curriculum vitae petronel zahariuc născut la 1 iulie 1969, în

12
CURRICULUM VITAE Petronel Zahariuc Născut la 1 iulie 1969, în com. Ibăneşti, jud. Botoşani Profesor universitar doctor Din 2012 – (prezent): Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi. Contact: email: [email protected] , Tel: +40-232-201274 (office); Fax: +40-232-201156 Studii: 2002: lucrarea de doctorat cu titlul Domnia lui Gheorghe Ştefan, susţinută la 15.05.2002, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, cu distincţia Magna Cum Laude, publicată sub titlul Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003, distinsă cu premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române. 1988-1992: Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi; Activitate şi domenii de interes: - preocupări de istorie medievală a românilor, istorie a Bisericii, istorie socială, editare de texte, paleografie slavonă şi româno-chirilică, genealogie şi heraldică. - membru al Comisiei de Istorie Urbană a Academiei Române, Sibiu; - redactor responsabil al “Revistei de Istorie Socială”, Iaşi (1999-2011); - membru în comitetele de redacţie sau în consiliile ştiinţifice ale revistelor (martie 2014): „Analele Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi” (seria istorie), „Studii şi Materiale de Istorie Medie” (Instititutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureşti), „Revista Arhivelor” (Bucureşti); „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»” (Iaşi; 2004-2010); - membru în consiliul ştiinţific al “Revistei arhivelor”, Bucureşti. - expert evaluator ARACIS şi CNCS. Granturi, stagii de cercetare: Director al grantului CNCS-UEFISCI, IDEI-PCE-4-0552 (2013-2015), Tezaure româneşti la Muntele Athos (mănăstirea Simonopetra). Documente şi cercetări istorice, pentru perioada 2013-2015. Director al grantului CNCSIS, PCEEX, nr. 200, cu tema Istorie românească în arhivele athonite, pentru perioada 2008-2011. Director al grantului CNCSIS, nr. 1197 (2006-2008): Relaţiile dintre Ţările Române şi Bisericile din Răsărit (Muntele Athos, Bulgaria, Serbia, Grecia). Coordonator al proictului POSDRU în cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Cercetători competitivi pe plan european în domeniul ştiinţelor umaniste şi socio-economice. Reţea de cercetare multiregională (CCPE – ID: 140863), 2014-2015

Upload: phamkiet

Post on 07-Feb-2017

271 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

CURRICULUM VITAE Petronel Zahariuc Născut la 1 iulie 1969, în com. Ibăneşti, jud. Botoşani Profesor universitar doctor Din 2012 – (prezent): Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi. Contact: email: [email protected], Tel: +40-232-201274 (office); Fax: +40-232-201156 Studii: 2002: lucrarea de doctorat cu titlul Domnia lui Gheorghe Ştefan, susţinută la 15.05.2002, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, cu distincţia Magna Cum Laude, publicată sub titlul Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003, distinsă cu premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române. 1988-1992: Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi; Activitate şi domenii de interes:

- preocupări de istorie medievală a românilor, istorie a Bisericii, istorie socială, editare de texte, paleografie slavonă şi româno-chirilică, genealogie şi heraldică.

- membru al Comisiei de Istorie Urbană a Academiei Române, Sibiu; - redactor responsabil al “Revistei de Istorie Socială”, Iaşi (1999-2011); - membru în comitetele de redacţie sau în consiliile ştiinţifice ale revistelor (martie 2014):

„Analele Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi” (seria istorie), „Studii şi Materiale de Istorie Medie” (Instititutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureşti), „Revista Arhivelor” (Bucureşti); „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»” (Iaşi; 2004-2010);

- membru în consiliul ştiinţific al “Revistei arhivelor”, Bucureşti. - expert evaluator ARACIS şi CNCS.

Granturi, stagii de cercetare: Director al grantului CNCS-UEFISCI, IDEI-PCE-4-0552 (2013-2015), Tezaure româneşti la Muntele Athos (mănăstirea Simonopetra). Documente şi cercetări istorice, pentru perioada 2013-2015. Director al grantului CNCSIS, PCEEX, nr. 200, cu tema Istorie românească în arhivele athonite, pentru perioada 2008-2011. Director al grantului CNCSIS, nr. 1197 (2006-2008): Relaţiile dintre Ţările Române şi Bisericile din Răsărit (Muntele Athos, Bulgaria, Serbia, Grecia). Coordonator al proictului POSDRU în cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Cercetători competitivi pe plan european în domeniul ştiinţelor umaniste şi socio-economice. Reţea de cercetare multiregională (CCPE – ID: 140863), 2014-2015

