curs 4 microeconomie 2016
TRANSCRIPT
I. Prețurile administrate
✤ Deși modelul cerere-oferă studiat în cursul precedent are drept implicație principală formarea liberă a prețurilor, în realitate există și excepții de la această regulă"
✤ Astfel, există și prețuri ale căror determinare implică un anumit efect al măsurilor de politică economică"
✤ Distingem două mari categorii de prețuri administrate
1. Prețuri de tip plafon (price ceiling)
✤ Implică stabilirea unei limite maxime pentru prețul unui bun"
✤ Ce ar putea să justifice o astfel de măsură?
✤ Justificarea principală este aceea că printr-o astfel de măsură sunt sprijiniți consumatorii atunci când se consideră că prețul de echilibru pentru un anumit produs este prea mare !
✤ Un exemplu istoric este cel al controlării prețului petrolului de către SUA la începutul anilor 1970. A fost impus un preț maxim de 5.25$ pentru barilul de petrol, în condițiile în care prețul de echilibru depășea 10$."
✤ În mod similar, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial Germania confruntatã cu o inflaţie puternicã a interzis creşterea preţurilor"
✤ O altă măsură populară în SUA este controlul prețurilor la chiriile apartamentelor pentru asigurarea unui standard minim de trai(o analiză detaliată a acestei măsuri găsiți aici: http://www.ecol.ro/carte/economia-intr-o-lectie/897)
✤ Ce aspecte negative ar putea avea o astfel de politică a prețurilor?
✤ Pe baza analizei echilibrului pieței, menținerea unor prețuri de tip plafon pe o perioadă prea mare de timp poate conduce la apariția unui deficit de ofertă."
✤ Acest deficit poate însemna simpla lipsa a produselor (sau fenomene de tipul cozilor), dat totodată poate alimenta dezvoltarea pieței negre sau scăderea calității produselor.
2. Prețuri de tip prag (price floor)
✤ Implică stabilirea unei limite minime pentru prețul unui bun"
✤ Ce ar putea să justifice o astfel de măsură?
✤ Justificarea principală este aceea că printr-o astfel de măsură sunt sprijiniți producătorii sau un anumit sector al economiei atunci când se consideră că prețul de echilibru pentru un anumit produs este prea mic."
✤ Situații frecvente de acest tip apar pe piața produselor agricole."
✤ Însă cel mai popular exemplu pentru această situație se regăsește pe piața muncii, sub forma impunerii unui salariu minim (unde salariul este prețul de pe piața forței de muncă)"
✤ http://www.ecol.ro/content/despre-%E2%80%9Ebinefacerile%E2%80%9D-salariului-minim"
✤ http://www.ecol.ro/content/salariul-minim-distorsioneaza-concuren%C8%9Ba-pe-piata-muncii
Efecte negative
✤ În acest caz, pe piață poate apărea situația unui surplus pentru anumite produse."
✤ De multe ori guvernul este cel care trebuie să cumpere acest surplus, ceea ce implică o utilizare sub-optimală (ineficientă) a veniturilor publice
II. Elasticitatea cererii și a ofertei
✤ Conceptul de elasticitate exprimă în acest caz intensitatea reacției înregistrată de cerere/ofertă ca răspuns la modificările variabilelor de influență
În mod concret
✤ Dacă volumul dintr-un produs pe care populația dorește să îl cumpere se modifică substanțial ca reacție la o mică modificare a prețului, se consideră că cererea este elastică."
✤ Dacă o modificare foarte mare a prețului conduce la o modificare mică a cantității cerute, se consideră că cererea este inelastică.
Există patru indicatori pe care îi vom avea în vedere
✤ A. Elasticitatea cererii în funcție de preț"
✤ B. Elasticitatea cererii în funcție de venit"
✤ C. Elasticitatea încrucișată a cererii"
✤ D. Elasticitatea ofertei în funcție de preț
A. Elasticitatea cererii în funcție de preț✤ Elasticitatea cererii în funcţie de preţ exprimǎ modificarea
cantităţii cerute determinatǎ de modificarea preţului.
✤ Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ se determină raportând modificarea procentuală a cantităţii cerute la modificarea procentuală a preţului"
✤ Formula"
✤ Semnul minus arată relația inversă dintre cantitatea cerută și preț.
Exemplu
✤ Să presupunem că o creştere a preţului de la 300 lei la 330 lei determină o reducere a cantităţii cerute de la 12 bucăţi la 10 bucăţi pe lună, a unui produs oarecare În aceste condiţii."
✤ Calculați coeficientul de elasticitate a cererii în funcție de preț (Ecp).
Interpretare
✤ În acest exemplu, un coeficient de elasticitate a cererii în funcţie de preţ egal cu 1.66."
✤ Astfel, un Ecp=1.66 arată că modificarea cantităţii cerute este de 1.6 ori mai mare decât modificarea preţului.
✤ În general"
✤ Dacă Ecp > 1 atunci cererea este elastică în funcție de preț"
✤ Dacă Ecp = 1 atunci cererea are elasticitate unitară în funcție de preț"
✤ Dacă Ecp < 1 atunci cererea este inelastică în funcție de preț
Tipologia cererii în funcție de elasticitate✤ Atunci când Ecp= 0, cererea este perfect inelastică (rigidă), situaţie în
care curba cererii este o linie verticală. În acest caz, indiferent de modificarea preţului, cantitatea cerută rămâne aceeaşi
Figure 1 The Price Elasticity of Demand
(a) Perfectly Inelastic Demand: Elasticity Equals 0
$5 4
Quantity
Demand
100 0
1. An increase in price . . .
2. . . . leaves the quantity demanded unchanged.
Price
✤ Cererea este inelastică atunci când Ecp<1, situaţie în care cantitatea cerută se modifică cu un procent mai mic decât preţul.
