curs iii - Копия

8/16/2019 Curs III - Копия

1/14

Curs IIIPorţiunea facială a capuluiCompartimentul anterior

Porţiunii anterioare a capului i se atribuie: cavităţile orbitală, nazală şi bucală. Aceste cavităţi

împreună cu suprafeţele care aderă la ele se descriu ca regiuni separate.

Regiunea orbitală

Cavitatea orbitei cu porţiunile feţii adiacente formează o regiune aparte – regiunea orbitală. nea deosebim pleoapele şi cavitatea orbitală, ce este separată de fascia bulbului ocular în două

porţiuni: bulbară şi retrobulbară. !egiunea orbitei condiţionat se împarte în partea e"ternă şicavitatea orbitală.

Regiunea palpebrală sau partea externă #fig. $%este reprezentată de un comple" de ţesuturi,care delimitează fanta palpebrală.Straturile.

$. Pielea este subţire, la marginea liberă a pleoapelor sunt situate genele, ce conţin glandesebacee, sudoripare şi ciliare.

&landele tarsale # Meibomus% sunt glande sebacee modificate, care se află în grosimea bandeletelor tarsale şi se desc'id pe marginea liberă a pleoapelor, produc(nd un lic'id numitsebum palpebral. &landele sudoripare # Moll % se desc'id tot pe marginea liberă a pleoapelor.

)nflamaţia purulentă a acestor glande se numeşte c'alazion #meibonită%.*. +esutul subcutan este la" şi lipsit de acumulări grăsoase, de aceea în el se răsp(ndesc

edemele ce se pot infiltra mai uşor cu s(nge în traumatismul cerebral.

Fig.1. Topografia regiunii palpebrale. Vase şi neri.


2/14

. -tratul muscular este situat mai profund şi este reprezentat de muşc'iul orbicular al oc'iului#m. orbicularis oculi% şi muşc'iul ce ridică pleoapa superioară #mm. levator palpebralis

superiores%. uşc'iul orbicular al oc'iului este reprezentat de partea e"ternă – orbitală # parsorbitalis% cu fibre dispuse circular, la contracţia cărora are loc str(ngerea compactă a pleoapelor şi cea internă – palpebrală # pars palpebralis%, ce produce înc'iderea fantei palpebrale. /

porţiune neînsemnată de fibre musculare, care încon0oară sacul lacrimal şi duce la contracţia şi

rela"area, îngustarea şi dilatarea acestui sac, poartă denumirea de partea lacrimală # parslacrimalis% sau muşc'iul lacrimal. Aceşti muşc'i sunt inervaţi de nervul facial.1. 2upă muşc'i urmează o placă con0unctivă compactă, care se numeşte cartila0ul pleoapelor

#tarsus%, cu toate că el nu conţine celule de ţesut cartilaginos. Cartila0ele reprezintă sc'eletul pleoapelor şi le redau o anumită formă. Prin pleoapa superioară trece ligamentul m. ridicator superior al palpebrei.

3. 4aţa internă sau posterioară a pleoapelor este acoperită de tunica con0unctivă a oc'iului.Această tunică la marginea palpebrei este o prelungire a pielii, apoi ea tapetează fanta palpebrală,a0unge în forni"urile ei şi trece pe globul ocular.

&landa lacrimală se găseşte în ţesutul celular al sacului con0unctival în ung'iul superior e"tern.5a are două părţi, ce sunt separate de tendonul muşc'iului ce ridică palpebra. 2ucturile

glandelor se desc'id în con0unctiva forni"ului superior. 6acrimile ce vin din glandă se distribuieuniform şi umezesc suprafaţa globului ocular, după care se adună în sacul lacrimal. -acullacrimal este dispus în ung'iul medial al oc'iului. Partea superioară a sacului este oarbă, parteainferioară treptat se îngustează şi trece în canalul nazolacrimal ce se desc'ide în meatul nazalinferior.

