curs 11 teoria arhitecturii ta02

7/28/2019 Curs 11 Teoria Arhitecturii Ta02

1/64

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITE

CTURII|FACULTATEADEAR

HITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 11

, - .

Aceasta relatie poate fi nu numai numai de marime ci si de cantitate sau nivel. Daca in mod obisnuit avem de ales intre cateva alternative cand determinam pro

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA


2/64


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEAR


PROPORTIE SI SCARAPROPORTIE SI SCARA

Relatiile pot fi nu numai numai demarime ci si de cantitate sau nivel.

In mod obisnuit, cand determinamproportiile unor obiecte, avem de

Notiunile de proportie si scara sunt intr-o stransa legatura.

Scara se refera la dimensiunile unui obiect fata de un standard de referintasau la dimensiunile unui altui obiect.Proportia se refera la relatiile armonioase intre partile unui obiect, sau intre oparte si intreg.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA

a es n re ca eva a erna ve:o parte dintre acestea ne sunt datede natura materialelor, altelerezulta din modul in care elementelecladirii raspund fortelor sau modul

in care sunt realizate.


3/64


ARHI

TECTU

RA



PROPORTII MATERIALEPROPORTII MATERIALE

Toate materialele in arhitecturaau proprietati distincte deelasticitate, duritate sidurabilitate. Deasemeneaexista o limita de rezistenta lasolicitati a fiecarui materialdincolo de care se produceruperea, spargerea saudistrugerea. Solicitarile inmateriale rezultat al fortelor

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA

dimensiunile. Drept rezultatexista o limita pana la careaceste dimensiuni pot creste.

Orice material are proportii rationale proprii care deriva din modul in care

poate face fata solicitarilor. Caramizile, de exemplu, rezista la compresiuneaceasta rezistenta fiind proportionala cu densitatea. Astfel de materiale aunevoie de volum pentru a rezista solicitarilor. Un material cum este oteluleste rezistent si la compresiune si la intindere, putand fi conformat si caelemente liniare (grinzi, stalpi) dar si planare.


4/64


ARHI

TECTU

RA



PROPORTII STRUCTURALEPROPORTII STRUCTURALE

In arhitectura, elementele structuralesunt destinate sa deschida spatiile sisa transmita incarcarile prinelementele verticale catre fundatiilecladirii. Marimea si proportiile acestor

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA

e emen e sun ega e rec esarcinile structurale la care trebuie safaca fata si pot astfel sa devinaindicatori vizuali ai marimii si scariispatiilor pe care le inchid.


5/64


ARHI

TECTU

RA




Grinzile transmit incarcarile pe orizontaladeasupra spoatiului pana la elementeleverticale. Daca deschiderea sau incarcarea

sporesc, proportional sporesc sidimensiunile grinzilor. Altfel deformareagrinzilor poate depasi limita de rezistentaa materialului si grinzile se pot rupe.

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA

dimensiunile. Latimea grinzii este unelement critic si raportul intre latimeagrinzii si deschidere poate fi un indicatorprivind rolul structural al grinzii.


6/64


ARHI

TECTU

RA




In mod similar stal ii devin mai rosi e masura ce solicitarile la care sunt

CO

MPOZ

ITIAIN


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA

supusi sunt mai mari. Impreuna stalpii si grinzile formeaza scheletul cladiriidefinind modulii spatiilor. Prin marimea si proportiile lor, stalpii si grinzilearticuleaza spatiul si dau scara si sens ierarhic structurii.Se poate vedea asta in modul cum panele sprijina pe grinzile secundare siacestea la randul lor pe grinzile principale. Dimensiunile sporesc pe masura

ce elementul structural suporta o incarcare mai mare si pe masura ce crestedeschiderea intre reazeme.


7/64


ARHI

TECTU

RA




Proportiile altor elemente structurale pereti portanti, plansee, arcade,

cupole ne pot oferi deasemenea indicatii pricitoare la rolul structural alacestora in sistemul intregii cladiri precum si natura materialului din caresunt realizate. Un perete din zidarie va fi mai gros decat unul din betonmaterialul fiind mai putin rezistent. Un stalp din otel va fi ai subtire decatunul din lemn, din aceleasi motive. O grinda din beton avand aceleasi

dimesiuni cu una din lemn va putea acoperi o deschidere mai mare.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA


8/64


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT

ECTURII|FACULTATEADEAR



In momentul in care un element

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|

CA

PROPORTII SI SCARA

structural depinde mai mult degeometria sa decat de rezistentamaterialului din care este alcatuit cum este cazulpanzelor subtiri aceastea isi pierd intr-o oarecare

masura vocatia exprimarii scarii sidimensiunilor in raport cu spatiul pecare-l acopera.


