curs management militaru · 2012-03-12 · managerilor. managementul ca profesie (carierĂ):...

MANAGEMENTMANAGEMENT

OBIECTUL DE STUDIU AL OBIECTUL DE STUDIU AL MANAGEMENTULUIMANAGEMENTULUI

A-P

DF

OF

FIC

E T

O P

DF

DE

MO

: Purchase from

ww

w.A

-PD

F.com

to remove the w

atermark

http://www.a-pdf.com/?op-demo

ACCEPACCEPłłIUNILE GENERALE ALE IUNILE GENERALE ALE MANAGEMENTULUIMANAGEMENTULUI

ÎN DICłIONARUL ENCICLOPEDIC:� „ŞTIINłA ORGANIZĂRII ŞI CONDUCERII FIRMEI” SAU

„ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR DE ORGANIZARE ŞI DE CONDUCERE DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL ADOPTĂRII DECIZIILOR OPTIME ÎN PROIECTAREA ŞI REGLAREA PROCESELOR MICROECONOMICE”.

ÎN TEORIA ŞI PRACTICA SOCIALĂ DIN CONTEXTUL ROMÂNESC MANAGEMENTUL ARE SEMNIFICAłIA DE:

- ACTIVITATE PRACTICĂ (PROCES);- CENTRU DE DECIZIE;- DISCIPLINĂ ŞTIINłIFICĂ;- CARIERĂ.

MANAGEMENTUL CA ACTIVITATE PRACTICĂ MANAGEMENTUL CA ACTIVITATE PRACTICĂ (PROCES):(PROCES):�� „„UN TIP SPECIAL DE MUNCĂ INTELECTUALĂUN TIP SPECIAL DE MUNCĂ INTELECTUALĂ, P, PRIN RIN

CARE O PERSOANĂ CARE O PERSOANĂ (MANAGERUL) (MANAGERUL) DETERMINĂ ALTE DETERMINĂ ALTE PERSOANE (SUBORDONAPERSOANE (SUBORDONAłłII) II) SĂ DESFĂSĂ DESFĂŞŞOARE OARE ANUMITE ACTIVITĂANUMITE ACTIVITĂłłI I ÎÎN VEDEREA REALIZĂRII UNUIA N VEDEREA REALIZĂRII UNUIA SAU MAI MULTOR OBIECTIVESAU MAI MULTOR OBIECTIVE”” ..

�� →→ACTIVITATEA PRACTICĂ SAU PROCESUL DE ACTIVITATEA PRACTICĂ SAU PROCESUL DE MANAGEMENT = UN PROCEMANAGEMENT = UN PROCES DE MUNCĂ PRIN CARE S DE MUNCĂ PRIN CARE MANAGERUL INFLUENMANAGERUL INFLUENłłEAZĂ ACTIVITATEA EAZĂ ACTIVITATEA ŞŞI/SAU I/SAU COMPORTAMENTUL A CEL PUCOMPORTAMENTUL A CEL PUłłIN UNEI ALTE IN UNEI ALTE PERSOANE DECÂT EL PERSOANE DECÂT EL ÎÎNSUNSUŞŞI.I.

MANAGEMENTUL CA CENTRU DE DECIZIE:� „PERSOANA SAU GRUPUL DE PERSOANE INVESTITE CU

O AUTORITATE FORMALĂ, ÎN VIRTUTEA CĂREIA IAU DECIZII PRIN CARE VOR INFLUENłA ACTIVITATEA ŞI/SAU COMPORTAMENTUL ALTOR PERSOANE”

� ÎN CADRUL UNEI ORGANIZAłII EXISTĂ MAI MULTE CENTRE DE DECIZIE: AGA, CA, COMITETUL DIRECTOR, MANAGERUL GENERAL, MANAGERUL DE PRODUCłIE ETC.

MANAGEMENTUL CA DISCIPLINĂ ŞTIINłIFICĂ:� „EXPLICITAREA NATURII ŞI TRĂSĂTURILOR

PROCESULUI DE MANAGEMENT ŞI CONTURAREA UNUI ANSAMBLU ORGANIZAT DE CUNOŞTINłE SPECIFICE FORMĂRI MANAGERILOR ŞI ORIENTĂRII ACTIVITĂłII LOR”

� → FRECVENT SE UTILIZEAZĂ NOłIUNEA DE MANAGEMENT PENTRU A DESEMNA TEORIA DIN ACEST DOMENIU, CONOŞTIINłELE DIN DOMENIU DESPRE MODUL DE ACłIUNE PRACTICĂ A MANAGERILOR

MANAGEMENTUL CA PROFESIE (CARIERĂ):� „OPłIUNEA INDIVIDUALĂ A UNOR PERSOANE DE A

PRACTICA MANAGEMENTUL CA PE O PROFESIE.”

� → ESTE OPłIUNEA PRIN CARE SE SPERĂ CĂ SE POATE ASIGURA UN STATUT PROFESIONAL BINE DEFINIT ÎNSOłIT DE AVANTAJELE DAR ŞI DE RISCURILE INERENTE”

�� LA LA ÎÎNCEPUTUL APARINCEPUTUL APARIłłIEI MANAGEMENTULUI IEI MANAGEMENTULUI ACESTA AVEA LA BAZĂ FLERUL ACESTA AVEA LA BAZĂ FLERUL, EXPERIEN, EXPERIENłłA,A,

PUTEREA DE CONVINGERE PUTEREA DE CONVINGERE ŞŞI CALITĂI CALITĂłłILE LIDERULUI).ILE LIDERULUI).

�� CRECREŞŞTEREA COMPLEXITĂTEREA COMPLEXITĂłłII ACTIVITĂII ACTIVITĂłłILOR ILOR ŞŞI I FOLOSIREA UNOR NOI TEHNICI DE MANAGEMENT A FOLOSIREA UNOR NOI TEHNICI DE MANAGEMENT A CONDUS LA APARICONDUS LA APARIłłIA UNEI IA UNEI ŞŞTIINTIINłłE A E A MANAGEMENTULUI.MANAGEMENTULUI.

MANAGEMENTUL CA ŞTIINłĂ:�� „„STUDIEREA PROCESULUI DE MANAGEMENT STUDIEREA PROCESULUI DE MANAGEMENT ŞŞI A I A

RELARELAłłIILOR GENERATE DE ACESTA PENTRU A IILOR GENERATE DE ACESTA PENTRU A IDENTIFICA IDENTIFICA ŞŞI GENERALIZA CONCEPTE,I GENERALIZA CONCEPTE, LEGI LEGI, , PRINCIPII, REGULI, PRINCIPII, REGULI, PE BAZA CĂRORA SE POT CONCEPE PE BAZA CĂRORA SE POT CONCEPE NOI METODE NOI METODE ŞŞI TEHNICI DE MANAGEMENT CAPABILE I TEHNICI DE MANAGEMENT CAPABILE SĂ ASIGURE CRESĂ ASIGURE CREŞŞTEREA EFICIENTEREA EFICIENłłEI ACTIVITĂEI ACTIVITĂłłILOR ILOR DESFĂDESFĂŞŞURATEURATE”” ..

MANAGEMENTUL ŞTIINłIFIC:�� „„APLICAREA LEGITĂAPLICAREA LEGITĂłłILOR, CONCEPTELOR, ILOR, CONCEPTELOR,

METODELOR METODELOR ŞŞI TEHNICILOR PUSE LA DISPOZII TEHNICILOR PUSE LA DISPOZIłłIE IE DE DE ŞŞTIINTIINłłA MANAGEMENTULUI A MANAGEMENTULUI ÎÎN PRACTICA N PRACTICA SOCIALĂSOCIALĂ””

�� REPREZINTĂ PRACTIC MUNCA DE ZI CU ZI A REPREZINTĂ PRACTIC MUNCA DE ZI CU ZI A MANAGERILOR MANAGERILOR ÎÎN CADRUL ORGANIZAN CADRUL ORGANIZAłłIEIIEI


FUNCFUNCłłIILE IILE MANAGEMENTULUIMANAGEMENTULUI

�� ACTIVITĂACTIVITĂłłILE SPECIFICE DESFĂILE SPECIFICE DESFĂŞŞURATE DE CĂTRE URATE DE CĂTRE MANAGERI SUNT GRUPATE MANAGERI SUNT GRUPATE ÎÎN CEEA CE SE NUMESC N CEEA CE SE NUMESC FUNCFUNCłłIILE MANAGEMENTULUIIILE MANAGEMENTULUI

�� H. FAYOLH. FAYOL

�� P. DRUCKERP. DRUCKER

-A PREVEDEA-A ORGANIZA-A COMANDA-A COORDONA-A CONTROLA

- DEFINIREA OBIECTIVELOR-ORGANIZAREA - MOTIVAREA-COMUNICAREA-EVALUAREA, FORMAREA PROFESIONALĂ

FUNCFUNCłłIILE MANAGEMENTULUI:IILE MANAGEMENTULUI:

FUNCłIA DE PREVEDERE – constă în:� „ANSAMBLUL PROCESELOR PRIN INTERMEDIUL

CĂRORA SE DETERMINĂ OBIECTIVELE ORGANIZAłIEI ŞI A COMPONENTELOR ACESTEIA”

� REZULTATELE PREVEDERII SE CARACTERIZEAZĂ DUPĂ ORIZONTUL DE TIMP , GRAD DE DETELIERE ŞI OBLIGATIVITATEA LOR IN PROGNOZE, PLANURI ŞI PROGRAME

FUNCłIA DE ORGANIZARE – constă în:� „STABILIREA ŞI DELIMITAREA PROCESELOR DE

MUNCĂ FIZICĂ ŞI INTELECTUALĂ, A COMPONENTELOR ACESTORA, PRECUM ŞI GRUPAREA ACESTORA PE POSTURI, FORMAłII DE MUNCĂ, COMPARTIMENTE ŞI ATRIBUIREA LOR PERSONALULUI, CORESPUNZĂTOR ANUMITOR CRITERII ECONOMICE, TEHNICE ŞI SOCIALE, ÎN VEDEREA REALIZĂRII ÎN CÂT MAI BUNE CONDIłII A OBIECTIVELOR STABILITE PRIN PREVEDERE.”

� STABILEŞTE CINE ŞI CUM TREBUIE SĂ CONTRIBUIE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR FIXATE PRIN PREVEDERE

FUNCFUNCłłIA DE COORDONAREIA DE COORDONARE –– constă constă îîn:n:�� „„ANSAMBLUL PROCESELOR PRIN CARE SE ANSAMBLUL PROCESELOR PRIN CARE SE

ARMONIZEAZĂ DECIZIILE ARMONIZEAZĂ DECIZIILE ŞŞI ACI ACłłIUNILE IUNILE PERSONALULUI ORGANIZAPERSONALULUI ORGANIZAłłIEI IEI ŞŞI A SUBSISTEMELOR I A SUBSISTEMELOR COMPONENTE, COMPONENTE, ÎÎN CADRUL OBIECTIVELOR N CADRUL OBIECTIVELOR STABILITE PRIN PREVEDERE STABILITE PRIN PREVEDERE ŞŞI A SISTEMULUI I A SISTEMULUI ORGANIZATORIC CREAT.ORGANIZATORIC CREAT.””

�� COORDONAREA COORDONAREA ÎÎMBRACĂ DOUĂ FORMEMBRACĂ DOUĂ FORME: : COORDONARE BILATERALĂ COORDONARE BILATERALĂ ((ÎÎNTRE UN NTRE UN ŞŞEF EF ŞŞI UN I UN SOBORDONAT), SOBORDONAT), ŞŞI COORDONARE MULTILATERALĂ I COORDONARE MULTILATERALĂ ((ÎÎNTRE UN NTRE UN ŞŞEF EF ŞŞI MAI MULI MAI MULłłI SUBORDONAI SUBORDONAłłI).I).

FUNCłIA DE ANTRENARE –– constă constă îîn:n:�� „„ANSAMBLUL PROCESELOR PRIN CARE SE ANSAMBLUL PROCESELOR PRIN CARE SE

DETERMINĂ PERSONALUL ORGANIZADETERMINĂ PERSONALUL ORGANIZAłłIEI SĂ IEI SĂ CONTRIBUIE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR CONTRIBUIE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR STABILITE PE BAZA LUĂRII STABILITE PE BAZA LUĂRII ÎÎN CONSIDERARE A N CONSIDERARE A FACTORILOR MOTIVAFACTORILOR MOTIVAłłIONALI.IONALI.””

�� LA BAZA ANTRENĂRII STĂ MOTIVAREA CARE CONSTĂ LA BAZA ANTRENĂRII STĂ MOTIVAREA CARE CONSTĂ ÎÎN CORELAREA SATISFACERII NECESITĂN CORELAREA SATISFACERII NECESITĂłłILOR ILOR ŞŞI I INTERESELOR PERSONALULUI CU GRADUL DE INTERESELOR PERSONALULUI CU GRADUL DE PARTICIPARE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR FIRMEI.PARTICIPARE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR FIRMEI.

FUNCłIA DE CONTROL-REGLARE – constă în:� „ANSAMBLUL PROCESELOR PRIN CARE

PERFORMANłELE ORGANIZAłIEI ŞI COMPONENTELE ACESTEIA SUNT COMPARATE CU OBIECTIVELE, CU SCOPUL DEPISTĂRII ABATERILOR, A CAUZELOR CARE LE-AU GENERAT ŞI LUĂRII UNOR DECIZII PENTRU ELIMINAREA DEFICIENłELOR CONSTATATE.”

� CONTROLUL TREBUIE SĂ FIE CONTINUU, PREVENTIV ŞI CORECTIV


EVOLUEVOLUłłIA IA MANAGEMENTULUI CA MANAGEMENTULUI CA

ŞŞTIINTIINłłĂĂ

EVOLUEVOLUłłII II ÎÎN ABORDAREA N ABORDAREA MANAGEMENTULUI MANAGEMENTULUI

ÎÎN EVOLUN EVOLUłłIA IA ŞŞI DEZVOLTAREA TEORIEI I DEZVOLTAREA TEORIEI ŞŞI PRACTICII I PRACTICII MANAGEMENTULUI A APĂRUT O SERIE DE CURENTEMANAGEMENTULUI A APĂRUT O SERIE DE CURENTE, , CARE POT FI GRUPATE DUPĂ PRINCIPIILE CARE POT FI GRUPATE DUPĂ PRINCIPIILE ŞŞI I MODALITĂMODALITĂłłILE DE GÂNDIREILE DE GÂNDIRE,, ÎÎN URMĂTOARELE N URMĂTOARELE ŞŞCOLI COLI ŞŞI I ŞŞI CURENTE DE BAZĂI CURENTE DE BAZĂ::

�� ŞŞCOALA CLASICĂCOALA CLASICĂ�� ŞŞCOALA SOCIOLOGICĂCOALA SOCIOLOGICĂ�� ŞŞCOALA CANTITATIVĂCOALA CANTITATIVĂ�� ŞŞCOALA SISTEMICĂCOALA SISTEMICĂ�� ŞŞCOALA CONTINGENTĂCOALA CONTINGENTĂ

ŞŞCOALA CLASICĂ COALA CLASICĂ (tehnicis(tehnicistătă, u, universalistăniversalistă)) –– este caracterizată este caracterizată prin:prin:

�� PREOCUPAREA PENTRU ELABORAREA UNOR PREOCUPAREA PENTRU ELABORAREA UNOR PRINCIPII PRINCIPII ŞŞTIINTIINłłIFICE DE MANAGEMENT CARE SĂ IFICE DE MANAGEMENT CARE SĂ CONSTITUIE GHIDURI CONSTITUIE GHIDURI ÎÎN ACTIVITATEA PRACTICĂN ACTIVITATEA PRACTICĂ;;

�� CONSIDERAREA PRINCIPIILOR CONSIDERAREA PRINCIPIILOR ŞŞTIINTIINłłIFICE DE IFICE DE MANAGEMENT CA FIIND UNIVERSAL VALABILE, MANAGEMENT CA FIIND UNIVERSAL VALABILE, INDIFERENT DE OBIECTUL CONDUS;INDIFERENT DE OBIECTUL CONDUS;

�� CONSIDERAREA ORGANIZACONSIDERAREA ORGANIZAłłIEI CA UN SISTEM IEI CA UN SISTEM ÎÎNCHIS, NCHIS, NEGLIJÂND RAPORTURILE ACESTUIA CU MEDIUL;NEGLIJÂND RAPORTURILE ACESTUIA CU MEDIUL;

�� ABORDAREA MECANICISTĂ A STRUCTURII ABORDAREA MECANICISTĂ A STRUCTURII ORGANIZATORICE, PRIN LUAREA ORGANIZATORICE, PRIN LUAREA ÎÎN CONSIDERARE N CONSIDERARE NUMAI A RELANUMAI A RELAłłIILOR FORMALE CE DECURG DIN IILOR FORMALE CE DECURG DIN DOCUMENTELE DE CONSEMNARE A STRUCTURII DOCUMENTELE DE CONSEMNARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE;ORGANIZATORICE;

�� IGNORAREA ASPECTELOR UMANE ALE IGNORAREA ASPECTELOR UMANE ALE MANAGEMENTULUI.MANAGEMENTULUI.

REPREZENTANłI: FREDERICK TAYLOR, GEORG BARTH, HENRY : FREDERICK TAYLOR, GEORG BARTH, HENRY FAYOL, FRANK FAYOL, FRANK ŞŞI LILLIAN GILBERT, EDWARD FILENEI LILLIAN GILBERT, EDWARD FILENE

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI ŞŞTIINTIINłłIFIC (TAYLOR):IFIC (TAYLOR):

�� STUDIUL TUTUROR CUNOSTUDIUL TUTUROR CUNOŞŞTINTINłłELOR TRADIELOR TRADIłłIONALE, IONALE, ÎÎNREGISTRAREA, CLASIFICAREA LOR NREGISTRAREA, CLASIFICAREA LOR ŞŞI I TRANSFORAREA ACESTOR CUNOSTINTRANSFORAREA ACESTOR CUNOSTINłłE E ÎÎN LEGI N LEGI ŞŞTIINTIINłłIFICE;IFICE;

�� SELECSELECłłIA IA ŞŞTIINTIINłłIFICĂ A MUNCITORILOR IFICĂ A MUNCITORILOR ŞŞI I PERFECPERFECłłIONAREA CALITĂIONAREA CALITĂłłILOR ILOR ŞŞI CUNOI CUNOŞŞTINTINłłELOR ELOR LOR;LOR;

�� PUNEREA PUNEREA ÎÎN APLICARE A STUDIULUI MUNCII DE N APLICARE A STUDIULUI MUNCII DE CĂTRE MUNCITORII CĂTRE MUNCITORII ŞŞTIINTIINłłIFIC ANTRENAIFIC ANTRENAłłI;I;

�� REPARTIZAREA APROAPE EGALĂ A MUNCII REPARTIZAREA APROAPE EGALĂ A MUNCII EXECUTATE EXECUTATE ÎÎN N ÎÎNTREPRINDERE NTREPRINDERE ÎÎNTRE MUNCITORI NTRE MUNCITORI ŞŞI MANAGERI;I MANAGERI;

�� REALIZAREA COOPERĂRII REALIZAREA COOPERĂRII ÎÎNTRE OAMENI, NTRE OAMENI, ÎÎN LOCUL N LOCUL INDIVIDUALISMULUI HAOTICINDIVIDUALISMULUI HAOTIC

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI ŞŞTIINTIINłłIFIC (FAYOL):IFIC (FAYOL):

�� DIVIZIUNEA MUNCII, AUTORITADIVIZIUNEA MUNCII, AUTORITATE, DTE, DISCIPLINĂISCIPLINĂ;;�� UNITATE DE COMANDĂ UNITATE DE COMANDĂ ŞŞI DE DECIZIE;I DE DECIZIE;�� SUBORDONAREA INTERESELOR INDIVIDUALE CELOR SUBORDONAREA INTERESELOR INDIVIDUALE CELOR

GENERALE;GENERALE;�� RAPORT OPTIM CENTRALIZARE / DESCENTRALIZARE;RAPORT OPTIM CENTRALIZARE / DESCENTRALIZARE;�� ÎÎNLĂNNLĂNłłUIREA NIVELURILOR IERARHICE;UIREA NIVELURILOR IERARHICE;�� ORDINEA (OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT);ORDINEA (OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT);�� ECHITATE;ECHITATE;�� STABILITATE STABILITATE ŞŞI STĂPÂNIREI STĂPÂNIRE;;�� INIINIłłIATIVĂ IATIVĂ ŞŞI SPIRIT DE ECHIPĂI SPIRIT DE ECHIPĂ..

ŞCOALA SOCIOLOGICĂ (a relaŃiilor umane) – se caracterizează prin:

� PUNEREA PE PRIM-PLAN A FACTORULUI UMAN ŞI SCOATEREA ÎN EVIDENłĂ A IMPORTANłEI STIMULENTELOR PSIHOSOCIALE;

� PROMOVAREA UNUI MANAGEMENT PARTICIPATIV;� EVIDENłIEREA ELEMENTELOR DE NATURĂ

INFORMALĂ.

