fostcauzatã de un depozitde deºeuri din oraºulLupeni, însã, în cele

din urmã, s-a ajuns laconcluzia cã ploileabundente nu au fãcutaltceva decât sã adunegunoiul întâlnit în caleºi sã îl poarte în apelerâului Jiu. Uriaºamasã de peturi s-aoprit la intrarea înmunicipiul Târgu Jiu,provocând un adevãrat dezastru ecologic în zonã.

Potrivit reprezen-tanþilor Hidroelectrica,în apã ar fi o cantitatede 3.000 de metricubi de peturi, iar costurile cu scoatereadeºeurilor ºi cu depozitarea la undepozit autorizatdepãºesc 250.000 de lei.

Cu toate astea,nimeni nu poate fisancþionat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Iulie 2016 Actualitate 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

Sindicaliºtii facprimele mãrturisiri,fãrã sã enumere ºiangajaþii despre carevorbesc.

„Avem semnale cã,la nivel de conducerea sucursalelor, seîncearcã deja uneletertipuri, presiuniasupra angajaþilor,combinaþii, aranja-mente, permutãrimatematice, de a salvaunele persoane de ladisponibilizare, de la

restructurare, de atrece de pe un post pe altul, fãrã a fi promovaþi prin concurs. Suntem îndiscuþii ºi, în caz contrar, de nu vom ficonfruntaþi cu listeelde restructurare, vom cere demisiileconducerilor”, a spusMihai Lorincz, lidersindical laTermocentralaParoºeni.

Sindicaliºtii spun,

de asemenea cã nuvor renunþa, în niciosituaþie, la acordareasalariilor compen-satorii pentru angajaþiicare vor fi disponibi-lizaþi. Asta pentru cã,de vineri dimineaþã,încep negociereaContractului Colectivde Muncã împreunãcu administratorul.

Nu mai puþin de107 de angajaþi de laTermocentrala Mintiavor fi concediaþi în

baza programului dereducere a cheltuie-lilor, iar abia acumîncep luptele, pentrucã foarte mulþi dintreangajaþii pe funcþii deconducere ar fi trebuitsã pãrãseascã sistemulde câþiva ani, pentru cã îndeplinesccondiþiile de pensiona-re, ori mai au puþinpânã la pensie.

„Nu mai avemnimic din CCM, nicitichete de masã, nicimasã caldã, nici transport, nici ajutorde deces, ori ajutoaresociale, pentru ceicare au accidente demuncã, zilele libereplãtite pentru eveni-mente deosebite înfamilie. Nu vomrenunþa la plãþile com-

pensatorii pentru ceicare pleacã din sistemîn programul derestructurare - disponi-bilizare, pentru cã s-arcrea un precedent,acum ºi pentru ceicare vor mai pleca înviitor”, a mai adãugatsindicalistul din Valea Jiului.

Presiunile ºi pilele,pe care sunt þinuþi ºisindicaliºtii ºi consilieriidirectorilor din CEH, îifac pe mineri ºi peenergeticieni sã serevolte, pentru cã lorli se cere sã plece ºi sãgãseascã muncitori pediverse puncte-cheie,în timp ce consilieriide toate felurile aidirectorului generalstau pe funcþii, deºi auvârsta de pensie deani buni.


M ai sunt 4 strãziîn Colonia muni-

cipiului Petroºani, carenu au acum asfalt, iarmunicipalitatea a scosla licitaþie lucrãrile.Asfaltarea propriu-zisãîncepe imediat ce va fi desmenatã firmacare va executa aceste lucrãri.

Odatã cu acestestrãzi, va ajunge asfalt pe toate zoneleprincipale ale acesteipãrþi din Petroºani.

„Pe programul deinvestiþii, strada Egalitãþiiºi Împãratul Traian aufost deja finalizate,urmeazã încã 4 strãzi:

Micu Klein, GriviþaRoºie, Gheorghe Doja ºiRadu ªapcã. Lucãrirlevor fi scoase la licitaþie ºi, în perioadaurmãtoare, vor intra înlucru”, a spus TiberiuIacob Ridizi, primarulmunicipiului Petroºani.