9/64


10/64


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



MODULARE DE FABRICATIEMODULARE DE FABRICATIE

Aceasta modulare este impusa de

necesitatea ca in santier diferitelemateriale si produse rezultate dindiverse surse industriale sa sepotriveasca.

A rezultat in consecinta o modularestandardizata pe ramura deconstructii.Modulul de baza a fost pana decurand imus de untatea de baza a

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

zidariei caramida 25cm.In ultimii ani s-a imus modulul cu mailarga aplicablitate 30cm.


11/64


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



SISTEME MODULARESISTEME MODULARE

Decizia de a face o camera patrata sau oblica in plan, avand un caracter mai

In ciuda acestor multiple ratiuni

de standardizare, impuse formeide natura materialului, functiastructurala sau modul deproducere industrializat,arhitectul isi pastreaza u rad de

libertate foarte mare in ceea cepriveste conformarea formala sispatiala a cladirilor.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

,

fatade impunatoare sau nu, etc. ramane la indemana arhitectului.Probelam este: in baza caror reguli va lua decizia arhitectul ?Daca prin tema se cere pentru un spatiu o suprafata de 400mp care va fiproportia intre peretii ce delimiteaza spatiul respectiv ? Desigur functiunea sinatura activitatilor ce urmeaza a se desfasura in acel spatiu vor influenta

inmare masura decizia arhitectului.O camera patrata cu cei patru pereti egali are o natura statica.Daca se extinde pe o directie, camera devine mai dinamica.Un spatiu rectangular defineste un loc pentru o activitate, in timp ce un spatiulinear stimuleaza miscarea si se preteaza la a fi subimpartit.


12/64


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT

ECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

SISTEME PROPORTIONALESISTEME PROPORTIONALE

Un element tehnic, cum ar fi structura,poate sa limiteze una sau mai multedimensiuni ale spatiului.Contextul exterior su interior (spatii

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

exercite anumite presiuni asupra formei.

Uneori pentru a obtine un anume efectspatial, pentru a obtine anumite proportii,se poate apela la tipologii spatiale

apartinand unei alte epoci.Decizia privind conformarea poate pana laurma sa fie luata in baza unor argumetestrict estetice, tinand de vizual ineclusivitate.


13/64


14/64


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

Intrebare: daca dimensiunile si proportiile prevazute intr-un proiect suntstabilite printr-un sistem de reguli de proportionare nu pot fi percepute inacelasi fel de toata umea, de ce mai sunt utile sistemele de proportionare si de

ce ar avea acestea o importanta atat de mare in arhitectura ?Raspuns: Intentia tuturor teoriilor proportiilor este de a crea un sens al ordiniisi armoniei ntre elementele compunerii vizuale.


15/64


ARHI

TECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



Dupa Euclid, un raport se refera la comparatia cantitativa intre doua lucruri

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA

, .

Adoptarea unui sistem proportional inseamna, prin urmare, un raportcaracteristic, adica proportia inseamna preluarea unui acelasi raport. Deci unsistem proportional stabileste un set de relatii vizuale intre partile unei cladirica si intre parti si intreg. Desi aceste relatii nu pot fi sesizate imediat si nicimacar recunoscute ca urmare a unor experiente vizuale repetate. Dupa o

perioada de timp am putea insa sa simtim intregul in parte si invers.


16/64


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHIT



Sistemele proportinale merg dincolo de functiune si determinantele tehnice aleformei si spatiului arhitectural, pentru a furniza ratiuni estetice pentrudimensiunile acestora. Ele pot unifica vizual multiplicitatea elementelor intr-unproiect de arhitectura prin aducerea tuturor partilor componente intr-oaceeasi familie de proportii. Ele pot furniza un sens de ordine intr-o secventaspatiala si sa sporeasca continuitatea secventei respective.