� APARE ÎN URMA CRITICILOR ADUSE ŞCOLII CLASICE

REPREZENTANłI: E. MAYO, C. HANDY, H. MASLOW, D. McGREGOR

TEORIA XTEORIA X –– are la bază următoarele premise are la bază următoarele premise::�� FIINFIINłłA UMANĂ MEDIE ESTE INEVITABIL PREDISPUSĂ A UMANĂ MEDIE ESTE INEVITABIL PREDISPUSĂ

LA DELĂSARE LA DELĂSARE ÎÎN MUNCĂN MUNCĂ, P, PE CARE AR EVITAE CARE AR EVITA--O DACĂ O DACĂ AR PUTEA;AR PUTEA;

�� DATORITĂ DELĂSĂRII DATORITĂ DELĂSĂRII ŞŞI DISPREI DISPREłłULUI FAULUI FAłłĂ DE Ă DE MUNCĂMUNCĂ, OAMENII TREBUIE CONSTRÂN, OAMENII TREBUIE CONSTRÂNŞŞI, I, CONTROLACONTROLAłłI, CONDUI, CONDUŞŞI, AMENINI, AMENINłłAAłłI PENTRU AI PENTRU A--I I FACE SĂ MUNCEASCĂFACE SĂ MUNCEASCĂ;;

�� OMUL MEDIU PREFERĂ SĂ FIE CONDUSOMUL MEDIU PREFERĂ SĂ FIE CONDUS, DORE, DOREŞŞTE SĂ TE SĂ EVITE RĂSPUNDEREAEVITE RĂSPUNDEREA, ARE AMBI, ARE AMBIłłIE RELATIV IE RELATIV REDUSĂREDUSĂ;;;;

�� OMUL MEDIU ESTE EGOIST OMUL MEDIU ESTE EGOIST ŞŞI INDIFERENT LA I INDIFERENT LA NECESITĂNECESITĂłłILE ORGANIZAILE ORGANIZAłłIEI DIN CARE FACE PARTE;IEI DIN CARE FACE PARTE;

�� OMUL MEDIU DOREOMUL MEDIU DOREŞŞTE SĂTE SĂ--ŞŞI SĂI SĂ--ŞŞI MAXIMIZEZE DOAR I MAXIMIZEZE DOAR AVANTAJELE MATERIALE, NEGLIJÂND NEVOILE AVANTAJELE MATERIALE, NEGLIJÂND NEVOILE PSIHOSOCIALEPSIHOSOCIALE

TEORIILE LUI Mc GREGOR (X TEORIILE LUI Mc GREGOR (X ŞŞI Y)I Y)

TEORIA YTEORIA Y –– are la bază următoarele premise are la bază următoarele premise::�� CONSUMUL DE EFORT FIZIC CONSUMUL DE EFORT FIZIC ŞŞI INTELECTUAL I INTELECTUAL ÎÎN N

MUNCĂ ESTE TOT ATÂT DE NECESAR PRECUM MUNCĂ ESTE TOT ATÂT DE NECESAR PRECUM DISTRACDISTRACłłIA IA ŞŞI ODIHNA;I ODIHNA;

�� OMUL MEDIU OMUL MEDIU ÎÎNVANVAłłĂ NU NUMAI SĂ ACCEPTE Ă NU NUMAI SĂ ACCEPTE ŞŞI SĂ I SĂ EXERCITE SARCINI EXERCITE SARCINI ŞŞI RESPONSABILITĂI RESPONSABILITĂłłI, DAR I, DAR ŞŞI SĂI SĂ--ŞŞI I ASUME DIN PROPRIE INIASUME DIN PROPRIE INIłłIATIVĂIATIVĂ;;

�� OMUL MEDIU ARE O MARE CAPACITATE DE OMUL MEDIU ARE O MARE CAPACITATE DE IMAGINAIMAGINAłłIE IE ŞŞI CREATIVITATE, DAR ACEST POTENI CREATIVITATE, DAR ACEST POTENłłIAL IAL ESTE PARESTE PARłłIAL UTILIZAT;IAL UTILIZAT;

�� OMUL MEDIU NU DOREOMUL MEDIU NU DOREŞŞTE SĂTE SĂ--ŞŞI MAXIMIZEZE NUMAI I MAXIMIZEZE NUMAI AVANTAJELE ECONOMICE, CI AVANTAJELE ECONOMICE, CI ŞŞI PE CELE DE NATURĂ I PE CELE DE NATURĂ PSIHOSPSIHOSOCIALOCIALĂĂ;;

�� CONTROLUL EXTERN CONTROLUL EXTERN ŞŞI AMENINI AMENINłłAREA NU SUNT AREA NU SUNT SINGURELE MIJLOACE DE ATRAGERE A SINGURELE MIJLOACE DE ATRAGERE A EXECUTANEXECUTANłłILOR PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR.ILOR PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR.

TEORIA ZTEORIA Z –– apare apare îîn anii n anii ’’80 80 şşi are la bază practicile de i are la bază practicile de management japoneze. Caracteristici:management japoneze. Caracteristici:

�� GRADUL RIDICAT DE GRADUL RIDICAT DE ÎÎNCREDERE NCREDERE ŞŞI LOIALITATE I LOIALITATE RECIPROCĂ DINTRE MANAGERI RECIPROCĂ DINTRE MANAGERI ŞŞI SUBORDONAI SUBORDONAłłI;I;

�� CARIERA NU ESTE STRICT SPECIALIZATĂ IAR CARIERA NU ESTE STRICT SPECIALIZATĂ IAR ELEMENTUL CENTRAL AL CARIEREI ELEMENTUL CENTRAL AL CARIEREI ÎÎL REPREZINTĂ L REPREZINTĂ ANGAJAREA PE VIAANGAJAREA PE VIAłłĂĂ;;

�� PROCESUL DECIZIONAL PERMITE PARTICIPAREA PROCESUL DECIZIONAL PERMITE PARTICIPAREA TUTUROR NIVELURILOR IERARHIC4E;TUTUROR NIVELURILOR IERARHIC4E;

�� EVALUAREA ACTIVITĂEVALUAREA ACTIVITĂłłII SE FACE LA INTERVALE II SE FACE LA INTERVALE MARI (10 MARI (10 ANI DUPĂ ANGAJAREANI DUPĂ ANGAJARE););

�� EXISTĂ EXISTĂ ŞŞI SE CULTIVĂ SENTIMENTUL I SE CULTIVĂ SENTIMENTUL RESPONSABILITĂRESPONSABILITĂłłII COLECTIVE PENTRU II COLECTIVE PENTRU PERFORMANPERFORMANłłELE ORGANIZAELE ORGANIZAłłIEI.IEI.

ŞCOALA CANTITATIVĂ – se caracterizează prin:� FOLOSIREA CONCEPTELOR ŞI A METODELOR

MATEMATICE ŞI STATISTICE;� ABORDAREA CU PREPONDERENłĂ A FUNCłIILOR DE

PREVIZIUNE ŞI ORGANIZARE;� ABORDAREA CU PRIORITATE A FUNCłIUNILOR

CERCETARE-DEZVOLTARE, PRODUCłIE ŞI COMERCIALĂ.

REPREZENTANłI: A. KAUFMAN ŞI J. STARR

ŞŞCOALA SISTEMICĂCOALA SISTEMICĂ �� ARE LA BAZĂ CONCEPTUL DE SISTEM CARE ARE LA BAZĂ CONCEPTUL DE SISTEM CARE

REPREZINTĂREPREZINTĂ::„„UN ANSAMBLU DE ELEMENTE ORGANIZAT PE BAZA UN ANSAMBLU DE ELEMENTE ORGANIZAT PE BAZA LEGĂTURILOR DE INTERCONDILEGĂTURILOR DE INTERCONDIłłIONARE, A IONARE, A CĂRUI CĂRUI FUNCFUNCłłIONARE PERMITE ATINGEREA UNOR IONARE PERMITE ATINGEREA UNOR OBIECTIVEOBIECTIVE””

CARACTERISTICI:�� ORGANIZAORGANIZAłłIA ESTE PRIVITĂ CA UN SISTEM IA ESTE PRIVITĂ CA UN SISTEM

SOCIOTEHNIC, COMPLEX, DSOCIOTEHNIC, COMPLEX, DESCHIS CARACTERIZAT ESCHIS CARACTERIZAT PRIN INTRĂRIPRIN INTRĂRI, PROCESE DE TRANSFORMARE, IE, PROCESE DE TRANSFORMARE, IEŞŞIRI, IRI, FEEDBACK (PERMITEFEEDBACK (PERMITE SISTEMULUI SĂ CORECTEZE SISTEMULUI SĂ CORECTEZE ABATERILE), STABILITATE ETC.ABATERILE), STABILITATE ETC.

REPREZENTANłI: C BARNARD, H.A. SIMON, A. ETZIONI, : C BARNARD, H.A. SIMON, A. ETZIONI, R. JOHNSON, P. DRUKERR. JOHNSON, P. DRUKER

ŞCOALA CONTINGENTĂ:� PLEACĂ DE LA IDEEA CĂ NU EXISTĂ O CALE „CEA MAI

BUNĂ”, DE ACEEA PRACTICA DE MANAGEMENT ESTE INFLUENłATĂ DE CONTEXTUL ÎN CARE ACEASTA SE REALIZEAZĂ.

� PROBLEMELE LEGATE DE STRUCTURA ORGANIZAłIEI ŞI DE STILUL DE MANAGEMENT PRACTICAT DEPIND HOTĂRÂTOR DE COMBINAłIA OPTIMĂ A TREI VARIABILE: MEDIUL EXTERN , FACTORII TEHNOLOGICI, COMPORTAMENTUL ŞI MOTIVAłIA OAMENILOR

� FIECARE DINTRE CURENTELE DE GÂNDIRE POT FI UTILIZATE, VALORIZATE ÎN FUNCłIE DE SPECIFICUL SITUAłIEI ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ PROCESUL DE MANAGEMENT


PROCESUL DE MANAGEMENT PROCESUL DE MANAGEMENT ŞŞI RELAI RELAłłIILE DE IILE DE MANAGEMENTMANAGEMENT

PROCESELE DIN ORGANIZAłIE

�� SUNT SUNT ÎÎMPĂRMPĂRłłITE ITE ÎÎN: N:

�� PROCESELE DE EXECUPROCESELE DE EXECUłłIEIE SUNT CARACTERIZATE PRIN SUNT CARACTERIZATE PRIN ACEEA CĂ FORACEEA CĂ FORłłA DE MUNCĂ ACA DE MUNCĂ ACłłIONEAZĂ CU IONEAZĂ CU AJUTORUL UNOR MAAJUTORUL UNOR MAŞŞINI, UTILAJE, INSTALAINI, UTILAJE, INSTALAłłII ETC, II ETC, ASUPRA MATERIILOR PRIME MATERIALELOR, ASUPRA MATERIILOR PRIME MATERIALELOR, ÎÎN N VEDEREA OBVEDEREA OBłłINERII UNOR PRODUSE/SERVICII, INERII UNOR PRODUSE/SERVICII, CONFORM OBIECTIVELOR STABILITECONFORM OBIECTIVELOR STABILITE

�� PROCESELE DE MANAGEMENTPROCESELE DE MANAGEMENT SUNT CARACTERIZATE SUNT CARACTERIZATE PRIN ACEEA CĂ O PARTE A FORPRIN ACEEA CĂ O PARTE A FORłłEI DE MUNCĂ EI DE MUNCĂ ACACłłIONEAZĂ ASUPRA CELEILALTE PĂRIONEAZĂ ASUPRA CELEILALTE PĂRłłI I ÎÎN VEDEREA N VEDEREA ARMONIZĂRII ACARMONIZĂRII ACłłIUNILOR CU SCOPUL REALIZĂRII IUNILOR CU SCOPUL REALIZĂRII OBIECTIVELOROBIECTIVELOR

1. PROCESE DE EXECUłIE2. PROCESE DE MANAGEMENT

PROCESUL TIPIC DE MANAGEMENT:PROCESUL TIPIC DE MANAGEMENT:�� „„ANSAMBLUL FAZELOR PRIN CARE ANSAMBLUL FAZELOR PRIN CARE

SE DETERMINĂ OBIECTIVELESE DETERMINĂ OBIECTIVELE, S, SE ORGANIZEAZĂ E ORGANIZEAZĂ ACTIVITĂACTIVITĂłłILE SE COORDONEAZĂ EFORTURILE ILE SE COORDONEAZĂ EFORTURILE ŞŞI I ACACłłIUNILE, SE ANIUNILE, SE ANTRENEAZĂ PERSONALUL PENTRU A TRENEAZĂ PERSONALUL PENTRU A PARTICIPA LA REALIZAREA OBIECTIVELOR, SE PARTICIPA LA REALIZAREA OBIECTIVELOR, SE CONTROLEAZĂ MODUL DE DESFĂCONTROLEAZĂ MODUL DE DESFĂŞŞURARE A URARE A ACTIVITĂACTIVITĂłłILOR ILOR ŞŞI SE REGLEAZĂ FUNCI SE REGLEAZĂ FUNCłłIONAREA IONAREA SISTEMULUI CONDUSSISTEMULUI CONDUS””

TRĂSĂTURILE PROCESULUI DE MANAGEMENTTRĂSĂTURILE PROCESULUI DE MANAGEMENT::�� INTERDEPENDENINTERDEPENDENłłA ACTIVITĂA ACTIVITĂłłILOR COMPONENTEILOR COMPONENTE�� CONTINUITATEACONTINUITATEA�� CICLICITATEACICLICITATEA�� PROGRESIVITATEAPROGRESIVITATEA�� EFICACITATEAEFICACITATEA�� DERULAREA PE FAZEDERULAREA PE FAZE

FAZELE PROCESULUI DE MANAGEMENT:1) FAZA PREVIZIONALĂ – se caracterizează prin:� „PREPONDERENłA PREVIZIUNII ŞI EXERCITAREA

CELORLALTE FUNCłII ÎNTR-O VIZIUNE MAI REDUSĂ”

2) FAZA OPERATIVĂ – se caracterizează prin:� „PREPONDERENłA ORGANIZĂRII, COORDONĂRII ŞI

ANTRENĂRII PERSONALULUI LA REALIZAREA OBIECTIVELOR, DAR ŞI EXERCITAREA PREVIZIUNII PE TERMEN SCURT ŞI A CONTROLULUI OPERATIV”

3) FAZA POSTOPERATIVĂ – se caracterizează prin:� „EXERCITAREA CU PREPONDERENłĂ A FUNCłIEI DE

CONTROL-REGLARE ÎN VEDEREA COMENSURĂRII ŞI INTERPRETĂRII REZULTATELOR, A DEPISTĂRII ABATERILOR DE LA OBIECTIVE, A IDENTIFICĂRII CAUZELOR ACESTOR ABATERI

RELARELAłłIILE DE CONDUCERE (DE IILE DE CONDUCERE (DE MANAGEMENT)MANAGEMENT)

RELAłIILE DE CONDUCERE (de management) – pot fi definite ca:

� „RAPORTURILE CARE SE STABILESC ÎNTRE COMPONENłII UNEI ORGANIZAłII ŞI ÎNTRE ACEŞTIA ŞI COMPONENłII ALTOR ORGANIZAłII DIN MEDIUL ÎN CARE FUNCłIONEAZĂ, ÎN CADRUL PROCESULUI DE ELABORARE ŞI REALIZARE A OBIECTIVELOR.”

� SUNT INFLUENłATE DE MAI MULTE VARIABILE ÎNTRE CARE: DIMENSIUNEA ORGANIZAłIEI, COMPLEXITATEA OBIECTIVELOR ORGANIZAłIEI, DISPERSIA TERITORIALĂ A SUBUNITĂłILOR COMPONENTE, POTENłIALUL UMAN ETC.

RELARELAłłIILE DE CONDUCERE: IILE DE CONDUCERE:

� SE CLASIFICĂ ÎN:

1) RELAłIILE DE AUTORITATE

2) RELAłIILE DE COOPERARE

3) RELAłIILE DE CONTROL

RELAłIILE DE AUTORITATE� „SUNT REPREZENTATE DE RAPORTURILE CE SE

STABILESC ÎNTRE PERSOANE, ÎN CADRUL PROCESULUI DE MANAGEMENT, PRIN CARE SE PREVEDE CA UNELE SĂ DISPUNĂ DE COMPETENłĂ DECIZIONALĂ ASUPRA ALTORA”

a) IERARHICEb) FUNCłIONALEc) DE STAT MAJOR

RELARELAłłIILE DE AUTORITATE IERARHICEIILE DE AUTORITATE IERARHICE�� „„SUNT REPREZENTATE DE RAPORTURILE CE SE SUNT REPREZENTATE DE RAPORTURILE CE SE

STABILESC STABILESC ÎÎNTRE UN MANAGER NTRE UN MANAGER ŞŞI UN SUBORDONAT,I UN SUBORDONAT, PRIN CARE SE PREVEDE CĂ MANAGERUL PRIN CARE SE PREVEDE CĂ MANAGERUL ŞŞI NUMAI EL I NUMAI EL DECIDE ASUPRA EXECUTANTULUI CU PRIVIRE LA DECIDE ASUPRA EXECUTANTULUI CU PRIVIRE LA ACTIVITĂACTIVITĂłłILE PE CARE ACESTA LE DESFĂILE PE CARE ACESTA LE DESFĂŞŞOARĂ OARĂ ÎÎN N VEDEREA REALIZĂRII OBIECTIVELORVEDEREA REALIZĂRII OBIECTIVELOR””

RELARELAłłIILE DE AUTORITATE FUNCIILE DE AUTORITATE FUNCłłIONALEIONALE�� „„SUNT REPREZENTATE DE RAPORTURILE CE SE SUNT REPREZENTATE DE RAPORTURILE CE SE

STABILESC STABILESC ÎÎNTRE UN SPECIALIST NTRE UN SPECIALIST ŞŞI UN EXECUTANT, I UN EXECUTANT, PRIN CARE SPECIALISTUL PRIN CARE SPECIALISTUL ÎÎNDRUMĂ NDRUMĂ ŞŞI CONTROLEAZĂ I CONTROLEAZĂ EXECUTANTUL EXECUTANTUL ÎÎN DESFĂN DESFĂŞŞURAREA ACTIVITĂURAREA ACTIVITĂłłILOR, ILOR, FĂRĂ A AVEA ASUPRA ACESTUIA AUTORITATE FĂRĂ A AVEA ASUPRA ACESTUIA AUTORITATE DECIZIONALĂDECIZIONALĂ””

RELAłIILE DE AUTORITATE DE STAT MAJOR� „ANSAMBLUL RAPORTURILOR CARE SE STABILESC

ÎNTRE UN COLECTIV DE PERSOANE SPECIALIZATE (STAT MAJOR) CĂRUIA I SE DELEAGĂ DE CĂTRE CONDUCEREA ORGANIZAłIEI O ANUMITĂ AUTORITATE ŞI ŞEFII SAU COMPONENłII COMPARTIMENTELOR IMPLICATE ÎN SOLUłIONAREA UNOR PROBLEME COMPLEXE.”

RELAłIILE DE COOPERARE – reprezintă:� „RAPORTURILE CE SE STABILESC ÎNTRE FUNCłII

(POSTURI) DE PE ACELAŞI NIVEL IERARHIC, DAR CARE SE AFLĂ ÎN COMPARTIMENTE DIFERITE”

RELAłIILE DE CONTROL – reprezintă:� „RAPORTURILE CE SE STABILESC ÎNTRE

ORGANISMELE SPECIALIZATE DE CONTROL ŞI PERSONALUL DIN CELELALTE COMPARTIMENTE ALE ORGANIZAłIEI.”


ORGANIZAORGANIZAłłIA IA CA OBIECT AL CA OBIECT AL MANAGEMENTULUIMANAGEMENTULUI

ORGANIZAORGANIZAłłIAIA –– poate fi constituită din poate fi constituită din::�� DOUĂ SAU MAI MULTE PERSOANE CARE DESFĂDOUĂ SAU MAI MULTE PERSOANE CARE DESFĂŞŞOARĂ OARĂ

ACTIVITĂACTIVITĂłłI I ÎÎN COMUN N COMUN ÎÎN VEDEREA REALIZĂRII UNUI N VEDEREA REALIZĂRII UNUI OBIECTIV SAU A MAI MULTOR OBIECTIVE.OBIECTIV SAU A MAI MULTOR OBIECTIVE.

ÎÎNTREPRINDEREANTREPRINDEREA –– constituie constituie::�� UN SISTEM ORGANIZAT DE CĂTRE UN CENTRU DE UN SISTEM ORGANIZAT DE CĂTRE UN CENTRU DE

DECIZIEDECIZIE,, CARE DISPUNE DE O ANUMITĂ AUTONOMIE CARE DISPUNE DE O ANUMITĂ AUTONOMIEŞŞI I ÎÎN CARE, CU AJUTORUL MIJLOACELOR FIZICE N CARE, CU AJUTORUL MIJLOACELOR FIZICE ŞŞI I UMANE, SE PUMANE, SE PRODUC BUNURI SAU SE PRESTEAZĂ RODUC BUNURI SAU SE PRESTEAZĂ SERVICII DESTINATE VÂNZĂRIISERVICII DESTINATE VÂNZĂRII..

CARACTERISTICILE GENERALE ALE CARACTERISTICILE GENERALE ALE ÎÎNTREPRINDERII:NTREPRINDERII:�� ESTE O ORGANIZAESTE O ORGANIZAłłIE;IE;�� ARE FINALITATE ECONOMICĂARE FINALITATE ECONOMICĂ;;�� DISPUNE DE AUTONOMIE DECIZIONALĂDISPUNE DE AUTONOMIE DECIZIONALĂ..