Lucrãrile pe acestestrãzi au fost prinse înprogramul pentruaceastã varã ºi, la final,cei care locuiesc aici voravea pentru prima datãstrada asfaltatã. Acolooamenii au avut pânãacum strãîzile pline degropi ºi noroi, darcoºmarul se va termina,imediat ce vor fi gatalucrãrile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Sindicatele denunþã presiuni ºi nedreptãþi în CEHS unt zeci de oameni în funcþii de conducere, care au salarii

uriaºe ºi au îndeplinit demult condiþiile de pensionare, sausunt în pragul pensiei. Sindicaliºti, directori ºi foºti directorisunt acum mutaþi, ca ºi inginerii de pe un post pe altul, doar-doar nu vor fi concediaþi, deºi ar fi trebuit sã iasã la pensiede mai mult timp, doar ca sã mai stea, în timp ce oamenii care lucreazã la front, sau în producþia de energie sunt acumpuºi pe listele de disponibilizare.

Indolenþa Vãii Jiului sufocã apele în judeþul Gorj

Asfaltul ajunge ºi pe ultimele strãzi dinColonia Petroºani

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Iulie 2016 Actualitate 5

Acest pian electronic,a cãrui valoare este decirca 15.000 de lei, afost donat secþiei demuzicã a ªcoliiGimnaziale IG Duca dinPetroºani.

“Mã bucur cã pianul afost achiziþionat ºi cuajutorul nostru, alAsociaþiei CasaProUrbis. Anul trecutam organizat o galã acopiilor talentaþi undeam strâns în jur de 6000de lei care au fost daþi,printr-un contract desponsorizare PrimãrieiPetroºani, iar municipali-tatea a suportat diferenþa pentru a ficumpãrat acest pian”, adeclarat EduardWersanski, preºedinteleCasei Pro Urbis.

Acum, copiii potînvãþa sã cânte ºi la un

pian de ultimã generaþie. “E un pian pe care

cei de la ªcoala deMuzicã l-au dorit foartemult. Are ºi avantaje ºidezavantaje. Aproape latoate concursurile la careei participã cântã pe unastfel de instrument ºiera mai mult decât nece-sar sã putem sã îi ajutãmsã îl achiziþioneze”, aspus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului

Petroºani. Cei mai încântaþi de

donaþia fãcutã de muni-cipalitate ºi Casa ProUrbis sunt elevii de laªcoala Gimnazialã IGDuca ºi profesorii.

“Acest pian înseamnãfoarte mult. Noi ne-amdorit întotdeauna uninstrument de calitate pecare sã se poatãdesfãºura un recital, unconcurs, orice. Copiiinoºtri talentaþi meritã uninstrument bun, egal,care sã îi punã în valoa-re. Instrumentul faceparte din ultima gene-raþie a instrumentelorelectronice, este uºor detransportat ºi putemcânta în diverse locaþii ºiputem valorifica talentulcopiilor de la ªcoala IGDuca”, a declarat Adina

Stan, profesor de pian laªcoala Gimnazialã IGDuca din Petroºani.

Existã însã o diferenþãîntre un pian clasic ºi unpian electronic. Suneteleemise de un pian electronic sunt metalice,însã acest aspect nu este neaparat un inconvenient.

“Diferenþa între unpian electronic ºi cel clasic este cã la pianulelectronic sunetul esteuºor metalic, dar la acestinstrument se simte unpic mai puþin pentru cãe din ultima generaþie deinstrumente. O proble-mã cu orice instrumentelectronic este cã dacãse ia curentul se ia ºisunetul. Sã sperãm cãnu vom avea niciodatãastfel de evenimenteneplãcute, câtã vreme peun pian clasic se aprindeo lumânare ºi instrumen-tistul continuã sã cânte”,a mai spus dacãlul.

Beneficiarii acestuipian sunt însã elevii,care deja au ºi interpre-tat mai multe arii.

“E foarte bine sã cântla acest pian, îmi placecã iese frumos sunetul.Cânt de 4 ani la pian,am luat multe premii”,ne spune Tiago Cosma,elev.

Pianul electronic acostat în jur de 15.000de lei ºi acesta faceparte dintr-o gamã superioarã. Un pian clasic poate ajunge ºi lasute de milioane de euro.