2

Coordonatorul programului de publicare a corpusului naţional de editare a documentelor medievale interne, Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi. Coordonator al colecţiei Documenta la Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Membru în colectivul internaţional de editare a documentelor româneşti din arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos, condus de dr. Florin Marinescu, de la Centrul de Cercetări Neoelenice din Atena (Grecia). Membru în consiliul ştiinţific al Editurii “Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Membru în grantul CNCS-UEFISCI, IDEI-PCE (2013-2015), director Constanţa Vintilă-Ghiţulescu. Membru în grantul CNCSIS, din cadrul PN II, Proiecte de Cercetare Exploratorie, 2008-2011, director prof. dr. Maria Magdalena Székely. Membru în grantul CNCSIS, din cadrul PN II, Proiecte de Cercetare Exploratorie, 2008-2011, director conf. dr. Laurenţiu Rădvan. Membru în cadrul grantului CNCS, PCEX, 2011-2013 (dierctor conf. dr. Laurenţiu Rădvan). Stagii de documentare: în Grecia (Muntele Athos, august–septembrie 2006; Salonic (iunie 2011); Franţa (Toulouse, august-septembrie 2011; Paris, iunie 2014); Germania (Marburg, octombrie 2011). Premii: Premiul «A. D. Xenopol» al Academiei Române (2005), pentru lucrarea Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi, 2003, 609 p. (+ ilustraţii). Premiul Naţional la Gala „Zece pentru România”, decernat de postul de televiziune „Realitatea TV”, pentru „Performanţă în cercetarea istoriei naţionale” (decembrie 2011). Premiul „Iustin Frăţiman” pentru contribuţii în domeniul istoriei ecleziastice, pentru lucrarea De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istorie a Bisericii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, 302 p. (+ ilustraţii), acordat de Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore” din Chişinău (decembrie 2008). Medalia de bronz pentru volumul Documente românesti în arhiva mǎnǎnstirii Xenofon de la Muntele Athos, Petronel Zahariuc, Florin Marinescu (editori), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2010, 377 p., în cadrul Salonului Naţional de carte „Euroinvent”, 10-12 mai 2012, Iaşi (http://www.editura.uaic.ro/stiri.php?id=54). Diverse: Ordinul “Meritul pentru învăţământ”, în grad de ofiţer (2004). 1991 – 2013 - Peste 80 de comunicări ştiinţifice susţinute la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, dintre care amintim: Les documents roumains d’avant 1500 conservés dans les archives de l’Athos, la colloque internationale Lire les Archives de l’Athos. Colloque dédié au 70e anniversaire de la collection Archives de l’Athos, Paris, 1945-2015, Athènes, École Française d’Athènes, 18-20 novembre 2015 (http://www.efa.gr/index.php/fr/manifestations-scientifiques/actualite-des-manifestations-de-l-efa/689-18-20-11-2015-colloque-archives-de-l-athos) Ieromonahul Andronic de la Neamţ către Artemon Bortnic, egumenul Putnei, comunicare la “Colocviile Putnei”, ediţia a XVI-a, Facultatea de Istorie, Iaşi, 18 februarie 2015 Bacşişuri, mătăsuri şi argintării. Călătoria boierilor moldoveni la Constantinopol în 1822, comunicare la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, 12 martie 2015 (http://adxenopol.academiaromana-is.ro/evenimente.html) Despre starea mănăstirilor închinate din Moldova după „revoluţia” de la 1821, la Simpozionul naţional Istoria Basarabiei: o dezbatere pe marginea surselor documentare, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, 17 octombrie 2015 (http://adxenopol.academiaromana-is.ro/evenimente.html)

3

Domnul, boierii şi împrumuturile. Un alt fragment din istoria anului 1822, la Simpozionul naţional Zilele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, Facultatea de Istorie, Iaşi, 23-24 octombrie 2015 (http://history.uaic.ro/) O călătorie la Muntele Athos şi o primă “istorie" a relaţiilor româno-athonite (ieromonahul Andronic, 1858-1859), comunicare la Sesiunea anuală a Institutului de Istorie “Nicolae Iorga”, Bucureşti, 8-10 decembrie 2014 Călătoria călugărului Chiriac de la Mănăstirea Secu la Muntele Athos (1840), comunicare la Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, în cadrul Zilelor Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, Simpozion naţional, Iaşi, 24-25 octombrie 2014 Le clergé orthodoxe et les mœurs des fidèles de Moldavie à la fin du XVIIIème – le début du XIXème siècle, comunicare la L’avènement d’un nouvel imaginaire collectif ? «Corps» du peuple, «Corps de la Nation», Sexualité et Modernité, Colloque international francophone sous l’égide du « Groupe de réflexion sur l’histoire politique et sociale des XVIIIe-XIXe siècles » (GRiPs), New Europe Collège, Bucarest , 17-18 octobre 2014 Refacerea domeniului mănăstirii Dragomirna (1654), comunicare la Simpozionul naţional Dragomirna: ctitori şi restauratori, 24-25 august 2014 Contribuţii privitoare la istoria mănăstirii Probota, comunicare la Colocviile Putnei, XIV, 4-7 septembrie 2013, Mănăstirea Putna (simpozion internaţional). Date despre refacerea mănăstirii Dancu la mijlocul secolului al XIX-lea, la Simpozionul naţional. Monumentul, tradiţie şi viitor, ediţia a XV-a, Iaşi, 14-17 octombrie 2013. „Să nu se prade nici tatăl pentru fiu, nici fiul pentru tată”. Câteva note despre individualizarea pedepsei în Moldova (sec. XVI-XVII), comunicare la Simpozionul ictimă, învinuit, martor. Pedeapsa în Moldova. Sfârşitul secolului XVI - începutul secolului XIX, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, 18 octombrie 2013, Iaşi. Date mărunte din istoria unei mari mănăstiri (Mănăstirea Neamţ) – prima jumătate a secolului al XIX-lea, comunicare la Sesiunea de comunicări a cadrelor didactice şi cercetătorilor, în cadrul Zilelor Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, Simpozion naţional, Iaşi, 25-26 octombrie 2013. O ceartă pentru egumenie în Moldova la începutul secolului al XIX-lea, la atelierul de dezbatere internaţional organizat de Grupul de Reflecţie asupra Istoriei politice şi sociale a secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, 8-9 noiembrie 2013. Biserici şi mănăstiri din Iaşi şi împrejurimi în secolele XV-XVIII, curs la Academia de Vară Patrimoniu, Politici Culturale şi Mentalităţi în România postcomunistă (5-12 august 2013), oraganizat de Institututul Naţional al Patrimoniului, Iaşi, 8 august 2013; şi comunicare la Parteneriatul cultural interjudeţean Valori culturale româneşti, 1-3 noiembrie 2013, Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Iaşi, Seminarul Teologic Liceal “Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, Iaşi, 2 noiembrie 2013. Câteva date despre istoria unor familii boiereşti desprinse dintr-o condică de documente (secolele XVI-XIX), comunicare la al XVI-lea Congres Naţional de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, mai 2012. Boieri şi moşii la 1812, comunicare la Conferinţa Ştiinţifică Intenaţională: Basarabia 1812, Iaşi, mai 2012. Averea lui Petru Şchiopul şi procesul pentru moştenirea ei. Noi piese ale dosarului (în colaborare cu Ovidiu Cristea), comunicare la şedinţa de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, octombrie 2012. O ctitorie uitată din vremea lui Vasile Lupu: schitul Ruşi (ţinutul Roman), la şedinţa de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, octombrie 2011.