EXISTĂ EXISTĂ 3 CONCEP3 CONCEPłłII CU PRIVIRE LA II CU PRIVIRE LA ÎÎNTREPRINDERE:NTREPRINDERE:�� CONCEPCONCEPłłIA MATERIALISTĂIA MATERIALISTĂ –– ÎÎNTREPRINDEREA ESTE NTREPRINDEREA ESTE

CONSIDERATĂ UN ANSAMBLU DE BUNURI CONSIDERATĂ UN ANSAMBLU DE BUNURI DESTINATE PRODUCDESTINATE PRODUCłłIEIIEI

�� CONCEPCONCEPłłIA PERSONALISTĂIA PERSONALISTĂ –– INTREPRINDEREA ESTE INTREPRINDEREA ESTE REPREZENTATĂ DE UN COLECTIV DE PERSOANEREPREZENTATĂ DE UN COLECTIV DE PERSOANE, , DOTAT CU O PERSONALITATE PROPRIEDOTAT CU O PERSONALITATE PROPRIE

�� CONCEPCONCEPłłIA SISTEMICĂIA SISTEMICĂ –– ÎÎNTREPRINDEREA ESTE NTREPRINDEREA ESTE PRIVITĂ PRIN LUAREA PRIVITĂ PRIN LUAREA ÎÎN CONSIDERARE A N CONSIDERARE A INTERDEPENDENINTERDEPENDENłłELOR DINTRE ELEMENTELE ELOR DINTRE ELEMENTELE SALE COMPONENTE DE NATURĂ UMANĂSALE COMPONENTE DE NATURĂ UMANĂ, T, TEHNICĂEHNICĂ, , FINANCIARĂ ETCFINANCIARĂ ETC. . ŞŞI A SCHIMBURILOR ACESTEIA CU I A SCHIMBURILOR ACESTEIA CU MEDIUL EXTERNMEDIUL EXTERN

CLASIFICAREA CLASIFICAREA ÎÎNTREPRINDERILORNTREPRINDERILOR::�� După forma de proprietateDupă forma de proprietate: P: PRIVATE, DE STRIVATE, DE STAT, MAT, MIXTEIXTE�� După nrDupă nr. proprietarilor . proprietarilor şşi după modul de constituire i după modul de constituire şşi exploatare i exploatare

a patrimoniului:a patrimoniului: PRIVATE INDIVIDUALE PRIVATE INDIVIDUALE, U, UNIPERSONALE NIPERSONALE CU RĂSPUDERE LIMITATĂCU RĂSPUDERE LIMITATĂ

�� ÎÎn funcn funcŃŃie de apartenenie de apartenenŃŃa naa naŃŃionalăională: NA: NAłłIONALE, IONALE, MULTINAMULTINAłłIONALE, ETCIONALE, ETC

MEDIUL AMBIANT EXTERNMEDIUL AMBIANT EXTERN –– este reprezentat de:este reprezentat de:�� „„ANSAMBLUL UNITĂANSAMBLUL UNITĂłłILOR ECONOMICE, A ILOR ECONOMICE, A

INSTITUINSTITUłłIILOR FINANCIAR BANCARE, JURIDICE, IILOR FINANCIAR BANCARE, JURIDICE, ADMINISTRATIVE, A ORGANIZAADMINISTRATIVE, A ORGANIZAłłIILOR POLITICE, DE IILOR POLITICE, DE OCROTIRE A SĂNĂTĂOCROTIRE A SĂNĂTĂłłII, DE II, DE ÎÎNVĂNVĂłłĂMÂNTĂMÂNT, A TUTUROR , A TUTUROR ELEMENTELOR EXOGENE CARE INFLUENELEMENTELOR EXOGENE CARE INFLUENłłEAZĂ EAZĂ ŞŞI I SUNT INFLUENSUNT INFLUENłłATE DE ACTIVITATEA FIRMEI ATE DE ACTIVITATEA FIRMEI (ORGANIZA(ORGANIZAłłIEI).IEI).””

CARACTERISTICILE ORGANIZACARACTERISTICILE ORGANIZAłłIEI CA SISTEM:IEI CA SISTEM:�� ORGANISM COMPLEXORGANISM COMPLEX –– ÎÎNCORPOREAZĂ RESURSE NCORPOREAZĂ RESURSE

UMANE, MATERIALE, FINACIARE UMANE, MATERIALE, FINACIARE ŞŞI INFORMAI INFORMAłłIONALE;IONALE;�� ORGANISM SOCIOORGANISM SOCIO--ECONOMICECONOMIC –– ÎÎN CADRUL EI N CADRUL EI

ANGAJAANGAJAłłII DESFĂII DESFĂŞŞOARĂ PROCESE DE MUNCĂ SAU OARĂ PROCESE DE MUNCĂ SAU INTELECTUALE, GENERATOARE DE NOI PRODUSE SAU INTELECTUALE, GENERATOARE DE NOI PRODUSE SAU SERVICIISERVICII

�� ORGANISM TEHNICOORGANISM TEHNICO--MATERIALMATERIAL –– ÎÎN SENSUL CĂN SENSUL CĂ, , ÎÎNTRE MIJLOACELE DE MUNCĂ SE STABILESC RELANTRE MIJLOACELE DE MUNCĂ SE STABILESC RELAłłII II DE INTERDEPENDENDE INTERDEPENDENłłĂ CARE CONTRIBUIE LA Ă CARE CONTRIBUIE LA ATINGEREA OBIECTIVELORATINGEREA OBIECTIVELOR

�� ORGANISM DINAMIC, ADAPTIVORGANISM DINAMIC, ADAPTIV –– SUB IMPULSUL SUB IMPULSUL PROGRESULUI TEHNIC, AL FACTORILOR INTERNI PROGRESULUI TEHNIC, AL FACTORILOR INTERNI ŞŞI I EXTERNI, ORGANIZAEXTERNI, ORGANIZAłłIA IA ÎÎŞŞI ADAPTEAZĂ NECONTENIT I ADAPTEAZĂ NECONTENIT FUNCFUNCłłIILE CONFORM EVLUIILE CONFORM EVLUłłIEI PIEIEI PIEłłEIEI

CARACTERISTICILE ORGANIZACARACTERISTICILE ORGANIZAłłIEI CA SISTEM:IEI CA SISTEM:�� ORGANISM DESCHISORGANISM DESCHIS –– EXPRIMAT PRIN INTRĂRI EXPRIMAT PRIN INTRĂRI

(MATERII PRIME, MATERIALE, UTILAJE ETC), PROCESE (MATERII PRIME, MATERIALE, UTILAJE ETC), PROCESE DE PRODUCDE PRODUCłłIE/PRESTARE IE/PRESTARE ŞŞI IEI IEŞŞIRI (PRODUSE, IRI (PRODUSE, SERVICII, BANI SERVICII, BANI ŞŞI INFORMAI INFORMAłłII DESTINATE II DESTINATE SISTEMELOR DIN CARE FACE PARTE)SISTEMELOR DIN CARE FACE PARTE)

�� ORGANISM CU REGLARE PROPRIEORGANISM CU REGLARE PROPRIE –– DEOARECE DEOARECE, , CORESPUNZĂTOR OBIECTIVELOR PROPRIICORESPUNZĂTOR OBIECTIVELOR PROPRII, , ORGANIZAORGANIZAłłIA IA ÎÎŞŞI ORGANIZEAZĂ SINGURĂ I ORGANIZEAZĂ SINGURĂ ACTIVITATEA, SE AUTOCONDUCE, SE ACTIVITATEA, SE AUTOCONDUCE, SE AUTOFINANAUTOFINANłłEAZĂ EAZĂ ŞŞI AUTOGESTIONEAZĂ I AUTOGESTIONEAZĂ INTEGRÂNDUINTEGRÂNDU--SE ORGANIC SE ORGANIC ÎÎN ANSAMBLUL ECONOMIEI N ANSAMBLUL ECONOMIEI NANAłłIONALEIONALE


FUNCFUNCłłIUNILE IUNILE ORGANIZAORGANIZAȚȚIEIIEI

ORGANIZARE:ORGANIZARE:�� „„DESCOMPUNEREA UNUI PROCES, FENOMEN, DESCOMPUNEREA UNUI PROCES, FENOMEN,

OBIECT OBIECT ÎÎN ELEMENTELE SALE CELE MAI SIMPLE, N ELEMENTELE SALE CELE MAI SIMPLE, ANALIZA ACESTORA, CU SCOPUL RECOMPUNERII ANALIZA ACESTORA, CU SCOPUL RECOMPUNERII LOR SUB UN EFECT DE SINTEZĂ AMELIORATLOR SUB UN EFECT DE SINTEZĂ AMELIORAT””

ORGANIZAREA PROCESUALĂORGANIZAREA PROCESUALĂ –– constă constă îîn:n:�� „„DESCOMPUNEREA PROCESELOR DE MUNCĂ FIZICĂ DESCOMPUNEREA PROCESELOR DE MUNCĂ FIZICĂ

ŞŞI INTELECTUALĂ I INTELECTUALĂ ÎÎN ELEMENTE COMPONENTE N ELEMENTE COMPONENTE (OPERA(OPERAłłII, TIMPI, MIII, TIMPI, MIŞŞCĂRI ETCCĂRI ETC), ), ANALIZA ACESTOR ANALIZA ACESTOR ELEMENTE, CU SCOPELEMENTE, CU SCOPUL REGRUPĂRII LORUL REGRUPĂRII LOR,, DE ,, DE OMOGENITATEA OMOGENITATEA ŞŞI COMPLEMENTARITATEA LOR,I COMPLEMENTARITATEA LOR, DE DE NIVELUL DE PREGĂTIRE NIVELUL DE PREGĂTIRE ŞŞI DE NATURA PREGĂTIRIII DE NATURA PREGĂTIRII, , PERSONALULUI CARE LE REALIZEAZĂPERSONALULUI CARE LE REALIZEAZĂ, PRECUM , PRECUM ŞŞI DE I DE SPECIFICUL METODELOR, TEHNICILOR SPECIFICUL METODELOR, TEHNICILOR ŞŞI I INSTRUMENTELOR FOLOSITE INSTRUMENTELOR FOLOSITE ÎÎN VEDEREA N VEDEREA DESFĂDESFĂŞŞURĂRII LOR URĂRII LOR ŞŞI REALIZĂRII OBIECTIVELOR CU I REALIZĂRII OBIECTIVELOR CU UN PLUS DE EFICIENUN PLUS DE EFICIENłłĂĂ””

� NECESITATEA ORGANIZĂRII PROCESELOR DIN ORGANIZAłIE ESTE IMPUSĂ DE COMPLEXITATEA ACESTORA DESCOMPUNEREA ANSAMBLULUI PROCESELOR ÎN SUBANSAMBLURI ŞI STUDIEREA LOR ÎN CONDIłII DE INTERACłIUNE

� PENTRU IDENTIFICAREA COMPONENTELOR ORGANIZĂRII PROCESUALE SE PORNEŞTE DE LA OBIECTIVELE FUNDAMENTALE, CARE SE POT ÎMPĂRłI ÎN OBIECTIVE DE GRAD I, II, ETC

COMPONENTELE ORGANIZĂRII COMPONENTELE ORGANIZĂRII PROCESUALE:PROCESUALE:

FUNCłIUNILE ORGANIZAłIEI – sunt reprezentate prin:� ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR OMOGENE ŞI/SAU

COMPLEMENTARE DESFĂŞURATE DE PERSONAL DE SPECIALITATE, FOLOSIND METODE ŞI TEHNICI SPECIFICE, ÎN SCOPUL REALIZĂRII OBIECTIVELOR DERIVATE DE GRADUL I

ACTIVITATEA – ca o componentă a funcŃiunii reprezintă:� „ANSAMBLUL ACłIUNILOR OMOGENE CE SE

ÎNDEPLINESC DE PERSONAL CE POSEDĂ CUNOŞTINłE DE SPECIALITATE, DINTR-UN ANUMIT DOMENIU MAI RETRÂNS, CU SCOPUL ÎMPLINIRII OBIECTIVELOR DERIVATE DE GRADUL II”

ATRIBUłIA – este reprezentată de:� „ANSAMBLUL SARCINILOR EXECUTATE PERIODIC DE

PERSONAL CU CUNOŞTINłE SPECIFICE UNUI DOMENIU RESTRÂNS, CARE CONDUC LA REALIZAREA UNUI OBIECTIV SPECIFIC”

SARCINA – ca element al atribuŃiei, reprezintă:� „O COMPONENTĂ DE BAZĂ A UNUI PROCES DE

MUNCĂ COMPLEX SAU UN PROCES DE MUNCĂ SIMPLU, DESFĂŞURAT CU SCOPUL REALIZĂRII UNUI OBIECTIV INDIVIDUAL, CARE, DE REGULĂ, SE ATRIBUIE UNEI SINGURE PERSOANE”

ÎN CADRUL ORGANIZAłIEI EXISTĂ URMĂTOARELE FUNCłIUNI

FUNCFUNCłłIUNEA COMERCIALĂIUNEA COMERCIALĂ: : -- cuprinde:cuprinde:�� „„ACTIVITĂACTIVITĂłłILE MENITE SĂ CONCURE LA REALIZAREA ILE MENITE SĂ CONCURE LA REALIZAREA

OBIECTIVELOR DIN DOMENIUL STABILIRII OBIECTIVELOR DIN DOMENIUL STABILIRII LEGĂTURILOR ORGANIZALEGĂTURILOR ORGANIZAłłIEI CU MEDIUL AMBIANT IEI CU MEDIUL AMBIANT EXTERN, EXTERN, ÎÎN VEDEREA PROCURĂRII MIJLOACELOR N VEDEREA PROCURĂRII MIJLOACELOR NECESARE NECESARE ŞŞI DESFACERII PRODUSELOR, SERVICIILOR I DESFACERII PRODUSELOR, SERVICIILOR ŞŞI LUCRĂRILOR CARE FAC OBIECTUL DE BAZĂ AL I LUCRĂRILOR CARE FAC OBIECTUL DE BAZĂ AL ACESTEIAACESTEIA””

ACTIVITĂłI SPECIFICE::�� APROVIZIONAREA;APROVIZIONAREA;�� VÂNZAREA;VÂNZAREA;�� MARKETINGUL.MARKETINGUL.

FUNCłIUNEA CERCETARE-DEZVOLTARE: - cuprinde:� „ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR CARE SE DESFĂŞOARĂ

ÎN CADRUL ORGANIZAłIEI ÎN VEDEREA REALIZĂRII OBIECTIVELOR DIN DOMENIUL PRODUCERII DE NOI IDEI ŞI TRANSFORMĂRII IDEILOR ÎN NOUTĂłI UTILE ÎN VIITOR”

ACTIVITĂłI SPECIFICE:� CERCETAREA ŞTIINłIFICĂ, INGINERIE

TEHNOLOGICĂ ŞI INTRODUCEREA PROGRESULUI TEHNIC;

� INVESTIłII ŞI CONSTRUCłII.

FUNCFUNCłłIUNEA DE PRODUCIUNEA DE PRODUCłłIEIE: : -- reprezintă reprezintă::�� „„ANSAMBLUL ACTIVITĂANSAMBLUL ACTIVITĂłłILOR DE BAZĂILOR DE BAZĂ, AUXILIARE , AUXILIARE ŞŞI I

DE SERVIRE, DE SERVIRE, PRIN CARE SE REALIZEAZĂ PRIN CARE SE REALIZEAZĂ OBIECTIVELE DIN DOMENIUL FABRICĂRII OBIECTIVELE DIN DOMENIUL FABRICĂRII PRODUSELOR, ELABOPRODUSELOR, ELABORĂRII LUCRĂRILOR RĂRII LUCRĂRILOR ŞŞI/SAU I/SAU SERVICIILOR SERVICIILOR ÎÎN CADRUL ORGANIZAN CADRUL ORGANIZAłłIEIIEI””

ACTIVITĂłI SPECIFICE:�� FABRICAFABRICAłłIA (EXPLOATAREA);IA (EXPLOATAREA);�� CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE;CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE;�� ÎÎNTRENTREłłINEREA INEREA ŞŞI REPARAREA UTILAJELOR;I REPARAREA UTILAJELOR;�� PRODUCPRODUCłłIA AUXILIARĂIA AUXILIARĂ..

FUNCFUNCłłIUNEA FINANCIARIUNEA FINANCIAR--CONTABILĂCONTABILĂ::�� „„ANSAMBLUL ACTIVITĂANSAMBLUL ACTIVITĂłłILOR PRIN CARE SE ILOR PRIN CARE SE

REALIZEAZĂ OBIECTIVELE PRIVIND OBREALIZEAZĂ OBIECTIVELE PRIVIND OBłłINEREA INEREA ŞŞI I FOLOSIREA MIJLOACELOR FINANCIARE NECESARE FOLOSIREA MIJLOACELOR FINANCIARE NECESARE ORGANIZAORGANIZAłłIEI, PRECUM IEI, PRECUM ŞŞI I ÎÎNREGISTRAREA NREGISTRAREA ŞŞI I EVIDENEVIDENłłA A ÎÎN EXPRESIA VALORICĂ A FENOMENELOR N EXPRESIA VALORICĂ A FENOMENELOR ECONOMICE DIN CADRUL ACESTEIAECONOMICE DIN CADRUL ACESTEIA””

ACTIVITĂACTIVITĂłłI SPECIFICEI SPECIFICE::�� ACTIVITATEA FINANCIARĂACTIVITATEA FINANCIARĂ;;�� ACTIVITATEA CONTABILĂACTIVITATEA CONTABILĂ..

FUNCłIUNEA DE PERSONAL: - reprezintă: � „ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR DESFĂŞURATE ÎN

CADRUL ORGANIZAłIEI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DIN DOMENIUL ASIGURĂRII ŞI DEZVOLTĂRII POTENłIALULUI UMAN NECESAR”

ACTIVITĂłI SPECIFICE:� PLANIFICAREA, RECRUTAREA, SELECłIA,

ÎNCADRAREA, FORMAREA, PERFECłIONAREA, MOTIVAREA, PROMOVAREA, RETRIBUIREA ŞI PROTECłIA PERSONALULUI


MANAGERUL MANAGERUL ŞŞI LEADERULI LEADERUL

MANAGERULMANAGERUL

MANAGERUL – este reprezentat de:� “PERSOANA CARE EXERCITĂ FUNCłIILE

MANAGEMENTULUI ÎN VIRTUTEA POSTULUI OCUPAT, ADOPTĂ DECIZII ŞI INIłIAZĂ ACłIUNI, INFLUENłÂND DIRECT COMPORTAMENTUL ORGANIZAłIONAL AL ALTOR PERSOANE”

� TRĂSĂTURILE DEFINITORII ALE MANAGERILOR:- DUBLA PROFESIONALIZARE

- CARACTERUL ACCENTUAT CREATOR AL ACTIVITĂłII DESFĂŞURATE

- AUTORITATEA CU CARE ESTE INVESTIT- SUPRASOLICITAREA

ÎN CADRUL ORGANIZAłIEI EXISTĂ MAI MULTE CATEGORII DE MANAGERI:

1. DUPĂ NIVELUL IERARHIC ÎN CARE SE SITUEAZĂ:- MANAGERI DE NIVEL INFERIOR (SUPERVIZOR)- MANAGERI DE NIVEL MEDIU (MIDDLE MANAGEMENT- MANAGERI DE NIVEL SUPERIOR (TOP MANAGEMENT)

2. DUPĂ SFERA DE CUPRINDERE A ACTIVITĂłILOR COORDONATE:- MANAGERI FUNCłIONALI- MANAGERI GENERALI

ROLURILE MANAGERILORROLURILE MANAGERILOR

ROLURI ROLURI ÎÎN DOMENIUL INTERPERSONALN DOMENIUL INTERPERSONAL::�� DE REPREZENTAREDE REPREZENTARE –– CA URMARE A POZICA URMARE A POZIłłIEI SALE IEI SALE

DIN FRUNTEA CODIN FRUNTEA COMPANIEIMPANIEI�� DE LEADERDE LEADER –– DATORAT RESPONSABILITĂ DATORAT RESPONSABILITĂłłII SALE II SALE

FAFAłłĂ DE SUBORDONAĂ DE SUBORDONAłłII�� DE AGENT DE LEGĂTURĂDE AGENT DE LEGĂTURĂ –– DATORAT CONTACTELOR DATORAT CONTACTELOR

PE CAPE CARE MANAGERUL LE RE MANAGERUL LE ARE ARE ÎÎN AFARA RELAN AFARA RELAłłIILOR IILOR IERARHIERARHICEICE

ROLURI ROLURI ÎÎN DOMENIUL INFORMAN DOMENIUL INFORMAłłIONAL:IONAL:�� DE OBSERVATOR ACTIVDE OBSERVATOR ACTIV –– CAUTĂ CAUTĂ ÎÎNFORMANFORMAłłII DIN II DIN

MEDIU, INMEDIU, INTEROGHEAZĂTEROGHEAZĂSUBORDONASUBORDONAłłIIII

�� DE DISEMINATORDE DISEMINATOR –– DIFUZEAZĂ DIFUZEAZĂ, TRANSMITE MAI , TRANSMITE MAI DEPARTE INFORMADEPARTE INFORMAłłIILE PRIMITEIILE PRIMITE

�� DE PURTĂTOR DE CUVÂNTDE PURTĂTOR DE CUVÂNT –– COMUNICĂ INF COMUNICĂ INF. . ÎÎN N AFAFARA ORGANIZAARA ORGANIZAłłIEIIEI

ROLURI ROLURI ÎÎN DOMENIUL DECIZIONAL:N DOMENIUL DECIZIONAL:�� DE DE ÎÎNTREPRINZĂTORNTREPRINZĂTOR –– ÎÎNTREPRINDE ACNTREPRINDE ACłłIUNI DE IUNI DE

DEZVOLTARE A ORGANIZADEZVOLTARE A ORGANIZAłłIEIIEI�� MÂNUITOR DE DISFUNCMÂNUITOR DE DISFUNCłłIONALITĂIONALITĂłłII –– RĂSPUNDE RĂSPUNDE

FORFORłłAT LA DIFERITE PRESIUNI PENTRU SCHIMBAREAT LA DIFERITE PRESIUNI PENTRU SCHIMBARE�� DISTRIBUITOR DE RESURSEDISTRIBUITOR DE RESURSE –– DATORITĂ DATORITĂ

ANSAMBLULUI DECIZIILOR ELABORATE CU SCOPUL ANSAMBLULUI DECIZIILOR ELABORATE CU SCOPUL REPARTIZĂRII RESURSELORREPARTIZĂRII RESURSELOR

�� NEGOCIATORNEGOCIATOR –– NEGOCIAZĂ CONTRACTE NEGOCIAZĂ CONTRACTE

COMPETENCOMPETENłłE: E: �� COMPETENCOMPETENłłE ASIGURATE DE FORMAE ASIGURATE DE FORMAłłIA DE BAZĂIA DE BAZĂ�� COMPETENCOMPETENłłE SPECIFICE EXERCITĂRII PROCESULUI E SPECIFICE EXERCITĂRII PROCESULUI

DE MANAGEMENTDE MANAGEMENT

CALITĂCALITĂłłI: I: �� INTELECTUALEINTELECTUALE (INTELIGEN(INTELIGENłłA, CAPACITATEA DE A A, CAPACITATEA DE A

RECUNOARECUNOAŞŞTE TE ŞŞI APLICA NOUL, PERSEVERENI APLICA NOUL, PERSEVERENłłA, A, OPERATIVITATEA, IMAGINAOPERATIVITATEA, IMAGINAłłIE ETC.)IE ETC.)

�� MORALEMORALE (SINCERITATEA, FRANCHE(SINCERITATEA, FRANCHEłłEA, CURAJUL, EA, CURAJUL, INTEGRITATEA ETC.)INTEGRITATEA ETC.)

�� SOCIALESOCIALE (CAPACITATEA DE COMUNICARE, EMPATIA, (CAPACITATEA DE COMUNICARE, EMPATIA, MODESTIA, SOCIABILITATEA ETC.)MODESTIA, SOCIABILITATEA ETC.)