Unitatea medicalãdin vestul Vãii

Jiului s-ar fi constitutparte civilã în dosarulinstrumentat deprocurorii ParchetuluiGeneral, cu privire ladezinfectanþii comer-cializaþi de companiaHexi Pharma.

Spitalul MunicipalLupeni, conform unuiraport al MinisteruluiSãnãtãþii, a avut un con-tract cu Hexi Pharma pe

achiziþia de dezinfectanþiiar valoarea contractuluia fost de 320 de lei.

Primarul municipiuluiLupeni, CristianResmeriþã spune cã nuare informaþii legate decaz, în condiþiile în careunitatea medicalã are unmanagement care decide.

”Spitalul nu aredatorii, merge, deci nuvãd un motiv pentru carear trebui sã intervin pestemanagement. Ei ºtiu celmai bine ce au de fãcut”,a declarat edilul ºef almunicipiului Lupeni. Înacest dosar alte 279 deunitãþi de spital sunt pãrþicivile, iar prejudiciul totalcreat de Hexi Pharma seridicã la 70 de milioanede lei. În dosarul de laParchetul General estecercetatã Flori Dinu,directorul general al Hexi

Pharma, fiind acuzatã de99 de infracþiuni deînºelãciune în formã con-tinuatã, 29 de infracþiunide înºelãciune ºi partici-paþie improprie la zãdãr-nicirea combaterii bolilor,dar ºi alte persoane dincompanie. Mihai Leva,ºef de producþie la HexiPharma, este cercetatsub control judiciar pentru complicitate laparticipaþie improprie lainfracþiunea de zãdãrni-cirea combaterii bolilor,în formã continuatã. Înparalel, procurorii DNAcerceteazã activitãþi decorupþie legate de HexiPharma, în cauzã fiindcercetatã soþia lui DanCondrea ºi fratele acesteiadar ºi directorul generalal firmei, Flori Dinu.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Peste 700 de contestaþiiau fost înregistrate la

nivelul judeþuluiHunedoara, dupã afiºarearezultatelor la examenul debacalaureat. Cele mai multedintre acestea, ºi anumepeste 300 au fost la limba ºiliteratura românã.

“Din totalul celor 44.399 decontestaþii, cele mai multevizeazã lucrãri la proba scrisã deLimba ºi literatura românã:18.466. La proba obligatorie aprofilului au fost înregistrate13.430 de contestaþii, iar laproba la alegere a profilulului ºispecializãrii, 12.032 de contes-taþii. Pentru proba scrisã la

Limba ºi literatura maternã aufost depuse 471 de contestaþii.În medie, au fost contestate11% din totalul lucrãrilorelaborate la aceste probe”, aratã reprezentanþii MinisteruluiEducaþiei.

Ministerul Educaþiei anunþãcã, la nivel naþional, numãrulcontestaþiilor depuse este deordinul zecilor de mii. 44.399de contestaþii au fost depusedupã afiºarea primelor rezultateobþinute de candidaþii prezenþi laprobele scrise ale examenuluinaþional de Bacalaureat 2016din sesiunea iunie - iulie. În ceeace priveºte judeþul Hunedoara,aici numãrul celor care au con-testat notele obþinute la exame-nul maturitãþii este de peste700. mai exact, 755 de contes-taþii au fost depuse în judeþ, celemai multe, peste 300 fiind lalimba ºi literatura românã.Absolvenþii de liceu vor aflanotele finale în data de 16 iulie.


Cum se pot facelucrãri fãrã a

excava, cum pot fiidentificate anumitepierderi cu ajutorulunor camere de filmat sau cum arputea fi reparateanumite conductecu ajutorul roboþilor.

Aceste lucruri le-auaflat reprezentanþiiadministraþiilor localedin Valea Jiului, cei dela ApaServ ºi nunumai de la directorulcelei mai mari companii din MareaBritanie. În timp ce lanoi la orice spãrturã seexcaveazã, la ei totulse face cu ajutorulroboþilor ºi nu numai.

