ILWllUJ TllILllCC& .

CURS DE:

" ITW

~1KCCWs)M1fA1r~

rp)(~lli\lc1fD1l

JE: M PO"

5

INTRODUCERE Adeviirul nu place auzului, ceea ce-i placut nu-i adevarat. Cuvintal sincer nu e ambifios, cuvfntul ambifios nu e sincer. Omul de buna credinfa fw riizbe$te prin dispute.; Acela care c;$tigii prin disputa nu e demn de in credere. Cel care are dorinfa va suferi, eel care are bogarii va pierde Mu/fumit cu pufin se inlatura nefericfrea; .St1nd 1n rezerva se evita primejdia .. Cel ce arata curaiul prin ;ndriizneafa, va pieri; Cel care are curajul de a se stap/ni, va fi ferit. Action1nd astfel, viata se prelungfl$te. Omul virtu os nu se glnd8$te decit la datorie, Ornul obi$nuit la profit. cel gllcevitor nu e vlrtuos. Qmul bun nu e gllcevitor, Infeleptul trai8$te in lume 1mpacat $i lini$tit. ~I iube$te deopotriva pe tofi oamenii - $i buni $i rai; Ijpriv8$te ca pe copiii sai, $i !umea 11 prefui8$te. Infeleptul nu strtnge nimic pentru sine; Atunci c1nd ultima sa resursa vita/a e daruita celorlalfi, Doamne! el va avea rezerve mai mult ca 1nainte. Caci CaleaA Divfna este aceea de a ascufi fara a taia, lar Calea Infeleptu/ui este de a acfiona, fara a forra. (LAO ZI. DAO DE JING Cararea $i Virtutea)

Ce este Kung Fu? Ce este Wushu? Cum pot fl practJcate artele martlale? Tn ce constau arteie martlale chineze$ti? Vom incerca sa dam la 0 parte valul de mister ce acopera istoria obscura $i greoaie a artelor martiale chlneze$ti. Vom dezvaiui pentru prima data In limba romana, ci'teva dintre secretele Kung-Fu-ului. Nu va dati batuti In fata termenilor chineze$ti greu tie pronuntat $i de retinut. Noi i-am f%sit pentru a fi uti/izati de catrei cei ce vor sa aprofundeze .. F%sindu-ne de surse originate chineze$ti, vom prezenta $i descrie tehnici e/ementare, saturi de mi$carl, precum $i un-ele abilitati, sau capacitati pe care majoritatea oamenilor /e considera impQsibi/ de rea/izat. La noi In tara s1nt extrem de putini cei Gare au auzit de "Cele 72 de abilitati de la Shao/in" sau de "Ce/e patru mari abilitati din $coala Wudang". Noi vomTncercafn functie de modestele noastre cuno$tinte, sa vi Ie prezentam $i sa va descriem c'i'teva dintre 9/e. Toate acestea duc /a obtinerea unor capacitati deosebite, paranormale, aflate la Indem1na orlcui este gata sa practice ani $i ani _de zile fara 1ntrerupere. In firma sa fin ala, ca $i Tn spiritul sau, Kungfu f)U reprezinta doar 0 tehnlca de autoaparare, destinata a face din m1ini $i pioioare, ni$te arme imbatabile. E/ este un lnijloc prin care se poate aUnge printr-o practica asidua, un Inalt nive/ de eficienta la nive/ fizlc, 0 discip/ina mentala superioara $i un grad considerabi/ de iluminare spirituala. E! reprezinta 0 arta cu structura unica ce Incepe /a nivelul fizic $i care se ad1nce$te treptat Tntr-o fi/ozofie profunda, influentTnd In Intregime comportamentu/ individu/ui, dezvoftfnd 1n practlcant principiile unui caracter mora/sanatos. Lueru/ ce trebule elarificat mai Tntfi este definitia Kung Fu-ului. Kung-Fu este un termen general insemnind maestria intr-o arta, atingerea unui scop prin eforturi deosebite, prin multa munoa grea. Caraeteru/ Kung (chinezii folosesc trans/iteratia Gong) este compus din doua caractere mai mici, primul insemnind "a /ucra", iar al doilea "forta, putere ", deci a lucra din rasp uteri, a munci din greu. Fu inseamna pur $i simp/u "om", deei persoana care lucreaza neintrerupt $i atinge stadiul Kung Fu sau "Om ab,iI", de chinezi pentru Tndeminarea "Om indemina tic ". Termenul de Kung Fu a fost f%sit deosebita obtinuta, nu numai Tn artele maTtia/e, ci $i In pictura, in arta culinara, Tn /iteratura $.a. Aces! termen, introdus de mae$trii /uptatori chinezi din vechime, pentru a desemna propria lor TndemTnare, Kung Fu a devenit incorect cunoscut la noi ca modu/ de expresie a arte/or martia/e, ca termen asociat cu Tnte/esu/ de eeva care are legatura