In decursul istoriei au fost dezvoltate o serie de teorii referitoare laproportiile necesare pentru o buna arhitectura.Notiune comuna tuturor sistemelor, de-a lungul timpului a fost crearea unuisistem de impartire a intregului si maniera de a comunica regulile acestuia.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA

Desi sistemele varaza de la o perioada la alta, principiile raman aceleasi.Teorii ale proportiei Sectiunea de aur Ordinele clasice

Teoriile renasterii Modulorul (Le Corbusier) Ken Antropometria Scara


17/64


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA


18/64


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADEA

RHITECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

SECTIUNEA DE AURSECTIUNEA DE AUR

Sistemele matematice de proportionare

au originea in conceptul lui Pitagoratotul este numar si in credinta castructura armonica a universului are labaza anumite relatii numerice.Una dintre aceste relatii, valabila inca

din antichitate este Sectiunea de Aur.Grecii au observat rolul dominant pecare-l are Sectiunea de Aur inproportiile corpului omenesc.Arhitectii Renasterii au ex lorat si ei

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA

valentele Sectiunii de Aur in lurarile lor.Le Corbusier si-a bazat Modulorul,valabil si astazi, pe acelasi numar de aur.

Sectiunea de aur este definita de raportul intre doua segmente ale uneidrepte, sau de doua dimensiuni ale unei figuri plane, in care cea mai mica este

in raport cu cea mai mare, egal cu raportul dintre cea mai mare si suma lor.

a / b = b / (a+b)


19/64


ARHITECTU

RA




Sectiunea de aur are unele proprietatialgebrice si geometrice remarcabile careau facut sa constituie un determinantatat in arhitectura cat si in structura

multor organisme vii. Orice progresiecare se bazeaza pe Sectiunea de Aureste in acelasi timp aditionala sigeometrica.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA

Sectiunea de Aur este Sirul lui Fibonacci1, 1, 2, 3, 5, 8, 13 Fiecare termen al sirului este sumaprecedentilor doi termeni, raportul intredoi termei consecutivi fiind aproximativ

egal cu Sectiunea de Aur, pe masura cesirul tinde spre infinit.


20/64


ARHITECTU

RA




Un dreptunghi ale carui laturi se afla intr-un raport conform Sectiunii de Aureste cunoscut sub numele de Dreptunghiul de Aur. Daca un patrat esteconstruit pe latura mica a acestui dreptunghi, partea ramasa din dreptunghi vafi mai mica dar va fi tot un dreptunghi de aur. Aceasta operatiune oate firepetata pentru a crea o gradare a patratelor dupa Sectiunea de Aur. Prin

aceasta transformare fiecare parte ramane similara tuturor celorlalte partidar si intregului.

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA


21/64


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA

Desenele din aceasta plansailustreaza schema de crestere

prin aditionare si geometrica aprogresiilor bazate pe Sectiuneade Aur.


22/64


ARHITECTU

RA




Cele doua analize graficeilustreaza utilizarea Sectiunii deAur in proportionarea fatadei laParthenon. Este interesant deobservat ca desi ambele analizepornesc de la incadrarea fatadeiintr-un dreptunghi de Aur, fiecarevariaza prin abordarea prin care

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02|

2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA

se pro eaza uti izarea Sectiuniide Aur si efectul acesteia asupradimensiunilor si distribuiriielemetelor in cadrul fatadei


24/64


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHI




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA


25/64


ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHI




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRU

L

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA


26/64


ARHITECTU

RA



LINII REGULATOARELINII REGULATOARE

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTRUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT

|CA

PROPORTII SI SCARA

Daca diagonalele a doua dreptunghiuri sunt perpendiculare intre ele, acestfapt este un indiciu ca cele doua dreptunghiuri au proportii similare.Diagonalele ca si liiile care indica aliniamentul comun al unor elemente se

numes lni regulatoare. Le-am vazut in cazul Sectiunii de Aur dar ele pot fiutilizate deasemenea pentru a controla proportiile si plasarea elementelorsi in alte sisteme proportionale.


27/64


ARHITECTU

RA




In Vers une Architecture Corbuspunea urmatoarele:

O linie regulatoare este o asigurareimpotriva capriciului; este un mijloc

de verificare ce poate ratificaorice lucrare creata cu fervoare Ea confera unei lucrari calitatea deritm. Linia regulatoare aduce intr-oforma tan ibila matematica, dand

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

astfel o masura a ordinii perceptiei.Alegerea unei ini regulatoarefixeaza geometria fundamentala aunei lucrari Ea devine un mijlocde a ajunge la un final; nu este un

scop in sine.