!rbita sau partea internă #fig. *% are forma unei piramide cu baza orientată anterior şi v(rful posterior cu patru pereţi: superior, inferior, intern şi e"tern.Pereţii ei sunt formate de următoarele oase:7Peretele superior este format din: osul frontal şi aripa mică a osului sfenoidal87Peretele inferior este constituit din: osul ma"ilar, osul zigomatic şi lamela verticală a osului

palatin87Peretele intern este format din: osul lacrimal, etmoid şi faţa laterală a corpului sfenoidului87Peretele e"tern este format din: osul zigomatic şi aripa mare a osului sfenoid.


3/14

n fundul orbitei se află canalul optic cu diametru de 1mm şi lungimea 379mm prin care pătrund în cavitatea orbitei nervul optic şi artera oftalmică. 4isura orbitală superioară este situatăîntre peretele superior şi e"tern a orbitei l(ngă canalul optic şi uneşte orbita cu cavitatea craniului#fosa craniană medie%. Prin fisura orbitală superioară trec: nervul oftalmic, nervul oculomotor,abducens, tro'lear şi venele oftalmice superioare şi inferioare.

4isura orbitală inferioară se află între peretele e"tern şi inferior alorbitei prin care ultimacomunică cu fosa pterigopalatină şi infratemporală. Prin fisura orbitală inferioară trec: nervulinfraorbital cu artera şi venele omonime, şi anastamozele venoase între venele orbitei şi ple"ulvenos al fosei pterigopalatine.

Pe peretele intern al orbitei sunt situate orificiile etmoidale anterioare şi posterioare în care trecarterele, venele şi nervii omonimi din orbită, sinusul etmoidal şi cavitatea nazală.

Pe peretele inferior al orbitei este situat şănţuleţul infraorbital care trece anterior în canalulinfraorbital şi se desc'ide pe porţiunea facială cu orificiul infraorbital. Prin acest canal trecenervul infraorbital cu vasele omonime.

n cavitatea orbitei deosebim: globul ocular şi porţiunea retrobulbară.ulbul ocular nu aderă la ţesutul celular al orbitei, dar este despărţit prin o tunică con0unctivă –

capsula ;enon, de care sunt concrescute tendoanele muşc'ilor globului ocular. Această capsulăîncon0oară globul ocular, #e"luz(nd corneea şi locul de pornire a nervului optic%, şi estedespărţită de el printr7o fisură împlută cu lic'id intercelular ce poartă denumirea de spaţiulepiscleral şi permite bulbului ocular de a efectua mişcări în acest spaţiu.

Porţiunea retrobulbară este situată posterior de capsula capsula ;enon, în care se află ţesutcelular adipos, aparatul ligamentar, muşc'i, vase şi nervi.

Aparatul muscular al orbitei include şase muşc'i ai globului ocular #patru muşc'i drepţi şi doimuşc'i oblici% şi muşc'iul ridicator superior al pleoapelor. uşc'iul rect al oc'iului este inervatde n. abducens, m. oblic superior este inervat de n. tro'lear, iar restul muşc'ilor, inclusiv şi m.ridicator superior al pleoapelor este inervat de n. oculomotor.


4/14

Fig.). Peretele lateral al caităţii na"ale. &eaturile na"ale cu orificiile *e *esc'i*ere asinusurilor parana"ale.

Fig.+ Peretele lateral al caităţii na"ale. Vase şi neri.


5/14

Fig., Peretele lateral al caităţii na"ale. Pexul enos caernos.

Straturile1. Pielea subţire conţine numeroase glande sebacee şi sudoripare.%. -esutul celular subcutanat este bogat în vase, unde se găsesc muşc'ii mimici #mm. nazal,depresor al septului%.=ascularizarea este asigurată de aa. angulare şi dorsale a nasului.=enele omonime formează o reţea subcutanată.)nervaţia este asigurată de ramurile nervilor: oftalmic, ma"ilar şi facial.=asele limfatice se varsă în ganglionii preauriculari şi ma"ilari.). Periostul şi pericon*riul, care aderă de oasele nasului continuă în inferior sub formă decartila0e. Aceste din urmă constiutie sc'eletul nasului e"tern şi îi conferă diferite forme.

