CMYK

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 13 (201) 15 iulie 2006 12 pagini 50 bani

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Cutezanþã ºi creativitateNNiiccoollaaee TTEESSLLEEAA,,

lluummee ººii iiddeeee

“Vânãtorul autentic”“Cine ºtie ºi ºtie cã ºtie, e înþelept. Ascultã-l”. ªi asta

fac. Deloc întâmplãtor!Cãpitanul Stelian ªtefan PÃUN – “un vânãtor de

munte autentic”, dupã cum îi place sã completeze ( faceparte din prima promoþie de vânãtori de munte dupã 1990)– precizeazã în cadrul unui ,,briefing” colegilor lui de lasubunitãþi, ultimele detalii privind cerinþele esenþiale pentruexerciþiile tactice cu trageri de luptã programate în perioa-da imediat urmãtoare.

Deºi i-am învãþat numele din manualele ºcolare de fi-zicã, am rãmas tributari la capitolulimagine naþionalã. Am uitat sã vor-bim de faptul cã savantul NicolaeTESLEA (Nikola TESLA) este deorigine istroromânã. Numele iniþialde familie a fost DRÃGHICI,înlocuit în timp cu TESLEA, pore-clã de la ocupaþia transmisã în fa-milie, aceea de dulgheri (teslari).

Puþini mai ºtim despre întâmplarea din august1944, când artileriºtii antiaerieni din bateria sublo-cotenentului Octavian ROªU au nimicit avioanele ger-mane, care survolau deasupra Bucureºtiului, cutunurile ºi armamentul individual.

Soldaþii, gradaþii ºi ofiþerii din subunitatea de peaeroportul românesc ºi-au luat drept nume de cod„bateria albastrã”. Pe unul dintre luptãtorii de atunci,l-am cunoscut în urmã cu trei sãptãmâni.

PROFESIONIªTII - forma realãa calitãþii instrucþiei

“Am fost º i eu în bater ia a lbastrã”

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Icoane le p lâng , lumea se vese leº te ,iar militarii pleacã la luptã!

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

Reþe tar de

vacanþã

- interviu cu domnul locotenent-colonel Costel IONESCU, comandantul Batalionului 33 Vânãtori de Munte -

APARENÞE ªI ESENÞE

CMYK

Echipa - valoarea acþiunii

Luni, 3 iulie, a avut loc ceremonialul de plecare a Bata-lionului 2 Inafanterie „Cãlugãreni” în teatrul de operaþii dinAfganistan, în cadrul cãruia s-a dat citire ordinului de misi-une numãrul 1 pentru participarea la operaþiunea ISAF, înprezenþa ministrului apãrãrii, dl.Teodor ATANASIU, a ºefuluiS.M.G., gl. dr. Eugen BÃDÃLAN,a ºefului S.M.F.T., gl. lt. dr. SorinIOAN, al C1A trt., gl. mr. dr.Mihai PALAGHIA ºi a ministruluisecretar de stat, dl. Ion IOAN.

Orice moment în evoluþia profe-sionalã a unui cadru militar reprezin-tã un ideal, o cerinþã ºi un pas în con-firmarea practicã profesionalã. Cali-tatea de comandant al unui batalionde vânãtori de munte reprezintã pen-tru mine o funcþie cheie. O platformãde punere în practicã a acumulãrilorprofesionale ºi totodatã o etapã demanifestare a nãzuinþelor cãtre alteidealuri ºi noi perspective.

Este un deziderat împlinit pentrucã dupã aproximativ douãzeci de ani

de activitate consider cã am atinsdeplina maturitate profesionalã pen-tru a fi în mãsurã sã conduc de peaceastã poziþie, o unitate. Prin prismaactivitãþilor urmãtoare, rãmân de

confirmat,îndeplinireacalitativã ace r in þe lo rce îmi suntordonate.

((ppaagg..66))

Început de iulie la Curtea de Argeº.Soarele încã nu-ºi fardase aura toridã ºi deaceea vânãtorii de munte continuau conºtiin-cioºi pregãtirea.

Maºinile de luptã cu cocarda tricolorãstrãlucind pe blindaj se dezlipeau de pe pla-toul betonat, pe alei pentru a se alinia lângãveritabilii maeºtri alergãtori echipaþi ca pen-tru cununie cu veºnicia verde. Chiar dacãexperienþa dobânditã în þarã, în teatrul deoperaþii din Balcani sau în Irak le confirmã pedeplin calitãþile de luptãtori, ºedinþele detragere de luptã specifice armei reprezintãmedalia mãiestriei pentru oricare profesionistal piscului.

Ecusoanele de pe braþul stâng, însemnul

de armã apreciat ºirâvnitele bereteverzi sar repede înprivirile oricãruioaspete, aºa cã uncolaborator pe carel-am cunoscut la unexerciþiu inter-naþional mi-atradus iniþialeleacestei nobile spe-cialitãþi a luptãto-rilor montani ca“Virtute a Muncii”.

((ppaagg..77))

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

SOFIA - Bulgaria va renunþa la serviciul militarobligatoriu începând din 2008. Parlamentul bulgar adecis sã suspende serviciul militar obligatoriu începând dela 1 ianuarie 2008. Totodatã, s-a hotãrât ca efectiveleviitoarei armate, complet profesionalizate, sã nu fie reduse.Bulgaria, þarã membrã NATO din 2004, va menþine în con-tinuare, în armatã, 45.000 de angajaþi. În acest numãr suntincluºi, potrivit unui amendament la legea privind apãrareaºi forþele armate, adoptat de Parlamentul de la Sofia, ºimembri personalului civil. Ultima etapã a procesului deprofesionalizare a armatei bulgare, început în 1996,implicã recrutarea suplimentarã a 5.000 de militari, înspecial, pentru forþele terestre, a anunþat cotidianul Trud.Pentru a încuraja recrutarea de militari profesioniºti, ofi-cialii ministerului Apãrãrii încearcã sã obþinã stimulentesociale ºi financiare. În prezent, retribuþia lunarã a unuimilitar se situeazã la nivelul de 370 de leva (190 de euro),echivalentul salariului mediu din þarã. BUDAPESTA -Ungaria va conduce o echipã de reconstrucþie înAfganistan. Începând din luna octombrie, Ungaria vaconduce o echipã de reconstrucþie provincialã (PRT) înAfganistan. Misiunea, asiguratã în prezent de Olanda, seva desfãºura în provincia Baglan din nordul Afganistanu-lui, echipa ungarã urmând sã îºi încheie mandatul, pestedoi ani. Echipa, compusã din militari ºi experþi civili, vacontribui la reconstrucþia postconflict, precum ºi la con-solidarea securitãþii ºi a capacitãþii de control a Guvernu-lui central. Pentru acest an, costul misiunii este estimat la6,43 de milioane de euro. Securitatea echipei pe timpulmisiunii va fi asiguratã de contingentul ungar care se aflã,deja, în misiune în Afganistan. La Kabul, sunt cantonaþi înprezent, 180 de militari unguri, aceºtia urmând ca, pânã înoctombrie 2006, sã fie transferaþi în provincia Baglan.Ungaria face parte din Forþa internaþionalã pentru asistenþãºi securitate (ISAF), condusã de NATO din anul 2003.

NEW YORK- Muntenegru, cel de-al 192-lea statmembru al ONU. La o lunã dupã ce a rupt parteneriatulvechi de 88 de ani cu Serbia, Muntenegru a devenit, cel de-al 192-lea stat membru al Organizaþiei Naþiunilor Unite.Adunarea Generalã ONU, formatã din 191 de þãri mem-bre, a adoptat rezoluþia propusã de ambasadorul Austrieila ONU, a cãrui þarã asigurã, în prezent, preºedinþia semes-trialã a Uniunii Europene, primind în rândurile sale, noulstat din Balcani. Muntenegru, cu o populaþie de numai650.000 de locuitori ºi-a proclamat la 3 iunie independenþade Serbia, þarã cu 7,5 milioane de locuitori, dupã ce refe-rendumul din 21 mai a dat câºtig de cauzã susþinãtorilorsecesiunii. Locul în cadrul ONU, ocupat anterior deRepublica Serbia-Muntenegru i-a revenit Serbiei. Ultimaþarã care s-a alãturat Naþiunilor Unite, înaintea Muntene-grului, a fost Timorul de Est, în septembrie 2002.

LONDRA- Premierul britanic exclude posibilitatearetragerii trupelor britanice din Irak. Premierul brita-nic, Tony Blair, a respins categoric, posibilitatea retrageriiîn viitorul apropiat a trupelor britanice din Irak, precizândcã militarii britanici vor fi prezenþi pânã la încheierea mi-siunii. Declaraþia premierului a fost fãcutã dupã ce Tokyoa anunþat retragerea contingentului din Irak. ªeful guver-nului britanic a adãugat cã operaþiunile din Irak ºiAfganistan fac parte din rãzboiul împotriva terorismuluiinternaþional ºi a refuzat sã fixeze un termen pentruretragerea trupelor din Irak. Italia, o altã þarã membrã acoaliþiei internaþionale, a început la jumãtatea lunii iunie,retragerea militarilor din Irak. Contingentul italian va firedus de la 2.200 la 1.600 de militari, iar pânã la sfârºitulanului, în Irak nu se va mai afla nici un soldat italian.

SYDNEY-Australia acceptã înfiinþarea unor even-tuale baze americane pe teritoriul sãu. Premierul aus-tralian a declarat, cã autoritãþile de la Canberra sunt dis-puse sã gãzduiascã baze militare americane pe teritoriulþãrii, transmite AFP. Declaraþiile premierului susþin infor-maþiile apãrute în publicaþia australianã Financial Review,potrivit cãreia în nordul þãrii vor fi construite douã bazede “expediþie avansatã” ºi de antrenament. La Bradshaw,în Teritoriile de Nord, o bazã nou-construitã, urmeazãsã fie echipatã cu o pistã de aterizare adecvatãavioanelor de transport de tip C-17. ºi va putea gãzduipânã la 750 de militari, echivalentul unui batalion expe-diþionar american. Aceasta ar permite militarilor americanisã dispunã de o importantã bazã avansatã pentrustaþionarea sau pentru înlocuirea efectivelor ºi echipa-mentelor în cazul desfãºurãrii forþelor în regiune. O altãbazã, la Yampi Sound, pe coasta de nord-vest a Australiei,ar putea deveni o locaþie de antrenament a forþeloramericano-australiene privind tehnicile de debarcareamfibie, a precizat publicaþia. WASHINGTON-Peste300 de raiduri americane în Afganistan, în ultimele treiluni. În ultimele trei luni, în cadrul campaniei de intensifi-care a luptei împotriva insurgenþilor talibani, armata ame-ricanã a desfãºurat 340 de raiduri aeriene în Afganistan.Numãrul raidurilor aeriene din ultimele zile a crescut caurmare a lansãrii contraofensivei împotriva militanþilorislamiºti din sudul ºi sud-estul Afganistanului. Coaliþiacondusã de Statele Unite a anunþat o ofensivã de mareamploare împotriva talibanilor refugiaþi în regiunilemuntoase din sudul Afganistanului, înainte de a predacomanda provinciilor din aceastã zonã forþelor NATO.(B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, cod fiscal 4265833,trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pen-tru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în carese va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã.La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

Lt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuCristina Fratu int.0156

ISSN

1582-1269B 64406

C 13 /2006

Aproximativ 100 de militari români vor participa, alãturide militari americani ºi bulgari, la exerciþiul internaþional„Immediate Response 2006 (IR06)”, care se va desfãºura înBulgaria ºi România, în perioada 13–29 iulie a.c.

Exerciþiul are ca scop antrenarea unui pachet de forþe, spe-cial constituit, pentru deplasarea ºi introducerea, pe cãi terestreºi aeriene, într-un teatru de operaþii, precum ºi desfãºurareaunor operaþii întrunite multinaþionale de impunere saumenþinere a pãcii într-un mediu de securitate ostil.

„IR06” urmãreºte ridicarea nivelului de interoperabilitateîntre forþele militare ale celor trei þãri membre NATO ºi vacuprinde antrenamente comune pentru desfãºurarea de operaþiiîn zone urbane, trageri cu armamentul din dotare în poligonulbulgar Novo Selo, deplasarea unui convoi militar, pe timp denoapte, peste graniþa bulgaro-românã, ºi desfãºurarea, în ziuade 21 iulie a.c., a unui exerciþiu aeromobil în poligonul dinCapu Midia, judeþul Constanþa.

Componenta româneascã este coordonatã de Statul Majoral Forþelor Terestre ºi include o echipã de comandã ºi control,un pluton de infanterie ºi unul de poliþie militarã, grupe de

coordonare, sprijintehnic ºi de transport,echipe de observatori ºimedicale.

În total, la exerciþiuparticipã aproximativ800 de militari ºi civiliamericani, bulgari ºiromâni, având la dis-poziþie diferite mijloace

terestre ºi aeriene.Miercuri, 19 iulie, în poligonul Novo Selo, cu ocazia Zilei

Presei, conducerea „IR06” va oferi informaþii ºi explicaþii înlegãturã cu exerciþiul. Programul acestei zile va include o con-ferinþã de presã susþinutã de echipa de conducere a exerciþiu-lui, antrenamente comune, oportunitãþi foto, video ºi pentrudeclaraþii de presã cu militari participanþi din þãrile partici-pante, precum ºi o expoziþie cu elemente de tehnicã utilizate încadrul exerciþiului.

Biroul de Presã al M.Ap.N.

Mili tar i români la exerci þ iul “IMMEDIATE RESPONSE 2006”

Melodia semnalelorse cântã de 88 de ver i

La 14 iulie, sãrbã-torim Ziua transmi-sioniºtilor militari.Batalionul 45 Trans-misiuni “CãpitanGrigore Giosanu”,subordonat Corpului1 Armatã Teritorial,“Ioan Culcer”, s-aînfiinþat la 30octombrie 1918. De88 de ani, oamenii cufulgere pe umeri -t r a n s m i s i o n i º t i i ,cautã aceeaºi melodiea semnalelor nãscute

în gamele variate ale oscilaþiilor electromagnetice. O acþiune militarã nuse mai poartã cu armele sau cu adversarii faþã în faþã.

Presiunea informaþionalã face front cu viruºii computerelor ºi melodi-ile nãscute din manipulatoarele aparatelor telegrafice.

De 88 de ani, transmisioniºtii din Batalionul 45 au fost prezenþi pecâmpurile de luptã ºi au semnat cu metafora jertfei sloganul “Pe aici, nuse trece!” Ca semn al gloriei ºi vitejiei militare, unitatea a primit denu-mirea onorificã “Cãpitan Grigore Giosanu” - comandantul primei sub-unitãþi de transmisiuni din Armata României. Secvenþele scrise în carteade istorie a unitãþii spun cã transmisioniºtii militari din unitatea subordo-natã Corpului 1 Armatã Teritorial ºtiu sã recite poemul datoriei, singurulcapabil sã exprime voinþa de a pluti cu patria în gând ºi în faptã. Le dorimtuturor celor care slujesc în limbajele edulcorate cu parfumul semnalelorºi registrelor sonore sã rãmânã încrezãtori în aura aºtrilor, care vor aveagrijã sã spunã, cã la început, a fost SEMNALUL!

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU caldarau.danut@forter.ro

Onoarea este sora cinstei ºi poezia datoriei.Imnul este sufletul unei naþiuni, care îºi vede forþaspiritului, aºa cum floarea vorbeºte cu bobul derouã. Picãtura de rouã, ca inspiraþie pentru poezie,ºtie sã cadã din înãlþimile senine, iar în drumul eidin care a fost sorbitã în sus reflectã din rotunjimeavidatã vãzduhul larg. Imnul se ascunde în vatra depoezie a sufletului. Pentru simbolul Imnului, s-auscris pagini cu pecetea eternului, s-au dus lupte întranºeele onoarei ºi demnitãþii naþionale. Imnul,oda sunt creaþiile istoriei unei naþiuni, ale uneiarmate ca scut de contemporaneitate. Oamenii auînþeles cã imnul s-a nãscut din sacrificiu. Singurulmartor al destinului purtat ca sprânceana pestearcul cu sãgeatã al legendei. Trãim astãzi în vibraþi-ile ºi rezonanþele cu ascuþimile aºezate cãtre inimi.Scriiturile vremurilor scot de pe cronicile bãtrânefaima domniilor autohtone, care ne-au lãsat cre-dinþa cã morala þine de ºtiinþã ºi de conºtiinþã. Cândla un semn s-a deschis calea spre libertatea care tre-buia cuceritã ºi merita, ne-am fãcut din armeimnuri ºi din jertfe ode. Dimitrie Bolintineanu arãtaîn „Albina Pindului” din 1868 cã „niciodatã coardaromânã nu rãsunase mai sublim, mai româneºte.Astfel toatã naþiunea fusese miºcatã de acestesuflete noi, care înãlþau suflete cu o putere necunos-cutã încã”. Aºa, „Marºul oºtirii române” a luiVasile CÂRLOVA, „Deºteaptã-te române!” a luiAndrei MUREªANU ºi „Deºteptarea României” alui Vasile ALECSANDRI ne-au lãsat puterea sãînþelegem cã mai bine sã preferãm moartea decâtruºinea de a trãi. Imnul „Deºteaptã-te române!” s-anumit mai întâi „Un rãsunet”. L-au cântat re-voluþionarii de la 1848. Mesajele lui Bãlcescu aucoincis cu hiperbola speranþei ºi aspiraþiei la inde-pendenþã. Semnul cã doar împreunã vom fi o forþãde spirit ºi de neam îl simþim chiar din varianta cutitlu nou – „Deºteaptã-te române”. A învins raþi-unea purã. A învins mândria naþionalã. Am înþelesºi am slãvit fapta de arme. Ne-am recunoscut învoinþa unanimã de a dezvãlui originea istoriei. ªinu am încetat, câtã vreme Imnul României se cântãcu poezia sufletului, pe portativul virtuþii, vitejiei ºia adevãrului social.

Imnul naþional, o poezie a sufletului

Ceva despre comerþul cu armeAfrica de Nord va deveni, se pare, un teatru al confruntãrilor americano-

ruse. Nu este vorba despre jocurile strategiilor militare sau cele ale deci-ziilor politice. Nimeni nu contestã efortul comun în combaterea terorismu-lui mondial ºi a totalitarismului arabo-islamic. Apar ºi clipele când apli-caþiile generale devin cu iz particular. ªi-atunci declaraþiile de poziþiesuferã în planurile atitudinilor ºi valorilor. Comerþul cu arme este o contro-versã pe care o va putea traduce doar timpul.

Negoc ie r i pen t ru paceÎn regiunea NAGORNO – KARABAH, arondatã AZERBAIDJANU-

LUI, au început negocierile pentru pace. Dupã eºecul tentaculelor URSS,enclava KARABAH a cãzut pradã unui rãzboi sângeros. Economia, viaþasocialã au atins pragurile incredibile ale blocajului. Poate cã stãruinþa ºinorocul ivite din mâna celor care au oferit ºansa refacerii sunt de bun augur.Redresarea în regiune a creat ºi cota de credibilitate în faþa diplomaþilor. Sepreconizeazã încheierea unui acord între armeni ºi azeri. Destul cu orgoli-

ile ºi nesãbuinþa faþã de viaþa omului de rând.18000 de victime ºi un milion de refugiaþi suntbirurile grele plãtite pentru câteva secunde de rãtã-cire printre meandrele puterii.

Dragostea pentru dirijabileDirijabilele revin în actualitate, dar nu pentru excursiile romantice.

Scopurile sunt pentru îndeplinirea misiunilor militare. Au trecut 108 ani decând David SCHWARTZ a proiectat balonul, care a spart plafoanele deaer. E drept cã nu e plãcut sã vorbeºti nici despre cãderea Hindenburgului,un proiect îmbunãtãþit al dirijabilului. Imaginea compromisã în urmã cu 69de ani, din cauza tragicului accident, se redreseazã. Aerostatul capãtãcãutare pe piaþa misiunilor militare ºi a celor de telecomunicaþii. Motivelesunt de naturã economicã ºi de funcþionare silenþioasã. (C.D.C)

Surprize în planul puterii nucleareCriza legatã de programul nuclear al Iranului

se acutizeazã. Ies în evidenþã, pe acest conside-rent, câteva surprize. China este membrã în Con-siliul de Securitate a Naþiunilor Unite ºi are dreptde veto. SUA ºi aliaþii europeni, probabil, voravea credibilitate în intenþia de a-i propuneRusiei sã se abþinã de la verdictul „Sancþiunepentru Iranul cu putere nuclearã”.