H


28/64


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


29/64


ARHITECTU

RA




Colin Rowe, in cartea sa celebraThe Mathematics of the Ideal VillaAccentua similitudinea intresubdivizarea spatiala a unei vilepaladiene si trama structurala a unei

vile a lui Le Corbusier.Daca ambele vile au acelasi sistem deproportii si sunt bazate pe o ordinematematica inalta, vila lui Palladioconsta din s atii cu forme bine

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

definite aflate in relatii armonice intimp ce vila lui Le Corbusier a fostcompusa din layere orizontale despatii libere definite de placilepardoselilor si acoperisului. Camerele

sunt variate ca dimensiune si dispuseasimetric la diferite niveluri.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


30/64


ARHITECTU

RA



ORDINELE CLASICEORDINELE CLASICE

Pentru Greci si Romani, ordinele

clasice au reprezentat prinproportionarea elementelorperfecta expresie a frumusetiisi armoniei. Unitatea de bazapentru dimensionare a fost

diametrul coloanei. De la acestmodul au derivat toate celelaltedimensiuni ale bazei, capitelului,frizei si celorlalte elemente,

CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

pana a ce ma m c eta u.

Sistemul de espasare acoloanelor a fost deasemeneabazat pe modulul diametruluicoloanei.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


31/64


ARHITECTU

RA




CO

MPOZ

ITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENTSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT DR ARH DAN AGENT


32/64

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|USUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009 2010 / ANUL I SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT


33/64

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH

ITECTURII|FACULTATEADEARHITECTURA|US


CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENTU

SHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



35/64

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH



CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA


AU


TEORIILE RENASCENTISTETEORIILE RENASCENTISTE


36/64

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH



CO

MPOZ

ITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA

Pitagora a descoperit faptul ca anume consonante din sistemul muzical grecescantic putea fi exprimat prin progresia numerica 1, 2, 3, 4 si raporturileacestora 1:2, 1:3, 2:3, 3:4. Aceasta relatie i-a facut pe greci sa considere caau gasit cheia armoniei misterioase ce sta la baza universului.Crezul lui Pitagora era ca: Totul este aranjat conform unor numere.

Platon a dezvoltat estetica numerelor a lui Pitagora intr-o estetica aproportiilor. El a transformat sirul de numere intr-un sir de patrate si cburi aleacestora pentru a crea alte progresii: 1, 2, 4, 9 si 1, 3, 9, 27. Pentru Platonaceste numere si raporturile lor contin nu numai consonantele muzicii grecestici exprima totodata structura armoica a universului.


AUSHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



40/64


A|

USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



41/64

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA TEORIILE RENASCENTISTETEORIILE RENASCENTISTE

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA


A|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



42/64

ARHITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA


CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA


AA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

MODULORMODULOR--UL LUI LE CORBUSIERUL LUI LE CORBUSIER


43/64

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA





44/64

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

CO

MPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMESTR

UL

2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA





45/64

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTURA

CO

MPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA


ARA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



46/64

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTUR

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA





47/64

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARH


ARHITECTUR

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA



KENKEN -- TRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALATRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALA


48/64

ARH

ITECTU

RA

TEDRADETEORIAARHITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECTUR

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGEN

T|CA

PROPORTII SI SCARA



KENKEN -- TRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALATRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALA


49/64

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA


AURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ANTROPOMETRIEANTROPOMETRIE


50/64

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA


AURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



51/64

ARH

ITECTU

RA


ARHITECTU

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA


RAURA

|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



52/64

ARH

ITECTU

R


ARHITECTU

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA

TURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



53/64

ARH

ITECTU

R


ARHITECT

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGENT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA


SCARA VIZUALASCARA VIZUALA


55/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEADE

ARHITECT

COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA

CTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



57/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA




58/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA

ECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

SCARA UMANASCARA UMANA


60/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


COMPOZITIAIN

TA02

|2009-2010|SEMEST

RUL

2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA




61/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA

TECTURA|USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT



62/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR

HITECTURII|FACULTATEAD

EARHIT

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA




63/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


EARHIT

COMPOZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARA


RA


CURS 12


64/64

ARH

ITECTU

R

TEDRADETEORIAAR


EARHIT

COMPO

ZITIAIN

TA02


2|

LECT.DR.DAN

AGE

NT|CA

PROPORTII SI SCARAPRINCIPIILE DE COMPOZITIE

curs 11 teoria arhitecturii ta02

Documents