4

Un episcop de Roman din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi datoriile sale (băneşti), comunicare la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, octombrie 2011. Colegiul de la Cotnari – o primă încercare de organizare a învăţămtântului public în Moldova, comunicare la Simpozionul „Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi – 150 de la înfiinţare”, octombrie 2010. Câteva date despre „cel dintâi istoric” al Moldovei – Istratie logofătul al treilea, comunicare la Congresul internaţional de Genealogie şi Heraldică, Institutul „Sever Zotta”, Iaşi, mai 2010. Observaţii aupra unor sigilii medievale moldoveneşti (II), comunicare la şedinţa Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, ianuarie 2010. Contribuţii la privitoare la istoria a două sate din ţinutul Dorohoiului: Ibăneşti şi Măgura, comunicare la şedinţa Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, martie 2010. Câteva note despre ctitorii mănăstirii Hlincea, comunicare la şedinţa Centrului de Cercetări privind Elitele Sociale şi Ideologia Puterii, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” - Iaşi, mai 2010. Colegiul de la Cotnari – o primă încercare de organizare a învăţământului public în Moldova, la Simpozionul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – 150, octombrie 2010. Câteva animale în câteva sigilii. Mărunţişuri sigilografice, la Simpozionul „Lumea animalelor: realităţi, reprezentări, simboluri”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, noiembrie 2010. “Pentru că a fost faptă din trupul domniei lui”. Contribuţii privitoare la descendenţa lui Mihai Viteazul, comunicare la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, decembrie 2010. Din nou despre relaţiile româno-ruse la mijlocul secolului al XVII-lea (solia mitropolitului Ghedeon), comunicare la şedinţa din aprilie 2009 a Institutlui de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi. Un sigiliu, o stema şi un posibil ctitor (mănăstirea Sf. Sava), comunicare la şedinţa din mai 2009 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie, Iaşi. Actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu din mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, comunicare la Sesiunea lunară de comunicări a Institutului de Istorie “N. Iorga”, Bucureşti, iunie 2009. “Vodă, da, şi Hâncu, ba”. Contribuţii la istoria răscoalei din 1671-1672, comunicare la Simpozionul anual al Institutului “N. Iorga”, Bucureşti, decembrie 2009. Din Epir în Polonia: note despre activitatea ctitoricească a lui Vasile Lupu, comunicare la şedinţa din martie 2004 a Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi. Ctitori munteni din veacul XVI şi înrudirile lor, comunicare la şedinţa din februarie 2004 a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi. Despre solii lui Ştefan cel Mare, comunicare la Simpozionul naţional Ştefan cel Mare şi epoca sa, 18-19 iunie 2004, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi. Din viaţa necunoscută a unei domniţe muntene din veacul XVI, comunicare la şedinţa din februarie 2005 a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi. Mărturiile Tetraevanghelului de la Humor, comunicare la Simpozionul Ştefan cel Mare. Izvoare şi interpretări, Iaşi, 10 martie 2005. Gheorghe Ghibănescu – editor de documente, comunicare la Simpozionul Gheorghe Ghibănescu – un polihistor moldav, organizată la Institutul de Istorie « A. D. Xenopol », Iaşi, iunie 2005. Date noi despre două vechi mănăstiri ieşene : Clatia şi Dancu, comunicare la comunicare la şedinţa din decembrie 2005 a Institutului de Istorie A. D. Xenopol – Iaşi. Contributions concernant les relations ecclesiastiques roumaino-bulgare au XVIIe siècle, la Simpozionul internaţional Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea (From the Greek Colonization to the Present), Iaşi, 12-17 iunie 2005.

