curs 11 ms 2014 az
DESCRIPTION
aseTRANSCRIPT
MANAGEMENTUL SERVICIILOR
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR,
Facultatea de Management,
ASE Bucureşti
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
PROBLEMATICĂ
Noţiuni generale privind transporturile. Criterii de delimitare
Caracteristicile sistemelor tehnice de transport
DE CE?
• să delimitaţi transporturile de celelalte ramuri ale economiei naţionale;
• să definiţi sistemul de transport;
• să descrieţi sistemele tehnice de transport şi elementele lor componente;
• să identificaţi tendinţele privind dezvoltarea sistemelor tehnice de transport;
• să explicaţi caracteristicile tehnice, energetice şi economice ale sistemelor tehnice de transport.
O
B
I
E
C
T
I
V
E
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TRANSPORTURILE. CRITERII DE
DELIMITARE
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Cum au apărut transporturile ca ramură a economiei?
au apărut în urma procesului diviziunii muncii în general
s-au dezvoltat pe măsura amplificării schimburilor de mărfuri şi a creşterii numărului de călători
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
cu un anumit tip de vehicul (element de suprastructură) care se deplasează pe o anumită cale (element de infrastructură)
Cum se realizează transportul?
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Ce este
diviziunea muncii în general?
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Diviziunea socială a muncii
proces propriu tuturor orânduirilor sociale
trei forme:
– diviziunea muncii în general, care determină împărţirea producţiei sociale pe genurile ei mari: industrie, construcţii, transporturi, agricultură etc.
– diviziunea muncii în particular, care determină separarea unei ramuri pe grupe şi/sau subramuri;
– diviziunea muncii în detaliu, care se caracterizează prin separarea activităţilor la nivel de unitate economică pe secţii, sectoare, locuri de muncă etc.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Sistemul de transport
ansamblu de agenţi economici prestatori de servicii în cadrul cărora deplasarea mărfurilor sau călătorilor se face cu un anumit tip de vehicul pe un anumit gen de reţea (cale) şi în care lucrează salariaţi de o anumită structură profesională şi calificare (Raţiu-Suciu et al., 1996: 63; Plumb et al., 2001: 49).
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Sisteme tehnice de transport
– rutier;
– feroviar;
– fluvial;
– maritim;
– aerian;
– prin conducte.
Sursa: http://chinadigitaltimes.net/2007/03/a-glimpse-of-beijing-highways/, accesat la data de 11.12.2013.
Sistemul de transport rutier
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Elemente
Vehicule
Reţea de drumuri
• Autoturisme
• Autocamioane
• Autofrigorifice
• Autobasculante
• Troleibuze
• Autobuze etc.
• Autostrăzi
• Drumuri expres
• Drumuri naţionale (DN europene, DN principale, DN secundare)
• Drumuri judeţene
• Drumuri locale
• Străzi din cadrul oraşelor
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Corelaţii de interdependenţă între elementele sistemului rutier
– corelaţia dintre gabaritul vehiculului şi lăţimea benzilor de circulaţie;
– corelaţia dintre sarcina pe osie a vehiculului şi modulul de deformare a drumului;
– corelaţia dintre viteza de circulaţie şi geometria drumului.
Infrastructura rutieră publică a României
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, în Consiliul Concurenţei, 2013: 20.
Schema administratorilor reţelei de
drumuri publice din România
Sursa: Consiliul Concurenţei, 2013: 61.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Autostrada
şosea modernă rezervată exclusiv circulaţiei autovehiculelor astfel încât să permită un trafic intens şi viteze mari de circulaţie.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Caracteristici ale autostrăzii
– există mai multe benzi de circulaţie şi o bandă de rezervă pentru retragere în caz de avarie;
– canalizare perfectă;
– bare de protecţie pe laterale şi între sensurile de mers;
– marcaje rutiere vizibile de la mare distanţă;
– cabine telefonice;
– staţii de benzină;
– locuri de odihnă.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Drumurile naţionale
şosele modernizate care permit rularea în siguranţă a autovehiculelor
sunt prevăzute cu fundaţii (elemente de legătură ale drumului cu terenul) tratate la suprafaţă
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Din punctul de vedere al
comportamentului fundaţiilor
drumuri elastice (suple, nerigide) – construite pe principiul deformării lor sub
presiunea sarcinii pe osie a autovehiculului şi revenirea la forma iniţială după trecerea lui
– au în structura lor pietriş, nisip, balast, criblură, asfalt
drumuri rigide – construite pe principiul neadmiterii deformării
– au în alcătuirea lor unul sau mai multe straturi din beton sau macadam cimentat pe o fundaţie din materiale granulare.