Arta diplomaþiei va avea centrul de decizie peatragerea Beijingului de partea SUA. Numai cãnu trebuie uitat un amãnunt. Beijingul îºi adunãpetrolul din Zona Golfului ºi nu ar fi pus în peri-col, chiar dacã Iranul ar fabrica o armã nuclearã.

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006 Pagina 3

Luni, 3 iulie, a avut loc ceremonialul deplecare a Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni” în teatrul de operaþii dinAfganistan, în cadrul cãruia s-a dat citireordinului de misiune numãrul 1 pentru par-ticiparea la operaþiunea ISAF, în prezenþaministrului apãrãrii, dl. Teodor ATANASIU,a ºefului S.M.G., gl. dr. Eugen BÃDÃLAN,a ºefului S.M.F.T., gl. lt. dr. Sorin IOAN, alC1A trt., gl. mr. dr. Mihai PALAGHIA ºi aministrului secretar de stat, dl. Ion IOAN.

Batalionul de manevrã cu structura ºidotarea prevãzute în statul de organizare,dupã executarea dislocãrii în teatrul de ope-raþii ºi efectuarea transferului de autoritate,intrã sub controlul operaþional al Comanda-mentului Brigãzii Multinaþionale Sud dinKandahar ºi îndeplineºte misiunile ordonatede cãtre acesta. Structura va executa opera-þiuni de stabilitate ºi securitate în zona deresponsabilitate din Zabul, în cooperare cuforþele de securitate afgane ºi cele ale ISAF,în scopul sprijinirii eforturilor guvernuluiafgan de a crea un climat sigur, democraticºi capabil de autosusþinere în privincie. Prin-cipalele misiuni ale batalionului de manevrãsunt: protecþia forþelor proprii; menþinerea

dialogului cu autoritãþile locale ºi liderii tri-bali; facilitatea dezvoltãrii structurilorguvernamentale afgane; operaþiuni de ajutorumanitar; asigurarea completãrii cu personala securitãþii operaþiilor CIMIC ºi a celor cufocus medical.

Conducerea operaþionalã a batalionuluide manevrã participant la operaþiunea ISAFse executã de cãtre Statul Major Generalprin Comandamentul 2 Operaþional Întrunit,iar conducerea acþiunilor în treatrul de ope-raþii se executã de cãtre comandantulBrigãzii Multinaþionale Sud din Kandahar,conform procedurilor specifice.

Detaºamentul de infanterie se subor-doneazã operaþional ComandamentuluiBrigãzii Multinaþionale Sud din Kandahar,iar misiunile lui sunt: paza ºi securitateabazei aeriene din Kandahar în scopuldesfãºurãrii unui trafic aerian neîntrerupt ºial protejãrii forþelor coaliþiei dispuse în inte-riorul acesteia; reacþia organizatã ºi oportunãîn cazul unor atacuri izolate executate prinsurprinderea asupra obiectivului; securizareaaccesului personalului ºi al autovehiculelorîn aria de interes.

Conducerea operaþionalã a detaºamentu-lui de infanterie participant la misiuneaISAF se exercitã de cãtre Statul Major Ge-neral prin Comandamentul 2 Operaþional,iar conducerea acþiunilor în teatrul de ope-raþii se exercitã de cãtre comandantulBrigãzii Multinaþionale Sud din Kandahar,conform procedurilor specifice.

Comandantul batalionului de manevrã,domnul lt. col. Daniel PETRESCU s-aadresat onoratei asistenþe ºi stimaþilor invi-taþi, punând accent pe experienþa de peste 10ani a unitãþii în toate teatrele de operaþii încare armata românã a participat cu trupepânã acum.

„Consacrãm o tradiþie onorantã, o expe-rienþã deosebitã ºi o mândrie justificatã,aceea de a fi fãcut cunoscut numele deCãlugãreni în rândul aliaþilor cu care amcooperat, în punctele fierbinþi ale misiunilorinternaþionale pe 3 continente: Europa,Africa ºi Asia. Experienþa ne învaþã cãfiecare teatru are specificul sãu, iar Afga-nistanul este o zonã dificilã, tensionatã, încare forþele coaliþiei multinaþionale sunt

încercate zilnic, o zonã în care ºi militariiromâni au adus tributul lor. Suntem onoraþicã Ministerul Apãrãrii Naþionale ne-a acor-dat încrederea acestei misiuni complexe, înacord cu spiritul nostru deschizãtor de dru-muri. Ne-am pregãtit asiduu pentru arãspunde provocãrilor situaþiei de securitateºi pentru a ne ridica la înãlþimea cerinþeloroperaþionale stabilite de NATO. Am folositîn pregãtire experienþa acumulatã, amînvãþat de la cei care se aflã acum în teatru.Nivelul de instruire ºi dotarea tehnicã nepermit îndeplinirea misiunii. Suntem mili-tari ºi am optat voluntar pentru aceastã mi-siune în virtutea meseriei pe care ne-amales-o. Plecãm cu încredere în pregãtirea ºideprinderile noastre ºi contãm pe tot spriji-nul dumneavoastrã, al celor din þarã. Bata-lionul 2 Infanterie “Cãlugãreni” va vorbiprin faptele militarilor sãi în teatrul de ope-raþii. Vã mulþumesc!”

Fiecare întâlnire cu cei ce urmeazã sãplece în teatrele de operaþii are pentru noi,cei care rãmânem acasã, o foarte mare încãr-cãturã emoþionalã, emoþii fireºti care, de alt-fel, þin de sensibilitatea noastrã. Noi avemcertitudinea cã Batalionul 2 Infanterie

„Cãlugãreni” va avea evoluþia pecare trebuie sã o aibã o structurãmilitarã într-un teatru de operaþii,cu o misiune bine definitã. Expe-rienþa batalionului, cãpãtatã, încondiþii foarte dificile, în Angola,Albania sau Irak, îºi va spunecuvântul.

Nu putem uita, însã, cã, înurmã cu câteva sãptãmâni, înacelaºi teatrul de operaþii, sublo-cotenentul post-mortem IonelGheorghiþã DRÃGUªANU, erounaþional, a cãzut la datorie. Alþi 3colegi de-ai sãi au fost rãniþi înacelaºi atac. Aceasta este, dinpãcate, realitatea durã a Afga-nistanului. ªeful S.M.G., gl. dr.

Eugen BÃDÃLAN a adresat celor prezenþicâteva cuvinte de suflet: „E posibil ca însufletul vostru, sã se fi instalat îndoiala. ªtiuce este ºi în inimile celorcare rãmân acasã. ªi maiºtiu un lucru: nici unul din-tre noi, soldaþii, nu plecãmîn nici o misiune cu gândulde a deveni eroi. Dar, suntconvins cã în fiecare dintrenoi existã demnitatearespectãrii jurãmântului,existã puterea de a depãºiorice greutate, existãonoarea de a te afla subjurãmânt ºi de a servi defapt, indiferent unde neaflãm, patria. Este mult maisimplu pentru noi, soldaþii,sã ne apãrãm þara împotrivaterorismului internaþional,acolo unde el se manifestã,sã nu aºteptãm sã ajungã lanoi acasã. Suntem obligaþisã luptãm cu terorismulinternaþional acolo unde îlputem învinge în acestmoment, alãturi de coaliþiilemultinaþionale. Vã cer caacolo, în teatrul de operaþii,sã demonstraþi ceea ce înþarã aþi demonstrat defiecare datã, un puternicspirit de echipã ºi, ceea cecaracterizeazã batalionul, unputernic spirit de învingã-tori. Vã mai cer sã aveþigrijã fiecare de voi înºivã, sãaveþi grijã unul de celãlalt,astfel încât sã se diminuezeriscurile pe care le veþi aveade înfruntat în Afganistan.”

Nimeni nu poate promitecã misiunile celor care sepregãtesc azi sã plece vor filipsite de pericole. Nu existãgaranþii perfecte nicãieri înlume. Dar, siguranþa milita-rilor români în orice teatrude operaþii ar acþiona eirãmâne însã principala pre-

ocupare a eºaloanelor superioare. „Sunt con-vins cã ne vom întâlni aici, în acest loc, laterminarea misiunii ºi voi avea prilejul sã vãfelicit pentru modul în care aþi îndeplinit-o.Vã cer sã nu uitaþi niciodatã cã însoþiþi înaceastã misiune drapelul pe care aþi juratastãzi ºi aþi jurat sub semnul onoarei ºi aldemnitãþii Armatei României. Sã vã ajuteDumnezeu sã vã întoarceþi acasã sãnãtoºi ºicu misiunea îndeplinitã!”

Pentru a marca aceastã zi importantã dinviaþa ºi activitatea militarilor – plecarea într-o misiune internaþionalã - ministrul apãrãriinaþionale, dl. Teodor ATANASIU, le-a cerutîn mod explicit sã respecte întocmai regulileºi procedurile de angajare în toate situaþiile,pentru a evita problemele deosebite. A maifãcut o precizare: „Indiferent de discuþiile pecare le auziþi, le vedeþi sau le citiþi în presã,despre chestiunea retragerii trupelor noastredin Irak, vã rog ºi vã ordon ca singura voas-trã preocupare sã rãmânã pregãtirea pentrumisiune, deplasarea ºi acþiunea în teatrul deoperaþii. Dezbaterile pe aceastã temã sunt denaturã exclusiv politicã, iar militarii nu tre-buie sã se implice în astfel de probleme.Armata trebuie sã execute deciziile politiceºi instituþionale ºi nimic altceva. De aceea,vã cer tuturor, de la simplu soldat la general,sã lãsaþi pe seama oamenilor politici toateproblemele de acest gen. Dumneavoastrãtrebuie sã puneþi în aplicare cunoºtinþele ºideprinderile dobândite în poligon, astfelîncât sã vã achitaþi de misiune în cele mai

bune condiþii ºi sã vã întoarceþi cu bineacasã. Viaþa dumneavoastrã este mai impor-tantã decât orice. De seriozitatea cu care veþiaborda orice situaþie apãrutã, situaþie ieºitãdin tiparele obiºnuite ale operaþiilor de luptã,depinde succesul misiunilor pe care le veþiîndeplini în Afganistan. Dar, nu uitaþi cã oexcelentã pregãtire doar reduce riscurile, nule anuleazã. De aportul dumneavoastrã per-sonal ºi de modul în care veþi trata acesteriscuri, ca voluntari, depinde reuºita misi-unii. Mult succes ºi sã vã întoarceþi cu bineacasã!”.

Românii vor fi alãturi de toþi parteneriiNATO, militari canadieni, americani ºi olan-dezi, care, în prezent, se gãsesc dislocaþi înpartea de sud a Afganistanului, sub comandaComandamentului Regional de Sud din Kan-dahar. Aria de responsabilitate – Zabul – esteo provincie istoricã din Afganistan, o zonãîncã „fierbinte”, pentru care o lume întreagãse zbate sã o stabilizeze. În numele civiliza-þiei, orice pas înainte cere acel sacrificiu,fãrã de care izbânda nu ar mai fi preþuitã.Tributul de sânge a fost plãtit, dar terorismul– acel inamic neconvenþional care luptã cuarme nepermise – îºi va trage partea luiasemenea unui stãpân calic. De aceea, tre-buie anihilat, trebuie distrus pentru canumele sã nu mai fie pomenit în veci ºi pen-tru ca mamele sã nu-ºi mai pomeneascã fiiijertfiþi pe altarul libertãþii!

Cristina FRATU

I c o a n e l e p l â n g , l u m e a s e v e s e l e º t e ,iiaarr mmiilliittaarriiii pplleeaaccãã llaa lluuppttãã!!

SEEBRIG a intrat în ultima lunã de misiune.Misiunile curg în continuare într-un ritm alert. Atâtîn comandament, cât ºi în cadrul companiilor de statmajor ºi transmisiuni, activitãþile decurg normal,sunt în grafic. Situaþia în Kabul este calmã. În CampWarehouse, unde ne desfãºurãm activitatea este caîntr-un furnicar. O mulþime de misiuni, ordine deexecutat, de urmat, ordonate de ISAF, sunt în deru-lare. Sunt executate, atât de KMNB, cât ºi de BattleGroup-urile subordonate.

Toate acestea sunt supervizate de cãtre JOC-centrul întrunit de operaþii. Acesta are rolul de a con-duce ºi coordona activitãþile ce se desfãºoarã în ariade responsabilitate a Brigãzii Multinaþionale Kabul.Accesul este restricþionat, deoarece este un punctfierbinte ºi de importanþã vitalã pentru noi. Dupã ceeºti verificat la intrare, JOC-ul þi se prezintã în ade-vãratul sens al cuvântului. Un amfiteatru plin de cal-culatoare, hãrþi , ecrane, staþii radio de toate felurileºi militari de toate naþiile care lucreazã, coopereazãºi hotãrãsc în funcþie de informaþiile ce le primescdin AOO (aria de operaþii). Ceea ce vedeam prinfilmele hollywodiene, acum vãd în realitate ºi mãbucur cã ºi românii lucreazã acolo. Ofiþeri, subofiþeride stat major, militari angajaþi pe bazã de contract,fiecare îºi aduce contribuþia la bunul mers al JOC-ului. Operatorii radio asigurã legãturile cu unitãþilesubordonate, cu cei aflaþi în misiune ºi cu patruleledesfãºurate în aria de operaþii. Fiecare sunt monito-rizate pe hartã pentru a ºti în orice moment unde seaflã .

În caz de nevoie, se trimite QRF(echipa de inter-venþie) ºi poliþia militarã care asigurã zona ºi ia toatemãsurile de securitate. Având în vedere cã, cele maimulte incidente au la bazã IED, VBIED,SVBIED(dispozitive explosive improvizate, învehicule sau chiar sinucigaºi) se mai trimite ºiechipa EOD(deminare) pentru a asigura cercetarea

genisticã a zonei incidentului. Forþele antiguverna-mentale îºi schimbã periodic tacticile de abordare,astfel încât, trebuie acþionat eficace ºi, în acelaºitimp, rapid. Aici intervine rolul hotãrâtor al JOC-ului. Informaþiile trebuie manageriate în timp util ºitranspuse în hotãrâri. De eficacitatea lor depindmulte. ªi pânã acum, cei din Joc s-au achitat cu briode aceste sarcini. Colonelul Ionel TÂMPLARU,ºeful de stat major al brigãzii spunea: ,,Informaþiaeste sângele, dar, dacã nu ai o inimã puternicã, a-tunci totul este în zadar!”. Nu se mai pierde timpul,care este foarte preþios. Aici, lucreazã inclusiv ceidin componenta aerianã, astfel încât se acþioneazã ºiterestru ºi din aer. ,, O inima adevãratã ºi oameniadevãraþi!”.

O altã componentã vitalã, strâns legatã cu JOC-ul sunt echipele de legãturã. Acestea lucreazã împre-unã cu poliþia din Kabul, cu Armata afganã ºi cu ser-viciul de informaþii afgan, atât la sediul acestora, câtºi la un centru comun unde îºi desfãºoarã activitateapersonalul din cele trei structuri. Un lanþ informativbine pus la punct, care a fãcut ca ultima revoltã dinKabul sã nu ia amploare, ci sã dureze doar câtevaore.

Astfel, JOC-ul a demonstrat deviza SEEBRIG,,ONE TEAM, ONE MISSION!!!”

Se lucreazã dupã, ºi la standarde NATO, toþi ceicare ne-au vizitat au avut numai cuvinte de laudã.Atât sub comandã italianã, cât ºi, acum, subcomandã britanicã (HQ ARRC) a ISAF, SEEBRIGdemonstreazã capabilitãþile sale, ale celor ºaptenaþiuni, care s-au decis sã susþinã pacea în lume.

Plutonier Lucian IRIMIA

JJOOCC - JJooiinntt OOppeerraattiioonn CCeenntteerr -

JOC-ul, perimetrulsufletelor ºi

faptelor

((uurrmmaarree ddiinn nnrr.. ttrreeccuutt))

Nu ºtiam ce au notat arbitrii. Reuºisem sã ies dintr-oambuscadã bine gânditã de cãtre Daniel BACIU, eminenþacenuºie a exerciþiilor practice de cercetare. Oboseala otrãvi-toare mã þintuise în zãpada pe care o simþeam ºi în gingii.Sacul de merinde mã lovea pe coapsã ºi-mi desena parcãventuze de durere. Bocancii plângeau din cauza gerului ºifularul se scãmoºa încet ca un fluture de sticlã. Mâinile seumflaserã ca o cocã de pâine ºi tremurau în aºteptarea unuiºtraif de mãnuºã. Era imposibil sã porþi scuturi pe mâini,pentru cã aveai nevoie sã mânuieºti aparatura, pistolul desemnalizare ºi arma. Ora ofensivei ne-a blagoslovit cu vocilestridente, cu miºcãrile masive de trupe ºi cãzãturi pe salteauacu rigiditate verzuie. Puþini cunoaºtem cã zãpada, în reali-tate, are culoarea verde. Spectrul culorilor sub ocrotireadeclaratã a soarelui aduce înaintea conurilor ºi bastonaºelorsenzaþia de alb permanent. Trei kilometri am reuºit sãalergãm ºi deja trei pistolari s-au înrolat în subsolul uneipãduri pistruiate cu buturugile obeze de gheaþã. Nu puteamsã urc scara gamei do major din pricina prudenþei faþã deduºman.

L-am întrebat pe sergentul VLÃSCEANU, dacã vede

miºcãri la flancul stâng. Surprins de grija mea, ºi-a gãsit chefsã raporteze cã sunt atâþia soldaþi câþi a trimis el în armatã.I-am lãsat pe CHICULEAC ºi MIRON sã-i recupereze petarzanii din taigaua lipoveneascã. Simþeam cã oboseala îmifurã tot mai mult din echilibru. Cãlcam de douã ori în acelaºiloc ºi-mi pierdeam energia precum titirezul care nu maimânca elastic. Mergeam doar câþiva paºi, apoi cãdeam.Aºchiile de zãpadã ne spãrgeau postavul ºi ne pictau cusânge. Vedeam doar platoul întins ºi gol ca cerul gurii. Ochiise îmbuibau cu umoarea gerului , nervul vorbirii era ciuntitcu patentul frigului. Picioarele îmi fierbeau ºi degetelesângerau pe covorul din sufrageria nopþii. Ne-am oprit lângão umflãturã de zãpadã ºi ne-am descãlþat. Am mers cinci oredesculþi pe spinii umflaþi de zãpada amorþitã de ger.Troienele din faþã nu le puteam ocoli ºi ne înfingeam în colþiiotrãviþi de mercurul alb cãzut în dizgraþiile termometrelor.Carnea fiartã de cauciucul bocancului ºi bumbacul ciorapu-lui se învineþea ca un ochi de mucigai. Valeriu BIRTI, frun-taºul grupei a doua, era vedeta companiei. Numai cã de astãdatã, l-am auzit cântând ceva neobiºnuit:

„Cu raniþa în spate ºi arma la piept,Calc pe zãpadã, piciorul mi-i fiert,Aº vrea sã þip de durere, dar cad în tãcere,Venim cu toþii în rând, ºi eu vreau sã plâng mamã,Sã plâng”.Voiam sã gãsim un adãpost. Chiar ºi un coteþ de gãini.

Am fi încãput douãzeci de oameni. Vise. Mã uitam în spateºi încercam sã comand. Tuºeam, îmi pierdeam vocea ºifãceam semne în disperare. Nimeni nu mã vedea. Doar cã

iubirea s-a nãscut ºi pentru noi. O construcþie metalicã searãta înaintea noastrã. Am alergat cu dureri spre ea. Ne-amuitat în jur ºi am decis cã e vremea de repaus. Mi-am revãzutharta ºi ceasul. Eram înaintea batalionului cu o orã. Aveamtotul în ordine ºi ne-am aºezat între doi stâlpi. În mai puþinde zece secunde, am adormit cu toþii ca nou nãscuþii. Medali-ile de zãpadã ºi stelele de ger au curtat bine punctul nostrude adunare. Aud ca prin vis un þipãt groaznic – ’toa lent!Scoalã! O datorie avem! Am bâiguit ºi fraze fãrã de înþeles.Mi se repeta întruna „’toa lent, scoalã! Ne prinde moarteaalbã!