Caitatea na"ală #fig. % este despărţită în 0umătatea dreaptă şi st(ngă prin septul nazal#format din osul etmoidal lamela perpendiculară, vomer, cartilagiu septal. Cavitatea nazală sedesc'ide anterior prin nări, iar posterior prin coane care comunică cu nazofaringele. n fiecare

0umătate a nasului deosebim patru pereţi: superior, inferior, e"tern şi intern.$. Peretele superior #boltă% este mai subţire #p(nă la 1 mm% şi este reprezentat de: partea nazalăa osului frontal, osul etmoidal şi corpul osului sfenoid.

*. Peretele inferior este bolta cavităţii bucale. 5ste format de procesele palatine a osuluima"ilar şi placa orizontală a osului palatin.

. Pereţii laterali sunt formaţi de corpul ma"ilei şi osul etmoid. Pe peretele lateral sunt dispusetrei cornete nazale, care at(rnă liber în cavitatea nazală. Cele două cornete superioare suntapofize ale osului etmoid, iar cel inferior este os independent.

1. Peretele medial al cavităţii nazale este format de septul nazal.Cornetele nazale delimitează recesul sfenoetmoidal şi trei meaturi nazale.!ecesul sfenoetmoidal este plasat supero7posterior faţă de conc'ae superioară, aici se desc'ide

sinusul sfenoidal.a% eatul nazal superior se situiază între cornetul superior şi mediu, în el se desc'id celulele posterioare ale osului etmoid.


6/14

b% eatul nazal mediu este între cornetele medii şi inferior. Aici se desc'id celulele anterioareşi medii ale osului etmoid, orificiile sinusurilor frontal şi ma"ilar.

c% eatul nazal inferior #cel mai lung% e delimitat de cornetul nazal inferior şi planşeul cavităţiinazale, aici se desc'ide orificiul canalului nazolacrimal. ;oate meaturile nazale în partea

posterioară se desc'id în cavitatea ambelor părţi ale septului nazal, iar prin coane comunică cunazofaringele.

ucoasa cavităţii nazale tapetează toţi pereţii şi continuă în mucoasa sinisurilor paranazale, cese desc'id în cavitatea nazală.Sinisurile parana"ale#fig. 9%

$. Sinusul maxilar se află în corpul osului ma"ilar. Are următorii pereţi:a% superior 7 este planşeul orbitei şi conţine canalul infraorbital8

b% anterior 7 suprafaţa anterioară a ma"ilarului8c% inferior 7 apofiza alveolară de la dintele canin p(nă la tuberozitatea ma"ilară8d% posterior 7 tuberozitatea ma"ilarului superior, adiacent fosei pterigopalatine8e% medial 7 este în raport cu meatul superior şi inferior.

Pe parcursul meatului nazal mediu carcasa osoasă lipseşte #aici este un orificiu care leagăsinusul cu cavitatea nazală%.

*. Sinusul frontal este situat în grosimea scuamei osului frontal în partea posterioară a arcadeisupraorbitale. -e des'ide în meatul nazal mediu prin orificiul sinusului frontal. 4orma tipică ocapătă la *7 ani.

. Sinusul sfenoi*al se află în corpul osului sfenoid şi se desc'ide în recesul sfenoetmoidal.1. Sinusurile osului etmoi* prezintă nişte cavităţi numeroase de formă neregulată, ce se

numesc celule şi constituie labirintul etmoidal. -unt celule anterioare, medii şi posterioare.2atorită pereţilor subţiri al labirintului etmoidal procesele purulente pot migra în cavitatea

craniului şi orbitei, afect(nd şi nervul optic, canalul căruia se află în vecinătate.

Fig.. Sinusurile parana"ale.

