Rolul sistemului toraco-pulmonar

Respiratia trebuie privita ca un amplu proces metabolic care asigura schimbul gazos intre mediul extern reprezentat de aerul atmosferic si cel intern reprez de sange.Acest schimb gazos se realiz prin 4 mecanisme functionale:

1.transportu gazelor de-a lungul cailor aeriene 2.amestecul gazos la niv alveolelor

3.distributia sangelui in capilare pulmonare4.transportul propriu-zis in dublu sens al moleculelor de

gaz prin membrane alveolara.MECANISMELE PRIMARE SE ADRESEAZA DIRECT primelor 2 gaze,indirect si mai putin celui de-al 3-lea,si deloc celui de-al 4-lea.Procesul ventilator care asig schimbul de gaze cu mediul extern si care este cel mai mult influentat de metode de recuperare se realiz prin: A.str toraco-pulmonare care asig miscarile respiratorii sau cinetica respiratiei B.str prin care se realiz transp de gaze.C.str care asig comanda si reglarea sitemului toraco-pulmonar.Miscarile sist pulmonar sunt executate de grupe musculare care prin contractia lor scot sist din starea de repaus considerate pozitie 0 si care este reprz de plamanii care contin capac.reziduala functionala. Forta muschilor respiratori care realizeaza inspirul normal de repaus este de 15kg forta,in timp ce forta muschilor inspirului fortat ajunge la 60-70kg forta.Aceste forte inving pres negative intratoracice care au valori asemanatoare si care rezulta din:1. presiunea de retractile a plamanului rezultata din elasticitatea pulmonara si care mai este numita recul elastic;2.presiunea pleurala negativa.Volumul custii toracice variaza sub actiunea musculaturii inspiratorii si expiratorii.Miscarea sist este mai ampla la baza si mai redusa la varfuri,mai ampla la periferie si mai redusa in zonele central hilare(in jurul hilului)si mai ampla in zonele antero-laterale fata de cele posterioare.Structurarea in lobi a plamanului are rolul de a diminua aceaste inegalitati fara a le anihila complet.Intre lobi si seg se delimiteaza scizuri in care patrunde pleura viscerala realizandu-se astfel o noua repartitie a fortelor de tractiune.Se obtine astfel expansiune echilibrata a ambilor plamani iar in cazul fiecarui plaman a lobilor sai.In timpul muscarii respiratorii vol. cutiei toracice variaza pe toate cele 3 diametre cranio-caudar.Datorita contractiei diafragmului sagittal,datorita m.scaleni,intercostali si SCM care deplaseaza anterior sternul si

ridica primele coaste(adevarate).Diametrul transversal prin rotatia in afara a coastelor inferioare.In timpul inspirului normal col.vertebrala ramane imobila reprez punct fix pt misc costala.In timpul inspirului fortat col.vertebrala se extinde.

Contractia diafragmului.Intr-un prim timp se i-a punct fix pe insertia circular periferica care v-a det. Aplatizarea boltii diafragmului si coborarea centrului frenic.In acest prim timp pres. Intra-abdominala creste.Intr-un al 2-lea timp pres.intra-abdominala crescuta si viscerele abdominale ofera punct de sprijin centrului frenic care v-a fi stability prin intinderea elem.verticale care il traverseaza(esofag,vena cava,aorta).In timpul 3 contractia in continuare a diafragmului se realiz. Cu inversarea punctului fix care devine central fapt ce det. tractiune pe insertia costala circulara.Rezultatul este ridicare coastelor inferioare.Pt. coastele libere si flotante aceasta ridicare se realiz. In rotarea lor laterala.Poz. asezat cu trunchiul flectat poz. Care comprima viscerele abdominale face vizibila ridicarea toracelui in inspire profund coborarea si aplecarea anterioara a toracelui in expir profund.Diafragmul face parte din m.respiratori si intrinseci alaturi de intercostalii interni si externi.Shematic acestora li se decrie rol de inspiratory pt. intercostalii externi si rol de expiartor pt.intercostalii interni,desi sau obs.variatii de tensiune musculare pt ambele grupe intern si extern in ambi timpi respiratori.Pt a realiza inspiratia punctual fix pt contractia musculara este superior el realizandu-se prin contractia m.scaleni,iar in timpul efortului se adauga SCM,pectoral mare si mic,subclavicularii si mic dintat,iar pt reluarea expirului punctual fix este inferior prin contractia m.oblici in special pt efort.