~

1 a

6

cu sistemele. chineze$ti de lupta. Termenul actual chinezesc folosit pe-ntru desemnarea artelor martiale este Wushu, termen ce se refera la arta militara, antrenam.entul de autoaparare $i vitejie. Caracterul Wu este compus din doua parti, prima insemnind a opri, a termina, iar a doua fiind pictograma unei sulite. Caracterul complet simbolizeaza folosirea puterii militare pentru a infringe dezordinea $i violenta $i restabi/itatea lini$tii cu armele. Caracterul Shu Tnseamna arta sau tehnica. "Armele sfnt ca si focul - daca nu e stins la timp, el TI poate arde pe cel ce-I mTnuie$te". ' Aceasta idee era folosita ca juramTnt al arti$tilor martiali, care nu trebuie sa-$i expuna curajul $i vitejia doar pentru a face rau cuiv?, ci numai pentrua-i ajuta $i proteja pe eei din jur, evitTnd pe crt Rosibil orice conflict. Nu este nici 0 rU$inesa eviti 0 lupta pecare $tii ca 0 poti cT$tiga. In cazul Tn care lupta nu mai poate fi evitata, maestrul trebuie sa-si faca atacantul inofensiv. dar fara ura. Wushu-ul T$i are inceputurile Tn epoca primitiva, cind stramo$ii [lo$tri se foloseau de tribale, arme pentru a vTna sau pentru a se apara de fiarele salbatice. In conflictele uneltele .Ior de productie deveneau arme, Experienta i-a invatat ca in Mta/ii, pentru a-$i Tnfringe dU$manii nu trebuiau sa se multumeasca cu confectionarea unor arme bune, ci mai ales sa se mentina in forma $i sa stapTneasca arta razboiului. Acest lucru i-a facut pe oameni sa inceapa studierea unor mi$cari diferite, sa priveasca mi$carile unor animale de prada, crt $i cele ale animalelor atacate. De$i nu exista marturii istorice precise, speciali$tii accepta Tn general teza ca rudimentele artelormartia/e f$i auoriginea Tn China. Tn Asia $i au fost perfectionbatein urma cu 7 DOO de ani, exista Tn India un sistem de tehriici de lupta fara arme, Tn care se f%sea pumnul strTns, ca arma formidabila. ;Aceastaera cunoscut ca Vajramushti $i era practicat de casta luptatorilor numita Ksatriya. De asemehea, T!} China, Tn juru/ anu/ui 2 674 i.C., dupa cum spune legenda, armatele faimosului fmparat Galben Huang Di, erau bune cunoscatoarea ale .unei forme de lupta careincludea mi$cari de lupta imitfnd tigrul, maimuta $i cocorul. In timpul dinastiei Shang (circa 1 523 - 1 0?7 f.C.) exista 0 forma de lupta corp la corp Jiaoli, lupta ce era Tnscrisa in timpul dinastlei C Zhop (sec. 11-256 T. .) ca sport militar, la fel ca $i tirul cu arcul $i cursa de care. In perioada Statelor Combatante (403-221 T.C.), existau numero$i strateg( carE! subliniau importanta Wushu-ului pentru edificarea unei armate puternice. In Sunzl, cel mai vechi tratat despre arta razboiului, care a fost tradus $i Tn limba romana, mai multe capitole trateaza "arta de a se antrena Tn lupta cu mTinile goale $i cu arme, pentru a fi sigur de victorie Tn cazde atac sau aparare". Printre mae$trii Tn arta mfnuirii sabiei, care era folosita Tn acele vremuri, au existat si un mare numar de femei. Una dintre ele, numita Yuenii, a fost invitata de Tmparatul Goujian pentru a-$i expune teoriile despre mTnuirea sabiei, teorii ce $i-au ci$tigat 0 Tnalta apreciere Tn acea epoca $i in generatiile viitoare. in timpul dinast(ei Qin (221-206T.C.) artele martiale ca Shoubo (Iupta) $i Jiao.di (Tn care adversarii luptau cu coarne de animale pe cap) puteau fi vazut ziua in difente tururt de ..forta. Probabi/ ca prima infJuenta majora Tn dezvoltarea artelor martiale a fost exercitata decatre Daoism. Fondat Tn anii 600 T. ., Tn forma initiala ca Tnviitatura filozofica, a evoC luat cu timpul intr-un sistem complex de practici oGulte care iricludeau: contemp/~ti~! exercitii de respiratie, tehnici pentru mentinerea sanatatii $i cautarea misterelor ~/etll, ale medicinei $i ale alchimiei interioare cu scopul obtinerii nemuririi. Foarte multI Daiscusiti Tn Wushu: ... oi$t1 au devenit practicanti In timpuldinastiei Jin (265-439) $i a celor de Sud $i de Nord (420-581), a sufent ,atlt influente daoiste cTt si budiste. Ge Hong (284-364), medic $i folozof daoist, a Tmbmat Wushu' cu Qigong (e'xercitii de respiratie profunda), 0 importanta ramura a _medi