APTITUDINI: APTITUDINI: �� LEGATE DE FORMALEGATE DE FORMAłłIA DE BAZĂIA DE BAZĂ�� MANAGERIALEMANAGERIALE (FLER, INTUI(FLER, INTUIłłIE, SPONTANEITATE IE, SPONTANEITATE

ETC.)ETC.)�� DE ANIMATOR DE ANIMATOR (S(STĂPÂNIRE DE SINETĂPÂNIRE DE SINE, E, ENERGIE, NERGIE,

SĂNĂTATE FIZICĂ SĂNĂTATE FIZICĂ ŞŞI PSIHICĂ ETCI PSIHICĂ ETC.).)

LEADERULLEADERUL

LEADERULLEADERUL reprezintă reprezintă::�� ““PERSOANA CARE, PERSOANA CARE, ÎÎN VIRTUTEA TRĂSĂTURILOR DE N VIRTUTEA TRĂSĂTURILOR DE

PERSONALITATE PERSONALITATE ŞŞI A CALITĂI A CALITĂłłILOR INTELECTUALE, ILOR INTELECTUALE, OBOBłłINE ACCESUL LA PUTERE INFLUENINE ACCESUL LA PUTERE INFLUENłłÂND ÂND COMPORTAMENTUL ALTOR INDIVIZICOMPORTAMENTUL ALTOR INDIVIZI””

CARACTERISTICILE LEADERULUI:CARACTERISTICILE LEADERULUI:�� SPIRIT PENETRANT, O CASPIRIT PENETRANT, O CAPACITATE DE ANALIZĂ PACITATE DE ANALIZĂ

RELATIV DEZVOLTATĂRELATIV DEZVOLTATĂ, APTITUDINEA DE A GÂNDI , APTITUDINEA DE A GÂNDI STRATEGIC STRATEGIC ŞŞI MULTIDIMENSIONAL,I MULTIDIMENSIONAL, O BUNĂ O BUNĂ INTUIINTUIłłIE PROFESIONALĂIE PROFESIONALĂ

CALITĂCALITĂłłILE LEADERILOR:ILE LEADERILOR:�� O CUNOAO CUNOAŞŞTERE A GRUPULUI PE ACRE TERE A GRUPULUI PE ACRE ÎÎL CONDUCE L CONDUCE

ŞŞI A SECTORULUI DE ACTIVITATE RESPECTIVI A SECTORULUI DE ACTIVITATE RESPECTIV�� UUŞŞURINURINłłA RELAA RELAłłIILOR UMANEIILOR UMANE�� O ANUMITĂ REPUTAO ANUMITĂ REPUTAłłIE IE ŞŞI ANUMITE ANTECEDENTE I ANUMITE ANTECEDENTE

PRIVIND SUCCESUL PRIVIND SUCCESUL ÎÎN DIFERITE AFACERIN DIFERITE AFACERI

TIPURILE DE MANAGERI TIPURILE DE MANAGERI ŞŞI STILURILE I STILURILE DE MANAGEMENTDE MANAGEMENT

TIPUL DE MANAGERTIPUL DE MANAGER –– reprezintă reprezintă::�� ““ANSAMBLUL CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ANSAMBLUL CARACTERISTICILOR PRINCIPALE

REFERITOARE LA CALITĂREFERITOARE LA CALITĂłłILE, CUNOILE, CUNOŞŞTINTINłłELE ELE ŞŞI I APTITUDINILE PROPRI UNEI CATEGORII DE APTITUDINILE PROPRI UNEI CATEGORII DE MANAGERI, CE LE CMANAGERI, CE LE CONFERĂ ACEEAONFERĂ ACEEAŞŞI ABORDARE A I ABORDARE A ASPECTELOR DE BAZĂ ALE PROCESULUI DE ASPECTELOR DE BAZĂ ALE PROCESULUI DE MANAGEMENTMANAGEMENT””

ÎÎN LITERATURA DE SPECIALITATE TIPURILE DE N LITERATURA DE SPECIALITATE TIPURILE DE MANAGERI VARIAZĂ DE LA UN AUTOR LA ALTULMANAGERI VARIAZĂ DE LA UN AUTOR LA ALTUL::

�� ORGANIZATORUL, PARTICIPATIVUL, DEMAGOGUL, ORGANIZATORUL, PARTICIPATIVUL, DEMAGOGUL, ÎÎNTREPRINZĂTORULNTREPRINZĂTORUL, REALISTUL, OPORTUNISTUL , REALISTUL, OPORTUNISTUL ETC.ETC.

TIPURILE DE MANAGERI DUPĂ TIPURILE DE MANAGERI DUPĂ ““AUTORITARISMAUTORITARISM””

PARTICIPATIVUL:PARTICIPATIVUL: --se caracterizează prinse caracterizează prin::�� O SOLIDĂ PREGĂTIRE ATÂT O SOLIDĂ PREGĂTIRE ATÂT ÎÎN DOMENIUL DE N DOMENIUL DE

ACTIVITATE CÂT ACTIVITATE CÂT ŞŞI I ÎÎN DOMENIUL N DOMENIUL MANAGEMENTULUIMANAGEMENTULUI

�� UUŞŞURINURINłłĂ Ă ÎÎN STABILIREA N STABILIREA ŞŞI MENI MENłłINEREA INEREA CONTACTELOR UMANECONTACTELOR UMANE

�� APLICAREA PE SCARĂ LARGĂ A DELEGĂRII APLICAREA PE SCARĂ LARGĂ A DELEGĂRII ŞŞI A I A CONSULTĂRII CU SUBORDONACONSULTĂRII CU SUBORDONAłłIIII

�� CREAREA UNUI CLIMAT DE MUNCĂ DESCHISCREAREA UNUI CLIMAT DE MUNCĂ DESCHIS, , FAVORABIL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂFAVORABIL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂłłII II ANGAJAANGAJAłłILORILOR

AUTORITARULAUTORITARUL –– se caracterizează prin se caracterizează prin::�� SITUAREA PE PRIM PLAN A RELASITUAREA PE PRIM PLAN A RELAłłIILOR IERARHICE IILOR IERARHICE

DE SUBORDONAREDE SUBORDONARE�� UTILIZAREA REDUSĂ A DELEGĂRII UTILIZAREA REDUSĂ A DELEGĂRII ŞŞI CONSULTĂRII I CONSULTĂRII

SUBORDONASUBORDONAłłILOR, UNEORI PENTRU A MASCA ILOR, UNEORI PENTRU A MASCA UNELE LACUNE UNELE LACUNE ÎÎN PREGĂTIREN PREGĂTIRE

�� PLĂCEREA DE A COMANDAPLĂCEREA DE A COMANDA, , ÎÎMBINATĂ CU MBINATĂ CU NEPRICEPEREA, CEEA CE CONNEPRICEPEREA, CEEA CE CONDUCE LA UN CLIMAT DUCE LA UN CLIMAT DE MUNCĂ AUSTERDE MUNCĂ AUSTER

�� EXCES DE EXCES DE ÎÎNDRUMĂRI NDRUMĂRI ŞŞI CONTROALEI CONTROALE

PARTICIPATIVPARTICIPATIV--AUTORITARULAUTORITARUL –– ÎÎMBINĂ MBINĂ ÎÎN PROPORN PROPORłłII II REALTIV EGALE CARACTERISTICILE CELORLALTE REALTIV EGALE CARACTERISTICILE CELORLALTE DOUĂ STILURIDOUĂ STILURI

STILUL DE MANAGEMENT:STILUL DE MANAGEMENT: -- reprezintă reprezintă::

�� ““MODUL SPECIFIC DE COMPORTAMENT PRIN CARE SE MODUL SPECIFIC DE COMPORTAMENT PRIN CARE SE EXTERIORIZEAZĂ CALITĂEXTERIORIZEAZĂ CALITĂłłILE, CUNOILE, CUNOŞŞTINTINłłELE ELE ŞŞI I APTITUDINILE MANAGERULUI APTITUDINILE MANAGERULUI ÎÎN RELAN RELAłłIILE CU IILE CU SUBORDONASUBORDONAłłII, II, ŞŞEFII SAU COLEGIIEFII SAU COLEGII””

FACTORI DETERMINANFACTORI DETERMINANłłI:I:�� AUTORITARISMULAUTORITARISMUL (GRADUL DE CONCENTRARE A PUTERII)(GRADUL DE CONCENTRARE A PUTERII)

�� DIRECTIVITATEA DIRECTIVITATEA (ATITUDINEA (ATITUDINEA ŞŞI GRADUL DE IMPLICARE I GRADUL DE IMPLICARE A MANAGERULUI)A MANAGERULUI)

�� RELARELAłłIA MANAGER IA MANAGER -- SUBORDONASUBORDONAłłII (PREFERIN(PREFERINłłA PENTRU A PENTRU RELARELAłłIILE FORMALE SAU INFORMALE)IILE FORMALE SAU INFORMALE)

�� ORIENTAREA ORIENTAREA ÎÎN RAPORT CU PROBLEMELE N RAPORT CU PROBLEMELE SUBORDONASUBORDONAłłILORILOR (PRIORITATEA PENTRU PROBLEMELE (PRIORITATEA PENTRU PROBLEMELE LORLOR

�� METODELE METODELE ŞŞI TEHNICILE DE MANAGEMENT UTILIZATEI TEHNICILE DE MANAGEMENT UTILIZATE


CULTURA ORGANIZACULTURA ORGANIZAłłIEIIEI

CULTURA ORGANIZACULTURA ORGANIZAłłIEIIEI –– cuprinde:cuprinde:�� ““ANSAMBLUL PRODUSELOR ARTIFICIALE, A ANSAMBLUL PRODUSELOR ARTIFICIALE, A

VALORILOR VALORILOR ŞŞI A CONCI A CONCEPEPłłIILOR DE BAZĂIILOR DE BAZĂ, A , A MODURILOR DE GÂNDIRE MODURILOR DE GÂNDIRE ŞŞI COMPORTAMENT I COMPORTAMENT ACCEPTATE GENERAL ACCEPTATE GENERAL ÎÎNTRNTR--O ORGANIZAO ORGANIZAłłIE CA IE CA BAZĂ COMUNĂ DE ACBAZĂ COMUNĂ DE ACłłIUNEIUNE””

SE DISTING DOUĂ NIVELURI ALE CULTURIISE DISTING DOUĂ NIVELURI ALE CULTURII::�� PARTEA VIZIBILĂ PARTEA VIZIBILĂ ŞŞI ACCESIBILĂ PERCEPI ACCESIBILĂ PERCEPłłIEIIEI ––

CUPRINDE PRODUSELE ARTIFICIALE, ACTORII, EROII CUPRINDE PRODUSELE ARTIFICIALE, ACTORII, EROII ŞŞI PERSPECTIVELE AFERENTE INDIVIZILOR DIN I PERSPECTIVELE AFERENTE INDIVIZILOR DIN ORGANIZAORGANIZAłłIEIE

�� PARTEA INVIZIBILĂPARTEA INVIZIBILĂ –– DEDEłłINE ROLUL PRIMORDIAL INE ROLUL PRIMORDIAL ÎÎN CONSTITUIREA, PROMOVAREA SAU MODIFICAREA N CONSTITUIREA, PROMOVAREA SAU MODIFICAREA CULTURII CONCRETE A ORGANIZACULTURII CONCRETE A ORGANIZAłłIEI. ESIEI. ESTE TE FORMATĂ DIN CONCEPFORMATĂ DIN CONCEPłłIILE DE BAZĂIILE DE BAZĂ, CREDIN, CREDINłłELE, ELE, VALORILE VALORILE ŞŞI NORMELE PROMOVATE DE GRUPUL I NORMELE PROMOVATE DE GRUPUL CARE DECARE DEłłINE PUTEREA INE PUTEREA ÎÎN CADRUL ORGANIZAN CADRUL ORGANIZAłłIEIIEI

COMPONENTELE PĂRCOMPONENTELE PĂRłłII VIZIBILE:II VIZIBILE:

PRODUSE ARTIFICIALEPRODUSE ARTIFICIALE –– CUPRIND O SERIE DE CUPRIND O SERIE DE EELELEMENTE CONCRETMENTE CONCRETEE, C, CU CARE NOUL VENIT U CARE NOUL VENIT INTRĂ INTRĂ ÎÎNTRNTR--O RELAO RELAłłIE DIRECTĂIE DIRECTĂ..

�� PRODUSE FIZICE ARTIFICIALEPRODUSE FIZICE ARTIFICIALE�� PRODUSE ARTIFICIALE DE COMPORTAMENTPRODUSE ARTIFICIALE DE COMPORTAMENT�� PRODUSE ARTIFICIALE VERBALEPRODUSE ARTIFICIALE VERBALE

�� PRODUSELE FIZICE ARTIFICIALEPRODUSELE FIZICE ARTIFICIALE ––COMPONENTELE CELE MAI TANGIBILE ALE COMPONENTELE CELE MAI TANGIBILE ALE CULTURII ORGANIZACULTURII ORGANIZAłłIEI CUM AR FI: IEI CUM AR FI: DIMENSIUNEA DIMENSIUNEA ŞŞI ARHITECTURA CLĂDIRILOR I ARHITECTURA CLĂDIRILOR ADMINISTRATIVE ADMINISTRATIVE ŞŞI DE PRODUCI DE PRODUCłłIE, AMPLASAREA IE, AMPLASAREA ŞŞI MOBILIERUL BIROURILOR, AMENAJAREA I MOBILIERUL BIROURILOR, AMENAJAREA SPASPAłłIILOR DESCHISE, FACIILOR DESCHISE, FACILITĂILITĂłłILE PENTRU ILE PENTRU CREAREA CONFORTULUI, VESTIMENTACREAREA CONFORTULUI, VESTIMENTAłłIA, MARCA IA, MARCA ŞŞI I ÎÎNSEMNELE FIRMEINSEMNELE FIRMEI

�� PRODUSE ARTIFICIALE DE COMPORTAMENTPRODUSE ARTIFICIALE DE COMPORTAMENT–– COMPONENTELE CULTURALE CARE DAU SUBSTANCOMPONENTELE CULTURALE CARE DAU SUBSTANłłĂ Ă

MANIFESTĂRILOR MANIFESTĂRILOR ŞŞI EVENIMENTELOR DINTRI EVENIMENTELOR DINTR--O O ORGANIZAORGANIZAłłI. I. ELE AU LA BAZĂ OBIELE AU LA BAZĂ OBIŞŞNUINNUINłłELE, ELE, TRADITRADIłłIILE, REGULILE NESCRISE ALE IILE, REGULILE NESCRISE ALE ORGANIZAORGANIZAłłIEIIEI

-- POT FI SINTETIZATE POT FI SINTETIZATE ÎÎN CEREMONII N CEREMONII ŞŞI RITUALURI:I RITUALURI:-- RITUALURI INTEGRATOARERITUALURI INTEGRATOARE ( (FESTIVITĂFESTIVITĂłłI SAU I SAU

REUNIUNI REUNIUNI ÎÎN CADRUL FIRMEI LA CARE PARTICIPĂ N CADRUL FIRMEI LA CARE PARTICIPĂ ÎÎNTREG PERSONALUL FIRMEI)NTREG PERSONALUL FIRMEI)

-- RITUALURI DE DIFERENRITUALURI DE DIFERENłłIEREIERE ( (FESTIVITĂFESTIVITĂłłI SAU I SAU ÎÎNTÂLNIRI PROTOCOLARE LA CARE PARTICIPĂ NTÂLNIRI PROTOCOLARE LA CARE PARTICIPĂ NUMAI O PARTE A PERSONALULUI)NUMAI O PARTE A PERSONALULUI)

-- RITUALURI DE MARCARE A FRONTIERELOR RITUALURI DE MARCARE A FRONTIERELOR FIRMEIFIRMEI ( (SE DESFĂSE DESFĂŞŞOARĂ PENTRU A RETRAGE OARĂ PENTRU A RETRAGE PUTEREA ACORDATĂ ANUMITOR PERSOANE SAU PUTEREA ACORDATĂ ANUMITOR PERSOANE SAU PENTRU A SE DELIMITA DE ACPENTRU A SE DELIMITA DE ACłłIUNILE LOR)IUNILE LOR)

ACTORIIACTORII –– REPREZINTĂ PERSONAJELE CARE AU REPREZINTĂ PERSONAJELE CARE AU POPULAT SAU POPULEAZĂ FIRMA LA UN MOMENT POPULAT SAU POPULEAZĂ FIRMA LA UN MOMENT DATDAT

EROII EROII –– INDIVIZII CARE INDIVIZII CARE ÎÎN VIRTUTEA PERSONALITĂN VIRTUTEA PERSONALITĂłłII II SAU ATITUDINII LOR, ISAU ATITUDINII LOR, INTRĂ NTRĂ ÎÎN MEMORIA N MEMORIA COLECTIVĂCOLECTIVĂ, OFERIND ORGANIZA, OFERIND ORGANIZAłłIEI O ANUMITĂ IEI O ANUMITĂ IDENTITATEIDENTITATE

PERSPECTIVELE AFERENTE INDIVIZILOR FAPERSPECTIVELE AFERENTE INDIVIZILOR FAłłĂ DE Ă DE FIRMĂFIRMĂ

�� REPREZINTĂ IDEI REPREZINTĂ IDEI ŞŞI ACI ACłłIUNI IUNI ÎÎMPĂRTĂMPĂRTĂŞŞITE DE ITE DE INDIVIZII DINTRINDIVIZII DINTR--O FIRMĂO FIRMĂ, C, CAREARE--I AJUTĂ SĂ I AJUTĂ SĂ ACACłłIONEZE ADECVAT IONEZE ADECVAT ÎÎN ANUMITE SITUAN ANUMITE SITUAłłII II ŞŞI I CARE AU CARE AU ÎÎN VEDERE ATÂT FIRMA CÂT N VEDERE ATÂT FIRMA CÂT ŞŞI INDIVIDULI INDIVIDUL

COMPONENTELE PĂRCOMPONENTELE PĂRłłII INVIZIBILEII INVIZIBILE

�� CREDINCREDINłłELEELE –– REPREZINTĂ CONVINGERI REPREZINTĂ CONVINGERI EXPRIMATE PRIN PROPOZIEXPRIMATE PRIN PROPOZIłłII GENERALE PRIVIND II GENERALE PRIVIND FUNCFUNCłłIONAREA MEDIULUI IONAREA MEDIULUI ÎÎN CARE EVOLUEAZĂ N CARE EVOLUEAZĂ GRUPULGRUPUL

�� VALORILEVALORILE –– REPREZINTĂ PREFERIN REPREZINTĂ PREFERINłłE SAU E SAU ATITUDINI COLECTIVE FAATITUDINI COLECTIVE FAłłĂ DE NEVOILE SOCIALE Ă DE NEVOILE SOCIALE ŞŞI I IDEALURILE GENERATE DE ACESTEA, CARE SE IDEALURILE GENERATE DE ACESTEA, CARE SE IMPUN MEMBRILOR ORGANIZAIMPUN MEMBRILOR ORGANIZAłłIEIIEI

�� NORMELENORMELE –– REPREZINTĂ REGULI SPECIFICE DE REPREZINTĂ REGULI SPECIFICE DE COMPORTAMENT, CARE SE APLCOMPORTAMENT, CARE SE APLICĂ TUTUROR ICĂ TUTUROR MEMBRILOR ORGANIZAMEMBRILOR ORGANIZAłłIEI IEI ŞŞI CARE DERIVĂ DIN I CARE DERIVĂ DIN VALORI VALORI ŞŞI CREDINI CREDINłłEE

�� CONCEPCONCEPłłII DE BAZĂII DE BAZĂ –– SUNT REPREZENTĂRI SUNT REPREZENTĂRI ŞŞI IDEI I IDEI ALE CONDUCERII (MANAGEMENTULUI DE VÂRF) CU ALE CONDUCERII (MANAGEMENTULUI DE VÂRF) CU PRIVIRE LA ORGANIZAPRIVIRE LA ORGANIZAłłIE, ANGAJAIE, ANGAJAłłI, PARTENERI DE I, PARTENERI DE AFACERIAFACERI

FACTORII CARE INFLUENFACTORII CARE INFLUENłłEAZĂ APARIEAZĂ APARIłłIA, IA, DEZVOLTAREA SAU TRANSFORMAREA DEZVOLTAREA SAU TRANSFORMAREA

CULTURII ORGANIZACULTURII ORGANIZAłłIONALEIONALE

�� FACTORII EXTERNIFACTORII EXTERNI: : -- INCLUD FACTORII GENERAINCLUD FACTORII GENERAłłI I DE MEDIUL AMBIANT, NADE MEDIUL AMBIANT, NAłłIONAL IONAL ŞŞI I INTERNAINTERNAłłIONAL CARE INFLUENIONAL CARE INFLUENłłEAZĂ DIRECT EAZĂ DIRECT SAU INDIRECT COMPONENTELE CULTURALESAU INDIRECT COMPONENTELE CULTURALE

SUNT REPREZENTASUNT REPREZENTAłłI DE:I DE:�� CULTURA NACULTURA NAłłIONALĂIONALĂ;;�� FACTORII TEHNICI FACTORII TEHNICI ŞŞI TEHNOLOGICI;I TEHNOLOGICI;�� FACORII JURIDICI;FACORII JURIDICI;

�� FACTORII INTERNIFACTORII INTERNI:: -- REPREZINTĂ FACTORI REPREZINTĂ FACTORI GENERAGENERAłłI DE MODUL DE ORGANIZARE, EVOLUI DE MODUL DE ORGANIZARE, EVOLUłłIA IA ŞŞI PERSONALITATEA ORGANIZAI PERSONALITATEA ORGANIZAłłIEIIEI

SUNT REPREZENTASUNT REPREZENTAłłI DE:I DE:�� FONDATORUL FIRMEI;FONDATORUL FIRMEI;�� ISTORIA ISTORIA ŞŞI TRADII TRADIłłIA ORGANIZAIA ORGANIZAłłIEI;IEI;�� DIMENSIUNILE ORGANIZADIMENSIUNILE ORGANIZAłłIEI;IEI;�� METODELE DE RECRUTARE METODELE DE RECRUTARE ŞŞI INTEGRARE A I INTEGRARE A

PERSONALULUI;PERSONALULUI;�� PERENITATEA VALORILOR PERENITATEA VALORILOR ŞŞI A CONCEPTELORI A CONCEPTELOR

TIPURI DE CULTURI TIPURI DE CULTURI ORGANIZAORGANIZAłłIONALEIONALE

1. 1. DUPĂ CONTRIBUDUPĂ CONTRIBUłłIA LA PERFORMANIA LA PERFORMANłłELE FIRMEI:ELE FIRMEI:�� CULTURI POZITIVECULTURI POZITIVE –– CARACTERIZATE PRIN CARACTERIZATE PRIN

OMOGENITATEA VALORILOR OMOGENITATEA VALORILOR ŞŞI PERSPECTIVELOR. I PERSPECTIVELOR. CONCEPCONCEPłłIILE DE BAZĂ SUNT ORIENTATE SPRE IILE DE BAZĂ SUNT ORIENTATE SPRE CONSULTAREA SUBORDONACONSULTAREA SUBORDONAłłILOR, DECIZII DE GRUP ILOR, DECIZII DE GRUP ŞŞI COOPERARE. I COOPERARE. ÎÎN CELE MAI MULTE CAZURI N CELE MAI MULTE CAZURI GENEREAZĂ PERFORMANGENEREAZĂ PERFORMANłłE E ÎÎNALTE, DAR NALTE, DAR POATE POATE DEVENI RIGIDĂDEVENI RIGIDĂ, S, SUFOCANTĂ DACĂ SE RUPE DE UFOCANTĂ DACĂ SE RUPE DE REALITATEA MEDIULUI REALITATEA MEDIULUI ÎÎNCONJURĂTORNCONJURĂTOR

�� CULTURI NEGATIVECULTURI NEGATIVE-- ÎÎNTÂLNITE DE REGULĂ NTÂLNITE DE REGULĂ ÎÎN ORGANIZAN ORGANIZAłłII MARI CE II MARI CE

PROMOVEAZĂ AROGANPROMOVEAZĂ AROGANłłA, BIROCRAA, BIROCRAłłIA, IA, CENTRALIZAREA EXCESIVĂCENTRALIZAREA EXCESIVĂ. .