Vasculari"area. #fig. 1% -ursa principală de vascularizarea este artera sfenopalatină 7 ramură dinartera ma"ilară. Prin ramurile sale nazale ea alimitează peretele lateral al nasului, septul şi toatesinusurile paranazale. 2e asemenea mai participă arterele etmoidale anterioare şi posterioare –


7/14

ramuri ale a. oftalmice, arterele labiale superioare şi ramurile nazale laterale – ambele de la a.facială.n treimea anterioară a cavităţii nazale arterele formează o reţea abundentă care constiutie uneorisursa unor 'emoragii#zona 'emoragică%.n partea anterioară a septului nazal se află o zonă capilarică bine dezvoltată #>iesselbac'% #fig.3%unde anastamozează toate arterele cavităţii nazale. Acest fapt determină 'emoragiile abundente,

profuze nazale. 2easemenea, în stratul submucos este prezent şi ple"ul venos bine dezvoltatcare dreneaza în venele sfenopalatine, oftalmice şi faciale. Acest ple" venos este important înfuncţionarea sistemului termoregulator.

Prin orificiul orb, ple"ul venos submucos poate comunica cu sinusul sagital superior prin venaemisarie #cale posibilă de pătrundere a microbilor în cavitatea craniană%.

Inerarea este specifică #n. olfactor% şi generală. Cea senzitivă se realizează de prima şi adoua ramură a nervului trigemen. Pornind din prima ramură a nervului trigemen, nerviietmoidali anteriori şi posteriori inervează porţiunile laterale şi bolta cavităţii nazale. !amurilenazale interne a nervului infraorbital asigură inervaţia zonală anterioară a cavităţii nazale. 2e laganglionul pterigopalatin provin ramurile nazale posterioare, în componenţa cărora intră fibresecretorii. -eptul nazal este inervat de nervul nazopalatin.

Vasele limfatice din porţiunea anterioară a nasului se varsă în ganglionii limfaticisubmandibulari, din cele medii şi posterioare 7 în ganglionii limfatici profunzi dispuşi de7alungul venei 0ugulare interne posterior de faringe.

Regiunea bucală#imitele

n superior linia orizontală ce trece prin baza septului nazal, inferior linia paralelă celei de sustrasată de7a lungul şanţului labiomentonier şi din lateral de plicile nazolabiale.!egiunea se divizează în regiunea labială şi cavitatea bucală care la r(ndul său se împarte învestibulul cavităţii bucale şi cavitatea bucală propriuzisă.

Regiunea labialăStraturile$. Pielea mai densă dec(t în alte porţiuni ale feţii, este bogată în glande sebacee şi sudoripare.*. -esutul celular subcutanat este moderat dezvoltat şi în el se află.

muşc'ii mimici, vase şi nervi. uşc'ii încon0oară orificiul bucal şi determină poziţia lui.n profunzimea buzelor trec ramurile arterei faciale: aa.labiale superioare şi inferioare,

adăugător mai primesc vascularizare de la aa. transversală a feţei, infraorbitală şi mentală.=enele sunt reprezentate printr7un ple" dezvoltat din care s(ngele se adună în vena facială.

Pielea buzelor este inervată de nervii: infraorbital, mental şi bucal, iar muşc'ii sunt inervaţi denervul facial.

=asele limfatice anastamozează mult între ele şi se varsă în ganglionii limfaticisubmandibulari, bucali, auriculari anteriori, cervicali superficiali şi profunzi.

Vestibulul bucal reprezintă un spaţiu, sub formă de potcoavă, delimitat în e"terior de buze şiobra0i, în interior de dinţi şi gingii. n locurile de trecere a mucoasei de pe buze şi obra0i peapofizele alveolare se formează forni"urile vestibulului cavităţii bucale #superior şi inferior%.4orni"ul superior e dispus inferior de sinusul ma"ilar, acest fapt este important în operaţiile

practicate în caz de sinusită #'aimorită%. Pe linia mediană a corpului de la buze spre gingii seaflă frenulul labial superior şi inferior. n vestibulul cavităţii bucale se desc'id canaleleglandelor salivare mici şi c(te un duct al glandei parotide #-tenon%, ce se desc'ide la nivelulmolarului )) superior la v(rful proieminenţei mucoasei obrazului. n poziţie de ocluzie a

arcadelor dentare vestibulul comunică cu cavitatea bucală propriu7zisă prin spaţiul posterior almolarilor.