Autostrăzi - decembrie 2013
Sursa: Guvernul României, 2013: 5.
Sursa: Guvernul României, 2013: 4.
Surse de finanţare
Sursa: Guvernul României, 2013: 3.
Proiecte finanţate 2007-2013
Sursa: Guvernul României, 2013: 6.
Noi tronsoane finanţate din fonduri europene (3 mld. eur)
Sursa: Guvernul României, 2013: 7.
Noi tronsoane finanţate din fonduri de dezvoltare
regională (1,8 mld. eur)
Sursa: Guvernul României, 2013: 8.
Noi tronsoane finanţate în regim de
concesiune sau PPP
Sursa: Guvernul României, 2013: 9.
Noi tronsoane finanţate din bugetul de stat din 2015
(750 mil. eur/an)
Sursa: Guvernul României, 2013: 10.
Sursa: Guvernul României, 2013: 12.
Beneficii ale noilor proiecte
Sursa: Guvernul României, 2013: 13.
Sistemul de transport feroviar
Sursa: http://www.topchinatravel.com/china-activities/take-a-seat-in-shanghai-maglev-train.htm, accesat la data de 11.12.2013.
Trenuri de mare viteză
Sursa: Davies, 2012.
Harmony CRH380A - China
Transrapid TR-09 - Germania
Shinkansen
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Structura sistemului feroviar
– locomotive;
– vagoane;
– staţii de cale ferată;
– reţea de linii;
– instalaţii electrice şi de semnalizare.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Relaţii de intercondiţionare reciprocă
corelaţia dintre solicitarea liniei ferate şi viteza, masa şi forma osiilor locomotivelor şi vagoanelor
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Infrastructura feroviară
elementele necesare circulaţiei şi manevrei materialului rulant
clădirile staţiilor de cale ferată
celelalte clădiri şi facilităţi destinate desfăşurării transportului feroviar
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Infrastructura feroviară publică
– liniile ferate de circulaţie, terenul pe care sunt construite, precum şi terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, care constituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare;
– podurile, tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă, care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei publice, precum şi terenurile aferente acestora;
– lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor ferate şi terenurile pe care sunt amplasate;
– instalaţiile fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare;
– triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora;
– alte instalaţii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Infrastructura feroviară publică
aparţine statului
atribuită în concesiune Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” S.A.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Infrastructura feroviară privată
elemente ale ansamblului infrastructurii feroviare aflate în proprietatea privată a companiei care administrează infrastructura feroviară publică sau a societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Infrastructura CFR
20.730 km =13.807 km + 6.923 km de linii existente în staţii
– 17.535 km infrastructură publică
– 3.195 km infrastructură privată
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Infrastructura feroviară interoperabilă
partea infrastructurii feroviare publice sau private a statului aferentă traficului naţional şi internaţional, administrată în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind liberul acces al operatorilor de transport feroviar şi care se dezvoltă în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european şi preluate în legislaţia din România
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Infrastructura feroviară neinteroperabilă
partea infrastructurii feroviare publice sau private a statului aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă şi care este administrată şi se dezvoltă pe bază de reglementări specifice interne
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Locomotivele
vehicule cu motoare de mare putere
din punct de vedere al sursei de energie folosite pentru alimentarea motoarelor
– locomotive electrice
– locomotive diesel
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Vagoanele
vehicule care se deplasează pe şine metalice şi servesc pentru transportul mărfurilor şi călătorilor
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Vagoanele de mărfuri
– vagoane platformă pentru transportul containerelor şi al mărfurilor neperisabile sau care nu necesită protecţie specială;
– vagoane acoperite folosite pentru transportul mărfurilor care necesită protecţie de intemperii;
– vagoane cisternă folosite pentru transportul lichidelor (ţiţei şi produse petroliere);
– vagoane speciale, adaptate specificului unor mărfuri (autoturisme, ciment, cereale etc.).