“Este un evenimentcu caracter tehnic, eorganizat de prorec-

toratul de Cercetare ºiRelaþii Internaþionalepe componenta detransfer tehnologic,mai ales în contextulacþiunilor pe care universitatea noastrãle-a iniþiat. A fost aceaîntâlnire tripartitã cuadministraþiile locale ºiîntreprinzãtorii dinVale. Acum neadresãm, în special,regiilor de apã, serviciilor de urbanismdin primãrii, ºi nunumai. E vorba de oprezentare de soluþiitehnice inovative, desoluþii moderne pentruefectuarea de lucrãriedilitare urbane sauindustriale fãrãexcavare. Este otehnologie care permite, în condiþii deeconomii de costuri,sã se realizeze lucrãri

în siguranþã ºi cu efi-cienþã mult mai marefolosindu-se tehnici deinspecþie cu camere aconductelor, de efec-tuarea reviziilor/reparaþiilor cu roboþimobili, identificareapierderilor potenþialecu generatoare de fumprin electroscanare”,a declarat prof. univ.dr. Ing. RolandMoraru, organizatorulseminarului.

La noi, în România,autoritãþile sunt reticente cu privire lautilizarea unor astfelde tehnologii modernecare ar duce ºi lascãderea costurilor.

“Domnul Evans,cãlãtorind prin þarã, asesizat o anumitã starede reþinere din acestpunct de vedere, fiindcã uneori ceea ceeste nou ne duce cugândul la costuri suplimentare, la poverisuplimentare ori rolulacestei întâlniri este de

a transmite mesajul cãnu este tocmai aºa ºide a argumenta acestmesaj. Uneorei avemo inerþie care este disproporþionatã înraport cu ceea ce permite sã evidenþiem,o analizã serioasã alucrurilor. Trebuie sãsurmontãm asemeneatipuri de abordãri”, amai spus sursa citatã.

Directorul compa-niei britanice ne-aspus de ce a alesmunicipiul Petroºanipentru a prezenta cele1001 soluþii în proce-sul “fãrã excavare”.

“Lucrez la tehnolo-gia “trenchless” ºiîncerc sã promoveztehnologia fãrã

excavare. Am alesValea Jiului pentru cãam locuit, o perioadã,în Târgu Jiu, ºi amvãzut cã tehnologiafãrã excavare nu estefolositã în România.Sunt o mulþime de factori politici de careoamenilor le este fricãsã implementezeaceastã tehnologi ºi nuau experienþa pe carenoi o avem. La nivelglobal, tehnologia fãrãexcavare este primaopþiune atunci când seapucã de sãpat, întimp ce în Româniaexcavarea este primaopþiune”, a declaratGRAHAM G. EVANS


“Populaþia ºcolarãdin judeþul Hunedoaraa cunoscut o tendinþãdescendentã generalãîntre anii 2007 ºi2014, tendinþã ce semanifestã la fiecarenivel de educaþie, maipuþin cel postliceal ºide maiºtri. Scãdereageneralã a numãruluicopiilor, elevilor ºi studenþilor corespundetendinþei judeþene descãdere a populaþiei ºide îmbãtrâniredemograficã descrisãanterior.

Cea mai dramaticãscãdere se înregis-treazã la nivelulnumãrului studenþilor,de la 6.972 în anuluniversitar 2007-2008la 3.410 în anul uni-

versitar 2014-2015.Învãþãmântul superiordin judeþul Hunedoarapregãteºte specialiºti înurmãtoarele domenii:inginerie, ºtiinþe economice, juridice ºisociale, prin interme-diul Universitãþii dinPetroºani ºi a Facultãþiide Inginerie dinHunedora (filialaUniversitãþii Tehnicedin Timiºoara).Universitatea dinPetroºani are o lungãtradiþie, funcþionând înValea Jiului începândcu anul universitar1957 – 1958”, aratãun raport al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Situaþia este similarãºi în ceea ce priveºteînvãþãmântul liceal.

Peste 400 de locuri aurãmas neocupate.

“Tendinþa descen-dentã se manifestã ºiîn ceea ce priveºtenumãrul elevilorînscriºi în învãþãmântulliceal, unde la nivelulanului ºcolar 2015-2016 au rãmas 407de locuri neocupate.Analiza ofertei educaþionale, cererii ºia proiecþiei cereriipotenþiale pe domeniide pregãtire la nivelliceal în judeþulHunedoara indicãinteresul crescut alelevilor faþã de

specializãrile dindomeniul comerþului,mecanicã, turism ºi alimentaþie ºi econo-mic. Astfel, populaþiatânãrã tinde sã se orienteze cãtredomenii cu deschideremai largã comparativcu profilul puternicindustrial al judeþului”,mai aratã cei de laCJH.