-- SISTEMUL DE VALORI ESTE ORIENTAT CU SISTEMUL DE VALORI ESTE ORIENTAT CU PRECĂDERE SPRE INTERESELE FIRMEIPRECĂDERE SPRE INTERESELE FIRMEI, IGNORÂND , IGNORÂND INTERESELE CLIENINTERESELE CLIENłłILOR ACILOR ACłłIONARILOR SAU IONARILOR SAU PARTENERILORPARTENERILOR

-- ELITA CLUTURALĂ PROMOVEAZĂ STRATEGII ELITA CLUTURALĂ PROMOVEAZĂ STRATEGII INADECVATE FAINADECVATE FAłłĂ DE SCHIMBĂRILE DIN MEDIUĂ DE SCHIMBĂRILE DIN MEDIU

-- STILUL DE MANAGEMENT ESTE UNUL AUTORITARSTILUL DE MANAGEMENT ESTE UNUL AUTORITAR

DUPĂ GRADUL DE SUSDUPĂ GRADUL DE SUSłłINERE INERE ŞŞI RĂSPÂNDIREI RĂSPÂNDIRE�� CULTURI FORTECULTURI FORTE-- CREDINCREDINłłELE, VALORILE ELE, VALORILE ŞŞI CONCEPI CONCEPłłIILE DE BAZĂ IILE DE BAZĂ

SUNT PUTERNIC IMPLANTATE SUNT PUTERNIC IMPLANTATE ÎÎN CONN CONŞŞTIINTIINłłA A ŞŞI I COMPORTAMENTUL PERSONALULUICOMPORTAMENTUL PERSONALULUI

-- ESTE PUTERNIC SUSESTE PUTERNIC SUSłłINUTĂ INUTĂ ŞŞI RĂSPÂNDITĂ PRIN I RĂSPÂNDITĂ PRIN MITURI, RITUALURI MITURI, RITUALURI ŞŞI CEREMONIII CEREMONII

-- CONSENSUL CONSENSUL ŞŞI STABILITATEA O POT TRANSFORMA I STABILITATEA O POT TRANSFORMA ÎÎNTRNTR--O CULTURĂ O CULTURĂ ÎÎNHIBANTĂNHIBANTĂ, CONSERVATOARE , CONSERVATOARE FAFAłłĂ DE SCHIMBĂRIĂ DE SCHIMBĂRI

�� CULTURI SLABECULTURI SLABE-- VALORILE, CREDINVALORILE, CREDINłłELE ELE ŞŞI NORMELE SUNT I NORMELE SUNT

DIFERITE, NEOMOGENE, DIFUZEDIFERITE, NEOMOGENE, DIFUZE-- CONTRADICCONTRADICłłIILE CULTURALE SUNT FRECVENTE IILE CULTURALE SUNT FRECVENTE ŞŞI I

GENEREAZĂ CONFLICTE GREU DE APLANATGENEREAZĂ CONFLICTE GREU DE APLANAT-- PERSONALUL ESTE NEMOTIVAT IAR EROII SUNT PERSONALUL ESTE NEMOTIVAT IAR EROII SUNT

IGNORAIGNORAłłII-- ÎÎN GENERAL ARE O EFICIENN GENERAL ARE O EFICIENłłĂ SCĂZUTĂĂ SCĂZUTĂ

DUPĂ CONFIGURADUPĂ CONFIGURAłłIEIE�� CULTURI CULTURI ““PÂNZĂ DE PĂIANJENPÂNZĂ DE PĂIANJEN””-- SE SE ÎÎNTÂLNESC NTÂLNESC ÎÎN FIRMELE MICI, SINDICATE SAU N FIRMELE MICI, SINDICATE SAU

ORGANIZAORGANIZAłłII POLITICEII POLITICE-- ARE FORMA UNEI REARE FORMA UNEI REłłELE CONCENTRICE, CU UN ELE CONCENTRICE, CU UN

SINGUR CENTRU DE AUTORITATE, FORSINGUR CENTRU DE AUTORITATE, FORłłA A ŞŞI I INFLUIENINFLUIENłłA FIIND EXERCITATĂ DE LA CENTRU A FIIND EXERCITATĂ DE LA CENTRU SPRE EXTERIORSPRE EXTERIOR

-- PUTEREA ESTE EXERCITATĂ LA NIVELU UNUI PUTEREA ESTE EXERCITATĂ LA NIVELU UNUI SINGUR PROMOTOR SINGUR PROMOTOR ŞŞI ANIMATOR CULTURALI ANIMATOR CULTURAL

-- CONTROLUL ESTE EXERCITAT DE PERSONALE BINE CONTROLUL ESTE EXERCITAT DE PERSONALE BINE ALESE, FUNCALESE, FUNCłłIONAREA FIRMEI DEPINZÂND IONAREA FIRMEI DEPINZÂND EXCLUSIV DE DECIZIILE CENTRULUIEXCLUSIV DE DECIZIILE CENTRULUI

�� CULTURI CULTURI ““REREłłEAEA””-- DISTRIBUIREA SARCINILOR SE FACE POTRIVIT DISTRIBUIREA SARCINILOR SE FACE POTRIVIT

POTENPOTENłłIALULUI INTELECTUAL AL INDIVIZILORIALULUI INTELECTUAL AL INDIVIZILOR-- PERSONALUL DISPUNE DE AUTONOMIE PERSONALUL DISPUNE DE AUTONOMIE ÎÎN ALEGEREA N ALEGEREA

MODALITĂMODALITĂłłILOR DE REALIZARE A SARCINILORILOR DE REALIZARE A SARCINILOR-- VALORILE PROMOVEAZĂ CREATIVITATEA VALORILE PROMOVEAZĂ CREATIVITATEA ŞŞI LUCRUL I LUCRUL ÎÎN N

ECHIPĂECHIPĂ-- PERSPECTIVELE INDIVIZILOR SUNT ASIGURATE DE PERSPECTIVELE INDIVIZILOR SUNT ASIGURATE DE

NIVELUL REZULTATELOR OBNIVELUL REZULTATELOR OBłłINUTEINUTE

�� CULTURI CULTURI ““TEMPLUTEMPLU””-- APARAPARłłIN FIRMELOR MARI CU MECANISME IN FIRMELOR MARI CU MECANISME

BIROCRATICE STANDARDIZATEBIROCRATICE STANDARDIZATE-- ATMOSFERĂ ASPRĂATMOSFERĂ ASPRĂ, P, PREDOMINĂ RITUALURILE DE REDOMINĂ RITUALURILE DE

DIFERENDIFERENłłIERE IERE ŞŞI DE MARCARE A FRONTIERELOR I DE MARCARE A FRONTIERELOR FIRMEI, CU FLUCTUAFIRMEI, CU FLUCTUAłłII MARI DE PERSONAL, II MARI DE PERSONAL, PROMOVARE LENTĂPROMOVARE LENTĂ

-- VALORILE SUNT CLARE, EXPRIMATE VALORILE SUNT CLARE, EXPRIMATE ÎÎN SCRISN SCRIS-- ARE O EFICIENARE O EFICIENłłĂ EXTREM DE RIDICATĂ Ă EXTREM DE RIDICATĂ ÎÎN N

REALIZAREA OBIECTIVELORREALIZAREA OBIECTIVELOR

�� CULTURI CULTURI ““ROIROI””-- ESTE RAR ESTE RAR ÎÎNTĂLNITĂ NTĂLNITĂ -- INDIVIDUL DEINDIVIDUL DEłłINE ROLUL CENTRAL IAR FIRMA INE ROLUL CENTRAL IAR FIRMA

ESTE PUSĂ ESTE PUSĂ ÎÎN SLUJBA INDIVIDULUI N SLUJBA INDIVIDULUI -- CONCEPCONCEPłłIILE DE BAZĂ AU IILE DE BAZĂ AU ÎÎN VEDERE AUTORITATEA N VEDERE AUTORITATEA

PROFESIONALĂPROFESIONALĂ-- VALORILE VALORILE łłIN DE PERFORMANIN DE PERFORMANłłĂĂ, INDIVIDUALISM , INDIVIDUALISM ŞŞI I

INDIFERENINDIFERENłłĂ FAĂ FAłłĂ DE FIRMĂĂ DE FIRMĂ-- ESTE ESTE ÎÎNTÂLNIT NTÂLNIT ÎÎN BAROURILE DE AVOCAN BAROURILE DE AVOCAłłI, FIRME I, FIRME

DE CONSULTANDE CONSULTANłłĂĂ, DE PUBLICITATE, DE PUBLICITATE


DECIDECIZIA DE MANAGEMENTZIA DE MANAGEMENT

A DECIDEA DECIDE –– îîn sens general n sens general îînseamnănseamnă::

�� „„A ALEGE DINTRA ALEGE DINTR--O MULO MULłłIME DE VARIANTE DE IME DE VARIANTE DE ACACłłIUNE, IUNE, łłINÂND CONT DE ANUMITE CRITERII, PE INÂND CONT DE ANUMITE CRITERII, PE ACEEA CARE ESTE CONSIDERATĂ CEA MAI ACEEA CARE ESTE CONSIDERATĂ CEA MAI AVANTAJOASĂ PENTRU ATINGEREA UNOR AVANTAJOASĂ PENTRU ATINGEREA UNOR OBIECTIVEOBIECTIVE””

�� DECIZIA = PUNCTDECIZIA = PUNCTUL CENTRAL AL ACTIVITĂUL CENTRAL AL ACTIVITĂłłII DE II DE MANAGEMENTMANAGEMENT

COMPONENTELE PROCESULUI COMPONENTELE PROCESULUI DECIZIONALDECIZIONAL

1. DECIDENTUL1. DECIDENTUL –– reprezintă reprezintă::�� „„INDIVIDUL SAU MULINDIVIDUL SAU MULłłIMEA DE INDIVIZI CARE IMEA DE INDIVIZI CARE

URMEAZĂ SĂ ALEAGĂ VARIANTA CONSIDERATĂ URMEAZĂ SĂ ALEAGĂ VARIANTA CONSIDERATĂ CEA MAI AVANTAJOASĂ DIN MAI MULTE POSIBILECEA MAI AVANTAJOASĂ DIN MAI MULTE POSIBILE””

2. MUL2. MULłłIMEA VARIANTELOR DECIZIONALEIMEA VARIANTELOR DECIZIONALE�� ““ANSAMBLUL ALTERNATIVELOR POSIBILE PENTRU ANSAMBLUL ALTERNATIVELOR POSIBILE PENTRU

REALIZAREA UNUI OBIECTIVREALIZAREA UNUI OBIECTIV””

3. MUL3. MULłłIMEA CRITERIILOR DECIZIONALEIMEA CRITERIILOR DECIZIONALE�� ““PUNTELE DE VEDERE ALE DECIDENTULUI, CU PUNTELE DE VEDERE ALE DECIDENTULUI, CU

AJUTORUL CĂRORA ESTE LUATĂ DECIZIAAJUTORUL CĂRORA ESTE LUATĂ DECIZIA””

4. OBIECTIVELE DECIZIONALE4. OBIECTIVELE DECIZIONALE�� „„NIVELURILE CRITERIILOR DECIZIONALE, CARE NIVELURILE CRITERIILOR DECIZIONALE, CARE

SE POT REALIZA PRIN APLICAREA VARIANTELOR SE POT REALIZA PRIN APLICAREA VARIANTELOR DECIZIONALEDECIZIONALE””

5. MEDIUL AMBIANT5. MEDIUL AMBIANT�� ““ANSAMBUL CONDIANSAMBUL CONDIłłIILOR DIN INTERIORUL IILOR DIN INTERIORUL ŞŞI I

EXTERIORUL ORGANIZAEXTERIORUL ORGANIZAłłIEI, CARE SUNT IEI, CARE SUNT INFLUENINFLUENłłATE ATE ŞŞI INFLUENI INFLUENłłEAZĂ DECIZIAEAZĂ DECIZIA””

6. MUL6. MULłłIMEA CONSECINIMEA CONSECINłłELOR ELOR ŞŞI A OBIECTIVELORI A OBIECTIVELOR�� ANSAMBLUL REZULTATELOR POTENANSAMBLUL REZULTATELOR POTENłłIALE CE SIALE CE S--AR AR

PUTEA OBPUTEA OBłłINE POTRIVIT FIECĂRUI CRITERIU INE POTRIVIT FIECĂRUI CRITERIU DECITIONAL PRIN APLICAREA FIECĂREI DECITIONAL PRIN APLICAREA FIECĂREI VARIANTE DECIZIONALEVARIANTE DECIZIONALE

DECIZIA DE MANAGEMENT:DECIZIA DE MANAGEMENT:�� „„PROCESUL DE ALEGERE A UNEI CĂI DE ACPROCESUL DE ALEGERE A UNEI CĂI DE ACłłIUNE, IUNE,

DIN MAI MULTE POSIBILE, DIN MAI MULTE POSIBILE, ÎÎN VEDEREA N VEDEREA REALIZĂRII OBIECTIVELOR ORGANIZAREALIZĂRII OBIECTIVELOR ORGANIZAłłIEI, A IEI, A CĂREI APLICARE INFLUENCĂREI APLICARE INFLUENłłEAZĂ ACTIVITATEA EAZĂ ACTIVITATEA ŞŞI I COMPORTAMENTUL A CEL PUCOMPORTAMENTUL A CEL PUłłIN UNEI IN UNEI PERSOANE, ALTA DECÂT DECIDENTUL PERSOANE, ALTA DECÂT DECIDENTUL ””

CERINCERINłłE DE RAE DE RAłłIONALITATE:IONALITATE:�� SĂ FIE FUNDAMENTATĂ SĂ FIE FUNDAMENTATĂ ŞŞTIINTIINłłIFICIFIC�� SĂ FIE SĂ FIE ÎÎMPUTERNICITĂMPUTERNICITĂ�� SĂ FIE CLARĂSĂ FIE CLARĂ, C, CONCISĂ ONCISĂ ŞŞI NECONTRADICTORIEI NECONTRADICTORIE�� SĂ FIE OPORTUNĂSĂ FIE OPORTUNĂ�� SĂ FIE EFICIENTĂSĂ FIE EFICIENTĂ�� SĂ FIE COMPLETĂSĂ FIE COMPLETĂ

1. 1. DUPĂ ORIZONTUL DE TIMPDUPĂ ORIZONTUL DE TIMP::�� DECIZII STRATEGICEDECIZII STRATEGICE –– VIZEAZĂ ORIZONTURI DE VIZEAZĂ ORIZONTURI DE

TIMP MAI MARI DE UN AN TIMP MAI MARI DE UN AN ŞŞI SE REFERĂ LA I SE REFERĂ LA PROBLEME MAJORE ALE ACTIVITĂPROBLEME MAJORE ALE ACTIVITĂłłII II ORGANIZAORGANIZAłłIEI, INFLUENIEI, INFLUENłłÂND ÂND ÎÎNTREAGA NTREAGA ACTIVITATE A ACESTEIA SAU A PRINCIPALELOR ACTIVITATE A ACESTEIA SAU A PRINCIPALELOR SALE COMPONENTESALE COMPONENTE

�� DECIZII TACTICEDECIZII TACTICE –– VIZEAZĂ ORIZONTURI DE TIMP VIZEAZĂ ORIZONTURI DE TIMP MAI MICI (SUB UN AN) MAI MICI (SUB UN AN) ŞŞI SE REFERĂ LA PROBLEME I SE REFERĂ LA PROBLEME IMPORTANTE ALE ORGANIZAIMPORTANTE ALE ORGANIZAłłIEI, INFLUENIEI, INFLUENłłÂND ÂND NUMAI O PARTE A ACTIVITĂNUMAI O PARTE A ACTIVITĂłłII ACESTEIAII ACESTEIA

�� DECIZII CURENTEDECIZII CURENTE –– SE ADOPTĂ CU O FRECVEN SE ADOPTĂ CU O FRECVENłłĂ Ă MARE, PE UN INTERVAL DE TIMP SCURT, MARE, PE UN INTERVAL DE TIMP SCURT, APLICAREA EI AFECTÂND UN DOMENIU RESTRÂNS APLICAREA EI AFECTÂND UN DOMENIU RESTRÂNS AL ACTIVITĂAL ACTIVITĂłłII ORGANIZAII ORGANIZAłłIEIIEI

CLASIFICAREA DECIZIILOR DE CLASIFICAREA DECIZIILOR DE MANAGEMENTMANAGEMENT

2. 2. DUPĂ GRADUL DE CUNOADUPĂ GRADUL DE CUNOAŞŞTERE A MEDIULUI AMBIANT TERE A MEDIULUI AMBIANT DE CĂTRE DECIDENTDE CĂTRE DECIDENT::

�� DECIZII DECIZII ÎÎN CONDIN CONDIłłII DE CERTITUDINEII DE CERTITUDINE––POSIBILITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR POSIBILITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR ESTE FOARTE MARE, SE CUNOSC VARIANTELE DE ESTE FOARTE MARE, SE CUNOSC VARIANTELE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR, VARIABILELE SUNT REALIZARE A OBIECTIVELOR, VARIABILELE SUNT CONTROLABILE, EVOLUCONTROLABILE, EVOLUłłIA LOR PUTÂND FI IA LOR PUTÂND FI ANTICIPATĂANTICIPATĂ

�� DECIZII DECIZII ÎÎN CONDIN CONDIłłII DE RISCII DE RISC–– POSIBILITATEA DE POSIBILITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR ESTE MARE, REALIZARE A OBIECTIVELOR ESTE MARE, VARIANTELE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR SUNT VARIANTELE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR SUNT DIFICIL DE APRECIAT, O PARTE A VARIABILELOR NU DIFICIL DE APRECIAT, O PARTE A VARIABILELOR NU POT FI CONTROLATEPOT FI CONTROLATE

�� DECIZII DECIZII ÎÎN CONDIN CONDIłłII DE INCERTITUDINEII DE INCERTITUDINE ––POSIBILITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR POSIBILITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR ESTE MAI MICĂESTE MAI MICĂ, NU SE CUNOSC VARIANTELE DE , NU SE CUNOSC VARIANTELE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR, VARIABILELE FIIND REALIZARE A OBIECTIVELOR, VARIABILELE FIIND PARPARłłIAL CONTROLABILEIAL CONTROLABILE

3. 3. DUPĂ NUMĂRUL DE PERSOANE CARE DUPĂ NUMĂRUL DE PERSOANE CARE FUNDAMENTEAZĂ DECIZIAFUNDAMENTEAZĂ DECIZIA::

�� DECIZII UNIPERSONALEDECIZII UNIPERSONALE –– LA FUNDAMENTAREA LA FUNDAMENTAREA ŞŞI I ELABORAREA CĂRORA PARTICIPĂ O SINGURĂ ELABORAREA CĂRORA PARTICIPĂ O SINGURĂ PERSOANĂPERSOANĂ

�� DECIZII DE GRUPDECIZII DE GRUP –– LA FUNDAMENTAREA LA FUNDAMENTAREA ŞŞI I ELABORAREA CĂRORA PARTICIPĂ MAI MULTE ELABORAREA CĂRORA PARTICIPĂ MAI MULTE PERSOANE (DECIDENT COLECTIV)PERSOANE (DECIDENT COLECTIV)

4. 4. DUPĂ PERODICITATEDUPĂ PERODICITATE�� DECIZII UNICE DECIZII UNICE –– SE FUNDAMENTEAZĂ SE FUNDAMENTEAZĂ ŞŞI I

ELABOREAZĂ O SINGURĂ DATĂELABOREAZĂ O SINGURĂ DATĂ�� DECIZII REPETITIVEDECIZII REPETITIVE –– SE FUNDAMENTEAZĂ SE FUNDAMENTEAZĂ ŞŞI I

ELABOREAZĂ DE MAI MULTE ORI ELABOREAZĂ DE MAI MULTE ORI ÎÎN CADRUL N CADRUL PROCESULUI DE MANAGEMENTPROCESULUI DE MANAGEMENT