Caporalul VLÃSCEANU a avut inspiraþia divinã sã iasãîn faþa fermei ºi sã execute o rafalã de puºcã mitralierã.Ne-a luat ceva timp sã ieºim afarã ºi sã zburdãm ca niºtecanguri loviþi de patul indolent al braconierilor. Fãrã preamultã dãdãcealã am organizat un dispozitiv de apãrare cir-cularã. Revenirea la dragostea otrãvitoare a gerului care încãplutea pe lângã urechile cãzute ca balansoarele a fost decâteva minute. Inimile ne jucau în piepturi precum cãluºarii.Ne aminteam cu greu despre ceea ce era sã pãþim. Sã murim.În zãpada lacomã acompaniatã de gerul metalic. Divinitateane-a preþuit curajul temerar ºi voinþa de a explora necunos-cutul. Pe altarul credinþei, pistilul negru al flãcãrii purtate înceara clipei s-a nãscut pe scutul celor vii. De pe chipurilenoastre îmbãlsãmate cu durerile facerii, a fost alungatã, într-o noapte neagrã ca cenuºa pãmântului scos din pipa unui lupde mare, moarte albã.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006Pagina 4

““VVâânnããttoorruull aauutteennttiicc””“Cine ºtie ºi ºtie cã ºtie, e înþelept. Ascultã-l”. ªi asta fac.

Deloc întâmplãtor!Cãpitanul Stelian ªtefan PÃUN – “un vânãtor de munte

autentic”, dupã cum îi place sã completeze ( face parte dinprima promoþie de vânãtori de munte dupã 1990) – precizeazãîn cadrul unui ,,briefing” colegilor lui de la subunitãþi,ultimele detalii privind cerinþele esenþiale pentru exerciþiiletactice cu trageri de luptã programate în perioada imediaturmãtoare.

ªi o face în stilu-i deja cunoscut cu ocazia altor întâlniri laactivitãþi de specialitate. Calm, stãpân pe sine, privindu-te înochi cu seninãtatea caracteristicã doar luptãtorului modern.Poate ºi cu o oarecare duritate a vocii, duritatea vieþii mon-tane, de alpinist. Bun cunoscãtor al mediului montan, oferã ºiacceptã doar argumente viabile, iar în câteva cuvinte – cât maiscurte, dupã cum constat – stabileºte paºii de urmat pentruexecutarea activitãþii la un nivel superior. Experienþa dobân-ditã de-a lungul celor 14 ani în cadrul Batalionului 33 V.M.– cu o micã “pauzã“ de peste 8 luni în teatrul de operaþii dinAFGANISTAN / OPERATION “ENDURING FREEDOM “/ Detaºamentul “ANA TRAINING “ – îl recomandã de la sineca specialist sau, altfel spus, omul potrivit la locul potrivit.Privit din acest punct de vedere, cpt.PÃUN apreciazã cã ,,Fiecare etapãde pregãtire parcursã a însemnat unplus calitativ”. Din perspectivaacþionalã a structurii pe care oreprezintã, considerã cã ,,Foartebuna coordonare a acþiunii forþelordin subordine reprezintã centrul degreutate , punctul decisiv pentruîndeplinirea unei misiuni. Estepremisa de la care plec întotdeauna”.

Modest, evitã sã spunã maimulte despre el ºi activitatea lui. ªi câte ar avea de spus!Adept al principiului cã faptele sunt cele care dau mãsuracapacitãþii ºi valorii profesionale ºi umane a unui OM,încearcã sã nu vorbeascã prea mult. Preferã, mai degrabã,“acþiune“ – ca sã redau unul dintre termenii favoriþi, punctândnumai acþiunile echipei din care face parte.

“Acþiune“ exprimatã prin dinamism ºi capacitate de efortridicate, implicare maximã ºi eficienþã în rezolvareasarcinilor, dacã vreþi, într-o altã formulare ºi alt sens, o ade-vãratã competiþie cu propriul timp.

ªi nu greºesc deloc. Îl observ în acest cadru acþional,încercând în acelaºi timp, sã aflu, dacã pot spune aºa, “tainele“ reuºitei sale.

“ Nu existã nici un secret în ceea ce fac. Pur ºi simplu punîn practicã competenþa profesionalã. Prioritatea întregii meleactivitãþi o reprezintã Batalionul 33 Vânãtori de Munte.Echipa! Respectul pentru muncã ºi camarazi, pentru insti-tuþie. De aici, urmeazã toate celelalte. Atât ºi nimic maimult“.

ªtiu cã, de curând, a participat la o activitate cu implicaþiimajore în existenþa structurii. Mizez pe faptul cã îmi vapovesti mai multe. ªi, bineînþeles, urmeazã întrebareafireascã: Cum a fost?

“Un prim examen al gradului de maturitate acþionalã afost atins. O apreciere a posibilitãþilor, competenþelor ºi capa-citãþii structurii de a stãpâni câmpul de luptã. Dacã vreþi, unprim pas spre ceea ce dorim cu toþii: o structurã modernã,flexibilã, compatibilã cu alte structuri NATO, capabilã sãîndeplineascã întreaga gamã de misiuni NATO. Vor urma, înperspectivã, alþi paºi, alte examene, unele, mai grele decâtaltele. Unele pe terenurile de instrucþie, altele în teatrele deoperaþii. Toate însã, cu un singur numitor comun: PROFE-SIONALISMUL. ªi sunt sigur cã prin acelaºi efort al tuturor,acþionând ca o adevãratã echipã, vom reuºi!“

ªi, totuºi, aº vrea sã aflu mai multe, iar completarea venitãprompt nu putea fi alta decât aceea la care mã aºteptam:

“ Pentru mine, a însemnat posibilitatea concretã de aidentifica, în timp real, punctele tari ºi punctele slabe înevoluþia subunitãþii pe care o conduc.“

PPrraaccttiiccaa,, oo ººccooaallãã aa pprrooffeessiiuunniiiiÎntunecat de nori, decorul, câmpul de instrucþie presãrat

cu þinutele mozaicate ale luptãtorilor alpeºtri, contrasteazãizbitor cu chipul bãlai ºi surâzãtor al slt. AlexandruIVANOF. Înalt ºi bine legat pentru specialitatea aleasã, cubraþe puternice, mersul apãsat ºi vocea de ,,tunet,, sublo-cotenentul, îºi conduce cu fermitatesubunitatea antitanc. M-am apropiatde locul din care conducea instucþia ºiam ascultat misiunile de foc, datecomandanþilor de piese. Misiuni clareºi precise, rostite cu puterea conferitãde cumulul cunoºtinþelor acumulate încadrul orelor de antrenament.

Slt. IVANOF a devenit vânãtor demunte în septembrie 2005, dupãabsolvirea cursului de bazã de la Pre-deal. Spune cã s-a decis sã devinãvânãtor de munte datoritã dinamismu-lui impus de acþiunile purtate în munþi, al spiritului de aven-turã ce implicã cunoaºterea condiþiilor complexe de trai înmunte, dar ºi de o practicã serioasã, atât la alpinism, cât ºi laschi. ,,În aceastã unitate, în care spiritul tinereþii abundã,observ cã iniþiativa responsabilã, rod al cunoaºterii profundea procesului de pregãtire se manifestã pe deplin. ªi nu, teo-ria ca teoria, dar practica te omoarã.”

Mai în glumã, mai în serios, în alegerea fãcutã, tânãrulslt. Alexandru IVANOF a avut ºi un raþionament economicdorind sã vadã gratis spectacolul naturii, din locuri pentrucare alþii dau bani grei sã vinã în mirificul décor al muntelui.Despre CURTEA DE ARGEª ºi cetãþenii acestei localitãþi,loc încãrcat de baladã ºi istorie, are numai cuvinte deapreciere.

Activitãþile desfãºurate la munte le apreciazã ca fiinduneori de o duritate extremã, solicitante ºi diferite ca inten-sitate de la un exerciþiu la altul. Prima misiune a sa la unexerciþiu cu trageri de luptã a fost apreciatã cu calificativmaxim. “Am bifat la rubrica realizãri aceastã apreciere.Dupã acest succes am continuat pregãtirea la fel de respon-sabili pentru un test de certificare a capacitãþii de acþiunepotrivit obiectivelor stabilite. Efortul depus a fost mare. Amdublat voinþa de reuºitã, cu tinereþea specificã nivelului deambiþie cred cã am reuºit sã demonstrãm valoarea instrucþieila munte”.

Referindu-se la timpul sãu liber, spune, în glumã, cã îlîmparte generos între perfecþionarea competenþelor profe-sionale ºi studiile de piaþã necesare pentru achiziþionareacelor trebuincioase unui trai decent al unei tinere familii deofiþer.

Este pasionat de lectura de aventurã, S.F. ºi memorialis-ticã de rãzboi, iar din acest punct de vedere Isaac Asimov ,Sven Hassel ºi cãrþile lor ocupã un spaþiu destul de importantîn raftul bibliotecii personale. Oricum ar fi, ca orice tânãrofiþer familist, are grijã ca prima datã sã-ºi onoreze ratele lamaºinã, aparatura electrocasnicã ºi chiria. De curând, ceamai recentã realizare, familia, a trecut firesc alãturi de servi-ciu, pe primul loc al acumulãrilor cantitative ºi calitative. Undemers responsabil ºi deosebit de important. Cu firea saveselã, Alexandru spune cã ,,de acum, grijile casei au decine sã fie supervizate. ªi sigur voi simþi foarte multã îngã-duinþã în ceea ce priveºte rigorile serviciului militar”. Celmai bun lucru de pânã acum îl considerã a fi hrana caldãasiguratã de gospodina casei. ªi asta, înaintea maºinii,cumpãrate imediat dupã nuntã.

Siguranþa stabilitãþii profesionale se aflã ºi ea în atenþiaofiþerului, ca bazã de afirmare ºi împlinire socio-profesio-nalã. Perspectiva evoluþiei în cariera militarã este strictdeterminatã de stilul modern de lucru din cadrul B. 33 V.M.ºi maturitatea acestor luptãtori. În obiectivul sãu se aflã deasemenea, urmarea unui curs de limba englezã ºi obþinereatitlului de Master.

Dupã opinia sa, rezultatele foarte bune obþinute la recen-tele activitãþi cu plutonul pe care îl comandã sunt rod al

deplinei responsabilitãþi manifestate de subordonaþii sãi, uniicu realã experienþã în plus dobânditã pe timpul misiuniiUNAMI II.

“Experienþa ºi maturitatea, cãpãtate la comanda sub-unitãþii vor reprezenta în viitorul nu prea îndepãrtat reco-mandarea pentru participarea la misiuni internaþionale într-unul din teatrele de operaþii. Ritmul alert al pregãtirii a con-stituit pentru întregul efectiv, un real examen de acomodaredupã executarea misiunii în teatrul de operaþii de cãtre oparte dintre subordonaþi. Într-adevãr au dat dovadã de recep-tivitate, responsabilitate ºi au dovedit o mare capacitate deadaptare ºi asimilare a valorilor profesionale”.

VVaallooaarreeaa lluuppttããttoorruulluuiiκi desfãºoarã activitatea, din anul 2000, în cadrul unei

subunitãþi antitanc ºi a reuºit mereu ca împreunã cu subor-donaþii, în cadrul exerciþiilor tactice cu trageri de luptã ºi nunumai, sã obþinã rezultate foarte bune .

Poate pãrea paradoxal, dar, în debutul carierei, în 1994,ºi-a desfãºurat activitatea potrivit pregãtirii de subofiþer deintendenþã ºi finanþe. Ulterior, datoritã evoluþiei structuriidin care face parte, a ajuns la o subunitate de vânãtori demunte. A început de la zero ºi nu i-a fost uºor sã capete expe-rienþã în schi ºi alpinism. Cu tenacitatea ºi perseverenþacunoscute ale vânãtorului de munte, de acum, inteligent ºiajutat de o constituþie fizicã robustã, Adrian LEUCà adobândit rapid calitãþile necesare unui luptãtor montan.Apoi, dupã deprinderea cunoºtinþelor de limba englezã, afãcut parte din Detaºamentul UNAMI II, constituit din vânã-torii de munte din Cetatea Basarabilor.

Îndeplinirea cu aprecieri deosebite primite din partea ofi-cialilor ONU ºi revenirea în þarã cu efectivul complet îl facpe LEUCÃ sã conchidã: “Pregãtirea noastrã de excepþie,tãria de caracter, temeritatea recunoscutã cred cã ne-au reco-mandat pentru executarea misiunii internaþionale. Toateacestea, la care aº adãuga spiritul de camaraderie manifestatpregnant în rândul nostru, a fãcut sã ne întoarcem cu toþii, însiguranþã, acasã”.

,,Obiectivele propuse pentru instrucþia subunitãþii, latoate categoriile de pregãtire, au fost îndeplinite cu succes -aveam sã aud aprecierea comandantului de companie - iarmisiunile de foc au fost executate cu precizie chirurgicalã”.Aºa am constatat ºi pe fiºa de evaluare întocmitã de cãtre

evaluatorii din statul major. Unplus calitativ. La baza obþineriiacestor rezultate, spune pltLEUCÃ, care m-au mulþumitdeopotrivã ºi i-au entuziasmatpe militari, au stat zeci de orede pregãtire intensã în “labora-torul“ situat la altitudine.

Leucã spune cã niciodatã nucredea sã ajungã la V.M. cutoate cã este, de loc, din Curteade Argeº ºi cunoaºte, deci, deaproape viaþa ostãºeascã a aces-tora. Iniþial, a optat pentru o

carierã la birou, ulterior eºuatã. Acum spune cã tot rãul a fostspre bine. Experienþa celor ºase ani de munte de pânã acum,valoarea luptãtorului, a tragerilor de luptã în poligoane îºispune pe deplin cuvântul. Cunoaºte fiecare palmã din teren,fiecare aducându-i aminte de prima oarã când ºi-a sclintitglezna sau genunchiul, ori atunci când palmele i s-au lipitpur ºi simplu din cauza gerului pe þeava aruncãtorului.

Ar fi multe de spus despre viaþa lor, dar le rezumã princuvinte pe cât de simple pe atât de profunde – servanþii sãi,se instruiesc dupã cum luptã.

LEUCà mai spune cã, dupã ce a cunoscut ,,ascensiunea”în rândul V.M., cã acest drum pe care-l considerã alcutezanþei, este fãrã întoarcere.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

barbulescu.emanuel@forter.ro

PPRROOFFEESSIIOONNIIªªTTIIII - ffoorrmmaa rreeaallãã aa ccaalliittããþþiiii iinnssttrruuccþþiieeii

SSccrriiiittoorr ddee dduummiinniiccãã

Moartea albã

Pânã ºi diplomaþia a devenit o matematicã socialã. Cel puþin aºa se înþelege, de la recenta întrunire a diplo-maþilor de la Washington DC. Conceptul capabil sã producã mutaþiile de interes în politica diplomaþiei este cel de„diplomaþie transformaþionalã”. Iniþiatoarea modificãrii atitudinii de a trata altfel diplomaþia este CondolezzaRICE, secretarul de stat al SUA. În discursul enunþat, s-a regãsit mesajul potrivit cãruia, la vremuri noi, sunt nece-sare viziuni diplomatice noi. „În vremuri extraordinare, cum sunt cele pe care le trãim, când chiar terenul istorieise zguduie, trebuie sã transformãm vechile instituþii diplomatice pentru a servi noile scopuri diplomatice”. Analizasecretarului american are în conþinut informaþii bine gândite ºi selectate din multitudinea realitãþilor sociale. Nu sepoate trece peste secvenþa în care diplomatul american atrage atenþia cã, în acest moment, regiunile geografice suntdin ce în ce mai integrate, economic, politic, cultural. Meritã sã fie incluse pe „harta” atitudinilor ºi viziunilor diplo-matice vulnerabilitãþile statelor în faþa ameninþãrilor transnaþionale, cum ar fi terorismul, traficul de droguri ºi depersoane. În ce constã conceptul de diplomaþie transformaþionalã?” Washingtonul îºi va muta prezenþa diplomaticãdin capitalele þãrilor în care sunt acreditaþi reprezentanþii sãi în celelalte localitãþi din þãrile respective. Diplomaþiiamericani sunt obligaþi sã dea curs ordinelor primite de la înaltul demnitar. Au competenþe sã lucreze „pe liniile defront ale reformelor interne, precum ºi în încãperile ministerelor de externe”.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006 Pagina 5

DDiipplloommaaþþiiaa,, oo mmaatteemmaattiiccãã ssoocciiaallãã

La vremuri noi, viziuni diplomatice noi

Este greu de spus cu exactitate când a intratîn serviciu acest teribil ºi complex tip dearmament. Unele surse îi menþioneazã

prezenþa în Afganistan, la începutul anilor ’80, înValea Panjschir, unde fusese vãzut pentru primadatã. Alþii îl considerã o realizare de datã recentã,folositã prima oarã în Cecenia. Cert este cã prima saapariþie în public a avut loc la al treilea Salon Inter-naþional de Echipamente Terestre ºi Aeriene de laOmsk, din iunie 1999. Nu se cunoaºte pânã acumdacã a fost exportat ºi nici numãrul de exemplareproduse.

Prima desfãºurare oficialã a avut loc în Ceceniala sfârºitul lui ’99 ºi începutul lui 2000. Potrivit ofi-cialitãþilor ruse, TOS-1 a fost folosit pentru de-minãri, dar numeroase surse independente au sem-

nalat utilizareasa împotrivaforþelor rebeledin Groznâi,a f i r m a þ i idezminþite derusi.

DescriereTOS-1, de-

numit ºi „aruncãtor de flãcãri” este, de fapt, unlansator multiplu de rachete dispus pe un ºasiu detanc T-72. Din acest motiv, cutiile blindate ale celordouã vehicule au exact aceleaºi dimensiuni. La felmotoarele diesel ºi transmisia, care sunt identice.

BURATINO (Pinochio), cum este supranumitîn armata rusã,cântãreºte 47tone, poateatinge o vitezãde 60 km peorã ºi are oautonomie de550 de km.

Ceea ceface ca TOS-1sã fie cu ade-

vãrat o armã redutabilã este muniþia folositã careconstã în uriaºele rachete de 220 mm, încãrcate cu omixturã termobaricã. Aria de distrugere a unuiasemenea mijloc (TOS-1) este de forma unui drep-tunghi de 400 m lungime ºi 200 m lãþime. Atuncicând muniþia explodeazã deasupra þintei se întâmplãurmãtoarea succesiune de evenimente: încãrcãturatermobaricã pe bazã de tetranit pulbere se împrãºtiesub forma unui nor de aerosoli care, în contact cuoxigenul din aer, se aprinde cvasiinstantaneu. Tem-peratura urcã pânã la ordinul miilor de grade ºi toatematerialele sunt carbonizate. Torentul de foc esteurmat de o undã de ºoc devastatoare capabilã sãdãrâme ziduri ºi sã prãbuºeascã clãdiri. Efectul deºoc este la fel de devastator ºi pentru personalulneadãpostit, deoarece poate fi ucis prin rupereaorganelor interne sau a sistemului osos.

Containerul (consola) cu muniþie este acþionatprin pistoane hidraulice ºi conþine 30 de rachete(proiectile reactive) fiind necesare numai 7,5secunde pentru a fi lansatã în totalitate.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

TOS 1 - BURATINO

EFA– este destinatã pentru realizareatrecerilor peste cursurile de apã aautovehiculelor cu o greutate de

pânã la 60t. Are posibilitatea de încãrcare ºi descãr-care a autovehiculelor în tranzit ºi poate fi utilizat camijloc de trecere – discontinuu (bac) sau continuu(pod). Este prevãzut sã asigure înlocuirea, progresiv,a mijloacelor amfibii de trecere, Gillois.

Prin acuplare, EFA permite realizarea unui podde lungime variabilã. La aceastã datã, cu cele 40 demijloace autopropulsate EFA aflate în serviciu,geniºtii armatei franceze dispun de 1000 m de pod.EFA este singurul bac din Franþa, care poate trans-porta tancuri grele din clasa MCL 70 cu o greutate

maximã de 64 t. Cu cele 54 de tone ale sale, tanculLECLERC nu pune probleme.

Record de vitezãDotat cu un sistem de extindere în întregime

hidraulic, EFA are nevoie de cel mult 6 minute pen-tru a trece de la versiunea terestrã la cea de bac ºimai puþin de 15 minute pentru a forma (împreunã cualte 3 EFA) un pod lung de 100 m. Un veritabilrecord pe care producãtorii, îl considerã de neegalat.