5

Contribuţii la istoria Movileştilor: Mănăstirea Todireni, comunicare la Simpozionul internaţional Ieremia Movilă. 600 de ani de la moarte, 20-24 mai 2006, Mănăstirea Suceviţa. Succesiune şi solidaritate în ctitoria domnească: Mănăstirea Plumbuita, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie, Filiala Iaşi, februarie 2006. O călătorie la Muntele Athos, comunicare la şedinţa din octombrie 2006 a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi. Vechi “urme” româneşti la Muntele Athos, comunicare la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” – Iaşi, octombrie 2006. Averea mănăstirii Golia (sec. XVII-XIX), comunicare la Simpozionul naţional Structuri şi mobilităţi sociale în spaţiul românesc (sec. XVII-XIX), Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Iaşi, 30 noiembrie 2006. O biserică veche din Bucureşti şi neamul doamnei Anca, comunicare la şedinţa din februarie 2007 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie a Academiei Române. Un document necunoscut de la Ştefan cel Mare, comunicare la colocviul Ştefan cel Mare. Izvoare şi interpretări, 15 martie 2007, organizat de Programul de Cercetări privind Ideologia Medievală a Puterii şi Centrul „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna. Date noi despre ctitorii mănăstirii Jitianu (jud. Dolj), comunicare la sesiunea din iunie 2007 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie a Academiei Române. Noi documente de la Ştefan cel Mare şi informaţii despre boierii vremii sale, comunicare la Simpozionul internaţional „Ştefan cel Mare – 550”, Mănăstirea Putna, septembrie 2007. Neamul mitropolitului Luca şi Manăstirea Izvorani, comunicare la şedinţa din octombrie 2007 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie a Academiei Române. Din nou despre relaţiile româno-ruse la mijlocul secolului al XVII-lea. Note pe marginea unei lucrări recente, la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, octombrie 2007. Date noi despre legăturile Ţărilor Române cu Mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos, comunicare la Colocviul internaţional Ideologii şi reprezentări ale puterii în Europa medievală şi modernă, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, noiembrie 2007. Colecţia de spiţe genealogice de la Arhivele Naţionale Iaşi. Noi contribuţii, la al XIV-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, 15-17 mai 2008. Iacov Putneanul şi „necazul de obşte” al Moldovei, comunicare la Colocviile Putnei (simpozion internaţional), Mănăstirea Putna, 9-13 iulie 2008. Câteva date despre biserica Sfântul Atanasie din Copou, ctitoria lui Vasile Lupu, comunicare la Simpozionul „Iaşi – oraşul bisericilor”, Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, 16 iunie 2008. Despre începuturile orasului Iaşi. Dovezi vechi şi interpretări mai noi, comunicare la Simpozionul „600 de ani de atestare documentară a oraşului Iaşi”, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, 23 septembrie 2008. „Ca să fie pentru învăţătura şi luminarea minţilor copiilor din Moldova”. Actul de fondare al Colegiului ieşean întemeiat de Vasile Lupu, comunicare la Simpozionul „Oraşul Iaşi – 600 de ani de atestare documentară”, Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 25 octombrie 2008. Izvodul lui Ştefan Ghindă şi neamul lui Vasile Lupu, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, iunie 1998. Mănăstirea Caşin, comunicare la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, Iaşi, octombrie 1998. Începuturile familiei Beldiman, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, septembrie 1999.

6

Clasa conducătoare în vremea domniei lui Vasile Lupu. Câteva observaţii, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, martie 2000. Neamul Hăbăşeştilor în secolele XVII-XVIII, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, ianuarie 2001. Sigilografie eclesiastică în secolul XVIII. Noi contribuţii, comunicare la Şedinţa de comunicări a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, martie 2001. “A doua domnie” a lui Vasile Lupu, comunicare la Şedinţa de comunicări a Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, mai 2001. O spiţă inedită a familie Hâra, comunicare la Al XI-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, 20-23 septembrie 2001. Noi informaţii despre răscoala seimenilor din Ţara Românească, comunicare la Sesiunea de comunicări a Facultăţii de Istorie, octombrie 2002. Cu privire la neamul doamnei Safta a lui Gheorghe vodă Ştefan, comunicare la Şedinţa Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi, noiembrie 2002. Pribegia lui Gheorghe vodă Ştefan (1658-1668), comunicare la Şedinţa Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi, martie 2003. Cercetarea moştenirilor şi a rudelor. Miron Costin şi Ileana Movilă, comunicare la Al XII-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, mai 2003. Despre solii lui Ştefan cel Mare, comunicare la Simpozionul naţional Ştefan cel Mare şi epoca sa, 18-19 iunie 2004, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi. Din Epir în Polonia: note despre activitatea ctitoricească a lui Vasile Lupu, comunicare la şedinţa din martie 2004 a Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, Iaşi. Ctitori munteni din veacul XVI şi înrudirile lor, comunicare la şedinţa din februarie 2004 a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, filiala Iaşi. LISTA DE LUCRĂRI a) cărţi şi capitole în cărţi: - cărţi de autor : De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istorie a Bisericii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, 302 p. (+ ilustraţii). Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003, 609 p. + 14 pl. - ediţii de documente: - în străinătate: Φλορίν Μαρινέσκου, Petronel Zahariuc, Άννα Στεφάνάτου, Ρουμανικά έγγραφα του Αγίου Όρους. Αρχείο Ίερας Μονης Ξηροποτάμου, τόμος δεύτερος, Άθήνα, 2014, 675 p. Ρουμανικa eγγραφα του Αγίου Oρους. Αρχείο Ιερaς Μονης Αγίου Παυλου, Atena, 2002, 600 p.: autori: Florin Marinescu, în colaborare cu Petronel Zahariuc, I. Caproşu, Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely - în ţară: Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, vol. IX (1593-1598), îngrjit de Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Cătălina Chelcu, Sorin Grigoruţă, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014, 663 p. Documentele familiei Miclescu. Colecţia Emil S. Miclescu, volum întocmit de Petronel Zahariuc şi Lucian Lefter. Cuvânt înainte de Sandu Miclescu, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, 565 p.