5. 5. DUPĂ NUMĂRUL DE CRITERII DECIZIONALEDUPĂ NUMĂRUL DE CRITERII DECIZIONALE::�� DECIZII UNICRITERIALE DECIZII UNICRITERIALE –– LA FUNDAMENTAREA LA FUNDAMENTAREA ŞŞI I

ELABORAREA CĂRORA ESTE LUAT ELABORAREA CĂRORA ESTE LUAT ÎÎN CALCUL UN N CALCUL UN SINGUR CRITERIUSINGUR CRITERIU

�� DECIZII MULTICRITERIALEDECIZII MULTICRITERIALE –– LA FUNDAMENTAREA LA FUNDAMENTAREA ŞŞI I ELABORAREA CĂRORA SUNT LUATE ELABORAREA CĂRORA SUNT LUATE ÎÎN CALCUL MAI N CALCUL MAI MULTE CRITERIIMULTE CRITERII

ETAPE ALE PROCESULUI DECIZIONALEETAPE ALE PROCESULUI DECIZIONALE

�� IDENTIFICAREA IDENTIFICAREA ŞŞI DEFINIREA PROBLEMEII DEFINIREA PROBLEMEI�� STABILIREA VARIANTELOR POSIBILESTABILIREA VARIANTELOR POSIBILE�� STABILIREA CRITERIILOR STABILIREA CRITERIILOR ŞŞI OBIECTIVELOR I OBIECTIVELOR

DECIZIONALEDECIZIONALE�� CARACTERIZAREA VARIANTELOR DECIZIONALE CARACTERIZAREA VARIANTELOR DECIZIONALE

POTRIVIT CRITERIILOR POTRIVIT CRITERIILOR ŞŞI OBIECTIVELOR STABILITEI OBIECTIVELOR STABILITE�� ALEGEREA VARIANTEI OPTIMEALEGEREA VARIANTEI OPTIME�� APLICAREA VARIANTEI ALESEAPLICAREA VARIANTEI ALESE�� EVALUAREA REZULTATELOREVALUAREA REZULTATELOR


STRATEGIA ORGANIZASTRATEGIA ORGANIZAłłIEIIEI

POLITICA ORGANIZAPOLITICA ORGANIZAłłIEIIEI�� ANSAMBLUL ORIENTĂRILOR ANSAMBLUL ORIENTĂRILOR ŞŞI CRITERIILOR I CRITERIILOR

MAJORE CARE CONTRIBUIE LA STABILIREA MAJORE CARE CONTRIBUIE LA STABILIREA DIRECDIRECłłIILOR PRINCIPALE IILOR PRINCIPALE ÎÎN CARE TREBUIE SĂ N CARE TREBUIE SĂ FUNCFUNCłłIONEZE RESPECTIVA ORGANIZAIONEZE RESPECTIVA ORGANIZAłłIEIE

STRATEGIA ORGANIZASTRATEGIA ORGANIZAłłIEI:IEI:�� ANSAMBUL OANSAMBUL OPPłłIUNILOR DE NATURĂ COMPETITIVĂ IUNILOR DE NATURĂ COMPETITIVĂ

ŞŞI FUNCI FUNCłłIONALĂIONALĂ, PRIN CARE CONDUCEREA , PRIN CARE CONDUCEREA ORGANIZAORGANIZAłłIEI CONSIDERĂ CĂ SE POT REALIZA IEI CONSIDERĂ CĂ SE POT REALIZA OBIECTIVELE FUNDAMENTALE PE TERMEN OBIECTIVELE FUNDAMENTALE PE TERMEN MEDIU MEDIU ŞŞI LUNGI LUNG łłINÂND SEAMA DE RESURSELE INÂND SEAMA DE RESURSELE DISPONIBILE, ASIGURÂND DISPONIBILE, ASIGURÂND ÎÎN ACEST FEL SUCCESUL N ACEST FEL SUCCESUL ORGANIZAORGANIZAłłIEI IEI ÎÎN MEDIUL N MEDIUL ÎÎN CARE FUNCN CARE FUNCłłIONEAZĂIONEAZĂ

COMPONENTELE STRATEGIEI COMPONENTELE STRATEGIEI ORGANIZAORGANIZAłłIEIIEI

1. MISIUNEA ORGANIZA1. MISIUNEA ORGANIZAłłIEIIEI�� PUNCTUL DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI PUNCTUL DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI

(CONDUCERII) (CONDUCERII) DESPRE CE TREBUIE SĂ FACĂ DESPRE CE TREBUIE SĂ FACĂ ORGANIZAORGANIZAłłIA IA ŞŞI CE DOREI CE DOREŞŞTE SĂ DEVINĂ PE TE SĂ DEVINĂ PE TERMEN LUNG TERMEN LUNG

2. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE FIRMEI2. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE FIRMEI�� REPREZENTATE DE NIVELURILE DE PERFORMANREPREZENTATE DE NIVELURILE DE PERFORMANłłĂ Ă

PE CARE ORGANIZAPE CARE ORGANIZAłłIA URMĂREIA URMĂREŞŞTE SĂ LE ATINGĂ TE SĂ LE ATINGĂ PE TERMEN LUNGPE TERMEN LUNG

3. OP3. OPłłIUNILE STRATEGICEIUNILE STRATEGICE�� MODALITĂMODALITĂłłILE PRIN CARE MANAGEMENTUL ILE PRIN CARE MANAGEMENTUL

(CONDUCEREA ORGANIZA(CONDUCEREA ORGANIZAłłIEI) COIEI) CONSIDERĂ CĂ POT NSIDERĂ CĂ POT FI REALIZATE OBIECTIVELE STRATEGICEFI REALIZATE OBIECTIVELE STRATEGICE

4. RESURSELE DISPONIBILE4. RESURSELE DISPONIBILE�� POTENPOTENłłIALUL DE CARE DISPUNE SAU LA CARE IALUL DE CARE DISPUNE SAU LA CARE

POATE AVEA ACCES ORGANIZAPOATE AVEA ACCES ORGANIZAłłIA, CONCRETIZAT IA, CONCRETIZAT ÎÎN N CAPITAL, FORCAPITAL, FORłłĂ DE MUNCĂĂ DE MUNCĂ, MIJLOACE MATERIALE., MIJLOACE MATERIALE.

5. TERMENELE DE REALIZARE5. TERMENELE DE REALIZARE�� SE REPERĂ LA DATA DECLANSE REPERĂ LA DATA DECLANŞŞĂRII STRATEGIEIĂRII STRATEGIEI, L, LA A

DATELE INTERMEDIARE PREVĂZUTE PENTRU DATELE INTERMEDIARE PREVĂZUTE PENTRU REALIZAREA DIFERITELOR OBIECTIVE REALIZAREA DIFERITELOR OBIECTIVE ŞŞI LA DATA I LA DATA FINALĂ A FINALĂ A ÎÎNCHEIERII APLICĂRII STRATEGIEINCHEIERII APLICĂRII STRATEGIEI

TACTICATACTICA�� ANSAMBUL OANSAMBUL OPPłłIUNILOR DE NATURĂ COMPETITIVĂ IUNILOR DE NATURĂ COMPETITIVĂ

ŞŞI FUNCI FUNCłłIONALĂIONALĂ, PRIN CARE CONDUCEREA , PRIN CARE CONDUCEREA ORGANIZAORGANIZAłłIEI CONSIDERĂ CĂ SE POT REALIZA IEI CONSIDERĂ CĂ SE POT REALIZA OBIECTIVELE FUNDAMENTALE PE TERMEN OBIECTIVELE FUNDAMENTALE PE TERMEN SCURTSCURTłłINÂND SEAMA DE RESURSELE DISPONIBILE, INÂND SEAMA DE RESURSELE DISPONIBILE, ASIGURÂND ASIGURÂND ÎÎN ACEST FEL SUCCESUL ORGANIZAN ACEST FEL SUCCESUL ORGANIZAłłIEI IEI ÎÎN MEDIUL N MEDIUL ÎÎN CARE FUNCN CARE FUNCłłIONEAZĂIONEAZĂ

PREZINTĂ URMĂTOARELE COMPONENTEPREZINTĂ URMĂTOARELE COMPONENTE::�� OBIECTIVELE TACTICE ALE FIRMEIOBIECTIVELE TACTICE ALE FIRMEI�� OPOPłłIUNILE TACTICEIUNILE TACTICE�� RESURSELE DISPONIBILERESURSELE DISPONIBILE�� TERMENELE DE REALIZARETERMENELE DE REALIZARE

CLASIFICAREA STRATEGIEICLASIFICAREA STRATEGIEI

DUPĂ SFERA DE CUPRINDEREDUPĂ SFERA DE CUPRINDERE::�� STRATEGII GLOBALE (ALE ORGANIZASTRATEGII GLOBALE (ALE ORGANIZAłłIEI)IEI) –– CUPRIND CUPRIND

OBIECTIVELE FUNDAMENTALE OBIECTIVELE FUNDAMENTALE ŞŞI OPI OPłłIUNILE IUNILE MAJORE ALE MAJORE ALE ÎÎNTREGII ORGANIZANTREGII ORGANIZAłłII, ANTRENÂND II, ANTRENÂND ÎÎNTREGUL POTENNTREGUL POTENłłIAL AL ACESTEIAIAL AL ACESTEIA

�� STRATEGII PARSTRATEGII PARłłIALEIALE –– CUPRIND OBIECTIVELE CUPRIND OBIECTIVELE DERIVATE DERIVATE ŞŞI OPI OPłłIUNILE STRATEGICE DE LA NIVELUL IUNILE STRATEGICE DE LA NIVELUL DIFERITELOR DOMENII ALE ACTIVITĂDIFERITELOR DOMENII ALE ACTIVITĂłłII II ORGANIZAORGANIZAłłIEI, ANTRENÂND NUMAI O PARTE DIN IEI, ANTRENÂND NUMAI O PARTE DIN POTENPOTENłłIALUL ACESTEIA IALUL ACESTEIA

DUPA DINAMICA OBIECTIVELOR:DUPA DINAMICA OBIECTIVELOR:�� STRATEGII DE REDRESARESTRATEGII DE REDRESARE –– CUPRIND OBIECTIVE CUPRIND OBIECTIVE

STRATEGICE LA NIVELUL OBIECTIVELOR STABILITE STRATEGICE LA NIVELUL OBIECTIVELOR STABILITE ÎÎNTRNTR--O PERIOADĂ ANTERIOARĂ MAI O PERIOADĂ ANTERIOARĂ MAI ÎÎNDEPĂRTATĂ NDEPĂRTATĂ DAR SUPERIOARE CELOR STABILITE DAR SUPERIOARE CELOR STABILITE ÎÎN PERIOADA N PERIOADA PRECEDENTĂPRECEDENTĂ

�� STRATEGII DE CONSOLIDARESTRATEGII DE CONSOLIDARE –– CUPRIND OBIECTIVE CUPRIND OBIECTIVE STRATEGICE CANTITATIVE LA NIVELUL CELOR STRATEGICE CANTITATIVE LA NIVELUL CELOR STABILITE STABILITE ÎÎN PERIOADA PRECEDENTĂ DAR N PERIOADA PRECEDENTĂ DAR SUPERIOARE DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV SUPERIOARE DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV REALIZĂRILOR DIN REALIZĂRILOR DIN PPERIOADA PRECEDENTĂERIOADA PRECEDENTĂ

�� STRATEGII DE DEZVOLTARESTRATEGII DE DEZVOLTARE –– CUPRIND OBIECTIVE CUPRIND OBIECTIVE SUPERIOARE ATÂT CALITATIV CÂT SUPERIOARE ATÂT CALITATIV CÂT ŞŞI CANTITATIV I CANTITATIV CELOR DIN PERIOADA PRECEDENTĂCELOR DIN PERIOADA PRECEDENTĂ..

DUPĂ NATURA OBIECTIVELOR PRIVIND SFERA DUPĂ NATURA OBIECTIVELOR PRIVIND SFERA PRODUSELOR, PIEPRODUSELOR, PIEłłELOR ELOR ŞŞI TEHNOLOGIILOR:I TEHNOLOGIILOR:

�� STRATEGII DE SPECIALIZARESTRATEGII DE SPECIALIZARE –– CUBRIND OBIECTIVE CUBRIND OBIECTIVE STRATEGICE DE RESTRÂNGERE A GAMEI DE STRATEGICE DE RESTRÂNGERE A GAMEI DE PRODUSE FABRICATE PRODUSE FABRICATE ŞŞI I ÎÎMBUNĂTĂMBUNĂTĂłłIREA IREA PERFORMANPERFORMANłłELOR ACESTORAELOR ACESTORA

�� STRATEGII DE DIVERSIFICARESTRATEGII DE DIVERSIFICARE –– URMĂRESC URMĂRESC LĂRGIREA GAMEI DE PRODUSE LĂRGIREA GAMEI DE PRODUSE ŞŞI COMPONENTE I COMPONENTE FABRICATE FABRICATE ÎÎN ORGANIZAN ORGANIZAłłIEIE

�� STRATEGII OFENSIVESTRATEGII OFENSIVE –– CUPRIND OBIECTIVE CUPRIND OBIECTIVE STRATEGICE DE PĂTRUNDERE PE NOI PIESTRATEGICE DE PĂTRUNDERE PE NOI PIEłłE SAU E SAU DE CREDE CREŞŞTERE A COTEI DE PIATERE A COTEI DE PIAłłĂ PE PIAĂ PE PIAłłA PE CARE A PE CARE EVOLUEAZĂ ORGANIZAEVOLUEAZĂ ORGANIZAłłIAIA

�� STRATEGII DEFENSIVESTRATEGII DEFENSIVE -- CUPRIND OBIECTIVE CUPRIND OBIECTIVE STRATEGICE DE RENUNSTRATEGICE DE RENUNłłARE LA UNELE PIEARE LA UNELE PIEłłE SAU E SAU DE SCĂDERE A COTEI DE PIADE SCĂDERE A COTEI DE PIAłłĂ PE PIAĂ PE PIAłłA PE CARE A PE CARE EVOLUEAZĂ ORGANIZAEVOLUEAZĂ ORGANIZAłłIAIA

�� DUPĂ MODUL DE OBDUPĂ MODUL DE OBłłINERE AL AVANTAJULUI INERE AL AVANTAJULUI COMPETITIVCOMPETITIV

�� STRATEGII ORIENTATE SPRE REDUCEREA STRATEGII ORIENTATE SPRE REDUCEREA COSTURILORCOSTURILOR CARE SĂ PERMITĂ O REDUCERE A CARE SĂ PERMITĂ O REDUCERE A PREPREłłURILOR P/S ORGANIZAURILOR P/S ORGANIZAłłIEIIEI

�� STRATEGII ORIENTATE SPRE OBSTRATEGII ORIENTATE SPRE OBłłINEREA INEREA DIFERENDIFERENłłIERII PRODUSELORIERII PRODUSELOR DE PRODUSELE DE PRODUSELE CONCURENCONCURENłłILORILOR

�� STRATEGII ORIENTATE SPRE GASIREA UNEI NISTRATEGII ORIENTATE SPRE GASIREA UNEI NIŞŞE A E A PIEPIEłłEIEI PRIN STABILIREA UNOR OBIECTIVE PRIVIND PRIN STABILIREA UNOR OBIECTIVE PRIVIND SATISFACEREA UNUI ANUMIT SEGMENT DE SATISFACEREA UNUI ANUMIT SEGMENT DE CONSUMATORICONSUMATORI

�� STRATEGII ORIENTATE SPRE CALITATEA STRATEGII ORIENTATE SPRE CALITATEA PRODUSELORPRODUSELOR PRIN CARE SE URMĂRESC OB PRIN CARE SE URMĂRESC OBłłINEREA INEREA UNOR PRODUSE SUPERIOARE DIN PUNCT DE VEDERE UNOR PRODUSE SUPERIOARE DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV FACALITATIV FAłłĂ DE CERINĂ DE CERINłłELE PIEELE PIEłłEIEI

MANAGEMENTUL STRATEGICMANAGEMENTUL STRATEGIC�� PROCESUL PRIN CARE MANAGERII STABILESC PROCESUL PRIN CARE MANAGERII STABILESC

OBIECTIVELE OBIECTIVELE ŞŞI OBI OBłłINILE STRATEGICE INILE STRATEGICE ÎÎN FUNCN FUNCłłIE IE DE CONSTRÂNGERILE ENDOGENE DE CONSTRÂNGERILE ENDOGENE ŞŞI EXOGENE,I EXOGENE, REALIZEAZĂ SCHIMBĂRILE MANAGERIALE REALIZEAZĂ SCHIMBĂRILE MANAGERIALE NECESARE NECESARE ŞŞI ADOPTĂ TOATE DECIZIILE NECESARE I ADOPTĂ TOATE DECIZIILE NECESARE APLICĂRII STRATEGIEIAPLICĂRII STRATEGIEI


STRUCTURA ORGANIZATORICĂ STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ORGANIZAA ORGANIZAłłIEIIEI

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ STRUCTURA ORGANIZATORICĂ –– poate fi:poate fi:�� FORMALĂ FORMALĂ (OFICIA(OFICIALĂLĂ)) -- POARTĂ GIRUL AUTORITĂPOARTĂ GIRUL AUTORITĂłłII II

MANAGEMENTULUI DE NIVEL SUPERIOR AL MANAGEMENTULUI DE NIVEL SUPERIOR AL ORGANIZAORGANIZAłłIEI. ESIEI. ESTE CONSTITUITĂ POTRIVIT UNOR TE CONSTITUITĂ POTRIVIT UNOR NORME, REGULI PRINCIPII NORME, REGULI PRINCIPII ŞŞI INSTITUITĂ PRIN I INSTITUITĂ PRIN DOCUMENTE OFICIALE DOCUMENTE OFICIALE

�� INFORMALĂINFORMALĂ -- CONSTITUITĂ DIN GRUPE DE OAMENI CONSTITUITĂ DIN GRUPE DE OAMENI ÎÎNTRE CARE SE STABILESC RELANTRE CARE SE STABILESC RELAłłII SPONTANE II SPONTANE ŞŞI I FLEXIBILE FLEXIBILE

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ FORMALĂSTRUCTURA ORGANIZATORICĂ FORMALĂ::�� ANSAMBLUL PERSOANELOR, AL SUBDIVIZIUNILOR ANSAMBLUL PERSOANELOR, AL SUBDIVIZIUNILOR

ORGANIZATORICE ORGANIZATORICE ŞŞI AI RELAI AI RELAłłIILOR ACESTORA, IILOR ACESTORA, ASTFEL CONSTITUITE ASTFEL CONSTITUITE ŞŞI REGLEMENTATE, I REGLEMENTATE, ÎÎNCÂT SĂ NCÂT SĂ ASIGURE PREMISELE ORGANIZATORICE NECESARE ASIGURE PREMISELE ORGANIZATORICE NECESARE OBOBłłINERII PERFORMANINERII PERFORMANłłELOR DORITE.ELOR DORITE.

COMPONENTELE STRUCTURII ORGANIZATORICE COMPONENTELE STRUCTURII ORGANIZATORICE FORMALEFORMALE

1. POSTUL 1. POSTUL -- ANSAMBLUL OBIECTIVELOR, SARCINILOR, ANSAMBLUL OBIECTIVELOR, SARCINILOR, COMPETENCOMPETENłłELOR ELOR ŞŞI RESPONSABILITĂI RESPONSABILITĂłłILOR DESEMNATE ILOR DESEMNATE PE ANUMITE PERIOADE FIECĂREI PERSOANE DIN PE ANUMITE PERIOADE FIECĂREI PERSOANE DIN ORGANIZAORGANIZAłłIE.IE.

2. FUNC2. FUNCłłIAIA -- FACTORUL DE GENERALIZARE AL UNOR FACTORUL DE GENERALIZARE AL UNOR POSTURI ASEMĂNĂTOARE DIN PUNCT DE VEDERE AL POSTURI ASEMĂNĂTOARE DIN PUNCT DE VEDERE AL ARIEI DE CUPRINDERE A AUTORITĂARIEI DE CUPRINDERE A AUTORITĂłłII II ŞŞI I RESPONSABILITĂRESPONSABILITĂłłII (DE EX FUNCII (DE EX FUNCłłIEI DE IEI DE ŞŞEF SERVICIU EF SERVICIU POATE SĂ POATE SĂ ÎÎÎÎ CORESPUNDE 10CORESPUNDE 10--15 POSTURI)15 POSTURI)

3. COMPARTIMENTUL3. COMPARTIMENTUL -- ANSAMBLUL PERSOANELOR CARE ANSAMBLUL PERSOANELOR CARE DESFĂDESFĂŞŞOARĂ ACTIVITĂOARĂ ACTIVITĂłłI OMOGENE I OMOGENE ŞŞI/SAU I/SAU COMPLEMENTARE COMPLEMENTARE ÎÎN VEDEREA REALIZĂRII ACELORAN VEDEREA REALIZĂRII ACELORAŞŞI I OBIECTIVE DERIVATE OBIECTIVE DERIVATE ŞŞI SUBORDONATE NEMIJLOCIT I SUBORDONATE NEMIJLOCIT UNUI MANAGER. UNUI MANAGER.

4. RELA4. RELAłłIILE ORGANIZATORICEIILE ORGANIZATORICE -- ANSAMBLUL ANSAMBLUL LEGĂTURILOR CARE SE STABILESC LEGĂTURILOR CARE SE STABILESC ÎÎNTRE NTRE COMPONENTELE STRUCTURII, INSTITUITECOMPONENTELE STRUCTURII, INSTITUITE PRIN PRIN REGLEMENTĂRI OFICIALE REGLEMENTĂRI OFICIALE (POT FI IERARHICE, (POT FI IERARHICE, FUNCFUNCłłIONALE ETC) IONALE ETC)

5. NIVELURILE IERARHICE5. NIVELURILE IERARHICE -- ANSAMBLUL SUBDIVIZIUNILOR ANSAMBLUL SUBDIVIZIUNILOR ORGANIZATORICE PLASATE PE LINII ORIZONTALE, LA ORGANIZATORICE PLASATE PE LINII ORIZONTALE, LA ACEEAACEEAŞŞI DISTANI DISTANłłĂ FAĂ FAłłĂ DE MANAGEMENTUL DE VÂRF Ă DE MANAGEMENTUL DE VÂRF AL ORGANIZAAL ORGANIZAłłIEI IEI

6. 6. PONDEREA IERARHICĂPONDEREA IERARHICĂ -- NUMĂRUL DE PERSOANE NUMĂRUL DE PERSOANE AFLATE AFLATE ÎÎN DIRECTA SUBORDINE A UNUI MANAGER. N DIRECTA SUBORDINE A UNUI MANAGER. CONSTITUIE O MODALITATE DE ORDONARE A CONSTITUIE O MODALITATE DE ORDONARE A POSTURILOR POSTURILOR ŞŞI FUNCI FUNCłłIILOR IILOR ÎÎN CADRUL N CADRUL COMPARTIMENTELOR.COMPARTIMENTELOR.

