DIP 23.10 curs 4Principiile generale de drept - conform Art 38 principille gen de dr, definite ca pp comune

marilor sisteme contemporane de drept, sunt considerate izvoare ale dr international. Aceste principii sunt utilizate de CIJ in mod complementar sau independent, in vederea acoperirii unor lacune ale DI.

Ca exemple de pp generale de dr avem : - legea speciala deroga legea generala;- raspunderea ptr prejudiciul cauzat;- autoritatea de lucru judecat.

Pp gen de dr nu trebuie confundate cu pp fundamentale ale dr international.

Mijloace auxiliare - in art 38 din statutul CIJ, alaturi de izvoare de dr international, sunt prezentate si mijloacele auxiliare, adica : hit judec si arbitrale internationale, dar si doctrina.

Jurisprudenta internationala - Judecatorul nu creeaza norma de dr ci doar o aplica. In dr international, hot j sunt incluse in categ mijl aux, nefiind considefate pfecedente judiciare. Totusi, continutul unei hot judec ajuta la clarificarea si interpretarea unei norme de dr internaţ cu privire la un caz determinar si numai cu referire la partile implicate in litigiul respectiv.

Doctrina - In dr internat, prin doctrina intelegem lucrarile de specialitate, studiile si analizele efectuate de institutii internationale cu relevanta in dr i ternational, opiniile separate si individualeale judecatorilor CIJ precum si lucrarile Comisiei de Drept International, ONU.

Echitatea - Echitatea poate fi utilizata de instantele internationale in rezolvarea unor litigii, doar cu acordul expres al partilor implicate in conflict. De obicei acordul in ceea ce priveste utilizarea echitatii este mentionat in compromisul, prin care se recunoaste competenta instantei internationale. Analizand practica statelir s-a constatat ce echitatea a fost utilizata cu acordul statelor doar in practica arbitrala. In practica CPJI si a CIJ echitatea a fost utilizata dar fara acordul partilor. Statele implicate nu sau manifestat in nici un fel.

Actele unilaterale - Actele unilaterale nu sunt prevazute in art 38, din statutul CIJ, ele fiind incluse in categoria izvoarrlor dr intrrnational. Cand analizam a.u. Studiem pe de o parte a.u ale statelor iar pe de alta parte a.u ale organizatiilor internationale. Actul unilateral reprezinta o manifestare unilaterala din partea unui subiect de dr internationla ce produce efecte in relatiile internationale, dand nastere unei obligatii penttu autorul actului unilateral sau pentru a creea drepturi ptr celalate subiecte de dr international. Natura juridica a a.u a fost contestata in literatura de specialitate considerand a fi o derogare de la natura consensuala specifica dr international. In categoria a.u ale statelor se includ declaratiile, recunoasterea, protestul sau promisiunea sau renuntarea. Conform Ghidului elaborat de Comisia de Drept International, ptr ca un a.u al unui stat sa fie considerat izvor de drept trebuie sa intruneasca urmatoarele trasaturi caracteristice :

- intentia neechivoca, de a produce efecte juridice;- publicitatea;- cei care formuleaza actul respectiv trebuie sa aiba capacitatea de a formula astfel de acte;

Actele unilaterale ale organizatiilor internationale Cresterea nr organiz internationale a adus in centrul atentiei literaturii de specialitate, natura juridica a actelor organelor organizatiilor internationale. De regula valoarea juridica a a.u organelor organizatiilor internationale este stabilita prin actele constitutive ale organizatiei respective. Astfel organele organizatiilor adopta rezolutii, hotarari, declaratii, regulamente, standarde, etc. Referitor la actele organizatiilor se face clasificare : - acte ce privesc organizarea interna, care desi obligatorii nu prezinta interes pentru categoria izvoarelor de dr international;

1

- acte ce privesc infaptuirea obiectivelor organizatiei : acte cu valoare juridica obligatorie si acte cu valoare de recomandare; Exemplu : hotararile de securitate ONU au valoare juridica oblicatorie, iar rezolutiile ONU in general au valoare de recomandare.

Principiile fundame tale ale dr international Au aparut o data cu statele si s-au dezvoltat o data cu dr international. Principiile au fost numite ptr prima data principii fundamentale prin Declaratia Adunarii generale ONU din 1970, referitoare la principiile dr international in care se enumera : - principiul egalitatii suverane;- p autodeterminarii;- p nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta;- p solutionarii pasnice a diferendelor internationale;- p neamenstecului in treburile interne ale statului;- p cooperarii; - p indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor internationale; La aceste pactul final de la Helsinki al CSCE, adauga : p integritatii teritoriale, p inviolabilitatii frontierelor, p respectarii dr si libertatilor fundamentale ale omului. Principiile fundamentale ale dr international sunt rezultatul aplicarii cutumelor generale si a tratatelor multilaterale. Acestea se caracterizeaza prin universalitate si sunt continute in norme imperative si norme de ius coges. Princip au un caracter dinamic, adica nr lor continutul lor si sfera lor de aplicare sunt intr-o continua transformare si dezvoltare corespunzator dr international. Princip se caracterizeaza prin maxima generalitate tridimensionala. Adica dpdv al domeniilor de aplicare, se aplica tuturor domeniilor relatiilor internationale. Dpdv al contnutului juridic sunt rezultatu unui proces de maxima generalizare si abstractizare. Dpdv al sferei creatorilor si destinatarilor ssunt rezultatul acordului de vointa al tuturor subiectelor de dr international si se aplica asupra tuturor sub de dr international. Intre princip fund ale dr in nu re realizeaza o ierarhie. Respectarea unui e echivalent cu respectare celorlalte. Incalcarea unuia e incalcarea celorlalte.

2