CARACTERISTICI:

- viteza pe ºosea – 70 km/h;- viteza maximã pe apã – 12 km/h încãrcat;- lungimea (pentru deplasare pe ºosea) – 12,35

m;- lungimea în varianta bac – 34,80 m;- lungimea în varianta pod – 23,54 m;- lãþime – 3,60 m;- înãlþime – 4 m în poziþie de marº;- greutate – 42,6 t;- capacitate de transport – 60 t – varianta bac;

100 t – varianta pod;- echipajul este compus din 4 membri;- motor – Baudoin 12F 120SR Diesel 12 cilindri;

720 CP.

CARACTERISTICI:

Echipaj: 3 oameni;Greutate (gol): 42 t, încãrcat pentru luptã – 47 t;Muniþie: 30 proiectile reactive;Bãtaia armamentului: 0,4 – 5 km;Autonomie: 550 km;Motor: diesel;Viteza: 60 km/h;Timp lansare: 7,5 s.

Muniþia ºi efectele distructive

Podul autopropulsat - EFA

CCuumm vvoorr aarrããttaa ooppeerraaþþiiiillee mmiilliittaarree

aallee vviiiittoorruulluuii??Peisajul publicisticii militare ºi-a mai adãugat o monedã cu marcã de be-

neficiu profesional. Prin lucrarea generalului de brigadã doctor VisarionNEAGOE, „Elemente de teorie ºi construcþie militarã”, ne familiarizãm cumetafora lexicalizatã – operaþiile militare ale viitorului. Lucrarea este apãrutãla Editura Militarã în anul 2005 ºi conþine 160 de pagini. Atenþia studenþilorºi lectorilor militari este bine dirijatã pe cele trei direcþii: teorie ºi construcþiemilitarã, conducere operaþionalã, sensuri geopolitice. Noþiunile, judecãþile ºiraþionamentele sunt bine ancorate în aparatul logicii formale. Ineditul volu-mului stã în puterea de a construi argumente ºi convingeri, potrivit cãroratehnologia de vârf inseratã în domeniul militar modificã sensul evolutiv alstructurilor militare nominalizate pentru operaþii în cadrul Alianþei. Retoricaexperimentatului cercetãtor al domeniului militar impresioneazã prin forþaraþionalului, prin particularitatea dezvãluirii intenþiei persuasive, doar în ideeade a-i învãþa pe curioºi cum sunt coordonate categoriile de forþe sau cum aparformele ºi procedeele activitãþii teroriste în situaþii de crizã ºi în zonele deconflict. Punctul de vedere al autorului coincide cu al nostru, din cauzã cã „înrãzboi nimeni nu învinge nici cu istoria ºi nici cu geografia, nici mãcar cu su-blinierea importanþei sale geopolitice ºi geostrategice. Victoria se obþine cuforþe (oameni ºi arme) instruite adecvat, cu planuri corespunzãtoare situaþi-ilor, cu sisteme de comandã, coordonare ºi control adecvate”. (C.D.C.)

Mult timp dupã ce se vor fi cicatrizat rãnile provocate de operaþiaFORÞA ALIATÃ, analiºtii militari ºi cercetãtorii din domeniulºtiinþelor politice se vor lupta cu profundele implicaþii ale primeiacþiuni ofensive a NATO împotriva unei naþiuni suverane. Din toatelecþiile învãþate pânã acum, iese în evidenþã una de bazã. Nu-idezvãlui inamicului planul tãu de luptã!

Aºa dupã cum era de aºteptat, coaliþia forþelor aeriene ºi navale,mobilizate pentru a demonstra în mod întârziat dezgustul politic alnaþiunilor lor faþã de barbarismul lui Slobodan Miloºevici ºi aasasinilor lui în uniformã, a fost expusã celei mai periculoaseprovocãri – supravieþuirea. Însã, prin ceea ce pãrea a fi un procesdureros de încet, loviturile aeriene iniþiale împotriva reþelei deapãrare a.a. a Iugoslaviei, de-a lungul ºi de-a latul Serbiei, s-a datcale liberã forþelor terestre iugoslave ºi cohortelor lor paramilitaredin Kosovo sã-ºi perfecþioneze regimul lor de “purificare etnicã”.Departe de a prevesti loviturile aeriene masive ale F.A.M. ale SUA,strategia “opririi rapide”, din fazele iniþiale ale campaniei aeriene, aselectat cu atât de mare precizie þintele dorite, încât clienþii teraselorcafenelelor din Belgrad au rãmas indiferenþi faþã de acþiune.

Dupã toate probabilitãþile, forþele iugoslave au înþeles cã, pânã ºisistemele de ghidare pe frecvenþe rotative de pe rachetele lor SA-6,au fost incapabile sã penetreze masca electronicã care însoþeafiecare raid aerian al aliaþilor. A rãmas ca rãmãºiþele bine mascate alemijloacelor iugoslave de apãrare a.a. sã iasã din ascunzãtori tocmaicând vãzduhul le-a permis depistarea cu mai mare uºurinþã. (P.I.)

Un rãzboi, pentru a fi dus, trebuie studiat cu temeinicie – neatenþiona Sun Tzî în „Arta Rãzboiului”. Din acest considerent, treiprofesori din Academia Forþelor Terestre au materializat un studiuintitulat „Principiile ºi normele acþiunii militare”. La vremea respec-tivã, în anul 2003, când cartea ieºea de sub rotativa maºinii de tipãritcu marca „Techno Media” din Sibiu, regretaþii autori doctori LiviuHABIAN ºi Ionel BÃRBULESCU spuneau la momentul apariþieiacestor concepte închise într-o operã cu beneficiu profesional cã„rãzboiul informaþional a devenit o realitate. Prin îmbinarea agresiu-nilor clasice cu cele economice, culturale, psihologice, religioase,electronice, simbolice ºi imagologice se urmãreºte cucerirea ºistãpânirea minþii pentru a se impune un comportament „dorit de cãtreun agresor adversarului sãu – pag.7”. Meritã sã reþinem eforturilefãcute de cãtre autori, inclusiv persoana profesorului doctor Alexan-dru BABOª, pentru a selecta informaþiile din multiple surse, pentru aorganiza discursurile în ecuaþiile unor uºoare percepþii ºi memorãri decãtre ofiþerii de la toate nivelurile, dar ºi de cãtre aspiranþii la investi-garea fenomenului militar prin practicã la comanda subunitãþilor.Ne-am convins, nu doar o singurã datã, cã rãzboaiele nu vor mai fi cacele de odinioarã. În locul unuiadversar pe care îl simþi în gândireºi în miºcãri, apar scenele virtuale,pseudo hologramele ºi viruºiiinformatici. Sunt acceptate decãtre cercetãtorii militari prag-maticile discursive ale lui TOF-FLER „ºtiinþa ºi comunicarea vorfi motoarele secolului XXI”. Netrebuie acest sumum de principiiºi norme pentru cã necunoaºtereateoriei deformeazã rigurozitateapracticii, mai ales astãzi cândfotografia conflictelor se inter-preteazã uºor prin adagiul„rãzboiul minþii (spiritului) seduce împotriva materiei –pag.177”.

Nici rãzboaiele nu mai sunt ca odinioarã

CARTEA, UN BENEFICIU PROFESIONAL

Lec þ i i d in KosovoNu-þþ i deconspira planul ,

pânã nu- ll apl ic i !

Pagina 6

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006

CMYK

- interviu cu domnul locotenent-colonel Costel IONESCU, comandantul Batalionului 33 Vânãtori de Munte -

- NNuummiirreeaa îînn ffuunnccþþiiaa ddee ccoommaannddaanntt aa ffoosstt oo ddoorriinnþþããmmaajjoorrãã ppeennttrruu dduummnneeaavvooaassttrrãã??

Orice moment înevoluþia profesionalã aunui cadru militar repre-zintã un ideal, o cerinþã ºiun pas în confirmareapracticã profesionalã.Calitatea de comandant alunui batalion de vânãtoride munte este pentrumine o funcþie cheie. Oplatformã de punere înpracticã a acumulãrilorprofesionale ºi, totodatã,o etapã de manifestare anãzuinþelor cãtre alte ide-aluri ºi noi perspective.Este un deziderat împlinitpentru cã dupã aproxima-tiv douãzeci de ani deactivitate consider cã amatins deplina maturitateprofesionalã pentru a fi înmãsurã sã conduc de peaceastã poziþie, o unitate. Prin prisma activitãþilorurmãtoare, rãmâne de confirmat, îndeplinirea calitativãa cerinþelor ordonate.

- CCee rreepprreezziinnttãã ppeennttrruu dduummnneeaavvooaassttrrãã eecchhiippaa ººii cceeaapprreecciiaaþþii îînn rreellaaþþiiiillee ccuu cceeiillaallþþii??

- În intervalul de timp relativ scurt de când mã aflula comanda unitãþii, din multitudinea de misiuniîndeplinite cu succes, a etapelor de pregãtire ºi obiec-tivelor propuse, pot sã spun cã „staff”-ul” de comandã,dar nu numai el a demonstrat, cã echipa reprezintã într-adevãr esenþa valorii acþiunilor ce vor urma. În practi-ca de pânã acum, personalul batalionului a realizat cãla baza relaþiei strict profesionale, pe lângã calitãþiledefinitorii ale manifestãrii unui lider, loialitatea, dem-nitatea, curajul ºi dorinþa de perfecþionare continuã,voinþa de reuºitã, iniþiativa responsabilã, capacitatea deanticipare ºi posibilitatea de a oferi soluþii la uneleprobleme ºi situaþii nou-apãrute sunt constantele stilu-lui personal de management.

- CCaarree ssuunntt pprreeooccuuppããrriillee ppeennttrruu rraannddaammeenntt ººii ppeerr-ffoorrmmaannþþãã pprrooffeessiioonnaallãã??

- Având în vedere cerinþele pe care trebuie sã leîndeplinim în acest an, am aplicat o serie de mãsuriprin care sã ridicãm ºtacheta performanþei. Cumijloacele actuale, trebuie sã realizãm concordanþaîntre cerinþe ºi posibilitãþi, astfel încât, performanþa sãreprezinte un cadru de normalitate în evoluþia B. 33V.M. Tot în aceastã perioadã evolutivã, prin prismaîncadrãrii cu personal, am „întinerit” toate structurilede comandã ale subunitãþilor. Este o concepþieambiþioasã de a învesti încredere în tinerii ofiþeri cãro-ra le-am acordat girul în a-ºi manifesta pe deplin acu-mulãrile profesionale.

Sunt ofiþeri tineri, locotenenþi cu experienþa multi-plelor exerciþii ºi a teatrelor de operaþii. Sunt dornici de

afirmare ºi corespund cerinþelorpropuse pentru a dinamizaactivitãþile. Exemplific spunân-du-vã cã, mai puþin la o subuni-tate, toþi comandanþii compani-ilor sunt locotenenþi. Aºa cumau demonstrat în situaþii com-plexe – de la începutul anului,pe Valea Oltului, în poligoanelede munte, în Irak, etc. – ºi încadrul exerciþiului de maturi-tate acþionalã, cum l-am apreci-at, de la sfârºitul lunii iunie, eivor confirma investiþia deîncredere. Nu mie, ci acesteiunitãþi continuatoare a tradiþi-ilor unei foarte cunoscute mariunitãþi, Bg. 4 V.M. „POSA-DA”. Pentru ei, urmeazã oetapã de stabilitate profesionalãîn care vor fi în mãsurã sã be-neficieze direct de întreagaexperienþã acumulatã de colegii

cu grade superioare, concentraþi în momentul de faþã încompartimentele statului major.

- AAnnuull 22000066 eessttee uunnuull aall pprraagguurriilloorr vvaalloorriiccee ccee ttrree-bbuuiiee ddeemmoonnssttrraattee.. CCee îînnsseeaammnnãã ººii ccee pprreessuuppuunnee aacceeaass-ttaa ppeennttrruu BB..3333 VV..MM..??

- Principalul obiectiv aflat permanent în atenþiaechipei de comandã esteinstruirea cu tot ceea cedã caracterul complex alacestei activitãþi.

Anul 2006 reprezintãpentru B.33 V.M. unmoment de maximã soli-citare. A debutat în forþãcu acþiunile de intervenþiela dezastre, pe ValeaOltului, apoi a urmatfinalizarea cu succes aunei misiuni desfãºuratesub egida ONU, în Irak.Au urmat etapele de reor-ganizare, de instruire ºipregãtire pentrususþinerea unui real exa-men de certificare amaturitãþii, competenþeiprofesionale prin care a fost evaluat cumulul decunoºtinþe, priceperi ºi deprinderi profesionale. Dinpunctul meu de vedere în intervalul de ºase luni a fostdepus un efort susþinut în care mecanismul acesta, pecare eu îl numesc B.33 V.M., a funcþionat aproape per-fect. La orizont se aflã alte etape de pregãtire ºi o altãprobã de afirmare a competenþelor ºi responsabilitãþii

profesionale. Pentru aceasta, în cadrul procesului deinstruire nu neglijãm nici un detaliu, funcþionând dinplin ºi experienþa personalului care a îndeplinit misiuniîn teatrele de operaþii fie în cadrul structurilordecizionale, fie în plan acþional. Un prim examen, dupãcum am spus a fost depãºit cu brio. Acest fapt denotãmulte aspecte definitorii ale colectivului ºi relaþiilorinterumane stabilite în interiorul acestuia. Personalulbatalionului a rãspuns bine solicitãrilor examenului decertificare. La fel ºi tehnica. Efortul uman, tehnic ºimaterial a fost mare. Distanþele de realizat, la fel demari. Toate acestea au scos în evidenþã aspectul potri-vit cãruia planificarea conceptual-acþionalã întocmitãla nivel instituþional a fost bine realizatã, încadratãtemporal ºi în spaþiu, anticipãrile au fost estimate ºiacþiunile bine executate. Misiunea continuã, însã ºi tre-buie sã facem faþã provocãrilor profesionale.

Sigur cã în urma evaluãrilor ºi a unor analize com-plexe, au fost ºi aspecte mai puþin mulþumitoare.Asupra rezolvãrii lor ne-am concentrat atenþia, pri-ceperea ºi competenþele, impunând mãsurile conside-rate a fi necesare funcþiei de caz. Privind obiectivlucrurile, nu au fost probleme care sã împiediceîndeplinirea misiunilor. A stat în puterea noastrã sã nile asumãm ºi totodatã sã le rezolvãm. Potrivit planuluide mãsuri, la termenele propuse vom fi în mãsurã sãavem un start bun pentru cealaltã jumãtate a anului.Consider cã mai avem ceva de lucru la mentalitatea cucare tinerii comandanþi de subunitãþi – de la echipã, lacompanie – abordeazã problematica atât de complexã afenomenului conducerii, la standardele actuale de ope-

rare în structuriNATO.

Mã refer la fer-mitate ºi mãiestrie.Acestea se rea-lizeazã în timp. Dinpunctul meu devedere, în momentulde faþã, ei dovedescmultã inteligenþãdublatã de voinþã.Profilul moral ºicompetenþa profe-sionalã îi ajutã dinplin sã depãºeascãmomentul. Cu pu-terea mare de asimi-lare ºi voinþa dereuºitã ce îi carac-t e r i z e a z ã , a m

convingerea, cã într-adevãr, într-o scurtã perioadã dedouã sau trei luni, vom reuºi sã imprimãm caracteruldinamic al acþiunilor de luptã, duse în condiþiile terenu-lui greu accesibil.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

Fizicianul german Albert EINSTEIN ºi-a pu-blicat formula succesului. Constantele inserate înrelaþia logicã poartã imaginile muncii, iniþiativei,inspiraþiei ºi a ºtiinþei de a vorbi când trebuie. Pen-tru cea din urmã, aº construi ºi o altã ipotezã. Neputem gãsi în douã ipostaze. Vorbim ce ºtim sauºtim ce vorbim. Succesul apare, dacã þinem seamade „harta atitudinalã” cu cel de-al doilea simbol. Nis-au fãcut recomandãri pentru a câºtiga râvnitulsucces. Rafturile bibliotecilor sunt pline de reþeteºi discursuri pe tema reuºitei, performanþelor, suc-cesului. Într-un oraº din provincie, mai mulþioameni de afaceri au pus bazele unei ºcoli pentru„oameni de succes”. Temele care se predau suntinteresante ºi au corespondenþã în viaþa socialã.Tehnicile de comunicare, arta retoricã, semioticadiscursurilor informative, modelele de redactare adocumentelor instituþionale sunt suficiente pentrua-i face pe doritori sã înþeleagã arta succesului. Amreuºit sã scriu câteva lecþii pe care le-am aºezat înfiºierele minþii. Primele recomandãri în jocul pen-tru succes ar fi, din punctul meu de vedere, comu-nicarea, transparenþa ºi adevãrul. Organizaþia mili-tarã permite membrilor ei sã aibã succese. Dacã þinseamã de câteva strategii de argumentare ºiconvingere. Sã nu critice, sã nu condamne, sã nujudece ºi sã nu se plângã. Sã fie sinceri în aprecieri.

Sã-i facã pe cei din jur sã vorbeascã despre eiînºiºi. La o primã analizã a discursului creat pemodelul eticii, ar pãrea ceva imposibil pentru suc-cesul individului. În schimb, practica socialã estecea care poate confirma sau infirma valabilitateaunui succes. Presaþi de informaþiile cotidiene,agasaþi de grijile sociale, uitãm sã fim fericiþi.Secretul fericirii nu are cãutare undeva în exterior.Totul este coordonat din interiorul nostru. Puterilenoastre de a anticipa un eveniment a cãrui cono-taþie poartã amprenta mitului succes au realitate.Gândurile deþin supremaþia. Ura nu va dispãreaprin urã, ci prin dragoste. Reþinând numele celuidin faþa noastrã, urcãm deja pe treptele perfecþi-unii. Tãria noastrã de a transforma familiarul îninsolit ºi insolitul în familiar meritã antrenatã ºiþinutã la valoarea de armã ºi unealtã. Un om desucces înþelege cã nimic nu este durabil, dacã îºiface loc amorul de sine. Vorba susþinutã de faptã,promisiunea onoratã cu voinþã, nobleþea moralã ºicurajul de a-þi proiecta obiective inteligente potdeconspira ceva din secretele succesului. ªi ar maifi ceva. Uneori, eºecurile sunt primele indicii alesuccesului. Depinde doar de noi.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Echipa - valoarea acþ iuni i

NNUU EE TTRREEAABBAA MMEEAA,, EE AA LLUU’’......Au trecut anii ºi viaþa m-a purtat prin diferite locuri. Am cunoscut oameni de ale cãror

nume sunt fascinat, pentru cã m-au învãþat sã nu mã bucur ºi nici sã mã întristez preadevreme. Sunt adeptul teoriei potrivit cãreia, atunci când este nevoie, ar trebui sã fim cutoþii pricepuþi în a duce la bun sfârºit obiectivul organizaþiei. Discursul completat cu ele-mentele paratextuale „nu e treaba mea, e a lu’...” stopeazã iniþiativele ºi creeazã tensiuniconflictuale dificil de controlat. De multe ori, cuvintele cu semanticã acidã afecteazã maimult decât sancþiunile disciplinare. Omul este o fiinþã complicatã psihologic ºi nu renunþãla orgolii, judecãþi ºi raþiuni proprii. Din pãcate, primim sugestii pe care le transformãmîn imagini ale memoriei afective sau ale trãirilor personale, dar nu ºi reþeta de a gândi.Blaise PASCAL, fizician, filozof ºi lingvist francez spunea cã „omul este ca o trestiefiravã, cea mai firavã din Univers, dar înzestratã cu raþiune”. Mi-a fost incomodã pânã ºideprinderea de a-mi scrie pe hârtie propriile strategii. Poate cã de aici mi s-a tras noncon-formismul în a da crezare cã-mi pot diviza misiunea muncii cu exactitate. Am fost mar-torul acestei marote (idee fixã) cã treaba „x” este a lui „y”. Nu mi-au priit comentariile,care, de obicei, îºi gãseau stãruinþa în statistici construite dupã teoria liberului arbitru. Într-o organizaþie, schimbi uºor metodele, tehnicile de lucru, dar foarte greu schimbi menta-litãþile. Importante sunt nu dimensiunea organizaþiei ºi nici istoricul ei. Atingerea scopu-lui ºi impactul social deþin fanionul. Unispecializarea este bunã, dar ne ºi poate surprindeneplãcut. Aºa cã, vrem sau nu, avem cãderea sã mai trecem ºi „graniþa” domeniului pe careîl cunoaºte semenul nostru. Ecuaþiile enunþiative „nu eu, ci el” sau „eu mi-am fãcut ce tre-buia, sã-ºi facã ºi...” þin de o semioticã a comportamentului, care greu trece de examenulcolectivului. KEEBLER, gânditor militar englez, vrea sã ne convingã despre ceea ce pre-supune o acþiune militarã. „Sã nu mãnânci când þi-e foame, sã nu bei apã când þi-e sete,sã-þi ajuþi camaradul rãnit, atunci când nu mai poþi merge, iatã ce înseamnã sã fii soldat!”,ar trebui afiºat ca moto în camerele tuturor celor care construiesc ºi aplicã instantaneelemanageriale. Butada „nu e treaba mea, e a lu’...” nu-ºi are semnãtura pe actul de maturi-tate a celui curtat sã conducã destine umane. Dar poate cã ceea ce am observat eu, nu etreaba mea. E a lu’...