PARAMETRII CE CARACTERIZARE AI STRUCTURII PARAMETRII CE CARACTERIZARE AI STRUCTURII ORGANIZATORICE FORMALEORGANIZATORICE FORMALE

1. SPECIALIZAREA 1. SPECIALIZAREA -- REFLECTĂ DIVIZIUNEA MUNCII REFLECTĂ DIVIZIUNEA MUNCII ŞŞI, I, PE PE ACEASTĂ BAZĂACEASTĂ BAZĂ, , ÎÎMPĂRMPĂRłłIREA SARCINILOR IREA SARCINILOR ŞŞI I OPERAOPERAłłIUNILOR PE DIFERITE POSTURI (DE EX EXISTENIUNILOR PE DIFERITE POSTURI (DE EX EXISTENłłA A DIVERSITĂDIVERSITĂłłI DE POSTURI CUM AR STRUNGARI, I DE POSTURI CUM AR STRUNGARI, GESTIONARI, CONTABILI ETC). GESTIONARI, CONTABILI ETC).

2. STANDARDIZAREA2. STANDARDIZAREA -- ESTE PROCESUL PRIN CARE SE ESTE PROCESUL PRIN CARE SE STABILESC REGULILE STABILESC REGULILE ŞŞI PROCEDURILE DE DESFĂI PROCEDURILE DE DESFĂŞŞURARE URARE A ACTIVITĂA ACTIVITĂłłILOR ILOR ŞŞI DE FUNCI DE FUNCłłIONARE A IONARE A ÎÎNTREGII NTREGII ORGANIZAORGANIZAłłII. II.

3. 3. FORMALIZAREA - ESTE PROCESUL DE OFICIALIZARE, PRIN DOCUMENTE SCRISE, A REGULILOR, PROCEDURILOR, INSTRUCłIUNILOR DIN CADRUL ORGANIZAłIEI.

4. CENTRALIZAREA4. CENTRALIZAREA -- REFLECTĂ PROCESUL DE REFLECTĂ PROCESUL DE CONCENTRARE A AUTORITĂCONCENTRARE A AUTORITĂłłII FORMALE II FORMALE

5. SFERA DE CUPRINDERE 5. SFERA DE CUPRINDERE ŞŞI MODUL DE EXECUTARE AL I MODUL DE EXECUTARE AL CONTROLULUICONTROLULUI -- ESTE UN PARAMETRU INTEGRATOR, ESTE UN PARAMETRU INTEGRATOR, DEOARECE RELEVĂ MODUL DE URMĂRIRE DEOARECE RELEVĂ MODUL DE URMĂRIRE ŞŞI GRADUL DE I GRADUL DE REALIZARE AL OBIECTIVELOR REALIZARE AL OBIECTIVELOR

6. CONFIGURA6. CONFIGURAłłIAIA -- REFLECTĂ FORMA STRUCTURILOR CARE REFLECTĂ FORMA STRUCTURILOR CARE DERIVĂ DIN CRITERIILE DE SPECIALIZARE DERIVĂ DIN CRITERIILE DE SPECIALIZARE ŞŞI DE GRUPARE I DE GRUPARE A ACTIVITĂA ACTIVITĂłłILOR ILOR ÎÎN CADRUL ORGANIZAN CADRUL ORGANIZAłłIEI (ESIEI (ESTE TE REFLECTATĂ DE ORGANIGRAMĂREFLECTATĂ DE ORGANIGRAMĂ))

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ INFORMALĂSTRUCTURA ORGANIZATORICĂ INFORMALĂ::�� ANSAMBLUL GRUPURILOR ANSAMBLUL GRUPURILOR ŞŞI AL RELAI AL RELAłłIILOR IILOR

INTERUMANE, DE NATUINTERUMANE, DE NATURĂ VOLUNTARĂRĂ VOLUNTARĂ, C, CE E CARACTERIZEAZĂ RAPORTURI SOCIOCARACTERIZEAZĂ RAPORTURI SOCIO--PROFESIONALE PROFESIONALE STABILITE RELATIV SPONTAN STABILITE RELATIV SPONTAN ÎÎNTRE MEMBRII UNEI NTRE MEMBRII UNEI ORGANIZAORGANIZAłłII II ÎÎN VEDEREA SATISFACERII UNOR N VEDEREA SATISFACERII UNOR INTERESE INDIVIDUALE. INTERESE INDIVIDUALE.

�� NATURA EXACTĂ A INTERACNATURA EXACTĂ A INTERACłłIUNILOR DINTRE IUNILOR DINTRE MEMBRII STRUCTURII INFORMALE, UNEORI CHIAR MEMBRII STRUCTURII INFORMALE, UNEORI CHIAR SCOPURILE SCOPURILE ÎÎN CARE SE CONSTITUIE GRUPELE, NU N CARE SE CONSTITUIE GRUPELE, NU SUNT FOARTE CLARE SUNT FOARTE CLARE ŞŞI NICI SPECIFICATE I NICI SPECIFICATE ÎÎN VREUN N VREUN MOD. MOD.

COMPONENTELE STRUCTURII ORGANIZATORICE COMPONENTELE STRUCTURII ORGANIZATORICE INFORMALEINFORMALE

1. GRUPUL INFORMAL 1. GRUPUL INFORMAL -- DREPT O REUNIRE, CU DREPT O REUNIRE, CU O DURATĂ O DURATĂ VARIABILĂ A UNUI NUMĂR RESTRÂNS DE MEMBRIVARIABILĂ A UNUI NUMĂR RESTRÂNS DE MEMBRI, B, BAZATĂ AZATĂ PE SIMILITUDINI, RAPORTURI DOMINANT AFECTIVE PE SIMILITUDINI, RAPORTURI DOMINANT AFECTIVE ŞŞI I NEVOI COMUNE. NEVOI COMUNE.

2. ROLUL2. ROLUL -- ANSAMBLUL DE COMPORTAMENTE PE CARE ALANSAMBLUL DE COMPORTAMENTE PE CARE ALłłII II LE ALE AŞŞTEAPTĂ TEAPTĂ ÎÎN MOD LEGITIM DIN PARTEA INDIVIDULUI. N MOD LEGITIM DIN PARTEA INDIVIDULUI.

3. NORMELE DE GRUP3. NORMELE DE GRUP -- ANSAMBLUL DE VALORI ANSAMBLUL DE VALORI ŞŞI REGULI I REGULI PROPRII, PROPRII, CĂRORA LE CORESPUND ANUMITE MODELE DE CĂRORA LE CORESPUND ANUMITE MODELE DE COMPORTAMENT PRIN CARE SE REGLEMENTEAZĂ COMPORTAMENT PRIN CARE SE REGLEMENTEAZĂ CONDUITA MEMBRILOR CONDUITA MEMBRILOR ŞŞI PROCESELE DE INTERACI PROCESELE DE INTERACłłIUNE.IUNE.

4. LIDERUL INFORMAL4. LIDERUL INFORMAL -- ESTE PERSOANA CARE ASIGURĂ CONDUCEREA GRUPULUI, ÎN VIRTUTEA PUTERII CÂŞTIGATE.

5. RELA5. RELAłłIILE INFORMALEIILE INFORMALE -- ANSAMBLUL ANSAMBLUL INTERDEPENDENINTERDEPENDENłłELOR DINTRE MEMBRII GRUPURILOR ELOR DINTRE MEMBRII GRUPURILOR INFORMALE INFORMALE ŞŞI DINTRE GRUPURI REGLEMENTATE PRIN I DINTRE GRUPURI REGLEMENTATE PRIN NORMELE DE GRUP NORMELE DE GRUP ŞŞI PERCEPTE COMUNE. SUPORTUL I PERCEPTE COMUNE. SUPORTUL ESTE CONSTITUIT DIN COMUNICAREA INFORMALĂESTE CONSTITUIT DIN COMUNICAREA INFORMALĂ

CAUZELE APARICAUZELE APARIłłIEI IEI ŞŞI FUNCI FUNCłłIONĂRII STRUCTURII IONĂRII STRUCTURII ORGANIZATORICE INFORMALEORGANIZATORICE INFORMALE

CAUZE APARCAUZE APARłłINÂND FACTORULUI UMAN:INÂND FACTORULUI UMAN:�� NEVOIA DE AFILIERE SAU APARTENENNEVOIA DE AFILIERE SAU APARTENENłłĂ LA GRUPĂ LA GRUP�� NEVOIA DE AFECNEVOIA DE AFECłłIUNEIUNE (DORIN(DORINłłA DE A FI A DE A FI ÎÎNNłłELES, ELES,

ACCEPTAT, STIMAT, IUBIT DE COLEGI ACCEPTAT, STIMAT, IUBIT DE COLEGI ŞŞI SUPERIORI)I SUPERIORI)�� NEVOIA DE PRESTIGIUNEVOIA DE PRESTIGIU (DORIN(DORINłłA OAMIENILOR DE A A OAMIENILOR DE A

LI SE APRECIA CONDUITA, LI SE APRECIA CONDUITA, VALOAREA PROFESIONALĂVALOAREA PROFESIONALĂ))�� NEVOIA DE STABILITATENEVOIA DE STABILITATE (DORIN(DORINłłA INDIVIDULUI DE A INDIVIDULUI DE

A OBA OBłłINE SIGURANINE SIGURANłłA PE TERMEN LUNG)A PE TERMEN LUNG)�� NEVOIA DE A NEVOIA DE A ŞŞTITI (DE A FI INFORMAT DE A PRIMI (DE A FI INFORMAT DE A PRIMI

INFORMAINFORMAłłII NOI)II NOI)


CAUZE CARE CAUZE CARE łłIN DE CARACETERISTICILE TIPOLOGICE IN DE CARACETERISTICILE TIPOLOGICE ALE ORGANIZAALE ORGANIZAłłIEI:IEI:

�� DISPERSIA TERITORIALĂ DISPERSIA TERITORIALĂ (CREEA(CREEAZĂ GRUPURI PE ZĂ GRUPURI PE DIVERSE ZONE TERITORIALE ALE ORGANIZADIVERSE ZONE TERITORIALE ALE ORGANIZAłłIEI)IEI)

�� DIVERSITATEA TEHNOLOGIILOR UTILIZATEDIVERSITATEA TEHNOLOGIILOR UTILIZATE ( (APAR APAR GRUPURI CONSTITUITE PE CRITERIUL COMUNITĂGRUPURI CONSTITUITE PE CRITERIUL COMUNITĂłłII II DE PROFESIE)DE PROFESIE)

�� TIPUL DE STRUCTURA FORMALĂTIPUL DE STRUCTURA FORMALĂ (CRE(CREŞŞTEREA TEREA FORMALIZĂRII FORMALIZĂRII ŞŞI BIROCRAI BIROCRAłłIEI CONTRIBUIE LA IEI CONTRIBUIE LA APARIAPARIłłIA GRUPURILOR INFORMALE)IA GRUPURILOR INFORMALE)

�� STILUL DE MANAGEMENTSTILUL DE MANAGEMENT (CRE(CREŞŞTEREA TEREA AUTORITARISMULUI CONTRIBUIE LA APARIAUTORITARISMULUI CONTRIBUIE LA APARIłłIA IA GRUPURILOR INFORMALE)GRUPURILOR INFORMALE)


CAUZE APARCAUZE APARłłINÂND MEDIULUI EXTERN:INÂND MEDIULUI EXTERN:�� EXISTENEXISTENłłA UNUI MEDIU AGITAT A UNUI MEDIU AGITAT ŞŞI TURBULENTI TURBULENT�� CADRUL LEGISLATIVCADRUL LEGISLATIV�� AMENINAMENINłłAREA CU AREA CU ŞŞOMAJULOMAJUL (DORIN(DORINłłA OAMIENILORA OAMIENILOR


SISTEMULSISTEMULINFORMAINFORMAłłIONALIONAL

SISTEMUL INFORMASISTEMUL INFORMAłłIONALIONAL -- este definit ca:este definit ca:

�� „„ANSAMBLUL DATELOR, INFOMAANSAMBLUL DATELOR, INFOMAłłIILOR IILOR ŞŞI I FLUXURILOR INFORMAFLUXURILOR INFORMAłłIONALE, PROCEDURILOR IONALE, PROCEDURILOR ŞŞI I MIJLOACELOR DE TRATARE A INFORMAMIJLOACELOR DE TRATARE A INFORMAłłIILOR IILOR MENITE SĂ CONTRIBUIE LA FUNDAMENTAREAMENITE SĂ CONTRIBUIE LA FUNDAMENTAREA, , STABILIREA STABILIREA ŞŞI REALIZAREA SISTEMULUI DE I REALIZAREA SISTEMULUI DE OBIECTIVE ALE ORGANIZAOBIECTIVE ALE ORGANIZAłłIEIIEI””

COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMACOMPONENTELE SISTEMULUI INFORMAłłIONALIONAL

1. DATA1. DATA –– reprezintă reprezintă::�� „„DESCRIEREA CIFRICĂ SAU LETRICĂ A UNOR DESCRIEREA CIFRICĂ SAU LETRICĂ A UNOR

ACACłłIUNI, FAPTE, PROCESE, FENOMENE CARE IUNI, FAPTE, PROCESE, FENOMENE CARE PRIVESC MEDIUL INTERN SAU EXTERN AL PRIVESC MEDIUL INTERN SAU EXTERN AL ORGANIZAORGANIZAłłIEIIEI””

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:�� REPREZINTĂ COMPONENTA ELEMENTARĂ A REPREZINTĂ COMPONENTA ELEMENTARĂ A

SISTEMULUI INFORMASISTEMULUI INFORMAłłIONAL;IONAL;�� SE OBSE OBłłINE DIRECT DIN MEDIU INE DIRECT DIN MEDIU ÎÎN URMA N URMA

PROCESULUI DE CONSTATARE SAU COMENSURARE;PROCESULUI DE CONSTATARE SAU COMENSURARE;�� OPERAOPERAłłIILE LA CARE POATE FI SUPUSĂ SUNT IILE LA CARE POATE FI SUPUSĂ SUNT

SELECTAREA, SELECTAREA, ÎÎNREGISTRAREA , RENREGISTRAREA , REÎÎNREGISTRAREANREGISTRAREA�� POATE FI SEMNIFICATIVĂ SAU NU PENTRU CEI CARE POATE FI SEMNIFICATIVĂ SAU NU PENTRU CEI CARE

O PROCESEAZĂO PROCESEAZĂ

2. INFORMA2. INFORMAłłIAIA –– reprezintă reprezintă::�� „„ANSAMBLUL DE DATE CARE ADUC BENEFICIARULUI ANSAMBLUL DE DATE CARE ADUC BENEFICIARULUI

UN SPOR DE CUNOAUN SPOR DE CUNOAŞŞTERE PRIVIND ORGANIZATERE PRIVIND ORGANIZAłłIA IA ŞŞI I MEDIUL EI MEDIUL EI ŞŞI CARE I CARE ÎÎI OFERĂ ELEMENTE DE I OFERĂ ELEMENTE DE NOUTATE NECESARE NOUTATE NECESARE ÎÎMPLINIRII OBIECTIVELOR MPLINIRII OBIECTIVELOR INDIVIDUALEINDIVIDUALE””

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:�� CONSTITUIE ELEMENTUL CENTRAL AL ORGANIZĂRII CONSTITUIE ELEMENTUL CENTRAL AL ORGANIZĂRII

INFORMAINFORMAłłIONALE;IONALE;�� PROVINE DIN PRELUCRAREA DATELOR CU OPERAPROVINE DIN PRELUCRAREA DATELOR CU OPERAłłII II

SIMPLE SAU COMPLEXE;SIMPLE SAU COMPLEXE;�� DOBÂNDESC UN CONDOBÂNDESC UN CONłłINUT SEMNIFICATIV PENTRU INUT SEMNIFICATIV PENTRU

CEL CARE LE PRELUCREAZĂ CEL CARE LE PRELUCREAZĂ ŞŞI LE RECEPTEAZĂ I LE RECEPTEAZĂ MESAJUL;MESAJUL;

�� DUPĂ RECEPDUPĂ RECEPłłIONAREA MESAJULUI INFORMAIONAREA MESAJULUI INFORMAłłIILE SE IILE SE TRANSFORMĂ TRANSFORMĂ ÎÎN DATE N DATE ÎÎN VEDEREA UNOR N VEDEREA UNOR PRELUCRĂRI ULTERIOAREPRELUCRĂRI ULTERIOARE..

3. CIRCUITUL INFORMA3. CIRCUITUL INFORMAłłIONALIONAL -- reprezintă reprezintă::�� „„DRUMUL PARCURS DE DATE DRUMUL PARCURS DE DATE ŞŞI INFORMAI INFORMAłłIII, III,

DECIZII, DE LA EMIDECIZII, DE LA EMIłłĂTOR LA BENEFICIARĂTOR LA BENEFICIAR””

PARAMETRII DE CARACTERIZARE:PARAMETRII DE CARACTERIZARE:�� FORMA (DAFORMA (DATĂ DE ASPECTUL TRASEULUI PARCURSTĂ DE ASPECTUL TRASEULUI PARCURS),),�� LUNGIMEA TRASEULUI (LUNGIMEA TRASEULUI (ÎÎN FUNCN FUNCłłIE DE CARE SE IE DE CARE SE

STABILESTABILEŞŞTE TIMPUL TE TIMPUL ŞŞI VIDEZA DE DEPLASARE A I VIDEZA DE DEPLASARE A DATELOR, INFORMADATELOR, INFORMAłłIILOR SAU DECIZIILOR)IILOR SAU DECIZIILOR)

4. FLUXUL INFORMA4. FLUXUL INFORMAłłIONALIONAL –– reprezintă reprezintă::�� „„ANSAMBLUL DATELOR, INFORMAANSAMBLUL DATELOR, INFORMAłłIILOR, IILOR,

DECIZIILOR REFERITOARE LA UNA SAU MAI MULTE DECIZIILOR REFERITOARE LA UNA SAU MAI MULTE ACTIVITĂACTIVITĂłłI SPECIFICE VEHICULATE PE TRASEE I SPECIFICE VEHICULATE PE TRASEE PRESTABILITE CU O ANUMITĂ VITEZĂPRESTABILITE CU O ANUMITĂ VITEZĂ, FRECVEN, FRECVENłłĂ Ă ŞŞI I PE ANUMIPE ANUMIłłI SUPORI SUPORłłI INFORMAI INFORMAłłIONALIIONALI””

PARAMETRII DE CARACTERIZARE:PARAMETRII DE CARACTERIZARE:�� VITEZA DE DEPLASAREVITEZA DE DEPLASARE�� CONCONłłINUTUL (MODUL DE GRUPARE AL INF.)INUTUL (MODUL DE GRUPARE AL INF.)�� FRECVENFRECVENłłA (PERIODICITATEA CU CARE SE EMIT SAU A (PERIODICITATEA CU CARE SE EMIT SAU

RECEPRECEPłłIONEAZĂ DATELE IONEAZĂ DATELE ŞŞI INF.)I INF.)�� CONFIGURACONFIGURAłłIA (DIRECIA (DIRECłłIA DE VEHICULARE)IA DE VEHICULARE)

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:�� EXISTENEXISTENłłA LUI PRESUPUNE OPERAA LUI PRESUPUNE OPERAłłII DE II DE

ÎÎNREGISTRARE, PRELUCRARE, TRANSMITERE, NREGISTRARE, PRELUCRARE, TRANSMITERE, STASTAłłIONAREIONARE

�� SOLICITĂ STABILIREA SOLICITĂ STABILIREA ÎÎN PREALABIL A PUNCTELOR DE N PREALABIL A PUNCTELOR DE EMISIE EMISIE ŞŞI RECEPI RECEPłłIEIE

�� EXPRIMAREA FLUXULUI INFORMAEXPRIMAREA FLUXULUI INFORMAłłIONAL SE FACE IONAL SE FACE INDICÂND FIE COMPARTIMENTELE, FIE FUNCINDICÂND FIE COMPARTIMENTELE, FIE FUNCłłIILE IILE ANGAJAANGAJAłłILOR CARE EMIT SAU RECEPILOR CARE EMIT SAU RECEPłłIONEAZĂ INFIONEAZĂ INF..