Existã ºanse ca maimulþi profesori sãrãmânãrã fãrã loc demuncã având învedere scãdereanumãrului de elevi.


VicepremierulVasile Dîncu vineîn Valea JiuluiVasile Dîncu este vineri în Valea

Jiului ºi urmeazã sã se întâl-neascã cu primarii de aici. Dîncunu este strãin de aceastã zonã,pentru ca a locuit în Petroºani ºi vasusþine o conferinþã de presã.

Potrivit lui Sorin Vasilescu,vicepreºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, vicepremierul va vorbi cualeºii locali despre deszvoltarea Vãii Jiului.

„Vicepremierul Vasile Dîncu se vaîntîlni cu reprezentanþi al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºi cu primarii dinzonã. Principala temã de discuþii va filegatã de atragerea investitorilor spreoraºele Vãii Jiului ºi posibilitãþle reale”,a spus Sorin Vasilescu, vicepreºedinteleC J Hunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Investiþie pentru talentul elevilor Tehnologii demne de secolulXXI, prezentate la Petroºani

Din ce în ce mai puþini eleviNumãrul elevilor este într-o continuã

scãdere, la nivelul judeþuluiHunedoara. Numai în cursul anului trecutºcolar au rãmas sute de locuri neocupate,iar acest lucru duce ºi la pierderealocurilor de muncã în rândul profesorilor.

Spitalul Municipal Lupeni vrea recuperareaprejudiciului produs de Hexi Pharma?

Pian de ultimã generaþie pentru elevii secþiei de muzicã a ªcoliiGimnaziale IG Duca din Petroºani. La sfârºitul anului trecut,

Casa Pro Urbis a organizat o galã a copiilor talentaþi, galã în cadrulcãreia a avut loc ºi o strângere de fonduri. Alãturi de cei de la CasaPro Urbis au venit ºi reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºanicare au completat diferenþa de bani necesarã pentru achiziþionareaunui pian de ultimã generaþie.

Peste 700 de contestaþii dupã rezultatele de la BAC

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Iulie 20166 învãþãmânt

Douã femei l-auprãdat pe un bãtrânde 81 de aniD ouã femei din Hunedoara i-au

furat unui bãtrân de 81 de ani6.400 de lei ºi un ceas. Cele douã suntacum cãutate de poliþiºti.

Bãtrânul le-a povestit poliþiºtilor cã la domiciliulsãu s-au prezentat douã femei, care i-au solicitatsã schimbe o bancnotã de 200 de lei, în douãbancnote de câte 100 de lei, cele douã femeisusþinând cã o bancnotã de 100 de lei îi vareveni bãrbatului de 81 de ani, drept pomanãpentru un vecin decedat.

Bãrbatul de 81 de ani a reclamat cã cele douãfemei au vãzut de unde acesta a scos banii deschimb, l-au condus în bucãtãrie sub pretextulnecesitãþii rostirii unei rugãciuni ºi i-au sustras dinborsetã suma de 6.400 de lei, precum ºi un ceasîn valoare de 100 lei. În cauzã a fost întocmitdosar de cercetare penalã pentru sãvârºireainfracþiunii de furt. Poliþiºtii le recomandã cetãþe-nilor sã nu permitã accesul în locuinþã persoanelornecunoscute, indiferent de pretextul invocat, dacãnu au garanþia identitãþii acestora, eventual solici-tând sprijinul unor vecini de încredere. În cazul încare aveþi suspiciuni cu privire la faptul cã aþiputea deveni victimã a infracþiunii de furt oriînºelãciune, apelaþi numãrul unic de urgenþã 112ºi solicitaþi sprijinul Poliþiei.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Iulie 2016 Actualitate 7

R eprezentanþiiDirecþiei de

Sãnãtate Publicã ajudeþului Hunedoaraavertizeazã asuprafaptului cã ieºituldin casã la oreleprânzului, cândasfaltul frige ºi aerulpare de nerespirat,este imprudenþãcuratã.