(C.D.)

SSEECCRREETTEELLEE SSUUCCCCEESSUULLUUII

CMYK

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006 Pagina 7

CMYK

A P A R E N Þ E ª I E S E N Þ E

Început de iulie la Curtea de Argeº. Soarele încã nu-ºifardase aura toridã ºi de aceea vânãtorii de munte continuauconºtiincioºi pregãtirea.

Maºinile de luptã cu cocarda tricolorã strãlucind peblindaj se dezlipeau de pe platoul betonat, pe alei pentru a sealinia lângã veritabilii maeºtri alergãtori echipaþi ca pentrucununie cu veºnicia verde. Chiar dacã experienþa dobânditãîn þarã, în teatrul de operaþii din Balcani sau în Irak le con-firmã pe deplin calitãþile de luptãtori, ºedinþele de tragere deluptã specifice armei reprezintã medalia mãiestriei pentruoricare profesionist al piscului.

Ecusoanele de pe braþul stâng, însemnul de armã apreciatºi râvnitele berete verzi sar repede în privirile oricãruioaspete, aºa cã un colaborator pe care l-am cunoscut la unexerciþiu internaþional mi-a tradus iniþialele acestei nobilespecialitãþi a luptãtorilor montani ca “Virtute a Muncii”.

Poate cã cititorul ar dori ºi alte relatãri decât cele scrisepe cãrãrile de munte. La Curtea de Argeº – printre aparenþepoþi vedea esenþele. Senzaþionalul unei documentãri a venitîn urma unui tur de forþã printre militarii vânãtori, în spaþi-ile subunitãþilor ºi în parcul auto, în sãlile de specialitate, darmai ales în poligonul de tragere.

Peste tot tinereþea abundã. Acþional ºi decizional. Odinamicã nãucitoare în urma cãreia într-o nouã arhitecturã, acompetenþelor, se formeazã temelia instituþionalã. Coman-dantul unitãþii, lt.col Costel IONESCU a uzat de compe-tenþele inserate în legile ºi regulamentele militare ºi a numitlocotenenþi la comenzile companiilor aflate la operaþio-nalizare. Locul lor „în tranºeele plutoanelor” a fost luat desublocotenþi ambiþioºi în timp ce „fãclia înþelepciunii” esteasiguratã de ofiþerii din statul major, adicã maiorii ºi cãpi-tanii.

La prima vedere, este greu sã te pronunþi pentru o astfelde schemã tacticã. Rãmâne sã vedem ce ne va rezerva tim-pul. Din fericire,timpul, aceastã enigmã pentru filozofi, avenit dupã câteva ore, undeva într-un poligon aflat la câþivakm de cazarmã.

OOrrggaanniizzaarreeaa,, mmããssuurraa ggaarraannþþiieeiiSã gândeºti ºi sã planifici o cãlãtorie prin munþi este

într-adevãr o manifestare a compentenþelor profesionale.Sãte încumeþi la efortul de a strãbate potecile muntelui, fie eleºi mici prelungiri ale masivului Fãgãraºi, este mai multdecât afirmarea cutezanþei.

La primele ore ale dimineþii, o subunitate din cadrulbatalionului este pregãtitã pentru a executa o ºedinþã detragere în poligonul Valea Iaºului. Concluzia reieºitã înurma desfãºurãrii Inspecþiei efectivelor ºi a tehnicii partici-pante, relevã faptul cã subunitatea este pregãtitã pentruîndeplinirea misiunii.

Urmeazã deplasarea în poligon potrivit scenariilor tac-tice întocmite cât mai aproape de realitatea câmpului deluptã de specialiºtii din statul major al unitãþii. Echipamen-tul virtuoºilor montagniazi cântãreºte aproximativ 20 de kgºi cuprinde cam tot ceea ce este necesar unui astfel de luptã-tor pentru a supravieþui. La un semnal dublat de o comandãscurtã, militarii, cu raniþele în spate, se pun în miºcare.Cataramele metalice ale curelelor raniþelor se imprimãadânc în piele, peste clavicule ºi lovesc nefiresc, în biciuiriscurte, piepturile ostaºilor pe care unanim i-am apreciat cavirtuoºi ai muncii. Dupã aproximativ o orã i-am regãsit înpoligon. Sosirea s-a realizat în cadrul aceleaºi situaþii gân-dite de subordonaþii maiorului Dumitru Marinescu, unul dinlocþiitorii comandantului.

De pe platoul aflat în apropierea foiºorului din poligonam urmãrit împreunã cu acesta realizarea dispozitivului deluptã al subunitãþii la intrarea în „arenã”. Supleþea locþi-

itorului ºi faþa desenatã prin arcul cu sãgeþile fierbinþi alesoarelui nu puteau trece neobservate. La fel experienþa ºicompetenþa dobândite de-alungul timpului pe creastaFãgãraºului, în Pirinei sau la Chamonix. Bereta verde ce îiacoperea capul mai poartã încã în texturã nisipul deºertuluiirakian. Exigent, primeºte raportul profesioniºtilor conduºide lt. Ciprian CILÞOSU ºi, dupã o verificare prealabilã acunoºtinþelor privitoare la condiþiile de executare a ºedinþeide tragere, precum ºi a normelor de siguranþã în poligoane,dã undã verde executãrii „duelului” contracronometru cuþintele. ,,Într-adevãr ne plac înãlþimile ºi pentru a ne situamereu acolo ne pregãtim intens. Lucrãm cu valori reale întoate domeniile de pregãtire ºi valorificãm constant rezul-tatele obþinute, reuºind pas cu pas sã îndeplinim nivelurilede ambiþie. De la înãlþimea celor douãzeci de ani de expe-rienþã în aceastã temerarã armã, a vânãtorilor de munte, mãr-turisesc cã demersul nostru pleacã de la realitatea doveditãde condiþia alpinistului. Cutezanþa. Alpinistul, dupãcucerirea unui vârf de munte privind în jur, constatã cã înapropiere este un altul, mai înalt. O nouã provocare. ªi deacolo, alta. Cunoaºtere, valoare, muncã ºi mãiestrie. Din acelmoment, vorbim despre desãvârºire. Aºa cum apreciem, launison, echipa de comandã, obiectivele ce sunt puse în faþanoastrã corespund posibilitãþilor ºi etapei actuale ºi niveluluide ambiþie propus. Îmbucurãtor este faptul cã de la începutulanului înregistrãm constant rezultate pozitive în pregãtireaºi instruirea subunitãþilor. Misiunile se succed rapid ºi tre-buie sã dovedim cã suntem în mãsurã sã le îndeplinim aºacum ºtim noi, la cote înalte”.

Pentru cã, aici, fiecare îºi cunoaºte rostul ºi menirea înarenã totul se desfãºoarã netutelat, însã observaþi de aproapede conducãtorul tragerii cãpitanul Constantin CÎRJEAN,ofiþer în statul major al batalionului. Pentru ca totul sã sedesfãºoare în flux continuu ºi sã nu se depãºeascã timpulplanificat, comandanþii de plutoane au organizat minuþios înapropiere ateliere de instrucþie. La încadrarea în timpul alo-cat ºedinþei de tragere, a contribuit decisiv prin mãsurileorganizatorice adoptate administratorul subunitãþii plt.maj.Cristian STERIOIU. Atent ºi deosebit de organizat, el a rea-lizat în cadrul punctului de aprovizionare pentru luptã odemonstraþie de statisticã ºi administraþie aplicatã. Lãzile cumuniþie, aliniate pentru fiecare categorie de armament peloturi ºi calibre, aºteaptã rândul sã intre ,,în producþie”.Totuleste contabilizat într-un registru special destinat pentru acesttip de activitãþi. Experienþa unei bune organizãri spune cã afost cãpãtatã prin participarea de-a lungul anilor în cadrulnenumãratelor ºedinþe de tragere ºi exerciþii tactice. Toateacestea, fãrã sã þinã cont de locul de desfãºurare, de anotimp,ziua, ori noaptea. Subofiþerul ºtie cã, de modul responsabilcum îºi organizeazã activitatea, depinde, într-o maremãsurã, îndeplinirea misiunii în timpul planificat. La aceas-ta se adaugã atenþia ºi siguranþa mânuirii în deplinã sigu-ranþã a muniþiei. A întregii cantitãþi de muniþie. Secvenþelede pregãtire continuã cu verificarea câmpului de þinte.

Tehnicianul poligonului, m.m. Aristicã PREDUÞÃ amuncit din greu la materializarea câmpului de þinte. Scena-riul gândit la nivelul unitãþii trebuia sã fie confirmat pedirecþii, aliniamente ºi misiuni. Efortul ºi complexitataºedinþei au fost amplificate prin utilizarea unui numãr sporitde obiective concretizate de dispunerea în teren a masivelort.f.r.-uri ºi a ameninþãtoarelor þinte mitralierã. Dispozitivelede realizare a miºcãrii, releele temporizatoare ºi senzoriifiecãrui obiectiv sunt verificate cu maximã atenþie. Bunafuncþionare a tuturor instalaþiilor motrice a devenit pasiunepentru maistrul militar. Despre rãspunderea pentrufuncþionarea optimã a poligonului nu mai încap discuþii.Dupã cum apreciazã ,,proba poligonului reprezintã adevãra-ta evaluare a deprinderilor formate de militari în pocesul deinstruire. Aici se verificã mãiestria în executarea tragerilorprecise ºi dacã structura este pregãtitã sã îndeplineascã mi-siunea. ,,În intervalul de timp rãmas pânã la semnalul deîncepere al ºedinþei de tragere, instalaþiile din poligon suntîncã o datã verificate amãnunþit. Instalaþiile funcþioneazã înparametri programaþi. Poligonul este liber! Se poate trage!

FFooccuull hheerrgghheelliieeii Câteva semnale fãcute cu steguleþe galbene de cãtre

ºeful sectorului de tragere, slt. Alin GANEA m-au trezit dinincertitudine ºi mi-au atras atenþia asupra comenzilor pentrua înþelege scenariul. Pe spaþii înguste, în fiecare sector, într-un teren puternic frãmântat, presãrat cu tufiºuri e greu sãdelimitezi misiunile fie ºi numai pentru o categorie de arma-ment. Sau sã descoperi imediat obiectivele ameninþãtoare.Dispunerea þintelor sub diferite unghiuri, cât ºi timpul redus

chiar cu numai câteva secunde, aduc în atenþia evaluatorilorviteza de reacþie, descoperirea þintei ºi rapiditatea în exe-cutarea focului precis. Seria plt.maj. Andrei GHEORGHE,la puºca automatã, urmatã de cea a caporalului VasileGHERGHINESCU a înþeles cã nu doar muniþia consumatãîþi conferã titlul victoriei, ci corectitudinea misiunii.

EExxiiggeennþþeellee ddee zzii ccuu zziiSe succedã comenzi corecte, iar seriile de foc aruncat cu

precizie din puºtile automate în þinte îndemnau sã nu leratez nici eu cu aparatul de fotografiat. ªi nici în repertoarulde însemnãri. Serie dupã serie, cronometraþi de conducãtorultragerii ºi evaluaþi cu exigenþa cunoscutã deja a maioruluiMARINESCU, vânãtorii de munte au demonstrat cã vitezade reacþie, combinatã cu inteligenþa sunt coordonate defini-torii pentru luptãtorii montani. Aprecierea secundelor într-un efort cu mult peste, nu s-ar putea cunoaºte nici mãcar cumetronomul. Întrebãrile adresate organizatorilor curgeaufluviu. În cuptorul unui poligon înfocat de strãlucirea þevilorde foc ºi a lui iulie, slt. Alin Ganea, acoperit cu ºiraguri desudoare mi-a mai înmuiat puþin curiozitatea ºi m-a lãmuritcum este cu instrucþia specificã : „Muniþia, arma ºi efortul”sunt exigenþele noastre în munca de zi cu zi.

Privind din foiºor, de jur împrejur, poligonul de tragerenu avea configuraþia clasicã a celui de la câmp. În adâncime,pereþii stâncilor golaºe strãjuiþi de brazi înalþi salutau de suspoiana de munte ºi recuzita - machetele, tranºeele ºi butu-rugile, descrise de un clasic în viaþã – obeze de clorofilã.Când credeai cã þintele pot fi lovite cu praºtia îþi apãrea înfaþa bocancului care plângea de cãldurã o pantã relativuºoarã. De unde nu te astepþi apare o nãlucã. Se mânuiescrapid armele ºi înãlþãtoarele. Se schimbã direcþia de trageresau, dupã caz, punctul de ochire. Secvenþele de tir vertitabilse succed uluitor. Fracþiuni de secundã a cãror valoare estepreþuitã prin doborârea þintei.

În porþiunea de tranºee, betonatã înconjuratã de alveolepentru lunetiºti, câmpul presãrat cu trunchiuri de copacigroºi ca pulpele halterofililor, corniºe din muºuroaie ºi colþiirãzleþi dezlipiþi din stâncile mamã le oferã confortul ºi trãgã-torilor la mitraliere, puºcaºilor mitraliori ºi celor de laaruncãtoarele antitanc A.G.-7.

HHoorrãã oorrddoonnaattãã ººii vviirrttuuooººiiPrin staþia radio performantã se primeau comenzile, se

dãdeau ordinele de acþiune ºi, numai rareori, se fãceaucorecþiile de tehnicã a focului. Seria pistolarilor conduºi decãtre sg. Vasile GONÞ a lovit din primele cartuºe tot ceea cea apãrut pe aliniamentul desenat ca pe hãrþile de exerciþiu.Loviturile cu þeavã introdusã din AG-7 ale sg.maj. IulianNÃSTÃSOIU au expulzat tunurile fãrã recul. Sunetul puter-nic produs de acestea a fost doar preludiul unui veritabil dia-log în acord al calibrelor. Au urmat seriile de mitraliori. Nua durat mult ºi peste poligon s-a dezlãnþuit ,,Hora Stacatto,,în acordul calibrelor de 7,62 milimetri. Partitura, interpretatãcu succes pe direcþiile de dispunere, seriile scurte, executatecu desãvârºitã virtuozitate de piesa frt. Cosmin BROC,asupra unui obiectiv grupat înapoia unei adãpostiri de tipuºor au impresionat plãcut asistenþa. La fel a procedat ºi înduelul cu o þintã „omologã”. Sarabanda a continuat, de dataaceasta, prin manifestarea deplinã a altor doi virtuoºi aitragerilor precise, sg.Valentin DIACONESCU ºi cap.FlorinDICU. Cu mitralierele bine fixate în umãr, cei doi militarimãturau cu privirea adâncimea poligonului fierbinte. Dinimensitatea spaþiului verde s-au ridicat greoi masivelemachete de tfr-uri. Rapid, þevile pieselor au fost îndreptatepe direcþiile celor douã obiective. Rãpãitul scurt ca sunetultobelor de marº a semnat pe þinte debutul unui nou succes.Semnal. Într-o succesiune demnã de invidiat ºi-au fãcutapariþia alte obiective. Serii scurte, luminoase, ca o herghe-lie de foc sunt slobozite din þevile armelor precis cãtre „chi-nurile verzi”, unelte ale evaluãrii. Herghelia de foc aruncatãîn arenã ºi-a depãºit însã propriile condiþii,firescul unorrezultate previzibile fiind depãºit de excelenþã. Dupãstudierea rezultatelor, cpt.CÎRJEAN a conchis cã ,,Eficaci-tatea tragerii, subordonatã acþiunii tactice s-a obþinut prinrapiditate ºi precizie în execuþia miºcãrilor ºi a focului. Gru-pate sau izolate, apropiate sau la distanþã, dispuse subdiferite unghiuri, þintele au solicitat la maximum pricepereaºi deprinderile trãgãtorilor. Concentrarea focului asupraobiectivelor prioritare ºi consumul redus de muniþie, toatecorelate cu elementul esenþial al conducerii unitare ºi fermeau asigurat cadrul firesc al îndeplinirii cu succes a misiunii.Rezultatele confirmã buna pregãtire. Acest aspect îi obligãla ridicarea ºtachetei performanþei. ªi mai greu estemenþinerea condiþiei realizate”.

Dupã ce a discutat cu militarii care executaserã ºedinþade tragere, maiorului MARINESCU i-a fost comunicat cali-ficativul general. A schiþat un zâmbet de mulþumire. Sigurmulþumirile vor fi adresate tinerilor instructori în bilanþulactivitãþii. ªi, nu numai acolo, ci ºi în cadrul convocãrilor depregãtire. Am rupt lupta grãbit la rându-mi de îndeplinireaobiectivelor documentãrii, lãsând în urmã vânãtorii demunte sã soarbã cât mai mult din cupa succesului. Din celece am constatat, pot aprecia cã profesionalismul cadrelor dinstatul major, al comandanþilor de subunitãþi, la toatenivelurile, dovedit cu atâtea ocazii, condiþiile de viaþã ºiinstruire pe care unitatea le asigurã, constituie garanþiaîndeplinirii obiectivelor propuse în perioada actualã ºi, de cenu, o platformã de plecare în îndeplinirea celor ce vor urma.

La Curtea de Argeº, esenþa pregãtirii se manifestã firesc,la cote înalte.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

Iubirea este respectul ºi credinþa arãtate celuilalt. Niciodatã,iubirea nu a avut prea mulþi predicatori. A avut numai martiri acãror aurã vine, pe neaºteptate, pânã la întâlnirea SUPREMU-LUI CU NOI ÎNªINE.

Ura nu dispare prin urã, ci prin iubire. Aºa ne învaþã BUD-DHA ºi noi, indiferent de educaþia religioasã, înþelegem cã doardin iubire se naºte iubirea. Fericirea nu este în exteriorul nostru.Ea vine din interior ºi se împleteºte sub vãlul sensibilitãþiiconºtiente cu iubirea. Sã iubeºti ai nevoie de ºtiinþã, de dorinþãºi de credinþã. Iubirea faþã de Împãratul Cerului este primulsemn al recunoaºterii cã, în patria îngerilor, sub bagheta lor fer-mecatã, cuvântul iubire aduce lumina ºi înþelepciunea. „Fericitacel ce ºi-a gãsit înþelepciunea” spun Pildele lui Solomon. Feri-ciþi acei care ºi-au gãsit iubirea, am spune noi, exploratori aiadevãrului, cules ca un fruct copt. Învãþând sã iubim frumosvom ºti sã murim frumos.

Altfel, Iisus Hristos ºi-ar stinge aura nobilãcare ne poartã fiinþa

Geneza spune cã Dumnezeu a fãcut pe Eva pentru cã a vãzutcã „nu este bine sã fie omul singur”. Nu numai ca sã-l ajute peAdam a creat-o Dumnezeu pe Eva, ci ca sã-l fereascã de sin-gurãtate, deoarece ei sunt „omul deplin” numai pentru cã se

completeazã reciproc. „Bãrbat ºi femeie i-a fãcut pe ei ºi i-abinecuvântat; ºi a chemat numele lui om (Adam), în ziua în carei-a fãcut pe ei”. (Geneza 5,2)

Deosebirea complementarã trupeascã redã ºi condiþioneazão diferenþã complementarã sufleteascã, acest lucru nefãcând pefiecare mai puþin om. Dar, umanitatea este trãitã de fiecare în altmod ºi într-o completare reciprocã.

„Iubirea nu se naºte între douã suflete care sunã la fel, ci caresunã armonic, spune Schiller. Iubirea este un schimb de fiinþã, oîntregire reciprocã”.

La rândul sãu, Sfântul Ioan Gurã de Aur zice: „Cel iubit estepentru cel ce iubeºte identic cu sine. Însuºirea iubirii este de aºafel, cã cel ce iubeºte ºi cel iubit nu mai par sã formeze douã per-soane deosebite, ci un singur om”.

Nimic mai potrivit de a încheia decât cu cuvintele SfântuluiApostol Pavel despre dragoste: „De aº grãi în limbile oamenilorºi ale îngerilor, iar dragoste nu, sunt alamã stricãcioasã ºi chim-val nerãsunãtor. Dragostea nu se mânie, nu gândeºte rãul.Dragostea nu se bucurã de nedreptate, ci se bucurã de adevãr.Toate le suferã, toate le crede, toate le nãdãjduieºte, toate lerabdã. Dragostea nu cade niciodatã.”

