DIP 30.10 curs 5Continutul principiilor d. internat.

#1 Principiul legalitatii suveraneAvand in vedere continutul intrumentelor internat mentionaate anterior, putem afirma ca statele

beneficiaza de agalitate suverana. Prin urmare, toate statele sunt egale indiferent de niv de dezvoltare economic, social, politic, militar, etc.

Suveranitatea de stat se carac. prin indivizibilitate, inalienabilitate, exclusivitate, carracter original si penal.

Prin indivizibilitate intelegem ca suveranitatea nu poate fi divizata, aceasta apartine unei singure entitati suverane in prag internat.

Inalienabilitatea ne arta faptul ca suveranitatea de stat nu poate fi instarinata, iar exclusivitatea subliniaza faptul ca aceasta apartine unui singur titular.

Avand in vedere carac original si penal, putem afirma ca suveranitatea e dobandita si priveste toate aspectele in care se implica o entitate atat la nivel intern, cat si la nivel internat.

Conform declaratiei Adunarii Gen Onu 1970, egalitatea suverana cuprinde urmat elemente:-toate statele sunt egale dpdv juridic;-toate statele beneficiaza de drepturi interne depline suveranitatii;-fiecare stat beneficiaza de integritate teritoriala si independenta politica;-fiecare stat benef. de personalitate jur internat si are obl. de a respecta personalitatea jur a

celorlalte state;-fiecare stat are dreptul de a-si stabili in mod independent organizarea interna in toate domeniile

de activitate;-toate statele trebuie sa-si respecte obligatiile asumate la niv internat;-statele au dreptul de a deveni membre sau nu a organizatiilor internat, de a deveni parti sau nu la

tratatele internat, de a-si stabili sau nu un statut de neutralitate, in consecinta statele au d. de a-si staili liniile directoare in relatiile internat.

Prin urmare, suveranitatea de stat cu cele 2 laturi ale sale - suprematia si independenta, e un fenomen complex care a suferit transformari si adaptari in fuctie de evolutia societatii internat.

#2 Principiul autodeterminariiIn declaratia din 1970, princip autodet e intalnit sub denum dr popoarelor de a lupta pt

autodeterminare si a dispune de ele insele. Spre deoseb de celelate principii, subiect al acestui principiu e actiunea/ miscarea de eliberare nationala. Toate statele sunt obligate sa respecte aplicarea acestui principiu si sa nu execute niciun act prin care ar aduce atingere dr la autodet.

#3 Principiul nerecurgerii la forta si amenintarea cu fortaInca din mom adoptarii pactului care a pus bazele legii natiunilor s-a stabilit obligatia statelot de

a renunta la razboi ca mijloc de solutionare a neintelegerilor internat.Ulterior obligatia invocata a fost reluata si consacrata in pactul de la Paris din 1928 cunoscut sub

numele de Pactul Briant-Kellogg. Carta ONU consacra in art. 2 obligatia statelor membre de a nu recurge la amenintarea cu forta sau la utilizarea fortei in relatiile lor internat.

Razboiul de agresiune e considerat o prima contra unamitatii si in acest context termenul de agresiune a constituit obiect al preocuparilor Ad.Gen. ONU, dar si a conferintei privind revizuirea statutului Curtii Penale Internat.

Prin declaratia adoptata in 1974, Ad.Gen. ONU a urmarit identificarea actiunilor care ar putea constitui acte de agresiune. Insa mentionam ca aceasta declaratie avea valoarea de recomandare. Utilizand ca exemplu declaratia invocata in conf. organizata in 2010, prin agresiune s-a stabilit ca se intelege planificarea, pregatirea, initierea, executarea de catre o persoana care detine controlul politic si militar, conduce armata, a unor acte care constituie incalcari grave ale dispozitiilor din Carta ONU.

Exceptii:1. pe baza hotararilor Consiliului de Securitate ONU(cap.7 Carta ONU).2. in baza dr la autoaparare individuala sau colectiva conform art. 51 Carta ONU.3. dr. popoarelor care lupta pt autodeterminare la legitima aparare.

In ceea ce priveste dispozitiile art.51 din Carta ONU, se fac anum. aprecieri asupra conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca un atac armat pt a da dreptul la legitima aparare.

In aceste conditii s-a invocat ideea atacului preventiv sau a apararii anticipative. Mentionam faptul ca desi practica internat nu a respins ideea atacului preventiv, in Carta ONU nu exista nicio prevedere in acest sens.

#4 Principiul solutionarii pasniceConform dispoz din Carta ONU, toate statele sunt obligare sa recurga la mijloace pasnice de

solutionare a diferendelor. In acest sens si confotm art.33 Carta ONU, statele pot apela la mijloace politice diplomatice, mijl. jurisdictionale sau prin interm. organizatiilor internat si regionale.

Astfel statele pot apela la negociere, mediere, conciliere, arbitraj, precum si la justitie internat.Prin urmare, conform acestui principiu, statele au obligatia de a solutiona pasnic diferendele si

posibilitatea de a recurge la oricare din mijloacele recnoscute in dr. internat.

#5 Principiul neamestecului in treburile interne ale statelorPrincipiul invocat a recunoscut pt. prima data prin lege interna si ulterior sustinut de americani

impotriva invaziei statelor europene.Conform dispoz. din Carta ONU, statele membre ale organizatiei au obligatia de a nu se

amesteca in treburile ce tin de ordinea interna a unui stat. In acest sens, in literatura de specialitate s-a vorbit de domenii rezervate statelor, avandu-se in vedere in mod imperativ cooperarea internat. Neamestecul in dr. interne priveste atat actiuni directe, cat si actiuni indirecte, care determ destabilizarea organizarii interne a unui stat.

#6 Principiul cooperariiConform dispozitiilor din Carta ONU din actul final de la Helsinki si din Declaratia din 1970,

toate statele sunt obligate sa coopereze la niv. internat urmarind mentinerea pacii si stabilitatii, ridicarea niv de trai, precum si alte obiective necesare dezvoltarii societatii internat.

Una dintre formele de cooperare e reprezentata de organizatiile internat-interguveramentale.

#7 Principiul indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor internatStatele sunt obligate sa respecte principiile fundamentale ale dr. internat. si alte norme

imperative consacrate, deasemenea statele sunt obligate sa respecte obligatiile asumate pe baza acordurilor bilaterale, dar si a tratatelor multilaterale.

In cazul in care exista o contradicti sau divergenta intre obligatiile asumate conform Cartei ONU si intre obligatiile sumate in baza altor acorduri internat, prevaleaza dispozitiile din Carta ONU.

La cele 7 principii consacrate in Carta ONU si in Declaratia din 1970, prin actul final de la Helsinki se adauga principiul integritatii teritoriale inviolabilitatii frontierelor de stat si principiul respectarii dr. omului si libertatilor fundamentale.

Normele imperative / ius cogensConform art.53 din Conventia de la Viena din 1959, o norma imperativa e o norma acceptata si

recunoscuta de comunitatea internat. ca norma care nu permite derogarea, iar modificarea e conditionata realizandu-se printr-o norma cu aceeasi valoare juridica.

Desi e analizata la capitolul privind izvoarele dr. internat, norma imperativa nu e un izvor de drept, ci rezulta din tratate si cutuma.

Printr-o norma imperat a dr. internat, se uramreste protejarea valorilor esentiale ale societatii internat. De exemplu, principiile fundam. ale dr. internat sunt continute in norme imperative.

Normele onerative – impun un anumit comportament.Normele prohibile – interzic un anumit comportament.