Temperaturile ridi-cate din aceastã varãpot sã determineefecte negative asuprapopulaþei, mai alespentru copii, vârstniciºi persoanelor cu diza-bilitãþi sau boli cronice(pot sã aparã lipotimii,probleme cardiace saurespiratorii).

“Atunci când termometrele aratã laumbrã peste 34 degrade Celsius, trebuiesã evitãm pe cât posibilsã ieºim afarã. Pe

strãzile cu asfalt incinsºi printre blocurile ceradiazã cãldura, chiar ºi cel mai sãnãtosorganism poate sãcedeze. Fãrã ohidratare corespunzã-toare, care sã menþinãtemperatura corpului înjur de 37 gradeCelsius, pot apãreacrampele de cãldurã,insolaþie, epuizare sauºoc hipertermic.Ministerul Sãnãtãþiirecomandã sã fieurmate sfaturilemedicilor ºi sã evite, pecât posibil, expunereaprelungitã la soareîntre orele 11 ºi 18”,aratã Mona Radu,

director executiv DSP. În perioadele de

caniculã medicii reco-mandã consumul zilnicde lichide (între 1,5 – 2litri de lichide), fãrã aaºtepta sã aparã senza-þia de sete. Este nece-sar un pahar de apã(sau echivalentul aces-tuia) la fiecare 15 – 20de minute. Nu trebuieconsumat alcool (inclusiv bere sau vin)deoarece acesta favo-rizeazã deshidratarea ºidiminueazã capacitateade luptã a organismuluiîmpotriva cãldurii.

Este obligatorieevitarea bãuturilor cuconþinut ridicat de

cofeinã (cafea, ceai,cola) sau de zahãr(sucuri rãcoritoare car-bogazoase) deoareceacestea sunt diuretice.Medicii ne sfãtuiesc sãconsumãm în fiecare zicât mai multe fructe ºilegume proaspete(pepene galben, roºu,prune, castraveþi, roºii)deoarece acesteaconþin o mare cantitatede apã. O dozã deiaurt produce aceeaºihidratare ca ºi unpahar de apã.

Pentru a evita ºocultermic, aparatele deaer condiþionat trebuiesetate la o temperaturãcu doar 5 grade maipuþin decât temperatu-ra de afarã. Astaînseamnã cã dacã afarãtermometrul aratã 38de grade, în interior,temperatura aparatuluide aer condiþionat trebuie sã fie de 32-33grade Celsius.


"Sã nu ne ferim sãluãm modele de procesesau de lucruri care mergbine, fie cã sunt ale altorþãri, fie ale mediului pri-vat. Eu nu am vãzut astãziun angajat al unui serviciude achiziþii publice dincadrul unei primãrii sauinstituþii publice care sãschimbe slujba la fiecaretrei ani. Întrebaþi, vã rog,în multinaþionale, în oricesocietãþi mari care auniºte reguli foarte clare debusiness ºi o sã vedeþi cãla serviciul de achiziþii esteobligaþie a oricãrui auditca cei din achiziþii sã seschimbe maximum o datãla trei ani sau, dacã nu iesdin serviciul achiziþii,mãcar schimbã familia de produse cu care aulegãturã. De ce? Pentrucã se creeazã inerent niºte relaþii personale întreachizitor ºi vânzãtor.Implicit, vrem sau nuvrem, ele existã ºi trebuierupte", a declarat Borc, în

cadrul unei dezbateri pemarginea proiectuluiStrategiei NaþionaleAnticorupþie, organizatãde Ministerul Justiþiei.

Pe de altã parte,vicepremierul susþine cã administraþia publicãtrebuie lãsatã sã îºi ia propriile decizii de business, iar o astfel dedecizie trebuie analizatãcu multã grijã, pentru cãnu orice decizie proastãde business este neapãratºi ilegalã.

Agerpres

R omânii se aºteaptãla scãderea

ºomajului ºi la majorareaveniturilor, ca urmare acreºterii economice, darnu îºi pot permite bunuride valoare ºi achiziþiiscumpe, conform unuistudiu realizat de o companie de cercetare.