Culese de colonel ªtefan MITINCU

Deºi i-am învãþat numele din manualele ºcolare de fizicã, amrãmas tributari la capitolul imagine naþionalã. Am uitat sã vor-bim de faptul cã savantul Nicolae TESLEA (Nikola TESLA)este de origine istroromânã. Numele iniþial de familie a fostDRÃGHICI, înlocuit în timp cu TESLEA, poreclã de la ocupaþiatransmisã în familie, aceea de dulgheri (teslari). HenriCOANDÃ îl prezenta pe marele creator TESLEA ca român dinBanatul sârbesc, puþinã exagerare geograficã, susþinutã de ofi-cialitatea documentelor care îi confirmã naþionalitatea istro-românã.

DDee llaa GGooeetthhee,, llaa mmoottoorruull eelleeccttrriiccMintea tânãrului Nicolae avea viteza luminii. Episodul

apariþiei motorului electric meritã povestit. La vârsta de 24 deani, se plimba prin parc. Îi recita unui prieten poezia „Faust” alui GOETHE. Soarele încerca sã-ºi plece corola cu geometriilefierbinþi. ªi-a amintit de un pasaj. Ideea l-a lovit în vertexul cre-ativitãþii. Pe nisip, a desenat cu un bãþ o diagramã, pe care, dupãºase ani, a prezentat-o la Institutul american de inginerie elec-tricã.

AAll ccuuii eessttee bbrreevveettuull rraaddiioouulluuii??Orice anuar statistic îl plaseazã pe MARCONI drept pãrin-

tele radioului. Numai cã surprizele nu au viaþã lungã în pagodamodestiei. La începutul anului 1895, când s-au descoperit razele„x”, telefonul, fonograful, TESLEA era pregãtit sã transmitã unsemnal la 50 de mile, la WEST POINT, New York. Numai cã înacel an, l-a lovit o nenorocire. Un incendiu i-a mistuit labora-torul, distrugându-i munca. Marconi a transmis ºi a receptatprimele semnale dincolo de Oceanul Atlantic. Otis Pond, uninginer care lucra pentru TESLEA, i-a spus: „Se pare cã Mar-coni þi-a luat-o înainte”. TESLEA a stat liniºtit. „Marconi e un

bãiat bun. Lasã-l sã continue. Foloseºte 17 din patentele mele”.Oficiul american pentru invenþii îl recunoaºte pe MARCONIdrept pionierul undelor lansate în eter.

““RRAAZZAA MMOORRTTAALLÃÔ” îînn vviizziiuunniillee TTEESSLLEEAA

Era un pacifistconvins. De aceeanu a stat pe gân-duri, când a venitvorba sã fie stopatflagelul rãzboi. Înmintea sa ºi-a gãsitloc ideea lansãriiunui flux deenergie atât deputernic, încât sãdoboare o flotãinamicã de 10 000de avioane, de la odistanþã de 250 demile. Cu aceastãprotecþie, savantulcredea cã oricestat va avea pro-priul zid chinezescinvizibil. La 77 deani, în 1943,proiectele lui Nicolae TESLEA s-au oprit de pe banda cu ascen-dent. Au rãmas doar în lucrurile pe care le recunoaºtem zilnic.De aceea, poate cã a meritat sã vorbim despre lumea ºi ideileacestui om de ºtiinþã. (C.D.C)

Puterea este o formã de manifestare a potenþialului nostruuman asupra fenomenului social, politic, economic, istoric.Definiþia care ne satisface curiozitatea ºi voinþa de a percepe ogãsim în discursul sociologului Mircea SIMIONESCU. „Putereaeste o molie pe care tot dai s-o prinzi”. Sunt suficiente imaginipoetice menite sã ne poarte prin labirintul comparaþiilor deveniteadevãruri pe care le cãutãm ºi ne dorim sã ni le facem punþi deînþelepciune. Demonstraþiile pe tema puterii depãºesc sferaemoþionalului ºi se conjugã cu cea care þine de raþional. Doartextul filozofic ar putea sã ne treacã dincolo de cercul ale cãruiinfinite diametre ne-au fãcut curte prin corola incertitudinilor.Avem convingerea cã filozofia puterii îºi gãseºte prioritate înmisiunile noastre cotidiene, mai ales când piramida trebuinþelorºi ierarhia valorilor sunt conºtientizate în planurile gândirii,motivaþiei, personalitãþii, socialului. În „Arta Rãzboiului”, Sun-Tzî gândea „cunoaºte-þi adversarul ca pe tine însuþi”. Aceastãforþã de empatie, adicã ºtiinþã de a te pune în locul celuilalt nu sepoate dezvolta în funcþie de timpul nostru la dispoziþie. S-arputea formula ºi o întrebare de tip retoric. Avem nevoie sã necunoaºtem pe noi înºine? Rãspunsul cu variantã pozitivã ardeveni unul cu bun – simþ. La opþiunea pentru semnul minus,

modelul expunerii s-ar complica din punctul de vedere aldimensionãrii ºi al susþinerii cu dovezi ºi motive. Sã cãutãm unrefugiu în sertarele filozofilor clasici. Aº înclina pentru

Friedrich NIETZSCHE, care perora estetic în maniera „în vârfulmuntelui ajung doar vulturii ºi ºopârlele”. Pentru societateaactualã, nu ar fi deloc o exagerare. Ne obiºnuim sã cronometrãmevoluþiile semenilor în lupta cu piedicile vieþii. Ajung pe coteleºi perimetrele curajului doar cei cu tenacitate ºi cu dragoste pen-tru a-ºi face din risc un aliat etern. Recunoaºtem cã algoritmul îna câºtiga puterea ºi-l poate însuºi doar cel care poate sã aibã vi-ziunea de ansamblu a ceea ce se petrece în spectrul de interese.Recent, într-un volum de eseuri, autorul Sergiu Matei LUCACIdezvãluie cã potrivit afirmaþiei lui NIETZSCHE „în viaþãreuºesc doar douã tipuri de persoane: cele care respectã regulileîn întregime ºi cele care le încalcã pe toate”. Numai cã în tra-ducere, am putea spune ºi cu alte cuvinte. Respectarea regulii vaaduce stabilitate, eludarea ei va fi un fiasco, din cauzã cã so-cietatea este construitã pe un modul de reguli obligatorii.

NOTÃ: Titlul ºi citatele sunt preluate din „Muntele virtuþii”de Sergiu Matei LUCACI

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006Pagina 8

CARNETCULTURAL

Filozof ia puter i iO carte bunã îþi

deschide noi orizonturi.O carte bunã îþi poateredirecþiona viaþa. Ocarte bunã teîmbogãþeºte. O cartebunã te poate urca peculmi nebãnuite. O cartebunã este un dar de laDumnezeu.

Cine are nevoie deprieteni? Când ºi de ce?

Printr-o largã sintezãdin sociologie, filozofie ºipsihologie, Ray Pahl neexplicã sensul modern alprieteniei. Înþelegerea

acestui element din viaþa noastrã este importantã, atâtla nivel individual - întrucât lupta pentru construcþiaeu-lui în societate este tot mai acerbã - cât ºi în spaþiulpublic, unde prieteniile nepotrivite pot duce la dezas-tru.

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnãã

Despre prietenie

Iubirea se naºte din iubireCuvânt de învãþãturã creºtinã

Paginã realizatã de locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

CCuutteezzaannþþãã ººii ccrreeaattiivviittaatteeNNiiccoollaaee TTEESSLLEEAA,, lluummee ººii iiddeeee

ªtiu, fãrã ca sã pricepVasile Voiculescu

ªtiu fãrã ca sã pricep, treimea

ªi pe ea viaþa îmi aºez,

Cum îmi cred cu toatã adâncimea,

Inima, pe care nu mi-o vãz.

Tainica, neistovita ei lucrare

Într-o ranã mi s-a-mpãrtãºit:

Rodnicul de viaþã fãrã încetare

Sânge, în trei feþe, dar nedespãrþit...

Se spune cã intelectul e dat omului ca sãcunoascã adevãrul. Intelectul e dat omului, dupãpãrerea mea, nu ca sã cunoascã adevãrul, ci sãprimeascã adevãrul.

Tot ce teoretic este just este practic necesar-mente just. Nu ºi invers, cã oamenii au practicisinistre în istorie.

Am avut revelaþia cã în afarã de Dumnezeu nuexistã adevãr. Mai multe adevãruri, zic eu, rapor-tate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevãr. Iardacã adevãrul este unul singur, fiind transcendentîn esenþã, sediul lui nu e nici în ºtiinþã, nici înfilozofie, nici în artã. ªi cînd un filozof, un om deºtiinþã sau un artist sînt religioºi, atunci ei nu semai disting de o babã murdarã pe picioare care seroagã Maicii Domnului.

O babã murdarã pe picioare, care stã în faþaicoanei Maicii Domnului în bisericã, faþã de unlaureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iarlaureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu,ãsta moare aºa, dihor.

Eu cînd discut cu un ateu e ca ºi cum aº discu-ta cu uºa. Între un credincios ºi un necredincios,nu existã nici o legãturã. Ãla e mort, sufleteºtemort, iar celãlalt e viu ºi între un viu ºi un mortnu existã nici o legãturã. Credinciosul creºtin eviu.

Eu nu detest burghezia. Eu m-am lãmurit cã unom care vrea sã fie bogat nu este un pãcãtos.Spunea odatã un preot bãtrîn: Circulã o zicalã cãbanul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiuldracului, eu îl concep ca pe o scarã dublã. Dacã-lposezi, indiferent în ce cantitãþi, ºi te miºti în susbinefãcãtor pe scarã, nu mai e ochiul dracului. Iardacã cobori, atunci te duci cu el în infern, prinvicii, prin lãcomie ºi prin toate imperfecþiilelegate de orgoliu ºi de pofta de stãpîn.

PPeettrree ÞÞuuþþeeaa

CCuuggeettããrrii mmeemmoorraabbiillee

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006 Pagina 9

Anul 1947 a fost benefic pentru partidul comunist. A pre-luat puterea absolutã. Erau de soluþionat douã prioritãþi:instaurarea regimului de democraþie popularã ºi îndeplinireaprogramului de construire a socialismului. Cei care aveaudeschidere pentru a face din vise realitãþi se numeau munci-torii români. În proiectul de Constituþie din anul 1948, Ghe-orghe GHIORGHIU –DEJ menþiona cã muncitorimea esteforþa conducãtoarea cu rol decisiv în conducerea treburilorþãrii.

REVOLTA, O MANIFESTARE CARE SE IA

Pe 17 iunie 1953, muncitorii din Berlinul de Est s-aurevoltat împotriva mãsurii de a mãri normele utilizate pentrucalculul salariilor în industrie, ceea ce ar fi atras o diminuarea acestora cu 10% pentru acelaºi volum de muncã. Sute demii de germani din est au ieºit în stradã. Plenara C.C. alPMR, din 20 august 1953, atrãgea atenþia despre mani-festãrile violente împotriva regionalelor de partid, care i-auavut drept actori pe muncitorii din Bacãu, Bucureºti, Arad,Oradea, Piteºti, Craiova. Cu titlu de mândrie, s-a vorbit ºidespre faptul cã în toate aceste puncte fierbinþi s-au aplicatmãsuri cu efect de înãbuºire ºi stopare a pericolelor sociale.În concepþia proiectanþilor de texte propagandistice, partidulpierduse contactul cu pulsurile maselor.

Consiliul de Miniºtri s-a întrunit la 6 decembrie 1953, unprilej de a se vorbi despre starea de nemulþumire a muncito-

rilor din Valea Jiului. Alocuþiunea lui Gheorghe APOSTOLviza neruºinarea proletarilor de a izbucni „tocmai în preajmazilei de 7 Noiembrie”. Pânã la urmã, decizia a fost ca înaceastã zonã bântuitã de convulsii sociale, sã fie aduse dinimporturi speciale produse alimentare ºi articole deîmbrãcãminte.

CRIZA PROLETARIATULUI CONTINUÃÎn 1956, Ungaria ºi Polonia sunt lovite crunt de cãtre

miºcãrile muncitoreºti. Aceleaºi secvenþe se înregistreazã ºila noi, drept e cã nu la o aceeaºi cotã de pericol. Aradul ieseîn faþã cu nemulþumirile celor de la Uzinele „TEBA” ºi „30Decembrie”. Atelierele „Griviþa Roºie” se închid, iar munci-torii lanseazã pe foi volante nemulþumirile deja ieºite dinbuchetul suportabilului. Urmeazã crizele de la Baia Mare,Târgu Mureº. Soluþia de atenuare vine de la membri partici-panþi la Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1956. Stopareacrizei va fi posibilã dacã „îmbunãtãþirea proporþiei între fon-dul de acumulare ºi fondul de consum al populaþiei, pentru ase repartiza o parte mai mare din venitul naþional satisfaceriicerinþelor materiale ºi culturale ale poporului muncitor”.Pentru o vreme, muncitorii au rãmas în matca de încredere îndecidenþii comuniºti. Secvenþele de ripostã din Valea Jiuluidin 1972, 1979, cele din 1983 de la Minele Maramureº,demonstraþiile de la Braºov din noiembrie 1989, au creat scu-tul nemijlocit format din loviturile dibace ale cãror efecte le-am vãzut în decembrie 1989. (C.D.C)

SECVENÞE 1947-1989

Alexandru cel Mare afost al grecilor. ªtefan celMare a fost al românilor. Depe cronicile bãtrâne,strângem probele reputaþieiºi virtuþii domnitoruluimoldovean. Venit la domnieîn 1457 la 14 aprilie, cu aju-torul veriºorului primar VladÞEPEª, amândoi descen-denþi ai Muºatinilor, ºi-aimpus calitãþile de diplomatºi de strateg militar. Soartaþãrii Moldovei era compro-misã de uneltirile boierilorînavuþiþi. Cochetau din culisecu reprezentanþii PorþiiOtomane ºi îl spionau petânãrul ªtefan, care încercasã organizeze ierarhiilesociale. Tensiunile conflic-

tuale au devenit intense într-o perioadã scurtã de timp. Fron-tierele Moldovei erau ameninþate de cãtre duºmanii Muºatinilor.Ucigaºii lui BOGDAN, tatãl voievodului ªTEFAN, au dat seamãpentru fãrãdelegile lor în zona Doljeºtiului, în imediata perioadãa lui 1457. În Transilvania, la 1458, a venit ca stãpân al coroaneidomneºti Matei CORVIN. Problema cooperãrii ºi construiriiunor alianþe nu a fost punctul forte în politica militarã a luiªtefan. Ideea organizãrii propriei armate a fost mai la îndemânã,datoritã faptului cã instructorii aveau experienþa bãtãliilor ºi pri-cepeau evoluþiile sociale. Comportamentul omului de pe tronulMoldovei este completat cu valori psihologice diversificate.Miron COSTIN, cronicarul vremii, îl prezintã „nu prea mare destatu, adeseori la ospeþe, omora fãrã judeþu”. O ipotezã de ima-gine socialã a fost eludatã de cãtre istoricii noºtri. Anume, aceeapotrivit cãreia, dupã victoria din campania de la GHERGHIÞA,prizonierii turci au fost ºi ei pedepsiþi cu ascuþiºul þepei, de altfel,un procedeu stereotip în Europa, folosit de cãtre majoritateadomnitorilor strãini. Acest amãnunt, dacã s-ar putea insera înstrategiile de lucru ale imagologilor, ne-ar scuti de notificarea„mit DRACULA”. Bãtãlia de la 1475 ºi-a lãsat amprenta pro-cedeelor tactice de uzurã, hãrþuire ºi atacuri cu obiective limitate.Nici RÃZBOIENII din 1476 nu trebuie uitaþi, argumentul fiindinteligenþa domnitorului de a se desprinde de duºman, cu ajutoruldat de aprodul PURICE. Îl plasãm pe voievodul Moldovei ºi încorpul inventatorilor de documente criptate. Mesajele incluse înhrisoavele domneºti erau concepute într-un registru lingvisticaccesibil doar cunoscãtorilor. Secretul „albastrului de Voroneþ”nici astãzi nu a fost dezvãluit. Reþeta combinaþiilor în picturi afost adusã de peste hotare ºi completatã cu procedee autohtonedespre care au ºtiut doar câþiva slujitori credincioºi. Voievoduldescendent din cavalerii Muºatinilor a fost unul mare, pentrudiplomaþie, omenie, inteligenþã creativã. Faptele sale l-au fãcutsã fie peren în cartea de aur a zeiþei Clio ºi un Soare a cãrui aurãincandescentã ne cuprinde în chipuri, în cugete ºi în simþiri.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

ªTEFAN, ªTEFANDOMN CEL MARE

Victoriile obþinute de Germania în prima parte a rãzboiuluiºi teama faþã de planurile de dominaþie a acesteia au fãcut catimp de aproape patru ani de rãzboi, sã se realizeze alianþapoliticã ºi militarã dintre S.U.A., U.R.S.S. ºi Marea Britanie,deºi aceste state aparþineau unor sisteme social-politice diferite.Aceastã alianþã a fost singura în mãsurã sã asigure victoriastatelor Axei. Winston Churchill, primul ministru al Marii Bri-tanii, artizanul de drept al înfrângerii Germaniei, urmãrea sãreconstruiascã echilibrul puterii în Europa pe baza principiilorcare au dominat perioada interbelicã. Aceasta însemnarelansarea Angliei, a Franþei ºi chiar a Germaniei învinse, ast-fel încât, împreunã cu S.U.A., sã poatã contrabalansa Rusiasovieticã aºezatã la masa tratativelor pãcii ca putere învingã-toare. Realizând cã în situaþia creatã, ca urmare a participãrii ºia U.R.S.S. la Coaliþia Naþiunilor Unite, nu poate dispune numaiîn doi (S.U.A. ºi Marea Britanie) de viitorul Europei ºi a lumii,premierul britanic a decis împãrþirea Europei cu ruºii. În con-cepþia sa, împãrþirea nu însemna linia „Cortinei de Fier”, aºacum a fost stabilitã dupã rãzboi. Era un partaj de principiu ceputea varia dupã soarta bãtãliilor, dupã înaintarea armatelor ºidupã conjunctura politicã ºi militarã la un moment dat. Esteadevãrat cã zonele de ocupaþie în Europa au fost aranjate întreanglo-americani ºi ruºi. Churchill nu era deloc dispus sã lerespecte dacã armatele anglo-americane ar fi putut înainta câtmai mult înspre rãsãritul Europei. El considera deplorabil actulde la 23 August 1944 al României, capitularea ei într-unmoment în care nu se decisese soarta rãzboiului, fiindcã anglo-americanii nu ajunseserã nici mãcar la Rin. CapitulareaRomâniei îi „fãcea pe ruºi stãpânii Europei1”, avea sã afirmemai târziu Churchill. Acesta i-a cerut lui Roosevelt, pentru a-iforþa mâna (contra Departamentului de Stat), sã aprobe „aranja-mentul lui cu ruºii” în Balcani, aranjament care privea, laînceput, numai cedarea României ºi Bulgariei, contra Greciei.Nici Churchill ºi nici Roosevelt nu s-au gândit cã ruºii vorpretinde controlul absolut asupra Cehoslovaciei, Poloniei,Ungariei ºi Iugoslaviei. Soarta acestor þãri s-a decis în cursulnegocierilor.

Opiniile exprimate de Stalin în ceea ce privea organizareapostbelicã a lumii au reflectat, atât ideologia comunistã, cât ºipolitica externã tradiþionalã rusã. La Conferinþa de la Postdam,când un general american a încercat sã-l flateze pe Stalin afir-mând cã este plãcut sã vadã Armata Roºie în Berlin, acesta i-a

replicat: „Þarul Alexandru I a ajuns la Paris...”.2 Stalin a cãutatsã ia de la fiecare partener tot ce putea prin intermediul diplo-maþiei ºi a smuls cu forþa tot ce nu i s-a oferit gratis, conformconcepþiei împãrtãºite, în aprilie 1945, lui Milovan Djilas:„Rãzboiul acesta nu este ca în trecut, cel care ocupã un teritoriuîºi impune ºi propriul sãu sistem social. Fiecare îºi impune sis-temul sãu acolo unde ajunge armata sa. Altfel nici nu se poate3”.