8/14

Caitatea bucală propriu/"isă .#imitele

n superior este delimitată de bolta palatină alcătuită de palatul dur în porţiunea anterioară şi palatul moale în porţiunea posterioară. 6imita posterioară se prelungeşte în vălul palatin.Anterior şi laterală de faţa internă a dinţilor şi apofizele alveolare ale ma"ilarelor. n parteainferioară de limbă şi planşeul bucal. Cavitatea bucală comunică cu porţiunea bucală a faringelui

printr7un orificiu al vestibulului faringian.Palatul dur este format din apofizele palatine ale ma"ilarelor, unite printr7o sutură pe liniamediană, şi de lamelele orizontale ale oaselor palatine. 5ste tapetat de mucoasă. Palatul dur nu

Fig.0. Palatul *ur şi moale. &uşc'i( ase şi neri.

a0unge la partea posterioară a faringelui numai cu ?,3 cm. 6a făt este plat, cu v(rsta odată cuapariţia proceselor alveolare i7a o formă de cupolă. 2upă pierderea dinţilor i7a iarăşi formă

plată.-traturile palatului dur sunt reprezentate de mucoasă cu glande submuoase, periost şi os.

ucoasa – în porţiunea anterioară a palatului formează c(teva pliuri transversale, iar în regiuneaorificiului incisiv – proieminenţa papilei incisive. Aproape pe toată întinderea palatului dur aderă la periost, aici submucoasa lipseşte. ntre periost şi mucoasă sunt situate glandelesubmucoase, ţesut con0unctiv care uneşte consistent mucoasa cu periostul şi osul, la fel vasesanguine, limfatice şi nervi.

Palatul moale este o prelungire directă a palatului dur, după funcţia sa se poate denumi ca o parte a faringelui. 5ste alcătuit din mucoasă, stratul submucos cu glande şi bază musculară.Palatul moale din lateral este aderat la părţile laterale al faringelui, iar din posterior se termină cu


9/14

o margine liberă, care formează uvula. 6a o respiraţie liberă uvula are o poziţia care at(rnă, înaşa mod se delimitează cavitatea bucală de faringe: la deglutiţie i7a se deplasează în posterior şisuperior, delimit(nd cavitatea bucală de nazofaringe.

uşc'ii palatului moale sunt: mm. uvulei, palatoglos, palatofaringian, ridicător al vălului palatin. Contracţia acestor muşc'i împreună cu muşc'ii limbii permit palatului moale să participe la procesul de deglutiţie şi articularea vorbirii.

=ascularizarea: spre palat se îndreaptă prin canalul palatin mare artera palatină descendentă#ramură a arterei ma"ilare%. 5a se termină cu arterele palatine mari şi mici, care trec mai înt(isub periost apoi se situiază sub mucoasă. Artera palatină mare se deplasează anterior, pe la baza

proceselor alveolare şi în regiunea caninilor anastamozează între ele. Artera palatină micăalimentează palatul moale, amigdale şi ţesuturile încon0urătoare. =ascularizarea palatul moale semai efectuează de aa. palatină ascendentă #din a. facială% şi faringiană ascendentă #din a. carotidăe"ternă%. =enele însoţesc arterele şi formează ple"uri bogate care anastomozează cu ple"urile

pterigoid şi faringian.)nervarea: mucoasa părţilor anterioare a palatului dur se inervează de nervul nasopalatin (din

n. maxilar) ce trece prin canalul incisiv. !estul mucoasei primeşte inervare de la n.palatinanterior , care trece prin canalul palatin mare. ucoasa palatului moale este inervată de

n.palatin posterior .!eţeaua de vase limfatice din regiunea palatului dur şi moale acumulează limfă de la dinţi,

gingii, ma"ilă şi se varsă în ganlionii parafaringieni şi cervicali profunzi.Amigadalele palatine împreună cu amigdalele faringiană, linguală şi tubare formează inelul

limfoepitelial faringian #inelul Pirogov7@aldeer%.

inţiiFig.2.Palatul *ur şi moale. &uşc'i( glan*e( ase şi neri.