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Vagoanele de călători
pentru parcurs
– lung
– scurt
pe două clase de confort
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Trenurile de călători
pot fi constituite nu numai din vagoane remorcate de locomotive, ci şi din vagoane motorizate (ex. METROU)
unitatea de tracţiune a metroului este rama electrică (compusă din vagoane unite prin burduf), formată din două ramuri legate permanent
având în vedere distanţele mici dintre liniile de metrou (0,8 – 2 km) pentru dezvoltarea vitezelor mari (peste 40-45 km/h) se motorizează toate osiile, realizându-se în acest fel acceleraţii la pornire şi deceleraţii la oprire mari
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Noi trenuri de metrou în Bucureşti
2011 - Metrorex a semnat un contract (în valoare de 97 mil. euro fără TVA) cu firma spaniolă Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles SA (CAF) pentru livrarea şi punerea în funcţiune (în 2014) a 16 trenuri noi de metrou
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Caracteristici ale noilor trenuri de metrou
– sunt alcătuite din câte şase vagoane unite prin burduf, cu o lungime totală de 114 m;
– patru motoare care pot dezvolta o viteză de 80 km/h; – capacitate de 1.202 pasageri; – sistem de tracţiune şi de frânare controlat cu microprocesor; – caroserie realizată din oţel inoxidabil; – sistem îmbunătăţit de bare de sprijin pentru călători; – uşi culisante cu autoblocare şi protecţie la prinderea persoanelor între uşi; – sistem performant de informare a publicului călător (indicatoare frontale şi
laterale pentru vizualizarea direcţiei de mers a trenului); – semnalizări suplimentare acustice şi video pentru accesul în/din trenuri; – locuri special amenajate pentru transportul bicicletelor cu metroul în
interiorul vagoanelor; – ventilaţie forţată în vagoanele de pasageri; – geamuri rabatabile; – câte două locuri special amenajate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Sursa: Bălăbăneanu, 2013b.
Trenul de metrou CAF Dunărea 1301-2301
a ajuns la Bucureşti la data de 12 decembrie 2013, cu o întârziere de trei luni faţă de ultimul termen vehiculat
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Reţeaua de cale ferată
magistrale - au căi duble, sunt electrificate, au o lungime mare şi reprezintă principalele artere feroviare din România
– principale
– secundare
linii
Magistrale feroviare în România
Sursa: http://hartiromania.blogspot.ro/2011/03/harta-cfr.html, accesat 11.12.2013.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Magistrale
200: Braşov – Sibiu – Arad – Curtici, 470km; 300: Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Cluj-Napoca – Oradea - Episcopie
Bihor, 647km; 400: Braşov – Ciceu – Dej – Baia Mare – Satu Mare, 560km; 500: Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Suceava – Vicşani,
488km; 600: Făurei – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iaşi – Ungheni, 395km; 700: Bucureşti – Urziceni – Făurei – Brăila – Galaţi, 229km; 800: Bucureşti – Ciulniţa – Feteşti – Cernavodă – Constanţa –
Mangalia, 225km; 900: Bucureşti – Roşiori – Craiova – Caransebeş – Timişoara, 533km; 1000: Bucureşti – Ploieşti, 59km.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Staţiile de cale ferată
puncte de oprire amplasate de-a lungul liniilor şi magistralelor feroviare, special amenajate pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor şi pasagerilor şi pentru încrucişarea trenurilor
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Staţiile de cale ferată
comerciale
de triaj (pentru descompunerea şi recompunerea trenurilor în principalele noduri)
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Nodurile feroviare
staţiile cu mai mult de două direcţii de mers sau racordările (ramificaţiile feroviare) din linia curentă
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Ecartamentul reţelei feroviare CFR
este cel european (normal) de 1435 mm
există şi unele porţiuni scurte la frontiere feroviare cu Ucraina şi Republica Moldova la care, pe distanţa de la staţia CFR de frontieră spre administraţia feroviară vecină, linia de ecartament normal este dublată de linie cu ecartament larg de 1520 mm – tipic rusesc
căi ferate istorice, cu ecartament îngust – Mocăniţa, 760 mm
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Ecartamentul reţelei feroviare CFR
Pentru asigurarea continuităţii transportului feroviar internaţional de la ecartamentul normal la cel larg, la frontierele României cu Ucraina şi Republica Moldova există staţii de transbordare şi staţii de transpunere.