În ceea ce priveºte România, ruºii ne oferiserã la StockholmTransilvania rãpitã prin „Arbitrajul de la Viena”, dictat deHitler ºi Mussolini. Oferta avea un scop clar, mai întâi poporulromân, care pierdea Basarabia, Bucovina de Nord ºi Herþa, tre-buia sã aibã o compensaþie pentru a încheia armistiþiul. În plus,România fiind destinatã „zonei de influenþã rusã”, sovieticiiaveau tot interesul sã aibã o Românie de exploatat cât mai mare,mai ales în detrimentul Ungariei, care la acea vreme cãdea însfera de influenþã a Europei de Apus. La rândul sãu, Churchill,care ºtia cã România era destinatã sovietizãrii, þinea sã aibãceva de oferit Ungariei pentru ieºirea ei din Axã, ºi anume oparte din Transilvania. Churchill s-a dus la Moscova numai înoctombrie 1944, dupã capitularea necondiþionatã a României,încheind cu Stalin cunoscutul acord de procentaj.

Pornind de la rezultatele imediate ºi în perspectivã ale Con-ferinþei de la Yalta, se apreciazã cã aceasta „a fost un eºecdiplomatic”, „o tragicã decepþie, un total faliment al diplomaþieioccidentale”. Când se referã la greºelile comise de cei doiparteneri ai lui Stalin ºi la „concesiunile excepþionale” fãcute„dictatorului roºu”, Nicolae Baciu subliniazã cã are în vedere oîntreagã serie de negocieri, de acorduri ºi înþelegeri verbale sauscrise, directe sau indirecte, fãcute anterior Yaltei, în timpulYaltei ºi dupã Yalta”.4 Desigur, în imediata apropiere a Yalteise plasa aºa-zisul „acord de procentaj” de la Moscova dinoctombrie 1944.

Pericolul reprezentat de existenþa unui acord secret întreMarile Puteri, a fost sesizat la timp ºi de Iuliu Maniu. Acestal-a vizitat pe John Le Rongetel ºi a cerut lãmuriri în legãturã cupoziþia lui Churchill faþã de România, justificându-ºi demersulprin faptul cã, dacã Marea Britanie dorea ca Bucureºtiul sã intreîn sfera de influenþã ruseascã, el era gata „sã pregãteascãpoporul român pentru acest lucru”. Telegrafiind la Londra, la 1decembrie 1944, diplomatul englez preciza cã preºedinteleP.N.Þ. considera cã astfel se poate evita un rãzboi civil.Bineînþeles, în caz contrar, Maniu era gata „sã lupte împotriva

comunizãrii þãrii pânã la moarte”.5 Din nefericire, Churchill nua recunoscut nici atunci ºi nici mai târziu adevãratele saleintenþii.

În timpul crizei din februarie 1945, care a premers instalãriila Bucureºti a guvernului prosovietic Petru Groza, reprezen-tanþii S.U.A. din Comisia Aliatã de Control au încercat sã-ºidetermine guvernele sã acþioneze. În acest sens, la 8 februarie,generalul Schuyler telegrafia Departamentului de Stat, sem-nalând repetatele încãlcãri ale democraþiei în România dinordinul Moscovei.

La 21 februarie 1945 avea loc o ºedinþã a Comisiei Aliate deControl, ocazie cu care din nou Schuyler nota în jurnalul sãu cãa pãrãsit întâlnirea convins cã „nimic nu mai poate fi fãcut”6.

Anglo-americanii încercau sã tempereze înfeudareaRomâniei de cãtre Kremlin. Nerecunoaºterea guvernului Grozaa provocat disensiuni între cei Trei Mari, încât problemeleromâneºti au fost discutate la reuniunile miniºtrilor de externeai S.U.A, U.R.S.S. ºi Marii Britanii de la Londra (11 septembrie– 2 octombrie 1945) ºi de la Moscova (16 – 26 decembrie 1945).Cele douã Conferinþe au scos în evidenþã dezacordul dintreMarile Puteri „dar ºi voinþa de a aranja lucrurile”7. Temereaobsesivã a premierului britanic era ca nu cumva Moscova sãinterpreteze orice intervenþie mai fermã a Londrei în favoareaBucureºtilor drept o încãlcare a faimosului acord, ruºii, în con-secinþã, reluând acþiunile în Grecia, compromiþând înþelegereade la Yalta în privinþa Poloniei.

În consecinþã, premierul britanic i-a solicitat lui AnthonyEden, liderul Foreign Office-ului, sã impunã trimiºilor oficialiîn România o conduitã clarã, în sensul de „a nu dezvolta unfront politic antirus la Bucureºti”8

(continuare în nr.viitor)Cristiana MARIN

România ºi refacerea Europei (planuri economice ºi alianþe militare)

D e l i m i t a r e a s f e r e l o r d e i n f l u e n þ ã

Puþini mai ºtim despre întâm-plarea din august 1944, când arti-leriºtii antiaerieni din bateria sublo-cotenentului Octavian ROªU aunimicit avioanele germane, care sur-volau deasupra Bucureºtiului, cutunurile ºi armamentul individual.Soldaþii, gradaþii ºi ofiþerii din sub-unitatea de pe aeroportul românescºi-au luat drept nume de cod „bateriaalbastrã”. Pe unul dintre luptãtorii deatunci, l-am cunoscut în urmã cu treisãptãmâni. Aflat la o vârstã înaintatã,86 de ani, a vrut sã mãrturiseascãdespre un episod care l-a marcat,atunci, când era un simplu muncitor,servant la piesa trei din plutonul aldoilea.

„Mã numesc ªtefan BRUMÃ.M-am nãscut în comuna Fundata –Braºov, la 9 ianuarie 1920.

Provin dintr-o familie simplã, cupãrinþi agricultori ºi norocoºi cãaveau ceva hectare de pãdure. Pânã

la treisprezece ani, am lucrat lapãdure, ca tãietor de lemne. Am lup-tat ºi eu în bateria albastrã. Ca ser-vant, este adevãrat, însã cu multeamintiri legate de episodul august1944. Cum s-a format bateria noas-trã? Din voluntari. 56 de muncitorine-am oferit voluntar. Ne-am înscris,ne-am luat strictul necesar ºi ampornit spre front. ªtiam cã româniiaveau pierderi grele, iar ajutorulnostru ar fi fost o manã a lui Dum-nezeu. Germanii atacau în forþãtrecãtorile Carpaþilor. Dinspre Sfân-tu Gheorghe, voiau sã continue ofen-siva cãtre Braºov. Vreau sã mai spuncã pentru a rãspunde acesteichemãri a trebuit sã-mi amân cãsã-toria, pentru care aveam deja trimiseºi invitaþiile. Am plecat nesilit ºineforþat de nimeni ºi cu toatã încre-derea cã era nevoie sã particip ºi eula apãrarea scumpei noastre patrii,împreunã cu toþi colegii mei demuncã. <<Bateria albastrã>> era

instruitã ºi bine plasatã în dispozi-tivul de luptã. Eu aveam sarcinã sãfac aprovizionarea cu muniþie ºi ali-mente de la uzinã. Le transportamîmpreunã cu ªtefan MIRUNA. Dacãvedeam cã ne trebuie muniþie,porneam imediat spre uzinã pentru ao aduce ºi sã putem face faþã trage-rilor ce se cereau din diferite poziþiipe care le-a ocupat bateria pe front.Tare mult s-a mai tras atunci, des-au învineþit þevile. „Am schimbatcâteva tunuri pentru cã aveam re-zerve de la „Astra”. Nu trebuie sã fiiartilerist ca sã-þi dai seama ce aînsemnat acea zi pe front. 9 zile<<bateria albastrã>> a tras peste2600 de proiectile. Am vrut sã spundespre acest film al istoriei, care neþine mãrturia credinþei, aceea cãdoar patria este vatra sufletelor, iaramintirile rãscumpãrã sacrificiile ºieforturile”.

ªtefan BRUMÃvveetteerraann ddee rrããzzbbooii

““AAmm ffoosstt ººii eeuu îînn bbaatteerriiaa aallbbaassttrrãã””

Note:1 Ioan Scurtu, coordonator, Culegere de documente – România viaþa politicã în

documente 1947, Bucureºti, Arhivele Statului din România, 19942 Ibidem3 Milovan Djilas, Întâlniri cu Stalin, Editura Europa, Craiova, f.a., p.48.4 Nicolae Baciu, Agonia României 1944 – 1948, Editura Dacia, Cluj – Napoca,

1995, p. 19.5 Nicolae Ciachir, Marile Puteri ºi România 1856 – 1947, Editura Albatros,

Bucureºti, 1994, p. 339.6 Ibidem p. 342.7 Henry Kissinger, Diplomaþia, Editura All, Bucureºti, 1998, p. 21.8 Florin Constantiniu, Doi ori doi fac ºaisprezece, Editura Eurosong and Book,

Bucureºti, 1997, p. 36 – 37.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006Pagina 10

DESIGN ºI PERFORMANÞÃ

Microsoft creeazã o tastaturã specialã pentru Vista

Ca parte integrantã a eforturilor companiei din Red-mond de a-ºi promova noul sistem de operare Vista,Microsoft i-a dedicat acestuia o tastaturã creatã specialpentru a se integra cu aplicaþia desktop ce urmeazã sã fielansatã în ianuarie 2007.

Creaþia hardware este menitã facilitãrii comenzilor derutinã în Vista ºi creºterii performanþei interacþiunilordintre sistemul digital ºi mediul analog în care opereazãutilizatorul. Interfaþa computerizatã dinamicã urmãreºteredefinirea conceptelor de muncã, divertisment ºi stil prinpromovarea unor caracteristici care îmbinã designul cuperformanþa.

Fiind echipatã cu senzori de proximitate, tastatura vaputea sã detecteze prezenþa userului ºi momentul cândacesta pãrãseºte sau intrã într-o încãpere, pentru a ajustaîn consecinþã lumina de fundal, dar poate sã ajustezebacklight-ul ºi în funcþie de intensitatea luminii dinîncãpere. Creatã pentru a se conecta wireless la computerprin intermediul tehnologiei Bluetooth, tastatura ºimouse-ul adiacent au o razã de acþiune de peste 9 metri,permiþându-i utilizatorului sã-ºicontroleze desktopul într-omanierã similarã cu flexibili-tatea oferitã de o telecomandã.

”Microsoft Hardware rede-fineºte graniþele inovaþiei ºiintroduce premiere în cadrulacestei industrii pentru a vãajuta sã faceþi tranziþia de lamuncã la divertisment cu aju-torul performanþelor de ultimã orã ºi al unui stil com-plet. Poate o tastaturã sã-ºi creeze propriul ambientluminos? Sã rãspundã în consecinþã acþiunilor tale?Sã-þi deschidã mintea? Sã se miºte odatã cu tine? Tas-tatura aceasta poate, prin intermediul luminii ambien-tale, senzorilor de proximitate ºi al razei de 9 metri”, sespune într-un mesaj postat pe site-ul Microsoft.

Cea mai mare bazã de download-uri destinate PSP

Odatã cu popularitatea gaming-ului pe console porta-bile au apãrut ºi noi domenii de activitate care sedovedesc din ce în ce mai profitabile. O companie se parecã a reuºit sã devinã în scurt timp lider pe segmentul dedownload-uri destinate PSP - Music Explosion, un site

care s-a lansat odatã cu emer-genþa acestui tip de divertisment.

Se pare cã Music Explosion acreat o bazã de download-uri careînsumeazã mai mult de 20 de mi-lioane de aplicaþii software,oferind, în acest fel, cea mai va-riatã ofertã de download. Compa-nia oferã de la jocuri de strategie

ºi aventurã, pânã la cele de curse, site-ul prezentând ºifilme, wallpaper-uri ºi software.

Conform unor statistici recente, “Daxter” este cel maipopular joc, acesta fiind de fapt o poveste despre Daxter,un animãluþ mic ºi guraliv care trebuie sã-ºi salveze pri-etenul - pe Jack - care a fost încarcerat de cãtre Baron.Daxter a surclasat astfel popularul joc dedicat PSP –“Syphon Filter: Dark Mirror”.

Cel de-al treilea loc este ocupat de cãtre jocul “WorldSoccer Winning Eleven 9”, un joc destinat fanilor fot-balului virtual, care a înregistrat o creºtere a popularitãþiide la începerea marelui eveniment FIFA World Cup dinGermania.

Kukudro-A urcã vertiginos în topuriNoul troian are parte de o rãspândire vertiginoasã, de

vreme ce peste 35% din rapoartele recente de softwaredãunãtor se referã la prezenþa sa. Troianul se rãspândeºteprin mass-spamming, e-mailuri care promit reduceri depreþuri, oferã informaþii noi sau care, pur ºi simplu, autrecute cuvintele “Hi” sau “Hello” în aria subiectului.

Cu toatã politeþea care îl caracterizeazã, mesajulincitã userul sã execute o arhivã zip care conþine un do-cument Word infectat cu un alt troian, Kuku-A. Catalogatdrept o ameninþare medie de cãtrefirmele de securitate, troianul Kuku-A poate oferi unui atacator controlulasupra computerului ºi chiar posibi-litatea de remote code execution.

“Userii nu vor putea sã-ºiînfrâneze curiozitatea în legãturã cuun astfel de mail primit ºi vordeschide fiºierul ataºat, dar fãcând acest lucru comit oimprudenþã. Acest software dãunãtor este rãspânditprintr-o campanie agresivã de mail tocmai pentru acompromite sistemele de operare Windows ale userilorcare nu se aºteaptã la acest lucru. Odatã ce a infectat unPC, troianul va încerca sã downloadeze ºi alte programesimilare de pe Internet, care ar putea oferi unui hackeracces la computer pentru a fura date sau pentru a sabo-ta sistemul infectat”, a declarat Graham Cluley, consul-tant al firmei de securitate online Sophos.

Cristina FRATU

Nici marile iubirinu sunt aºteptateprecum vacanþele!Un an întreg, zi de ziºi searã de searã, netot gândim la lunade libertate în carene vom rãzbuna pesupliciile de pestean. Cã ne-oo petre-cem la mare, lamunte sau în ograda bunicilor de la þarã,elanul ºi bucuria sunt aºa de nãvalnice,cã nu se poate sã nu aparã ºi exagerãri:o gleznã scrântitã, o aºchie vârâtã subunghie, o ranã uitatã ºi infectatã, o indi-gestie, o... un... Pricini mãrunte, supãrãrimari. Le veþi trece cu bine, aplicândremediile noastre de prim-aajutor, luatedin medicina strãveche a þãranilor.

Rãni infectateMetoda urmãtoare este folositã din

vremuri strãvechi ºi nu existã nici oexagerare în afirmaþia cã aplicarea ei asalvat mii de picioare, degete, mâini ºibraþe de la amputare. Reþeta folositã este:pe puþinã pâine neagrã (de secarã) se punesare multã ºi se amestecã în gurã pânãcând miezul se îmbibã de salivã. Pastaobþinutã se aplicã pe rana infectatã ºi sebandajeazã strâns. Metoda este foarte efi-cace ºi în tratarea sângelui otrãvit ºi aînceputului de cangrenã.

Aºchii în pieleSuprafaþa afectatã se unge cu gudron,

apoi se leagã cu o bucatã de bandajîmbibat în gudron. Dupa 15-20 de minute,capãtul aºchiei iese la suprafaþã ºi sepoate extrage. Aceastã metodã este efi-cientã ºi în cazul aºchiilor intrate maidemult în carne.

Rãni ºi tãieturi- Tinctura de urzici. Se umple o sti-

clã cu frunze proaspete de urzici, fãrã a leîndesa, apoi, deasupra, se toarnã alcool.Se astupã ºi se þine la soare douã sãp-tãmâni. Toate tãieturile ºi rãnile tratate cuacest lichid se vindecã repede ºi fãrãdureri.

- Alifie din slãninã ºi ceapã. Se dauprin maºina de tocat carne douã bucãþi deslãninã de oaie sau de caprã, care seamestecã apoi cu 2 cepe tãiate mãrunt ºipuþinã sare. Pasta se aplicã direct pe rãniledeschise, înainte de a le bandaja. Bandajulse þine 24 de ore. Deseori, dupã primaaplicare a pastei, pacientul se plânge dedureri arzãtoare. Este ceva normal ºi tre-buie suportate. În timp ce durerile dispar,cu fiecare aplicare a noului bandaj, seobservã progresul. Tratamentul se conti-nuã pânã la completa vindecare a rãnii.

- Cremã de cearã ºi unt. Douãpahare cu ulei de mãsline se amestecã cuun pahar de cearã de albine. Amestecul sefierbe ºi se rãceste. Pasta are consistenþauntului. Se aplicã pe rana bine spalatã,apoi se bandajeazã (dacã este necesar).

-Alifie pentru herpes. Grãsime deporc tocatã se amestecã în proporþii egalecu fãinã de grâu. Se prãjeºte pe o tavã (caun rântaº), apoi se adaugã lapte ºi sefierbe pânã când va avea consistenþa uneicreme grase. Se aplicã un strat subþire decremã. Câteva aplicaþii vindecã herpesul.

Antidot împotrivaalimentelor alterate

(intoxicaþii alimentare uºoare)Ceai de scorþiºoarã. Imediat ce apar

primele intoxicaþii sau semne de intoxi-caþii, se pun câteva beþiºoare de

scorþiºoarã în apã ºi se fierb. Se strecoarãºi se beau calde, 2-3 ceºti o datã. Pro-cedeul se repetã pânã la dispariþia simpto-mului. Se bea apoi un pãhãrel de vodcã încare se adaugã puþinã sare. Opreºte stareade vomã ºi curãþã stomacul. Dacã aparsimptomele unei intoxicaþii sau otrãviri,se va chema medicul. Sunt mai multefeluri ºi cauze ale intoxicaþiei, fiecarenecesitând un tratament special.

Remedii pentru dureride dinþi

Dinþii sunt printre singurele pãrþi alecorpului omenesc pe care natura nu lereface. Odatã afectaþi, aceºtia trebuietrataþi de dentist sau extraºi. Deseori, însã,durerile de dinþi pot avea o origine nevral-gicã ºi pot fi rezultatul unei rãceli. Încazul acesta, urmãtoarele remedii vã vorajuta:

- O infuzie caldã de salvie este un bunremediu contra durerii. Se þine în gurã pepartea dureroasã, pânã când durerea dis-pare.

- O felie subþire de slãninã de porc(proaspãtã sau sãratã, dar sarea se înlãturãprin radere) se þine între mãsele 15-20 deminute. Operaþiunea se poate repeta lanevoie.

- Se freacã încheietura mâinii cuusturoi curãþat de coajã. Apoi usturoiul setaie mãrunt, se pune în regiunea pulsuluiºi dupã aceea se leagã cu bandaj strâns(între piele ºi usturoi se pune un pansa-ment subþire). Se þine circa 20 de minute,cu toate cã durerea ar trebui sã încetezeimediat.

Abcese la gingieÎntr-un vas de metal se pune puþinã

miere, cu o grosime de 3 cm. Apoi seîncãlzeºte un cui mare, pânã când devineroºu, ºi se pune în miere. Mierea începe sãfiarbã împrejurul cuiului ºi se formeazã omasã roºiaticã groasã. Cuiul se înde-pãrteazã, iar aceastã masã se pune pepartea afectatã a gingiei. Abcesul disparerepede.

Leac împotriva muºcãturiide pãianjen veninos

Deºi nu estem o r t a l ã ,muºcãtura pãian-jenilor veninoºipoate provocainfecþii grave ºidureri. Împotrivalor se foloseºte

urmãtorul leac: în 0,5 litri de ulei de mãs-line, se pun 3 pãianjeni vii. Preparatul seþine la soare sau la cãldurã, închis ermetic,timp de trei sãptãmâni. Apoi se strecoarã.Uleiul se pune împrejurul muºcãturii ºi peea, pânã când durerea ºi umflãtura dispar.Luaþi în vacanþã cu dvs. un borcan cuacest preparat. Pãianjenul se captureazãcel mai uºor punând puþinã miere groasãpe un bãþ. Acesta se aºazã la gaura undese adãposteºte insecta. Pãianjenul se valipi de cearã, apoi se va putea scoate ºipune în ulei.

Extragerea insectelor din urechi

Vara, când stãm culcaþi pe iarbã sauajutãm la fân, diferite insecte intrã în ure-che ºi rãmân lipite acolo, provocândneplãceri ºi chiar infecþii. Pentru înde-pãrtarea lor se foloseºte urmãtoareametodã: persoana stã culcatã cu urecheaîn sus ºi i se toarnã ulei, picãturã cu picã-turã. Când uleiul ajunge sã umple ure-

chea, insecta - moartã sau vie - iese lasuprafaþã.