10/14

Vasculari"area. 2inţii ma"ilei sunt vascularizaţi de aa. alveolară superioară posterioară dinsistemul a. ma"ilare şi aa. alveolare superioare anterioare din sustemul a. infraorbitale.2inţii mandibulei sunt vascularizaţi de a. alveolară inferioară din sistemul arterei ma"ilare.=enele însoţesc arterele şi se varsă în ple"ul pterigoid, care anastamozează cu venele oftalmice.

Inerarea dinţilor ma"ilei se realizeză de n.infraorbital.


11/14

muşc'ii genioglos şi genio'ioidian. Bi deasupra diafragmei bucale este un spaţiu impar, situatîntre muşc'ii genioglos.

#imba prezintă un organ muscular. -e împarte în două compartimente: anterior – care includeape"ul şi corpul, care este situat în cavitatea bucală8 posterior – este reprezentat de rădăcinalimbii şi se află în regiunea istmului.

$. &ucoasa cu numeroase papile acoperă limba din partea cavităţii bucale, mucoasa limbii

trece mai departe pe epiglotă unde formează trei plici: plica glosoepiglotică mediană şi douălaterale. ntre aceste plici se formează ad(ncituri #valecule epiglotice%, în care deseori nimeresccorpi străini, oase de peşte ş.a.

*. 6imba este acoperită cu o aponeuro"a de care se inseră muşc'ii proprii, care au direcţiilongitudinală, transversală, şi verticală. uşc'ii sc'eletici #adăugători% ai limbii merg de la easpre diferite puncte a sc'eletului: mm. 'ioglos, genioglos, stiloglos. 4iecare din muşc'iienumăraţi la contracţie redau limbii o formă şi o poziţie diferită.Vasculari"area este realizată de ramurile a. linguale: aa. sublinguală, profundă şi dorsală.=enele însoţesc arterele.Inerarea generală se realizează prin nervul lingual (de la n. trigemen). Cea specifică pentru

partea anterioară de chorda timpani, pentru partea posterioară de n. glosofaringian şi pentru

rădăcina limbii de n. laringeu superior (de la n. vag). Percepţia gustului este diferită pe diferitesectoare ale limbii. uşc'ii limbii sunt inervaţi de n. hypoglos.Vasele limfatice a părţii anterioare a limbii perforează diafragma ei şi se varsă în ganglioniilimfatici submandibulari.=asele limfatice rădăcinei limbii se varsă în ganglionii profunzi aig(tului, situaţi în 0urul venei 0ugulare interne.

-ub limbă mucoasa formează o plică #frenulum linguae%, ce se întinde de la limbă spremandibulă. / plică scurtă la copii poate deregla la actul de sugere şi a vorbirii. ucoasa maiformează şi o plică sublinguală ce merge în direcţie transversală. 6a intersceţia plicii sublingualecu frenulum se găseşte caruncula sublinguală.

-ub mucoasa care trece de pe limbă pe gingii se găseşte ţesut celular. Acest ţesut celular împleregiunea sublinguală şi se răsp(ndeşte p(nă la planşeul cavităţii bucale format de m. milo'ioid.Prin acest spaţiu trec mm. 'ioglos şi genioglos, glanda sublinguală, vase şi nervi.

-ub plica sublinguală în limitele la al * şi al molar între partea laterală a rădăcinei limbii şi partea internă a mandibulei se găseşte o depresiune cu diametrul de * pe $cm, #o vedem binec(nd deplasăm limba în partea opusă%, sub această depresiune în spaţiul celular se găseşte nervullingual, iar mai inferior de el ductul e"cretor al glandei submandibulare #=arton%, nervulsublingual şi vena linguală. Artera linguală este delimitată de aceste formaţiuni prin muşc'iul'ioglos.