Structura pulmonara,este formata dintr-un schelet in care este prinsa reteaua bronsica si vasculara.Acest shelet este format din tesut interstitial peribronsic,perialveolar,perivascular,subpleural si interglobular.In alc.lui intra si elm.solide fibre si cellule si subst.fundamentala reprezentata de fluid tisular.Tesutul interstitial este pus in tensiune in momentul misc sit toraco-pulmonar.Acest tesut exercita asupra str pe care le inconjoara o pres numita pres interstitiala care are rol in det.pres transmurale din caile aeriene si din vasele sanguine mentinandu-le deschise.Aceasta pres joaca rol important in schimbul de gaze alveolo-capilare.Pres.tisulara este reprez de pres lichidului

interstitial.Raportul dintre pres.hidrostatica de filtrare sip res.osmotica de absortie poate det sau nu fuga lichidelor din vase cu instalarea edemului interstitial.Acest edem poate det compresia din exterior asupra vaselor sanguine si a cailor aeriene.In mod normal pres.fluidului interstial este considerata negativa mai ales in zonele externe ale plamanului.Aceasta pres negative mentine deschise caile respiratorii si vasele.

Structura care realizeaza transportul gazos.Col.de aer care patrunde in plaman prin inspire sau iese prin expir strabate o serie de cai organizate pt fct.de transport.Unele dintre ele au in acelasi timp si alte functii:olfactiva,de fonatie,de termoreglare,imunologica.Caile aeriene se impart in:1.superioare,reprez.de:nas sinusuri paranazale,faringe si laringe.2inferioare reprez.de:trahee,bronsii de mai multe generatii si unitati ventilatorii terminale(UVT)care sunt repez de bronsiola terminal,brosiola respiratory,ducturile alveolare,sacii alveoari,si alveolele pulmonare.Traheea este un tub fibrocartilaginos lung de 10-12cm cu diametru variind intre 13-22mm.Ea este formata din 20 de inele cartilaginoase incomplete posterior de forma literei U in zona de raport cu esofagul.Faptul ca la acest niv este depresibila poate det.fenomene obstructive cum se intampla in dischinezia hipotona traheo-bronsica.Bronsiile reprezinta caile aeriene care rezulta din arborizarea traheei.Traheea poate fi considerate bronsia de ordinul 0 de la care incep urmatoarele generatii de bronsii.Bronsiile pe ordinul 1 sunt principale dreapta si stanga care se desprind din trahee la niv ungiului sternal(luis).Bronsia principal dr.este mai larga si mai scurta avand o lung.de 2-2,5cm.Ea se desprinde la un unghi de 20 de grade fata de trahee.Bronsia principala stg.are o lung.de aprox.5cm este mai subtire si se desprinde la un unghi de 45-50 de grade fata de trahee.Bronsiile principale dau nastere bronsiilor de ordinul 2 care corespund lobilor pulmonari 3 pe partea dr.si 2stg.Prin aceste trunchiuri bronsice pornesc bronsiile segmentare care conduc aerul la seg.pulmonare 10 dr-10stg.Brosiile continua sa se divida (2 ramuri dintr-un loc)pana la a 23-a generatie.Arborele bronsic are o asimetrie ce permite deschiderea a 2 cai distincte de la trahee pana la bronsiola terminal.Este descries pe o cale scurta care traverseaza 10 generatii de bronsii si o cale lunga care poate traversa 30 de gen.de bronsii.Astfel bronsiile

de gen.a 10-a pot ajunge fie la bronsiola terminal fie la bronsii de diametru mediu.De regula caile scurte sunt deschise catre seg.inferioare care vor fi primele aerate la care se ajunge usor.Respiratia de repaus este realizata de seg.inferioare supradiafragmatice.In timp ce seg.corespund lobilor superiori vor fi aerate in respiratia de efort sau compensatori care este mare consumatoare de energie.In stransa dependenta cu anatomia cailor aeriene in ce priveste diametrul aerian si leg.acestora,este rezistenta pe care o intampina col.de aer la traversarea acestor cai.Aproape in tot.aceasta rezistenta apare in bronsiile de ordinul 8-12,adica in bronsiile subsegmentare.Rezistentele sunt foarte mici in bronsiile de calibru relative mare pana la gen a 8-a.

UVT,sunt unitati morfofunctionale reprezentate de acinii pulmonary.Ele cuprind toate str dispuse distal de bronsiola terminal de care depend cu alte cuv.bronsiola terminal este bronsiola care precede imediat calea aeriana care contine alveola.La niv sau incep str schimbului gazelor.De la bronsiola terminal pleca bronsiile respiratorii care cuprin 2-3 gen si conduc in final in ducturile alveolare.Acestea se impart in 2 de pana la 5 ori.La un individ normal se apreciaza ca ar exista 30mii-60mii bronsiole terminale si in fct.de talie 200-600 mil de alveole.Supr acestora este de 45-100m2 .UVT are independent structural fiind uneori delimitate printr-o membrane de tesutul inconjurator si functionala deoarece participa sau nu la ventilatie.In mod normal o parte din UVT sunt inchise si reprez.atelectozii de rezerva,ele se deschid in eforturi sau alte suprasolicitari respiratorii.