Staţiile de transbordare asigură transbordarea (mutarea) mărfurilor din vagoanele de cale normală în vagoanele de cale largă şi invers.
Staţiile de transpunere asigură transpunerea vagoanelor (schimbarea osiilor/boghiurilor) de cale normală cu cele de cale largă şi invers
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Mocăniţa - Vişeu de Sus
Sursa: http://www.cffviseu.ro/content/ro/, accesat la 11.12.2013.
Calea Ferată Forestieră Vişeu de Sus funcţionează aproape fără întrerupere din 1932 şi este singura din Europa care încă mai este folosită pentru transportul lemnului. Trenurile de producţie transportă buşteni de pe Valea Vaserului la fabricile de prelucrare a lemnului din Vişeu de Sus
Harta coridoarelor reţelei centrale de transport TEN-T
Sursa: Comisia Europeană, 2013b.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Reţeaua centrală TEN-T
se va realiza până în 2030
Comisia Europeană a decis triplarea finanţării pentru infrastructura de transport
Comisia Europeană a alocat 26 mld. euro pentru perioada 2014-2020
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Avantajele reţelei centrale TEN-T
va transforma conexiunile est–vest
va înlătura blocajele
va moderniza infrastructura
va eficientiza operaţiunile transfrontaliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga UE
va îmbunătăţi conexiunile dintre diferitele moduri de transport
va contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice.
Coridoare TEN-T ce vor tranzita România
Sursa: Comisia Europeană, 2013b.
coridorul Rin-Dunăre: Nădlac – Arad – Timişoara – Deva – Sibiu – Braşov – Bucureşti – Constanţa
coridorul Orient (Est-mediteranean): Arad – Timişoara – Craiova
Sursa: http://www.ccib.ro/afacerea/Stire-4979-.htm , accesat la data de 11.12.2013.
Sistemul de transport fluvial
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Elemente
flotă fluvială;
reţea de navigaţie fluvială;
porturi.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Corelaţii
corelaţia dintre adâncimea şenalului navigabil şi pescajul navei;
corelaţia dintre viteza cursului de apă şi puterea motorului.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Flota fluvială
flotă comercială – remorchere
– împingătoare
– şlepuri
– barje
flotă tehnică – remorchere de manevră
– drăgi
– spărgătoare de gheaţă
– nave contra incendiilor
– macarale plutitoare
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Remorchere şi împingătoare
nave propulsoare cu motoare puternice care servesc pentru deplasarea navelor fluviale ce nu au sistem propriu de propulsie
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Convoaie de şlepuri trase de remorcher
Sursa: http://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2011/08/remorcherul-galati-3.jpg?w=590&h=443, accesat la 11.12.2013 .
• şlepurile sunt legate între ele, distanţate
• trebuie să existe cel puţin un marinar pe fiecare şlep pentru supraveghere şi comandă
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Convoaie de barje împinse (de împingător)
Sursa: http://observator.ro/cdn/images/2008/noiembrie/Canalul_Dunare_Marea_Neagra.jpg, accesat la 11.12.2013.