7

Documente româneşti din Arhiva Mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos, vol II, (în colaborare cu Florin Marinescu şi Ioan Caproşu), Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2013, 323 p. Documente româneşti din arhiva mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2010, 377 p. (în colaborare cu Florin Marinescu) Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, vol. XXVIII (1645-1646), îngrjit de Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Silviu Văcaru şi Cătălina Chelcu, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006, 725 p. Documente româneşti din Arhiva Mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, vol. I, editat de Florin Marinescu, Ioan Caproşu, Petronel Zahariuc, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, 484 p. Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, vol. XXVII (1643-1644), editat de Petronel Zahariuc, Cătălina Chelcu, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Nistor Ciocan şi Dimitrie Ciurea, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005, 743 p. Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. I. Acte interne (1408-1660), editat de Ioan Caproşu, Petronel Zahariuc, Editura “Dosoftei”, Iaşi, 1999, 686 p. - volume editate: Aut viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2012, 651 p.; editor, în colaborare cu Ovidiu Cristea şi Gheorghe Lazăr). Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în secolele XIV-XIX, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, 448 p. In honorem Ioan Ciupercă. Studii de istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale, editat de Lucian Leuştean, Petronel Zahariuc şi Dan Constantin Mâţă, Editura Universităţii “Alexadru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, 758 p. Ştefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, volum editat de Petronel Zahariuc şi Silviu Văcaru, Editura “Alfa”, Iaşi, 2003 (a apărut în 2004), 456 p. (volum editat sub egida Academiei Române, la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”). In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, volum îngrijit de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Editura Polirom, Iaşi, 2002, 520 p. - volume în colaborare: Istoria Universităţii din Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, coordonatori Gheorghe Iacob, Alexandru-Florin Platon: capitolul Învăţământul din Moldova în secolele XVI-XVII, p. 47-80. Mănăstirea Hadâmbu – 350 de ani de istorie şi spiritualitate, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2009: capitolele Istoria mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul) – de la întemeiere la începutul veacului al XVIII-lea, p. 17-111 şi Muzeul mănăstirii Hadâmbul. Catalog, p. 261-321 (acest capitol în colaborare cu Daniela Livadaru). Monografia comunei Luizi – Călugăra, în colaborare cu Antonel-Aurel Ilieş (coord.), Daniela Butnaru, Anton Coşa, Ioan Dănilă, Anton Despinescu, Ion Ilieş, Editura “Serafica”, Roman, 2009, 578 p. Mărgineni – un sat la porţile Bacăului, în colaborare cu Dănuţ Doboş, Daniela Butnaru, Anton Coşa, Editura „Sapientia”, Iaşi, 2009, 308 p. De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, în colaborare cu Dumitru Nastase, Ştefan S. Gorovei, Benoît Joudiou, Sorin Iftimi, Maria Magdalena Székely şi Petre Ş. Năsturel, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006, 629 p.

8

Adjudeni. Şase veacuri de prezenţă istorică pe valea Siretului, în colaborare cu Dănuţ Doboş, Lucia Cireş, Daniela Butnaru, Pr. Anton Dancă, Pr. Claudiu Dumea, Pr. Emil Dumea, Pr. Cristinel Farcaş, Ed. “Sapientia”, Iaşi, 2005, 455 p. Gherăeşti un sat din ţinutul Romanului, în colaborare cu Ion. H. Ciubotaru, Anton Despinescu, Dănuţ Doboş şi Dragoş Moldovanu, Ed. “Presa Bună”, Iaşi, 2003, 393 p. - cursuri universitare şi lucrări didactice pentru învăţământul preuniversitar: Istoria românilor. Teste-grilă pentru bacalaureat şi admitere în învăţământul superior, în colaborare cu Lucian Leuştean, Editura Polirom, Iaşi, 220 p. Limba slavă veche (suport de curs), Facultatea de Istorie, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Centrul pentru Învăţământ Deschis la Distanţă şi Conversie profesională, 1999, Iaşi, 48 p. Capitole în cărţi: - în străinătate: Szerencsének elegyes forgása. II. Rácóczi Györgz és kora, szekesztette Kárman Gábor Szabó és András Péter, Ed. L’Harmattan, Budapest, 2009: capitolul Gheorghe Ştefan moldvai vajda és II. Rákóczi György erdélyi fejedelm kapcsolata, p. 61-96. - în ţară: Începutul domniei lui Ioniţă Sandu Sturza. Un fragment din istoria anului 1822, în volumul In honorem Mircea Ciubotaru, editori Lucian-Valeriu Lefter, Mihai-Bogdan Atanasiu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015, p. 487-551. Bacşişuri, mătăsuri şi argintării. Călătoria boierilor moldoveni la Constantinopol în 1822, în volumul Avere, prestigiu şi cultură materială în surse patrimoniale. Inventare de averi din secolele XVI-XIX, editor Dan Dumitru Iacob, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015, p. 311-370. Contribuţii privitoare la istoria învăţământului în Iaşi, în perioada de trecere de la Evul Mediu la epoca modernă, în volumul Iaşi – oraş al diversităţii. Categorii etnice şi minorităţi în secolele XV-XX: aspecte sociale, economice şi culturale, coordonator Laurenţiu Rădvan, Editura Ars Longa, Iaşi, 2015, p. 78-111. Un document despre începuturile mănăstirii Coşuna (Bucovăţ) şi alte câteva documente slavo-române (1570-1573), în Istoria ca datorie, Omagiu academicianului Ioan-Aurel Pop la împlinirea vârstei de 60 de ani, coordonatori Ioan Bolovan, Ovidiu Ghitta, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015, p. 429-441. O călătorie la Muntele Athos şi la Constantinopol în 1862, în volumul Clio în oglindiri de sine. Academicianului Alexandru Zub. Omagiu, vol. editatd e Gheorghe Cliveti, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 505-513. Documente din arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos (1655-1678), în Retrospecţii medievale. In honorem Professoris emeriti Ioan Caproşu, ediderunt Victor Spinei, Laurenţiu Rădvan, Arcadie M. Bodale, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 607-653 (în colaborare cu Florin Marinescu). Despre „slujbele făcute patriei”. Vornicul Constantin Sturdza, preşedinte al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, în vol. Mihai Di. Sturdza la 80 de ani. Omagiu, editori Mircea Ciubotaru, Lucian-Valeriu Lefter, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014, p. 221-244. Averea lui Petru Şchiopul şi procesul pentru moştenirea ei. Noi piese ale dosarului, în Istoria. Utopie, amintire şi proiect de viitor. Studii de istorie oferite profesorului Andrei Pippidi la împlinirea a 65 de ani, editori Radu G. Păun şi Ovidiu Cristea, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2013, p. 265-282 (în colaboare cu Ovidiu Cristea).