Figure 1 The Price Elasticity of Demand
(b) Inelastic Demand: Elasticity Is Less Than 1
Quantity 0
$5
90
Demand 1. A 22% increase in price . . .
Price
2. . . . leads to an 11% decrease in quantity demanded.
4
100
Figure 1 The Price Elasticity of Demand
Copyright©2003 Southwestern/Thomson Learning
2. . . . leads to a 22% decrease in quantity demanded.
(c) Unit Elastic Demand: Elasticity Equals 1
Quantity
4
100 0
Price
$5
80
1. A 22% increase in price . . .
Demand
✤ Atunci când Ecp=1, preţul şi cantitatea cerută se modifică cu acelaşi procent, situaţie în care cererea este cu elasticitatea unitară."
Figure 1 The Price Elasticity of Demand
(d) Elastic Demand: Elasticity Is Greater Than 1
Demand
Quantity
4
100 0
Price
$5
50
1. A 22% increase in price . . .
2. . . . leads to a 67% decrease in quantity demanded.
✤ Cererea este elastică atunci când Ecp>1, situaţie în care cantitatea cerută se modifică cu un procent mai mare decât preţul.
Figure 1 The Price Elasticity of Demand
(e) Perfectly Elastic Demand: Elasticity Equals Infinity
Quantity 0
Price
$4 Demand
2. At exactly $4, consumers will buy any quantity.
1. At any price above $4, quantity demanded is zero.
3. At a price below $4, quantity demanded is infinite.
✤ Atunci când Ecp=infinit, cererea este perfect elastică, situaţie în care curba cererii este o linie orizontală, arătând că modificări foarte mici ale preţului vor conduce la o modificare foarte mare a cantităţii cerute."
!
Observație
✤ Cu cât cererea are o pantă mai abruptă (curba cererii se apropie de verticală), cu atât cererea este mai inelastică.
Factori de influență ai elasticității cererii
✤ 1. Timpul - cu cât este mai lungă perioada în care populația trebuie să se ajusteze la modificările prețurilor, cu atât cererea va deveni mai elastică."
✤ 2. Disponibilitatea produselor substitute - cu cât există mai multe astfel de produse, cu atât este mai mare elasticitatea cererii."
✤ 3. Proporția din bugetul personal cheltuită pentru un produs - cu cât aceasta este mai mică, cu atât consumatorii vor fi mai puțin sensibili la modificările de prețuri (cererea va fi mai puțin elastică)
Un element psihologic - aversiunea față de pierdere
✤ Scenariul I"
✤ Ați primit suma de 1000$ și trebuie să alegeți una din următoarele două opțiuni "
✤ A: Puteți câștiga 1000$ cu o probabilitate de 50% sau 0$ cu probabilitate 50%"
✤ B: Primiți în mod sigur 500$
✤ Scenariul II"
✤ Ați primit suma de 2000$ și trebuie să alegeți una din următoarele două opțiuni "
✤ A: Există o probabilitate de 50% să pierdeți 1000$, respectiv o probabilitate de 50% să nu pierdeți nimic"
✤ B: Pierdeți în mod sigur 500$
Interpretare
✤ Un răspuns rațional ar alegerea aceleași variante, A sau B, în amble scenarii (spunem despre persoanele care aleg B că au un grad mai ridicat de aversiune față de risc)"
✤ Totuși rezultatele studiului arată că majoritatea indivizilor aleg B în primul scenariu și A în cel de-al doilea."
✤ Explicația poartă denumirea de aversiune față de pierdere și exprimă faptul că de regulă indivizii se mulțumesc cu un nivel sigur al câștigurilor (chiar dacă ar putea câștige mai mult, asumându-și un anumit risc), însă în schimb sunt dispuși să adopte un comportament riscant pentru a evita pierderea. "
✤ Cu alte cuvinte pierderile cântăresc mai mult decât o sumă echivalentă a câștigurilor.
Implicații
✤ Aversiunea față de pierdere exprimă asimetria înregistrată în jurul unui punct neutru, pierderile fiind percepute ca de 2,5 ori mai puternice decât câștigurile."
✤ Cum afectează această informație gradul de elasticitate al cererii?"
✤ Consumatorii vor reacționa mult mai puternic la o creștere a prețului cu 10% (deoarece implică scăderea venitului) decât la scăderea lui cu același procent de 10%. "
✤ Fenomenul poartă denumirea de elasticitate asimetrică față de preț
B. Elasticitatea cererii în funcție de venit
✤ Elasticitatea cererii în funcţie de venit exprimǎ modificarea cantităţii cerute determinatǎ de modificarea venitului.
✤ Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venit se determină raportând modificarea procentuală a cantităţii cerute la modificarea procentuală a venitului"
✤ Formula
Exemplu
✤ O creștere de 10% a veniturilor consumatorilor generează o creștere a cantității cerute de suc de portocale de la 19.200 la 20.800."
✤ Calculați elasticitatea cererii în funcție de vent pentru sucul de portocale."
✤ Sucul de portocale este un bun normal sau un bun inferior?"
Interpretare
✤ Dacă Ecv > 0 atunci bunul în cauză este un bun normal (o creștere a venitului va determina o creștere a cantității cerute)"
✤ Dacă Ecv < 0 atunci bunul în cauză este un bun inferior (o creștere a venitului va determina o scădere a cantității cerute)
✤ Dacă Ecv > 1 atunci cererea este elastică în funcție de venit, iar bunul în cauză intră în categoria bunurilor de lux"
✤ Dacă Ecv < 1 atunci cererea este inelastică în funcție de venit, iar bunul în cauză intră în categoria necesităților (mâncare, utilități, servicii medicale)