Istmul faringian este spaţiul delimitat de arcurile palatine, palatul moale şi rădăcina limbii. 5lface legătură dintre cavitatea bucală şi faringe. n arcurile palatine se găsesc mm.palatoglos şi

palatofaringian, între care se află amigdalele palatine. Polul inferior al amigdalelor se află la $,$ – $, cm de la artera carotidă internă.Vasculari"area se efectuiază de către a. faringiană ascendentă #din a. carotidă e"ternă%, a.

palatină #din a. facială% şi a. palatină descendentă #din a. ma"ilară%. =enele formează ple"uri,care se varsă în ple"ul pterigoid.Inerarea: nn. glosofaringian, lingual, vag şi trunc'iul simpatic.Vasele limfatice regionale care colectează limfa de la amigadale sunt: nodul limfatic

0ugulodigastric #confluierea venei faciale cu vena 0ugulară internă se proiectează pe piele lalimita dintre treimea superioară şi medie a părţii anterioare a m. sternocleidomastoidean%, la felse colectează în ganglionii submandibulari, auriculari şi retrofaringieni.


12/14

&alformaţii congenitale: abateri morfologice de la normal cu repercusiune asupra funcţiei.alformaţiile congenitale reprezintă defecte morfologice şi funcţionale ale nou7născutului

produse de modificări cromozomiale determinate genetic sau de factorii de mediu. Acestedefecte pot prezenta grade diferite de manifistari clinice sau pot avea manifestări tardive, spre

pubertate. 2intre malformaţiile congenitale cea mai crescută frecvenţă o prezintă fisura labio7ma"ilo7palatină.6a formarea feţei participă trei perec'i de muguri: frontonazali, ma"ilari şi mandibulari care se

a propie treptat în 0urul stomodemului, locul de unde capătul cranian al tubului digestiv comunicăcu e"teriorul.&ugurile frontona"al se divide datortită depresiunii olfactorii într7un mugure nazal medial, careva forma filtrul buzei inferioare, septul nazal şi partea retroincisivă a palatului dur, mugurilenazal lateral care va forma părţile laterale ale nasului.&ugurile maxilar formează cea mai mare parte a buzei superioare cu #e"cepţia filtrum7ului%,obrazul, ma"ilarele şi palatul moale şi dur. 6a D săptăm(ni mugurele nazal medial se uneşte cumugurele ma"ilar.

ugurele mandibular formează buza inferioară şi mandibula. 6ipsa de fuziune dintre mugurigenerează diferite combinaţii de despicături la nivelul buzelor #buza de iepure, cheiloschizis),

Fig.14. rena5ul limfatic *e la limbă( palat şi ton"ile palatine.


13/14

Fig.11. ierse sta*ii 6n *e"oltarea feţei.

la nivelul ma"ilarului # gnatoschizis), la nivelul palatului # palatoschizis), merg(nd p(nă la formacea mai gravă de c'eilognatopalatosc'izis.

2eci dispicătura labială cea mai frecventă apare ca lipsă de fuziune dintre mugurile nazal medialşi mugurile ma"ilar. 6ipsa de fuziune dintre mugurile ma"ilar şi mandibular creeazămacrostomia, cel mai frecvent unilaterală, iar fuziunea e"cesivă creează microstomia. olta

palatină este creată din trei surse: porţiunea retroincisivă a palatului dur derivă de la mugurilenazal medial, iar restul palatului dur şi palatul moale derivă din fiecare mugure ma"ilar.

a b c

Fig.1%. 7nomalii congenitale ale feţei8a 7 microstomie, b 7 macrostomie, c 7 colobomă

6ipsa de fuziune dintre mugurele ma"ilar şi mandibular creează diferite combinaţii cu uvula bifidă, palatul moale şi dur despicat.2acă se adaugă şi o lipsă de fuziune cu mugurile nazal medial se produce o dispicătură completălabioma"ilopalatină #cheilognatopalatoschizis% care permite alimentelor să pătrundă în cavitateanazală.&acrostoma

4isură orizontală ce reprezintă un defect înnăscut a ţesuturilor moi a ung'iului gurii şi

obrazului, ca rezultat avem mărirea orificiului bucal. Acest defect poate a0unge p(nă la urec'e,avem şi o dezvoltare insuficientă a muşc'ilor: ca consecinţă imposibilitatea de înc'is gura.Coloboma