9

Câteva date despre Eustratie logofătul al treilea, „cel dintâi istoric” al Moldovei, în Aut viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea, Petronel Zahariuc şi Gheorghe Lazăr, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2012, p. 325-338. Documente privitoare la începuturile coloniei protestante din Moldova (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu), în Aut viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea, Petronel Zahariuc şi Gheorghe Lazăr, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2012, p. 451-466. Episcopul şi creditorii. Câteva date noi despre datoriile băneşti ale un episcop de Roman din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în vol. De la schimbătorii de bani la băncile moderne. Impactul activităţilor financiar-bancare asupra dezvoltării urbane din Moldova (sec. XVII - prima parte a sec. XX), editor Laurenţiu Rădvan, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2011, p. 79-109. Un egumen şi un dăruitor necunoscuţi ai mănăstirii Putna: Petronie şi Nicolae Corniat, în Putna, ctitorii ei şi lumea lor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2011, p. 27-34. Un sigiliu, o stemă, un ctitor şi o ctitorie (mănăstirea Sfântul Sava din Iaşi), în Putna, ctitorii ei şi lumea lor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2011, p. 145-172. Note răzleţe din istoria a două sate din ţinutul Dorohoiului: Ibăneşti şi Măgura, în vol. Slujind-o pe Clio. In honorem Dumitru Vitcu, coordonatori Mihai Iacobescu, Gheorghe Cliveti, Dinu Balan, Ed. Junimea, Iaşi, 2010, p. 42-58. O biserică veche din Bucureşti şi neamul doamnei Anca, în Vocaţia istoriei. Prinos profesorului Şerban Papacostea, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea şi Gheorghe Lazăr, Editura “Istros”, Brăila, 2008, p. 691-701. Câteva date despre despre legăturile Ţărilor Române cu Mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos (sfârşitul sec. XV – mijlocul sec. XVII), în volumul Ideologii politice şi reprezentări ale puterii în Europa. Studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-Petru Maleon, Liviu Pilat, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2009, p. 191-207. „În mijlocul străinătăţii”. Două hrisoave de danie pentru mănăstirea Lipnic din Bulgaria, în volumul In honorem Ioan Ciupercă. Studii de istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale, volum editat de Lucian Leuştean, Petronel Zahariuc şi Dan Constantin Mâţă, Editura Universităţii “Alexadru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, p. 231-245. Date noi despre ctitorii mănăstirii Jitianu (jud. Dolj) şi un document de danie pentru mănăstirea Sfântul Pavel de la Muntele Athos, în Oraşul din spaţiul românesc între Orient şi Occident. Tranziţia de la medievalitate la modernitate, editor Laurenţiu Rădvan, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, p. 11-27. Succesiune şi solidaritate în ctitoria domnească : mănăstirea Plumbuita, în vol. Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în secolele XVI-XVIII. Studii şi documente, vol. editat de Laurenţiu Rădvan, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza” – Iaşi, 2006, p. 57-73. Nouă documente din secolul al XVI-lea privitoare la istoria oraşului Bucureşti, în vol. Civilizaţia urbană din spaţiul românesc în secolele XVI-XVIII. Studii şi documente, vol. editat de Laurenţiu Rădvan, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza” – Iaşi, 2006, p. 205-223. Câteva documente privitoare la mănăstiri din Galaţi păstrate în Arhiva Mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos, în Credinţă, istorie şi cultură la Dunărea de Jos, în colaborare cu Florin Marinescu, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2005, p. 110-151. “A doua domnie” a lui Vasile Lupu (21 aprilie/1 mai – 6/16 iulie 1653), în vol. Închinare lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, vol. îngrijit de Ionel Cândea, Paul Cernovodeanu şi Gheorghe Lazăr, Brăila, 2003, p. 369-386. Legăturile Ţărilor Române cu mănăstirea Iviron de la Muntele Athos: noi documente, în volumul In honorem Ioan Caproşu. Studii de istorie, vol. îngrijit de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Szekély, Mihai Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Ed. Polirom, Iaşi, 2002, p. 269-288.