• împingătorul şi barjele formează un corp comun
• nu este necesară prezenţa unui marinar pe fiecare barjă
• sistemul are eficienţă mai mare şi ca urmare, creşte ponderea mărfurilor transportate cu ajutorul convoaielor de barje împinse.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Reţeaua de navigaţie fluvială
totalitatea râurilor, fluviilor, canalelor care îndeplinesc condiţiile pentru ca navigaţia să se desfăşoare fără pericol.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Sistemul maritim
structură asemănătoare cu cel fluvial: porturi, mare, flotă maritimă.
relaţia de intercondiţionare reciprocă se stabileşte numai între porturi şi flotă, întrucât mării nu i se poate impune nicio restricţie.
flota maritimă este comercială şi tehnică.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Nave comerciale
au încăperi special amenajate pentru depunerea mărfurilor
natura mărfurilor – cargouri (cargoboturi) - nave destinate
transportului de mărfuri uscate în vrac sau de mărfuri ambalate sau neambalate;
– petroliere - nave specializate destinate transportului de ţiţei şi produse petroliere;
– mineraliere - nave specializate destinate transportului de minereuri
– vrachiere – nave destinate transportului de mărfuri în vrac (cereale, minereuri, produse chimice, uleiuri vegetale, gaze lichefiate).
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Portul
complex tehnic amenajat pe litoralul maritim, la gura de vărsare a râurilor şi fluviilor etc., dotat cu instalaţii speciale pentru acostarea, aprovizionarea, repararea şi întreţinerea navelor
Sursa: http://ro.gdefon.com/download/Airbus_A380_aviaiei-civile/247089/1600x1060, accesat la data de 11.12.2013.
Sistemul de transport aerian
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Elemente
aeroport – ansamblu de construcţii şi amenajări echipat cu diverse
instalaţii (aerogara, aerodromul, turnul de control, hangare etc.).
atmosferă
flotă aeriană – avioane de călători şi mărfuri, sanitare, utilitare, militare
există corelaţii între parametrii pistei şi cei ai aeronavelor
Sursa: http://www.ccib.ro/afacerea/Stire-3480-.htm, accesat la data de 11.12.2013.
Sistemul de transport prin conducte
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Elemente
reţea de conducte
staţii de pompare
rezervoare
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Elemente
Se transportă lichide tehnice (gaz, petrol, abur etc.) când volumul de activitate asigură funcţionarea lui pe o perioadă de timp mai mare de un an (cantităţi mari pe distanţe mari).
Se stabilesc corelaţii – între diametrul conductei şi capacitatea
rezervorului
– între numărul staţiilor de pompare şi capacitatea rezervorului
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
CARACTERISTICILE SISTEMELOR TEHNICE DE TRANSPORT
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Caracteristici
tehnice;
energetice;
economice.
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Caracteristici tehnice
capacitatea de uz obişnuit a mijloacelor de transport
– indicatori
mărfuri expediate;
parcursul mărfurilor
viteza comercială
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Mărfuri transportate în 2012 (%)
Surse: Prelucrări proprii după Ministerul Transporturilor, 2013a, 2013b, 2013c, 2013d, 2013e, 2013f.
Fluvial; 9,0Maritim; 12,7
Feroviar; 17,9 Rutier; 60,5
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Parcursul mărfurilor în 2012 (%)
Surse: Prelucrări proprii după Ministerul Transporturilor, 2013a, 2013b, 2013c, 2013d, 2013e, 2013f.
Fluvial; 22,5
Feroviar; 24,2 Rutier; 53,3
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Caracteristici energetice
randamentul motoarelor de propulsie cu care sunt echipate mijloacele de transport – raportul dintre lucrul mecanic util (produs) şi
lucrul mecanic consumat pentru a produce acel lucru mecanic
consumurile specifice depind de – factori tehnici (randamentul motoarelor,
sistemele de transmisie şi propulsie, aerodinamică etc.)
– factori tehnico-organizatorici (care au în vedere utilizarea la capacitate a mijloacelor de transport, evitarea curselor în gol, alegerea celor mai scurte itinerarii)
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
Caracteristici economice
productivitatea muncii depinde de – productivitatea mijloacelor de transport ce
determină productivitatea personalului de bord;
– personalul angajat în efectuarea celorlalte activităţi, altele decât cele ale personalului de bord.
amortisment anual
valoarea activelor fixe / t km transportate – raport între valoarea activelor fixe şi parcursul
mărfurilor
Conf.univ.dr. Andreea ZAMFIR © 2014
SĂ NE GÂNDIM…
Explicaţi eficienţa diferitelor sisteme tehnice de transport prin prisma caracteristicilor tehnice, energetice şi economice ale acestora.