În România, întrimestrul al doilea, perspectiva economicãgeneralã a înregistrat ocreºtere minimã (+0,9puncte), pânã la nivelul de4,2 puncte în luna iunie.Indicatorul a urcat doar cu puþin peste media petermen lung, de 0 puncte.Reticenþa de a cheltui contrasteazã puternic cucreºterea economicã susþinutã înregistratã înultimii ani, aratã rezultatelestudiului GfK 'Climatul deConsum în Europa' valabilepentru trimestrul al doileadin 2016.

Aºteptãrile românilorprivind veniturile au scãzutuºor în al doilea trimestru,cu 3 puncte, pânã lanivelul de 18,5 puncte.Acest indicator rãmânetotuºi la un nivel destul debun. Predilecþia spre con-sum în luna iunie a fost de3,4 puncte (-0,1 puncte),de asemenea, doar cupuþin peste media pe termen lung. Venitulneconsumat ºi economiilesunt încã la un nivel nesa-tisfãcãtor, dar venitul estesuficient pentru acoperireacheltuielilor zilnice.Consumatorii români încãnu îºi pot permite bunuride valoare ºi achiziþiiscumpe. ReprezentanþiiGfK spun cã, pe parcursulanului, se aºteaptã, totuºi,la o creºtere de încã 15puncte. În luna aprilie, indicatorul a atins cel mairidicat nivel din august2008, cu 5 puncte.

Agerpres

C onsiliul Concurenþeiatrage atenþia asupra

impactului pe care l-ar puteaavea închiderea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Potrivit raportului ConsiliuluiConcurenþei, în judeþ arcreºte rata ºomajului, dar unalt factor care ar avea desuferit ar fi ºi populaþia racordatã, încã, la sistemulcentralizat de termoficare.

Complexul EnergeticHunedoara (CEH) este un pro-ducãtor de energie electricã ºitermicã de stat, cu sediul înPetroºani. CEH are o cotã depiaþã de aproximativ 5 % pepiaþa româneascã a produceriide energie electricã, fiind singu-

rul producãtor important deenergie electricã în centrul ºinord-vestul României.

“CEH este cea mai marecompanie din judeþulHunedoara ºi încetarea activitãþii acesteia ar duce la o

creºtere a ratei ºomajului înzona. Societatea este singurasursã de cãldurã pentrumunicipiul Deva ºi oraºele situate în zona Vãii Jiului. O încetare a activitãþii sale arafecta obligaþia de serviciu public de furnizare a cãlduriicãtre gospodãriile populaþieicare îi sunt încredinþate în modoficial. CEH utilizeazã cãrbune-le greu pentru a produceenergie electricã ºi, de aseme-nea, cogenereazã cãldurã pentru oraºele din jur”, aratãcei de la Consiliul Concurenþeiîn raportul pe anul 2015.

Nici la aceastã orã nu se ºtiedacã cei din Valea Jiului ºi ceidin Deva vor avea cãldurã laiarnã. În toamnã existã riscul caambele termocentrale sã fieoprite, iar asta ar atrage dupãsine ºi sistarea furnizãrii agentului termic ºi nu numai.


Câþiva deþinuþi de laPenitenciarul Bârcea Mareau refuzat hranaM ai mulþi deþinuþi aflaþi în centrul de

la Hunedoara, ieri dimineaþã, aurefuzat hrana.

Aceºtia s-au raliat protestelor derulate în maimulte penitenciare din þarã iar conformAdministraþiei Naþionale a Penitenciarelor, încentrul de detenþie Bârcea Mare-Hunedoara,ºase deþinuþi au refuzat hrana primitã dimineaþã.În toatã þara, sute de deþinuþi din aproape 20 depenitenciare au refuzat hrana, iar ieri ºi alte

câteva persoane protesteau la PenitenciarulBotoºani pe acoperiºul curþii de plimbare, întimp ce alþii se manifestau zgomotos, lovind grilajele camerelor.

Potrivit ANP, la Mãrgineni au fost incendiatesaltelele dintr-o camerã, fãrã sã fie înregistratevictime, iar deþinuþii unei alte camere de cazareau aruncat cu obiecte de mici dimensiuni înangajaþii unitãþii. De asemenea, deþinuþii de laPenitenciarul Bacãu au incendiat materiale textile ºi au lovit gratiile de la ferestre, fiind alarmat personalul unitãþii ºi solicitat sprijinulstructurilor locale ale Ministerului AfacerilorInterne. Puºcãriaºii protesteazã de mai multe zile fiind nemulþumiþi de condiþiile de detenþie orialte aspecte.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Consiliul Concurenþei atrageatenþia asupra închiderii CEH

Românii se aºteaptã la scãdereaºomajului ºi la majorarea veniturilor

Nu vã expuneþi la soare la orele amiezii!