10

b) articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulaţie internaţională recunoscute sau în reviste din ţară recunoscute de CNCS: Contribuţii privitoare la istoria mănăstirii Probota (I), în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIII, 2015, p. 232-265. Un nou document de la Ştefan cel Mare, în Addenda et corrigenda, în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXIII, 2015, p. 393-397. Documente de la Constantin vodă Brâncoveanu păstrate în arhiva mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos, în „Studii şi materiale de istorie medie”, t. XXXII, 2014, p. 232-262. Documente din secolele XVII-XVIII privitoare la istoria mănăstirii Golia şi a satului Cajba (ţinutul Iaşi), în “Anuarul Insitutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. LI, 2014, p. 224-244 (în colaborare cu Gheorghe Lazăr). Documente din arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos (1617-1653), în „Revista Istorică”, t. XXIV, 2013, nr. 5-6, p. 557-588 (în colaborare cu Florin Marinescu). Documente slavo-române (1551-1569) din arhiva mănăstirii Simonopetra (Muntele Athos) privitoare la istoria Ţării Româneşti, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXXI, 2013, p. 141-161. „Pentru că iaste faptă din oasele lui, cum o ştie ţara toată”. Contribuţii privitoare la descendenţa lui Mihai Viteazul, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXIX, 2011, p. 141-161. Un grup de documente slavo-române din perioada 1524-1550, în “Revista Istorică”, XXII, s. n., nr. 5-6, 2011, p. 461-484. Noi informaţii despre mănăstirea Izvorani (judeţul Buzău) şi despre mitropolitul Ţării Româneşti, Luca de Cipru, în “Revista Istorică”, XXI, nr. 3-4, 2010, p. 251-270. Câteva documente de la Neagoe Basarab, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 2010, p. 291-312. „Nu am trecut cu vederea”. Câteva hrisoave de danie ale domnilor Moldovei pentru mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol», Iaşi, XLVII, 2010, p. 345-353. Actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu din mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVII, 2009, p. 126-151. Ideologie comunistă şi istorie falsificată. Note pe margine unei “cărţi” (Vasile Stati, Moldovenii din Ucraina. Studiu istorico-geografic şi etnodemografic, Chisinau, 2007, 484 p.), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iaşi, p. 439-477. Patru documente inedite din secolul al XV-lea privitoare la istoria Ţării Româneşti, în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVI, 2008, p. 290-305. „Soră după Sfânta Evanghelie”. Note despre neamul jupânesei Caplea şi despre mănăstirea Sfântul Nicolae din Bucureşti, ctitoria lui Ghiorma banul, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXV, 2007, 69-86 Despre începuturile orasului Iaşi. Dovezi vechi şi interpretări mai noi, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iaşi, t. XLV, 2008, p. VIII-XIII. O călătorie la Muntele Athos în căutarea „urmelor” româneşti, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol», Iaşi, t. XLV, 2008, p. 477-483, şi în „Tabor. Revistă de cultură şi spiritualitate românească”, Cluj-Napoca, an II, nr. 4, 2008, p. 73-86. Date noi despre două mănăstiri vechi ieşene: Clatia şi Dancu, în „Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, t. XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 673-683. Din Epir în Polonia: note despre activitatea ctitoricească a lui Vasile Lupu, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLII, 2005, p. 23-35. Ctitorii bisericii Sfântul Dimitrie (Balş) din Iaşi, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLI, 2004, p. 121-133.

11

O manifestare a moştenirii bizantine în diplomatica medievală moldovenească şi câteva note despre biserica mănăstirii Golia, în colaborare cu Florin Marinescu, în “Studii şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXIII, 2005, p. 79-101. “Prima domnie” a lui Gheorghe Ştefan (4/14 aprilie – 21 aprilie/1 mai 1653), în “Studii şi Materiale de Istorie Medie”, vol. XXI, 2003, p. 311-326. Din istoria luptelor pentru putere. Răsturnarea lui Vasile vodă Lupu, în “Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, t. XXXIX-XL, Iaşi, 2002-2003, p. 79-103. Date noi despre legăturile Ţărilor Române cu Epirul, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXXVII, t. XXXVII, Iaşi, 2000, p. 51-68. O icoană pe pergament din veacul al XVII-lea, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXXV, Iaşi, 1998, p. 159-169. Sfatul domnesc al lui Gheorghe Ştefan (I), în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXXIII, Iaşi, 1996, p. 35-55. Relaţiile lui Vasile Lupu cu Biserica sârbă - un nou document, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXXI, Iaşi, 1994, p. 99-110. O carte de judecată de la începutul veacului al XIX-lea, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XXX, Iaşi, 1993, p. 449-461. c) studii publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale recunoscute din ţară şi din străinătate (cu ISSN sau ISBN): Contribuţii la istoria Movileştilor. Mănăstirea Todireni, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, editori Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, p. 193-214. Documente de la Ieremia Movilă voievod din arhiva Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, în volumul Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II, Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, editori Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006, p. 303-315 (în colaborare). Un nou document cu portretul votiv al lui Miron vodă Barnovschi, în vol. Istorie şi societate în spaţiul est-carpatic (secolele XIII-XX), vol. editat de Dumitru Ivănescu şi Marius Chelcu, Iaşi, 2005, p. 117-125. Două documente de la Ştefan cel Mare şi câteva informaţii despre boierii vremii sale, în colaborare cu Florin Marinescu, în vol. Ştefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, vol. editat de Petronel Zahariuc şi Silviu Văcaru, Editura Alfa, Iaşi, 2003, p. 163-185. d) alte lucrări şi contribuţii ştiinţifice: Călătoria ieromonahului Chiriac din Mănăstirea Secu la Muntele Athos (1840-1841), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LXI, 2015, p. 125-150. , Documente de la Şerban vodă Cantacuzino păstrate în arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LXI, 2015, p. 382-405 (în colaborare cu Ioan-Augustin Guriţă) Oraşe vechi, oraşe noi, în ţinutul Dorohoi. Catagrafia locuitorilor din târgurile Dorohoi, Târgul Nou (Mihăileni) şi Săveni din 1831, în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza»”, Iaşi, s. n., istorie, t. LX, 2014, 411-445. Les Relations entre les Principautés Roumaines et le monastère de Xénophon du Mont Athos, “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza», Iaşi”, s. n., istorie t. LIX, 2013.