14/14

4isură oblică laterală, care se e"tinde de la ung'iul intern a orbitei spre buza superioară. n unelecazuri această fisură poate afecta numai ţesuturile moi, iar în altele, toate ţesuturile cuinsuficienţa dezvoltării sc'eletului şi pătrunderea în cavitatea nazală.

a b

Fig.1%. 7nomalii congenitale ale bu"ei superioare 9bu"a *e iepure:8 a 7 unilaterală, b 7 bilaterală

Fisură congenitală a bu"ei superioare 9bu"ă *e iepure:Cea mai des înt(lnită anomalie, mai mult la băieţei şi se poate acompania cu neconcreşterea

palatului dur. 6a o neconcreştere parţială defectul atinge numai ţesuturile moi ale buzei. 6a oneconcreştere completă a buzei superioare se observă fisură a ţesuturilor moi, ma"ilei, deviereaseptului nazal. Poate fi şi din ambele părţi. n aşa cazuri alimentarea naturală a copiilor esteimposibilă.

Fig.1). 7nomalii congenitale ale palatului *ur şi moale.

Fisura congenitală a palatului *ur 9gură *e lup:.Apare ca consecinţă a lipsei de dezvoltare a apofizelor palatine a ma"ilei ca consecinţă ele nu

a0ung la vomer şi nu concresc cu el. Poate fi de diferite grade: de la numai neconcreşterea uvulei

p(nă la neconcreşterea uvulei, palatului moale şi dur. Poate fi unilaterală sau bilaterală.
http://www.google.md/imgres?imgurl=http://www.vitaminov.net/img-spub/19955_pub.jpg&imgrefurl=http://www.vitaminov.net/rus-anatomy-face-section481-19955.html&usg=__4pe16I6G-1Cg-OKX94qlyj8tjp8=&h=110&w=170&sz=4&hl=ru&start=45&zoom=1&tbnid=b8Qa_NwGQCPoHM:&tbnh=88&tbnw=136&prev=/images%3Fq%3D%25D0%25B2%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B6%25D0%25B4%25D0%25B5%25D0%25BD%25D0%25BD%25D1%258B%25D0%25B5%2B%25D0%25B0%25D0%25BD%25D0%25BE%25D0%25BC%25D0%25B0%25D0%25BB%25D0%25B8%25D0%25B8%2B%25D0%25BB%25D0%25B8%25D1%2586%25D0%25B0%26um%3D1%26hl%3Dru%26sa%3DX%26biw%3D996%26bih%3D602%26tbs%3Disch:1&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=241&ei=C-3wTM3kNcj2sgaB78z-Cg&oei=h-vwTLfuL4LysgbLkbXrCQ&esq=56&page=4&ndsp=14&ved=1t:429,r:4,s:45&tx=50&ty=50http://www.google.md/imgres?imgurl=http://www.materinstvo.ru/skins/default/public/images/articles/s1543_1179143082_1.jpg&imgrefurl=http://www.materinstvo.ru/art/1543/&usg=__DiGQMKNh5rhD9UWGPa8CVOE2amc=&h=220&w=180&sz=5&hl=ru&start=0&zoom=1&tbnid=B2wnT0OpgDbivM:&tbnh=152&tbnw=123&prev=/images%3Fq%3D%25D0%25B2%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B6%25D0%25B4%25D0%25B5%25D0%25BD%25D0%25BD%25D1%258B%25D0%25B5%2B%25D0%25B0%25D0%25BD%25D0%25BE%25D0%25BC%25D0%25B0%25D0%25BB%25D0%25B8%25D0%25B8%2B%25D0%25BB%25D0%25B8%25D1%2586%25D0%25B0%26um%3D1%26hl%3Dru%26sa%3DX%26biw%3D996%26bih%3D602%26tbs%3Disch:1&um=1&itbs=1&iact=rc&dur=10&ei=zuzwTO-ILMWKswbL5aSSCw&oei=h-vwTLfuL4LysgbLkbXrCQ&esq=53&page=1&ndsp=15&ved=1t:429,r:9,s:0&tx=59&ty=55

curs iii - Копия

Documents