Angajaþii care lucreazã ladepartamentele de achiziþii îninstituþii publice ar trebui sãse schimbe odatã la 3 ani

A ngajaþii din instituþiile publice care lucreazã laserviciul achiziþii ar trebui sã se schimbe odatã

la trei ani, pe modelul din multinaþionale, pentru anu dezvolta relaþii personale cu furnizorii cu carelucreazã, susþine vicepremierul Costin Borc.

S e ºtie, aiurealanumitã Liga I

începe pe 22 iulie 2016 ºi va dura pâna pe 4 martie 2017, acestafiind campionatul regu-lar. Apoi vin meciurileplay-off în perioada 11 martie- 4 iunie 2017.

Dar balamucul estepregãtit încã din acest an.Deºi s-au stabilit etapele,Rapid Bucureºti va aflaexact cu 24 de ore înainteajocului cu F.C Botoºani (peteren propriu) dacã eadmisã sau nu!?

Curtea de Apel va da

verdictul, insolvenþã sau faliment, în cazul ultimeivariante, ACS PoliTimºoara (retrogradatã dedrept) îi va lua locul, dar ºi ea cu mari probleme:lotul subþiat, cu o penalizarede 14 puncte, Timiºoara e condamnatã din start laretrogradare!

U.T.A emite ºi ea pretenþii argumentând lipsaoricãror litigii ºi faptul cã a

participat la baraj. Cert este cã având datorii

de 4,5 milioane de euro,Rapidul este condamnatã.Aºadar, începe campionatulLigii I, dar nu se ºtie cucine!

Interesant startul în prima etapa cu dulelul european Steaua – C.S.M.S Iaºi, dar ºi Astra- Dinamo, Pandurii-C.S.U. Craiova.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 Iulie 20168 Sport

Toatã lumea sebucurã de vacanþã, decaniculã de serialeturceºti ori pliante colorate care te trimitîn cele mai exotice

locuri de pe planetã.Plajele sunt pline depoponeþe bombate cesorb cocktailuri plinede chimicale ºi culoare.Feerie naþionalã, de

mai încoace ºi încolo!Doar fotbalul de pe

meleagurile noastrelâncezeºte. Adicã? Cuoricine încerci sã ieivreun contact pe temaasta, auzi inevitabilacelaºi rãspuns: jucãtori sunt la muncãîn strãinãtate. E clar,fotbalul a rãmas chiarºi pentru ei, protago-

niºtii, în plan secund.Aproape de la

fiecare echipã dinValea Jiului sunt jucã-tori care au ales altevariante. ªi atunci, deunde performanþã?Vin, bieþii de ei, sleiþide puteri, din“vacanþele de lucru”,sã înceapã competiþiileprin septembrie. Pânã

îºi intrã în ritm, i-apucã Crãciunul.Cam asta-i treaba cufotbalul, s-a vãzutdiferenþa de abordareîn acel baraj Ripensia– Hercules Lupeni, cuo echipã timiºoreanãcare s-a þinut aproapede fotbal.

Munca în strãinatatee pentru alþii.

Henþ cu mâna

VACANÞÃ ªI FOTBAL.SAU INVERS...

FOªTII JIULIªTILA STARTÎ n acest sezon, au mai rãmas câþiva

dintre foºtii jucãtori ai Jiului caremai evolueazã la nivelul Ligii I.

Astfel, Dumitru Hotoboc este la CSMS Iaºi,Ciprian Petre la Gaz Mediaº, Mihai Pintilii la Steaua ºi dacã va veni în locul Rapidului,“Poli” Timiºoara îl are pe Daniel Vãdrariu.

FOTBAL, LIGA A I-A EDIÞIA 2016-2017 (NR.98)

Fotbal. Liga I

GATA DE ... HAOS!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr 1145, vineri15 iulie

Documents