12

O ctitorie uitată din vremea lui Vasile Lupu: schitul Ruşi (ţinutul Roman), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza», Iaşi”, s. n., istorie t. LVI-LVIII, 2010-2012, p. 449-465. O pagină din istoria bibliotecii mănăstirii Putna, în “Analele Putnei”, VII, 2011, nr. 2, p. 16-26.

Inventarul averii lui Petru vodă Şchiopul, în “Revista de Istorie Socială”, XIII-XV, 2008-2010, Editura Polirom, 443-462. Un raport privitor la ciuma din Moldova (1829), în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza», Iaşi”, s. n., t. LIV-LV, 2008-2009, p. 127-152 (în colaborare cu Sorin Grigoruţă). Mitropolitul Iacov Putneanul şi „necazul de obşte” al Moldovei, în „Analele Putnei”, V, 2009, nr. 1, p. 219-235. Nicolae Docan, în „Arhiva Genealogică”, VII (XII), 2000 (apărut 2008), nr. 1-4, p. 35-39. Câteva documente din prima jumătate a veacului al XVII-lea păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos, în „Revista Arhivelor”, t. LXXXV, 1, 2008, p. 313-328. Noi documente de la Ştefan cel Mare şi de la înaintaşii săi, în „Analele Putnei”, IV, 2008, nr. 1, p. 173-197 (în colaborare cu Florin Marinescu). “Pour qu’ils payent le tribut aux Turcs”. Deux documents inédits de Petru Şchiopul pour les monastères du Mont Athos, în „Revista Arhivelor”, t. LXXXIV, nr. 3-4, 2007, p.283-295. Paul Cernovodeanu (1927-2006), în „Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, t. XLIII-XLIV, 2006-2007, p. 803-804. Alexandru I. Gonţa, în “Arhiva Genealogică”, VI (XI), nr. 1-4, 1999 (apărut în 2006), p. 55-59. Aspecte din viaţa necunoscută a Sultanei, fiica lui Mircea Ciobanul, în “Revista de Istorie Socială”, VIII-IX, 2003-2004 (apărut în 2007), p. 69-81. Două catastife ale Cantacuzinilor moldoveni din veacul al XVII-lea, în "Revista de Istorie Socială", IV-VII, 1999-2002, Iaşi, 2004 (apărut în 2005), p. 184-195. Sugestii genealogice pentru o cercetare a începuturilor burgheziei române, în "Revista de Istorie Socială", IV-VII, 1999-2002, Iaşi, 2004 (apărut în 2005), p. 26-37. Ioan Caproşu – 70, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLI, 2004, p. 725-726. Un răspuns. Documente privitoare la istoria Iaşilor, în “Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, t. XLI, 2004, p. 603-609. Note de sigilografie eclesiastică moldovenească în Moldova, în “Herb. Revista română de heraldică”, I (VI), nr. 1-2, 1999 (apărut în 2005), p. 171-182 (+ ilustraţii). Gheorghe Ghibănescu (1864-1936), în “Arhiva Genealogică”, IV (IX), nr. 3-4, Iaşi, 1997 (apărut în 2005), p. 21-26. Observaţii asupra unor sigilii medievale moldoveneşti (I), în “Arhiva Genealogică”, IV (IX), Iaşi, 1997, nr. 1-2, p. 255-266. Informaţii genealogice în pomelnicul Schitului Mare din Galiţia, în “Arhiva Genealogică”, IV (IX), Iaşi, 1997, nr. 1-2, p. 19-26. Catastiful lui Dumitraşco Ştefan – cronică de familie, în “Arhiva Genealogică”, III (VIII), nr. 3-4, Iaşi, 1996, p. 185-192. Mari ierarhi şi familiile lor: I. Leon Gheuca, în “Arhiva Genealogică”, II (VII), nr. 3-4, Iaşi, 1995, p. 191-208. Familia şi cariera lui Gheorghe vodă Ştefan, în “Arhiva Genealogică”, II (VII), nr. 1-2, Iaşi, 1995, p. 77-89. O genealogie de refăcut: familia Hâra, în “Arhiva Genealogică”, I (VI), nr. 3-4, Iaşi, 1994, p. 225-229. Mihail de la Dorohoi şi descendenţa sa, în “Arhiva Genealogică”, I (VI), nr. 1-2, Iaşi, 1994, p. 177-182.