5. PROCEDURA INFORMA5. PROCEDURA INFORMAłłIONALĂIONALĂ –– se definese defineşşte ca:te ca:�� „„ANSAMBLUL ELEMENTELOR PRIN CARE SE ANSAMBLUL ELEMENTELOR PRIN CARE SE

STABILESC STABILESC ŞŞI SE UTILIZEAZĂ MODALITĂI SE UTILIZEAZĂ MODALITĂłłI DE I DE CULEGERE, CULEGERE, ÎÎNREGISTRARE, PRELUCRARE NREGISTRARE, PRELUCRARE ŞŞI I TRANSMITERE A INFORMATRANSMITERE A INFORMAłłIILOR CUPRINSE IILOR CUPRINSE ÎÎN N ANUMITE CIRCUITE ANUMITE CIRCUITE ŞŞI FLUXURI INFORMAI FLUXURI INFORMAłłIONALEIONALE””

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:�� DEPENDENDEPENDENłłA NUMĂRULUIA NUMĂRULUI, D, DIVERSITĂIVERSITĂłłII II ŞŞI I

COMPELXITĂCOMPELXITĂłłII LOR DE CARACTERISTICILE LA CARE II LOR DE CARACTERISTICILE LA CARE SE REFERĂSE REFERĂ;;

�� SUNT EXTREM DE DINAMICE ATÂT CA FORMĂ CÂT SUNT EXTREM DE DINAMICE ATÂT CA FORMĂ CÂT ŞŞI I CONCONłłINUT;INUT;

�� OFERĂ INFORMAOFERĂ INFORMAłłII II ÎÎN LEGĂTURĂ CU GRADUL DE N LEGĂTURĂ CU GRADUL DE ADECVARE LA CERINADECVARE LA CERINłłELE ORGANIZAELE ORGANIZAłłIEI IEI ŞŞI I MEDIULUI, A GRADULUI DE EFICIENMEDIULUI, A GRADULUI DE EFICIENłłĂ Ă ŞŞI I COMPLEXITATE AL SISTEMULUI I9NFORMACOMPLEXITATE AL SISTEMULUI I9NFORMAłłIONALIONAL

6. MIJLOACELE DE TRATARE A INFORMA6. MIJLOACELE DE TRATARE A INFORMAłłIILORIILOR�� „„ANSAMBLUL MIJLOACELOR DE COLECTARE, ANSAMBLUL MIJLOACELOR DE COLECTARE,

ÎÎNREGISTRARE, STOCARE, PRELUCRARE NREGISTRARE, STOCARE, PRELUCRARE ŞŞI I TRANSMITERE A DATELOR TRANSMITERE A DATELOR ŞŞI INFORMAI INFORMAłłIILORIILOR””

CARACTERISTICI.CARACTERISTICI.�� REPREZINTĂ COMPONENTA CU CELE MAI DIRECTE REPREZINTĂ COMPONENTA CU CELE MAI DIRECTE

IMPLICAIMPLICAłłII ASUPRA NUMĂRULUI II ASUPRA NUMĂRULUI ŞŞI STRUCTURII I STRUCTURII ANGAJAANGAJAłłILOR DINTRILOR DINTR--O ORGANIZAO ORGANIZAłłIEIE

�� POT SATISFACE ANUMITE CERINPOT SATISFACE ANUMITE CERINłłE ALE E ALE FUNCFUNCłłIONĂRII SISTEMULUI INFORMAIONĂRII SISTEMULUI INFORMAłłIONAL;IONAL;

�� FOLOSIREA LOR FOLOSIREA LOR ÎÎN CONDIN CONDIłłII DE EFICIENII DE EFICIENłłĂ Ă PRESUPUNE UN PERSONAL SPECIALIZAT;PRESUPUNE UN PERSONAL SPECIALIZAT;

INFLUENINFLUENłłE EXERCITATE DE SISTEMUL E EXERCITATE DE SISTEMUL INFORMAINFORMAłłIONAL ASUPRA ORGANIZAIONAL ASUPRA ORGANIZAłłIEIIEI

�� INFLUENINFLUENłłEAZĂ MODUL DE FUNDAMENTAREEAZĂ MODUL DE FUNDAMENTARE, , APLICARE APLICARE ŞŞI EVALUARE A DECIZIEI;I EVALUARE A DECIZIEI;

�� INFLUENINFLUENłłEAZĂ DIMENSIUNILE ORGANIZĂRII EAZĂ DIMENSIUNILE ORGANIZĂRII STRUCTURALE FORMALE;STRUCTURALE FORMALE;

�� INFLUENINFLUENłłEAZĂ NIVELUL REALIZĂRII OBIECTIVELOR EAZĂ NIVELUL REALIZĂRII OBIECTIVELOR INDIVIDUALE;INDIVIDUALE;

�� CALITATEA CLIMATULUI ORGANIZACALITATEA CLIMATULUI ORGANIZAłłIONAL IONAL ŞŞI I NIVELUL DE MOTIVANIVELUL DE MOTIVAłłIE AL ANGAJAIE AL ANGAJAłłILOR.ILOR.

INFLUENINFLUENłłE ASUPRA SISTEMULUI INFORMAE ASUPRA SISTEMULUI INFORMAłłIONALIONAL

EXERCITATE DE:EXERCITATE DE:�� MEDIUL AMBIANT EXTERNMEDIUL AMBIANT EXTERN�� MODIFICAREA OBIECTIVELOR ORGANIZAMODIFICAREA OBIECTIVELOR ORGANIZAłłIEI;IEI;�� PROMOVAREA UNOR NOI METODE PROMOVAREA UNOR NOI METODE ŞŞI TEHNICI DE I TEHNICI DE

MANAGEMENT;MANAGEMENT;�� TIPUL DE MANAGER TIPUL DE MANAGER ŞŞI STULUL DE MANAGEMENT.I STULUL DE MANAGEMENT.

DEFICIENDEFICIENłłELE SISTEMULUI INFORMAELE SISTEMULUI INFORMAłłIONALIONAL

1. DISTORSIUNEA1. DISTORSIUNEA�� „„FORMĂ DE DEZINFORMARE PRIN CARE SE CULEGFORMĂ DE DEZINFORMARE PRIN CARE SE CULEG, ,

PRELUCREAZĂ PRELUCREAZĂ ŞŞI TRANSMIT, I TRANSMIT, ÎÎN MOD N MOD NEINTENNEINTENłłIONAT, MESAJE ERONATEIONAT, MESAJE ERONATE””

2. FILTRAJUL2. FILTRAJUL�� „„FORMĂ A DEZINFORMĂRII PRIN CARE SE MODIFICĂ FORMĂ A DEZINFORMĂRII PRIN CARE SE MODIFICĂ

MESAJUL, PARMESAJUL, PARłłIAL SAU TOTAL, IAL SAU TOTAL, ÎÎN MOD N MOD INTENINTENłłIONAT, PE PARCURSUL IONAT, PE PARCURSUL ÎÎNREGISTRĂRIINREGISTRĂRII, , PRELUCRĂRII PRELUCRĂRII ŞŞI TRANSMITERII INFORMAI TRANSMITERII INFORMAłłIILOR IILOR ŞŞI I DATELORDATELOR””

3. SCURTCIRCUITAREA3. SCURTCIRCUITAREA�� „„FORMĂ STABILĂ A DEZINFORMĂRII PRIN CARE SE FORMĂ STABILĂ A DEZINFORMĂRII PRIN CARE SE

ELIMINĂ INTENELIMINĂ INTENłłIONAT DIN CIRCUITUL SAU IONAT DIN CIRCUITUL SAU FLUXUL INFORMAFLUXUL INFORMAłłIONAL ANUMITE PERSOANE IONAL ANUMITE PERSOANE SAU SUBDIVIZIUNI ORGANIZATORICESAU SUBDIVIZIUNI ORGANIZATORICE””

4. REDUNDAN4. REDUNDANłłAA�� „„PROCESUL DE PROCESUL DE ÎÎNREGISTRARE, PRELUCRARE NREGISTRARE, PRELUCRARE ŞŞI I

TRANSMITERE REPETATĂ A UNOR DATE TRANSMITERE REPETATĂ A UNOR DATE ŞŞI I INFORMAINFORMAłłIIII””

5. SUPRA5. SUPRAÎÎNCĂRCAREA CANALELOR DE COMUNICARENCĂRCAREA CANALELOR DE COMUNICARE�� „„PROCESUL PRIN CARE SE CULEG, PRELUCPROCESUL PRIN CARE SE CULEG, PRELUCREAZĂ REAZĂ ŞŞI I

TRANSMIT DATE TRANSMIT DATE ŞŞI INFORMAI INFORMAłłII INUTILEII INUTILE””


MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL SCHIMBĂRILORSCHIMBĂRILOR

SCHIMBAREA SCHIMBAREA ÎÎN GENERAL:N GENERAL:�� ÎÎNLOCUIREA, MODIFICAREA, TRANSFORMAREA SAU NLOCUIREA, MODIFICAREA, TRANSFORMAREA SAU

PREFACEREA PREFACEREA ÎÎN FORMĂ N FORMĂ ŞŞI/SAU CONI/SAU CONłłINUT A UNUI INUT A UNUI OBIECT, LUCRARE, SERVICIU, ACTIVITATE SAU OBIECT, LUCRARE, SERVICIU, ACTIVITATE SAU PROCESPROCES

SCHIMBAREA ORGANIZASCHIMBAREA ORGANIZAłłIONALĂIONALĂ::�� MODIFICAREA SAU TRANSFORMAREA UNOR MODIFICAREA SAU TRANSFORMAREA UNOR

OBIECTE, FENOMENE SAU PROCESE DIN CADRUL OBIECTE, FENOMENE SAU PROCESE DIN CADRUL ORGANIZAORGANIZAłłIEIIEI

SURSE ALE SCHIMBĂRII SURSE ALE SCHIMBĂRII (CAUZE)(CAUZE)

1. EVOLU1. EVOLUłłIA IA ÎÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILORN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR�� DATORITĂ UTILIZĂRII UNOR TEHNOLOGII MAI DATORITĂ UTILIZĂRII UNOR TEHNOLOGII MAI

SOFISTICATE APAR SCHIMBĂRI ALE NATURII MUNCIISOFISTICATE APAR SCHIMBĂRI ALE NATURII MUNCII, , PERSONALUL FOLOSINDUPERSONALUL FOLOSINDU--ŞŞI CAPACITATEA DE A FACE I CAPACITATEA DE A FACE SĂ FUNCSĂ FUNCłłIONEZE NOILE ECHIPAMENTEIONEZE NOILE ECHIPAMENTE

2. EXPLOZIA DE CUNO2. EXPLOZIA DE CUNOŞŞTINTINłłE (IDEI)E (IDEI)�� APARIAPARIłłIA DE NOI CUNOIA DE NOI CUNOŞŞTINTINłłE CONTRIBUIE LA E CONTRIBUIE LA

SCHIMBARE, MANAGERII AVÂND ROLUL DE A SCHIMBARE, MANAGERII AVÂND ROLUL DE A DESCOPERI, DE A CREA, DE A DIFUZA DESCOPERI, DE A CREA, DE A DIFUZA ŞŞI DE A I DE A TRANSFORMA NOILE CUNOTRANSFORMA NOILE CUNOŞŞTINTINłłE E ÎÎN PRODUSE N PRODUSE ŞŞI I SERVICIISERVICII

3. 3. ÎÎNVECHIREA RAPIDĂ A PRODUSELORNVECHIREA RAPIDĂ A PRODUSELOR�� DETERMINĂ NOI SCHIMBĂRI DETERMINĂ NOI SCHIMBĂRI ÎÎN CADRUL N CADRUL

ORGANIZAORGANIZAłłIEI CE AU CA SCOP EFICIENTIZAREA IEI CE AU CA SCOP EFICIENTIZAREA ACTIVITĂACTIVITĂłłII ACESTEIA, PRIN ADAPTAREA LA NOILE II ACESTEIA, PRIN ADAPTAREA LA NOILE DESCOPERIRI DIN DOMENIUL SPECIFIC DE DESCOPERIRI DIN DOMENIUL SPECIFIC DE ACTIVITATEACTIVITATE

4. 4. CONDICONDIłłIILE DE MUNCĂIILE DE MUNCĂ�� DORINDORINłłA PERSONALULUI DE AA PERSONALULUI DE A--ŞŞI I ÎÎMBUNĂTĂMBUNĂTĂłłI I

CONDICONDIłłIILE DE MUNCĂ ESTE UN ALT FACTOR CE IILE DE MUNCĂ ESTE UN ALT FACTOR CE EXERCITĂ PRESIUNI PENTRU SCHIMBAREEXERCITĂ PRESIUNI PENTRU SCHIMBARE

5. 5. SCHIBĂRILE PRIVIND NATURA FORSCHIBĂRILE PRIVIND NATURA FORłłEI DE MUNCĂEI DE MUNCĂ�� CRECREŞŞTEREA CONTINUĂ A PREGĂTIRII TEREA CONTINUĂ A PREGĂTIRII ŞŞI SPECIALIZĂRII I SPECIALIZĂRII

PERSONALULUI CONDUCE LA O CONTINUĂ ADAPTARE PERSONALULUI CONDUCE LA O CONTINUĂ ADAPTARE A CONDUCERII A CONDUCERII ÎÎN SCOPUL ADAPTĂRII LA CERINN SCOPUL ADAPTĂRII LA CERINłłELE ELE ŞŞI I PREGĂTIREA ACESTUIA PREGĂTIREA ACESTUIA (NECESI(NECESITĂ O PREGĂTIRE TĂ O PREGĂTIRE MANAGERIALĂ SUPERIOARĂMANAGERIALĂ SUPERIOARĂ))

REZISTENREZISTENłłA LA SCHIMBAREA LA SCHIMBARE

�� REZISTENREZISTENłłĂ DESCHISĂ Ă DESCHISĂ (EXPLICI(EXPLICITĂTĂ)) –– IA FORMA IA FORMA GREVELOR, A DIMINGREVELOR, A DIMINUĂRII PRIDUCUĂRII PRIDUCłłIVITĂIVITĂłłII, A II, A NEGLIJENNEGLIJENłłEI EI ÎÎN MUNCĂN MUNCĂ, A SANTAJULUI, A SANTAJULUI

�� REZISTENREZISTENłłĂ TACITĂ Ă TACITĂ (IMPLICI(IMPLICITĂTĂ)) –– SE POATE EXPRIMA SE POATE EXPRIMA PRIN CREPRIN CREŞŞTEREA ABSENTEISMULUI, A TEREA ABSENTEISMULUI, A ÎÎNTÂRZIERILOR, NTÂRZIERILOR, A DEMISIILOR,A DEMISIILOR, A PIERDERII MOTIVĂRII A PIERDERII MOTIVĂRII ÎÎN MUNCĂN MUNCĂ, A, A SCĂDERII MORALULUI PERSONALULUISCĂDERII MORALULUI PERSONALULUI

�� SE MANIFESTĂ CA REZISTENSE MANIFESTĂ CA REZISTENłłĂ A INDIVIDULUI LA Ă A INDIVIDULUI LA SCHIMBARE SCHIMBARE ŞŞI CA REZISTENI CA REZISTENłłĂ A ORGANIZAĂ A ORGANIZAłłIEI LA IEI LA SCHIMBARESCHIMBARE

CAUZELE REZISTENCAUZELE REZISTENłłEI INDIVIDULUI EI INDIVIDULUI LA SCHIMBARELA SCHIMBARE

1. ATEN1. ATENłłIA IA ŞŞI MEMORIA SELECTIVĂI MEMORIA SELECTIVĂ�� SE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ OAMENII AU TENDINSE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ OAMENII AU TENDINłłA A

DE A PERCEPE SELECTIV FACTORII CARE NU COINCID DE A PERCEPE SELECTIV FACTORII CARE NU COINCID CU INTERESELE CU INTERESELE ŞŞI CONVINGERILE LORI CONVINGERILE LOR

2. OBICEIURILE2. OBICEIURILE�� OBICEIURILE VECHI OBICEIURILE VECHI ŞŞI TRADII TRADIłłIILE REPREZINTĂ O IILE REPREZINTĂ O

PIEDICĂ PIEDICĂ ÎÎN CALEA SCHIMBĂRII N CALEA SCHIMBĂRII ÎÎN CAZUL N CAZUL ÎÎN CARE N CARE INDIVIDUL NU ARE INTERES PENTRU AINDIVIDUL NU ARE INTERES PENTRU A--ŞŞI SCHIMBA I SCHIMBA COMPORTAMENTULCOMPORTAMENTUL

3. DEPENDEN3. DEPENDENłłA DE ALTE PERSOANEA DE ALTE PERSOANE�� SE MANIFESTĂ SE MANIFESTĂ ÎÎN CAZUL INDIVIZILOR CU O N CAZUL INDIVIZILOR CU O

PERSONALITATE SLABĂPERSONALITATE SLABĂ, , CĂRORA LE LIPSECĂRORA LE LIPSEŞŞTE TE ÎÎNCREDEREA NCREDEREA ÎÎN SINE, EI FIIND DEPENDENN SINE, EI FIIND DEPENDENłłI DE I DE ALALłłII. AII. ACEASTĂ REZISTENCEASTĂ REZISTENłłĂ SE MANIFESTĂ PÂNĂ Ă SE MANIFESTĂ PÂNĂ ÎÎN N MOMENTUL CÂND PERSOANELE DE CARE DEPIND MOMENTUL CÂND PERSOANELE DE CARE DEPIND SUNT DE ACORD CU SCHIMBAREASUNT DE ACORD CU SCHIMBAREA

4. FRICA DE NECUNOSCUT4. FRICA DE NECUNOSCUT�� SE MANIFESTĂ MAI MULT SAU MAI PUSE MANIFESTĂ MAI MULT SAU MAI PUłłIN LA TOIN LA TOłłI I

INDIVIZII ATUNCI CÂND ACEINDIVIZII ATUNCI CÂND ACEŞŞTIA TREBUIE SĂ TIA TREBUIE SĂ ÎÎNFRUNTE EVENIMENTE NOI PE CARE NU LENFRUNTE EVENIMENTE NOI PE CARE NU LE--AU MAI AU MAI ÎÎNTÂLNITNTÂLNIT

5. RA5. RAłłIUNILE ECONOMICEIUNILE ECONOMICE�� SE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ INDIVIZII SE OPUN SE EXPLICĂ PRIN FAPTUL CĂ INDIVIZII SE OPUN

SCHIMBĂRILOR CARE LESCHIMBĂRILOR CARE LE--AR PUTEA DIMINUA AR PUTEA DIMINUA VENITURILEVENITURILE

6. NEVOIA DE SECURITATE6. NEVOIA DE SECURITATE�� SE EXPLICĂ PRIN TENDINSE EXPLICĂ PRIN TENDINłłA UNOR INDIVIZI DE AA UNOR INDIVIZI DE A--ŞŞI I

GĂSI PROTECGĂSI PROTECłłIA REGRESÂND IA REGRESÂND ÎÎN TRECUTN TRECUT

CAUZELE REZISTENCAUZELE REZISTENłłEI EI ORGANIZAORGANIZAłłIEI LA SCHIMBAREIEI LA SCHIMBARE

1. AMENIN1. AMENINłłĂRI ASUPRA PUTERII ĂRI ASUPRA PUTERII ŞŞI INFLUENI INFLUENłłEIEI�� SE EXPLICĂ PRIN TENDINSE EXPLICĂ PRIN TENDINłłA UNOR PERSOANE DE A A UNOR PERSOANE DE A

RESIMRESIMłłI SCHIMBAREA CA PE O CAUZĂ A DIMINUÂRII I SCHIMBAREA CA PE O CAUZĂ A DIMINUÂRII PUTERII PUTERII ŞŞI INFLUENI INFLUENłłEI LOREI LOR

2. 2. STRCTURA ORGANIZATORICĂSTRCTURA ORGANIZATORICĂ�� PRIN DEFINIREA CLARĂ A POSTURILORPRIN DEFINIREA CLARĂ A POSTURILOR, A RELA, A RELAłłIILOR IILOR

DE SUBORDONARE, A COMPETENDE SUBORDONARE, A COMPETENłłELOR ELOR ŞŞI I RESPONSABILITĂRESPONSABILITĂłłILOR CONSTITUIE O FRÂNĂ ILOR CONSTITUIE O FRÂNĂ ÎÎN N CALEA SCHIMBĂRIICALEA SCHIMBĂRII

3. RESURSELE LIMITATE3. RESURSELE LIMITATE�� LIPSA RESURSELOR DIN ORGANIZALIPSA RESURSELOR DIN ORGANIZAłłIE FACE CA IE FACE CA

MANAGERII SĂ RENUNMANAGERII SĂ RENUNłłE LA SCHIMBARE E LA SCHIMBARE ÎÎNTRUCÂT NTRUCÂT ORICE SCHIMBARE PRESUPUNE ORICE SCHIMBARE PRESUPUNE ŞŞI COSTURII COSTURI

4. IMOBILIZAREA CAPITALULUI4. IMOBILIZAREA CAPITALULUI�� IMOBILIZAREA RESURSELOR IMOBILIZAREA RESURSELOR ÎÎN MIJLOACE FIXE,N MIJLOACE FIXE,

CLĂDIRICLĂDIRI, E, ECHIPAMENTE ETC., LIMITEACHIPAMENTE ETC., LIMITEAZĂ ZĂ CAPACITATEA ORGANIZACAPACITATEA ORGANIZAłłIEI DE A SE ADAPTA LA IEI DE A SE ADAPTA LA SCHIMBĂRILE INTERVENITESCHIMBĂRILE INTERVENITE

5. ACORDURILE INTERORGANIZA5. ACORDURILE INTERORGANIZAłłIIII�� IMPUN ORGANIZAIMPUN ORGANIZAłłIEI ANUMITE OBLIGAIEI ANUMITE OBLIGAłłII CARE POT II CARE POT

FRÂNA ANUMITE PROIECTE PENTRU SCHIMBARE ( DE FRÂNA ANUMITE PROIECTE PENTRU SCHIMBARE ( DE EXEMPLU CONTRACTELE EXEMPLU CONTRACTELE ÎÎNCHEIATE CU PARTENERII, NCHEIATE CU PARTENERII, CU PERSONALULCU PERSONALUL

PENTRU A INTRODUCE SCHIMBAREAPENTRU A INTRODUCE SCHIMBAREA MANAGERII MANAGERII TREBUIE SĂ ACTREBUIE SĂ ACłłIONEZE PENTRU A MODIFICA IONEZE PENTRU A MODIFICA ECHILIBRUL DINTRE FORECHILIBRUL DINTRE FORłłELE CARE DORESC ELE CARE DORESC SCHIMBAREA SCHIMBAREA ŞŞI CELE CARE SE OPUN SCHIMBĂRII PRINI CELE CARE SE OPUN SCHIMBĂRII PRIN::

�� CRECREŞŞTEREA FORTEREA FORłłEI DE PRESIUNE CĂTRE SCHIMBAREEI DE PRESIUNE CĂTRE SCHIMBARE�� REDUCEREA SAU SUPRIMAREA COMPLETE A FORREDUCEREA SAU SUPRIMAREA COMPLETE A FORłłELOR ELOR

REZISTENREZISTENłłEI LA SCHIMBAREEI LA SCHIMBARE�� TRANSFORMAREA UNEI FORTRANSFORMAREA UNEI FORłłE CARE SE OPUNE E CARE SE OPUNE

SCHIMBĂRII SCHIMBĂRII ÎÎNTRNTR--O FORO FORłłĂ CARE DETERMINĂ Ă CARE DETERMINĂ SCHIMBAREASCHIMBAREA

curs management militaru · 2012-03-12 · managerilor. managementul ca profesie (carierĂ):...

Documents