Remedii contra arsurilor de soare ºi vânt

Toþi pãþiþii ºtiu cum se poate strica ovacanþã din cauza lor. Iatã un tratamentuºor ºi eficient. Se unge partea afectatã cugãlbenuº de ou ºi se lasã sã se usuce.Dupã 20 de minute, gãlbenuºul se înde-pãrteazã cu apã ºi sãpun. Rezultatele suntuimitoare.

Rãniri Rãnirile rezultate din loviri ºi coliziuni

care dau naºtere la vânãtãi (hemoragiiinterne) trebuie tratate repede, pentru apreveni unele complicaþii. Suprafaþalovitã se trateazã cu apã rece sau gheaþã.De asemenea, se poate folosi, sub formãde comprese, o infuzie de flori de arnicã,amestecatã cu camfor.

Luxaþii ºi întinderi de muºchi

Laptele proaspãt ºi încãlzit puþin maitare (înfier-b â n t a t ) ,aplicat înc o m p r e s eeste consi-derat a fi

cel mai bun medicament în astfel de situ-aþii. (Unii recomandã laptele bãut cald.) Ocataplasmã de ceapã tocatã, amestecatãcu zahãr, este la fel de utilã. (Ceapa rasãmãrunt se amestecã cu zahãr tos ºi seaplicã pe suprafaþa afectatã.) Reþeta esteeficace în mod deosebit pentru întinderide muºchi ºi ligamente.

Tãieturi ºi rãni miciFrunzele de aloe tãiate în lung ºi apli-

cate pe ranã cu partea zemuindã, fiindapoi bandajatã, o vor închide în câtevaore.

Dureri de urechiDurerile de urechi pot fi cauzate de

frig sau rãceli, cât ºi de cleiul ºi impu-ritãþile acumulate. Când un control me-dical nu ne poate fi la îndemânã, putemaplica urmãtoarele remedii:

- Într-o jumãtate de pahar de lapte sefierb 7 seminþe de mac, timp de 30 deminute. Se foloseºte cãlduþ sub formã despray pentru ureche. (Cu atât mai binedacã o sticluþã cu pulverizator vã este laîndemânã).

- Se poate folosi pentru spãlare laptecald în care au fost fierte seminþe de in.

- Pentru spãlarea urechii se poatefolosi ºi cimbru uscat. Douã linguri decimbru se fierb timp de 15 minute, în 200ml apã. Se strecoarã. Decoctul se foloseºtecãlduþ.

Muºcãturi de insecteUleiul de peºte aplicat pe zona afec-

tatã este considerat foarte eficace în cazulpiºcãturilor de insecte. (Spargeþi o gelulãde Omega 3.)

În cazul înþepãturilor- de albine, viespi, bondari, în primul

rând trebuie îndepãrtat acul, apoi se aplicãpe acel loc suc de usturoi. Acesta opreºtedurerea ºi previne umflarea locului. Un altremediu constã în înmuierea unei bucãþide cârpã în urinã ºi ºtergerea loculuirespectiv cu aceasta. Pentru prevenireainflamaþiilor sau abceselor se recomandãcomprese cu apã ºi bicarbonat, schimbatela 3 ore. (F.E.R.)

RReeþþee ttaarr ddee vvaaccaannþþãã

RReemmeeddii ii ppooppuullaarree ,, ss iimmppllee ºº ii nnaattuurraallee ,, ppeennttrruu mmiiccii aacccciiddeennttee ddee ssããnnããttaattee

Este aproape unanim acceptatã ideea potrivit cãreia guta esteboala marilor mâncãtori de carne, motiv pentru care este înscrisãpe lista aºa-ziselor „boli nobile”, în sensul cã se înregistreazãîndeosebi în pãturile prospere ale populaþiei.

Excesul consumului de carne (aliment bogat în acid uric) per-turbã în timp funcþia metabolicã ºi are drept consecinþã acumula-rea acidului uric în organism. Dar, ca ºi în diabet, o altã cauzãcare favorizeazã instalarea acestei maladii este ºi predispoziþiageneticã.

Guta este în general o boalã a bãrbatului matur (deºi atinge ºifemeile) ºi se manifestã prin inflamarea articulaþiilor, însoþitã dedureri intense. Crizele se declanºeazã brusc, de obicei spresfârºitul nopþii, „la cântatul cocoºului...”. Cel mai frecvent afec-tatã este articulaþia de la baza degetului mare de la picior.

Diagnosticul se pune pe baza unei analize care evidenþiazãconcentraþia crescutã de acid uric în sânge. De fapt, creºterea

acidului uric în sânge precede apariþia simptomelor.În ceea ce priveºte prevenirea ºi combaterea gutei, accentul se

pune pe regimul alimentar. Dieta trebuie sã fie dominant vegeta-rianã. De evitat sunt mai ales rinichii, ficatul, carnea tânãrã (deviþel, de purcel); de preferat fiind carnea animalelor adulte, dar,oricum, consumatã în cantitãþi foarte mici ºi cât mai rar posibil.

În afarã de carne, este foarte importantã ºi reducerea drasticãa consumului de alcool. Bãuturile alcoolice nu conþin acid uric,dar favorizeazã acumularea acestei substanþe în organism,reducând eliminarea sa prin rinichi.

Posturile recomandate de religia creºtinã sau cele autoimpuseîn orice perioadã a omului reprezintã adevãrate cure de dezin-toxicare.

Medicamentele antigutoase nu sunt recomandate decât încazurile rezistente la mãsurile dietetice. (P.I.)

GUTA maladia marilor consumatori de carne

MOZAICCurierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006 Pagina 11

Ungurii au boalã pe Românii în Spaþiu

Românii ºi ungurii... ãsta da subiectinteresant în contextul jocurilor! N-o fi el lafel de celebru ca America vs. lumeaîntreagã sau lumea întreagã vs. Germania,dar pentru unii dintre noi a fost o problemãfierbinte încã din prima zi. Iar pentru mulþipoliticieni, sau imbecili (sau politicieniimbecili), încã mai e! Cum aºa? Pãi, primiiºapte ani de acasã - sau lipsa lor - ar puteaavea o legãturã cu toatã râca asta etnicã. ªiastfel, iatã-ne astãzi într-o situaþie de-adreptul ridicolã!

Cu puþintimp în urmã,românii de la 2Bad Design îºianunþau noul lorjoc spaþial mo-dest, denumit Românii în Spaþiu. Luna tre-cutã au trimis chiar o invitaþie deschisã labeta testing, care le-a mai adus ceva atenþieºi… controversã. În povestea parodicã ajocului, Imperiul Român comunist se punepe cucerit Pãmântul ºi chiar galaxia, în timpce un grup de separatiºti maghiari se ridicãla luptã pentru libertate. ªi ghici cine einamicul parodic care ºi-o ia pe coajã!

Partea proastã e cã nu toþi ungurii au

fost în stare sã citeascã printre rânduri, ºi auluat în serios povestea. Jocul a ajuns sã fiediscutat chiar la TV în Ungaria, iar revistamaghiarã GameStar l-a premiat cu un”Lemon award”. Iar ca treaba sã fie oablã,diverse forumuri de la “noi” ºi de la “ei” auînceput sã fiarbã, sub furia unor indivizicare-ºi etalau limbajul lor elevat de cocinã(mda, nici românii nu-s mai buni!). Fe-reascã Doomnezeu sã ajungã non-problemaasta la urechea vreunui politician!

Partea tristã e cã jocul în sine a rãmascam pe dinafarã din discuþiile astea aprinse.Þin totuºi sã remarc cã Românii în Spaþiu eo tentativã spaþialã ambiþioasã, venitã dinpartea unei trupe mãrunte ºi, mai mult casigur, prost plãtite (dacã nu chiar voluntarãpe alocuri). Aºa cã, nu te aºtepta sã riva-lizeze cu X3: Reunion sau Freelancer înprivinþa graficii, complexitãþii sau a valoriide ansamblu. Dar, pentru un joc gratuit,under-low-budget, nu-i rãu deloc. Încearcã-l ºi convinge-te singur!

Schimbãrile clasei Roguedin World of Warcraft

Toatã vorbãria aia din ºtirea precedentãmi-a fãcut poftã de joacã cu piticania meade Rogue. Atâta doar cã cineva a uitat sã-ºiprelungeascã ieri abonamentul World of

Warcraft, ºi uite-aºa am rãmas cu destultimp liber pentru a vedea ce mai miºcã prinsecþiunea Rogue de pe forumul oficialWoW. ªi, sã vezi ºi sã nu crezi, fericire!

Bãtut încuie dea-supra listeide topicuriordinare, seaflã primulset de detaliiconcrete cu

privire la schimbãrile ce vor fi aduse talen-telor clasei Rogue - plãnuite pentru urmã-torul update major al jocului, versiunea1.12.

Din câte ºtiu, Rogue e ultima clasã caremai trebuia sã fie revizuitã de Blizzard,dupã ce toate celelalte clase au suferit mo-dificãri drastice ale talentelor ºi abilitãþilorîn patch-urile anterioare. Aºa încât, e lesnede înþeles nivelul alarmant de anticipaþie dinrândul comunitãþii, cu toate cã viscolieniinu au de gând sã “pãstreze ce-i mai bunpentru final”. Producãtorii oricum consi-derã clasa Rogue ca fiind cea mai solidã înimplementare, funcþionalitate ºi talente, ºideci nu toþi cei care preferã sã joace “pe laspate” vor fi mulþumiþi pe deplin deviitoarele schimbãri. (F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

STUPARI

TÃIATÃ

A MURDÃRI

IMANENT

COPILÃ

CUSUTÃ PEMARGINI

BILÃ!

RIDURI

IRONIZATÃ

A SONDA

NUMIT

OCUPAÞII

CLINTITE

REUNITÃ

DARUL VORBIRII

LACOMÃ

SE UITÃ LAFEMEI

DELICIUCANIN

ETNICI!

A VENIBÃTUTE LA

SPATE

GRAMINEE

ARTICOL(abr.)

CAMPIONI

OPEN!ÎN FAÞÃ!

ORATOR

ARE DIPLOMÃTALENT

Z, S, M, T, M, FATALITATE, HOTÃRÂTOR,LATINITATE, RANÃ, ATEU, BILÃ, T, UM, CITI-TOR, C, FÃT, N, ªASE, LANSAT, TR, CERTIFICAT.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Cine a fost I Sin?2. Care este zona de origine a cancanului?3. Din ce secol dateazã cetatea Ilieni din judeþul Co-

vasna?4. Ce înseamnã „alior”?5. Cine a fost Jons Berzelius (1779-1848)?6. Cine a spus: „Dacã vei lupta serios, vei ajunge

poate odatã sã impui societãþii unele din judecãþile tale,care îþi par cinstit folositoare ei?

Rãspunsurile testuluidin nr. 12 (200)

1. Elfii sunt personaje mitologice reprezentate adeseaca pitici. Se întâlnesc în legendele anglo-saxone, ger-mane ºi scandinave.

2. Papirologia este o ramurã auxiliarã a istoriei,apãrutã în secolul al XIX-lea care studiazã papirusurile,dar ºi documentele scrise pe pergament, lemn sau altemateriale.

3. Matematicianul, sociologul ºi omul politic SpiruHaret a reorganizat, pe baze moderne, învãþãmântul detoate gradele din þara noastrã. El a fost profesor universi-tar la Bucureºti ºi membru al Academiei Române.

4. ªofrãnaºul este o plantã originarã din Africa. Dinflorile sale se obþine un colorant folosit în industria ali-mentarã, farmaceuticã sau cosmeticã.

5. Primul ocol, aproape complet, al continentuluiamerican a fost efectuat între 1787-1788 de navigatorulJohn Kendrick. El a plecat din Boston ºi ocolind CapulHorn, a ajuns la Vancuver.

6. D. ZAMFIRESCU, Opere, IV, 112.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

Ce ºtim despre “Prinþul din Bel-Air”? Pe lângãfaptul cã a fost unul din rolurile lui Will Smith întinereþile lui, nu multe. Dar despre Jack Sparrow?Simplu - Cãpitan pirat,jucat de Johnny Depp.

Acum... Ce au cei doiîn comun? Un singur filmºi acela se numeºte “I amLegend”. Will Smith ºiJohnny Depp vor juca pen-tru prima datã în strãlu-citele lor cariere, în aceeaºi producþie. Depp se aflãdeja în tratative cu producãtorii pentru un rol în filmulîn care Will Smith deþine rolul principal. Povestea fil-mului se desfãºoarã în jurul unui om (Smith) careîncearcã sã supravieþuiascã într-un Los Angeles ajunsîn pragul junglei. Smith va trebui sã lupte împotrivaunor mutanþi nocturni.

Filmul se bazeazã pe o poveste cu acelaºi nume alui Richard Matheson. Poveºtile lui Matheson au maifost folosite la realizarea unor filme. Prima peliculãrealizatã dupã o poveste de Matheson a fost “The LastMan on Earth”. A doua s-a numit “The Omega Man”.

Cel care va regiza filmul va fi Francis Lawrence,cel vinovat ºi de “Constantine”. Filmãrile la peliculãvor începe în septembrie, la New York.

Proaspãt lansat, noul film cu Superman se pare cãe tare de tot. S-ar putea ca el sã nu fie cel mai taresuper-erou, dar ºi aºa, se þine destul de bine. Cel putinîn box-office.

”Superman Returns” a adunat 52,15 milioane dedolari în sãptãmâna lansãrii lui în cinematografe.Împreunã cu primele cinci zile de rulare de la debut, aluat un total de 84,2 milioane dolari.

Dacã ne aducembine aminte, anul tre-cut, cam în aceeaºiperioadã, am asistat lapremiera altui film cusuper-eroi ºi anume“Batman Begins”. Fil-mul a câºtigat 48,7milioane dolari înweek-end-ul premiereiºi, în total, în primele

cinci zile de rulare a fãcut 72,9 milioane dolari. Aºacã, dacã facem socotelile, în acest moment “Super-man Returns” stã chiar bine.

Totuºi, Superman nu la înfrânt pe un alt super-erou ºi acela este Spiderman. Filmul este cel mai bundeþinãtor de record în materie de încasãri la aceastãcategorie. În primele lui cinci zile de rulare, Spider-man a adunat nu mai puþin de 152,4 milioane dedolari.

Dar, bãtãlia încã nu s-a sfârºit. Filmul mai trebuiesã facã înconjorul lumii.

Secretele întotdeauna se ivesc de la Hollywood.Ar trebui sã fim obiºnuiþi deja cu acest lucru ºi cred cãsuntem!

De data aceasta, micul secret “zburãtor” vine de laactriþa nominalizatã la Oscar, Keira Knightley, cunos-cutã nouã mai ales dinfilmele “Piraþii dinCaraibe”. Chiar dacãpare destul de “subþi-ricã”, actriþa în vârstãde 21 de ani, a respinssugestiile presei cumcã ea ar putea fianorexicã. “Amdestulã experienþã cuanorexia - bunica ºi strãbunica mea sufereau deaceastã boalã - ºi am avut o grãmadã de prieteni laºcoalã care erau în aceeaºi situaþie. ªtiu cã nu este oproblemã care trebuie tratatã cu indiferenþã ºi nu facacest lucru”, spune Keira.

ªi este probabil aºa cum spune ea, pentru cã tânãraactriþã a pãrut destul de surprinsã când aceste “acuza-þii” i-au fost puse în cârcã. Dar dacã ne gândim bine,este o actriþã. Ea nu s-a lãsat speriatã ºi a dat impre-sia cã orice discuþie asupra subiectului, va fi bi-nevenitã. “Într-un fel este bine cã oameni discutãdespre acest subiect”, a încheiat Keira.

Cristina FRATU

Keira Knightly nu este anorexicã

Superman îl bate pe Batman,dar nu ºi pe Spiderman

Echipa de vis: Prinþul dinBel-Air ºi Jack Sparrow

SS ãã nn ee ff ee rr ee aa ss cc ãã DD oo oo mm nn ee zz ee uu dd ee rr ii dd ii cc oo ll !!

JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

- Mã întreb de la care din noia preluat fiul nostru aversiuneafaþã de muncã?

- Nu de la mine! rãspundesoþia.

- Bineînþeles, tu þi-ai pãstrat-o intactã!

☺☺- Popescule, de ce vii aºa de

târziu?!!! - Pãi, mi-aþi spus ieri sã-mi

citesc ziarul acasã... ☺☺

Un patron cãtre altul: - Cum de angajaþii tãi sunt

mereu aºa punctuali? - Simplu: am 30 de angajaþi

ºi 20 de locuri de parcare!☺☺

ªeful: - Nu mã priviþi ca peun ºef, ci ca pe un prieten careare mereu dreptate!

☺☺ªeful cãtre secretarã: - Cine þi-a spus cã doar pen-

tru cã te-am sãrutat de câteva oriai dreptul sã leneveºti toatã ziua?

- Avocatul meu.

☺☺Între colegi: - De ce nu lucreazã Ionescu

sãptãmâna asta? - Îl înlocuieºte pe ºefu’…

☺☺La interviu: - Sunteþi cãsãtorit? - Nu. - Ne pare rãu, noi avem

nevoie de persoane care suntobiºnuite sã se subordoneze...

☺☺La Biroul de Resurse Umane: - Cãutãm pe cineva care nu

se dã înapoi de la nici un fel demuncã ºi nu se îmbolnãveºteniciodatã.

- OK, angajaþi-mã pe mine,vã ajut eu sã cãutaþi!

☺☺Doi politiºti gãsesc trei

grenade într-o groapã. 1: - Ce ne facem cu ele?2: - Le ducem la secþie.1: - ªi dacã explodeazã una

pe drum?2: - Spunem cã am gãsit doar

douã...

☺☺Doi pensionari stãteau în parc pe o bancã, când

vãd o blondã. Unul dintre ei spune:- Vezi blonda aia? Moare dupã mine!Celãlalt rãspunde:- Cum aºa?Primul pensionar:- Doar nu moare înaintea mea! (F.C.)

Pagina 12

CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 13 (201) din 15 iulie 2006

CCiittiittoorriiii nnooººttrrii ssuunntt iinntteerreessaaþþii ddee ddiissccuurrssuurriilleennooaassttrree iinnffoorrmmaattiivvee.. SSuunntt ddee aaccoorrdd ccãã ggeennuurriillee ppuu-bblliicciissttiiccee ppee ccaarree llee ccoonnssttrruuiimm ssee pprreetteeaazzãã llaa mmiissiiuu-nniillee mmaassss-mmeeddiiaa:: ddee iinntteerrpprreettaarree,, ddee iinnffoorrmmaarree,, ddeelleeggããttuurrãã,, ddee ccuullttuurraalliizzaarree,, ddee ddiivveerrttiissmmeenntt.. EEssttee llaaffeell ddee aaddeevvããrraatt ººii ffaappttuull ccãã iinnssttiittuuþþiiaa mmiilliittaarrãã nnuuppooaattee ffii îînn aaffaarraa ssoocciiaalluulluuii.. UUnn lluuccrruu ppeettrreeccuutt oorrii-uunnddee îînn þþaarrãã eessttee îînnttrr-oo mmaaii mmiiccãã ssaauu mmaaii mmaarreemmããssuurrãã ccoommppaattiibbiill ddoommeenniiuulluuii mmiilliittaarr.. CCuurriieerruulleelleeccttrroonniicc nnee-aa uummpplluutt oo ttoollbbãã ccuu ssccrriissoorrii.. DDiinn ccoonn-ssiiddeerreennttee ddee ssppaaþþiiuu ttiippooggrraaffiicc,, aamm aalleess ttrreeii ddiinnttrreeeellee.. PPrroommiitteemm ssãã rrããssppuunnddeemm îînn vviiiittooaarreellee aappaarriiþþiiii ººiicceelloorrllaallþþii ccoollaabboorraattoorrii..

DDIIAALLOOGG DDEE LLAA DDIISSTTAANNÞÞÃÃ

RREETTOORRIICCAA,, ªªTTIIIINNÞÞAA DDAATTÃà UUIITTÃÃRRIIII

Cristian FLORESCU – Câmpulung MuscelFaceþi trimiteri la discursurile lui PLATON,

CICERO, ARISTOTEL. Într-adevãr, astãzi suntmetodele de studiu ale celor care descoperã secreteleretoricii. Din pãcate, vorbim despre ºtiinþa retoriciica una capabilã sã ne înveþe secretele vorbirii per-fecte. Specialiºtii lingviºti insistã pe consideraþiileretorico-pragmatice în construirea discursurilor detoate tipurile. O retoricã bunã presupune cunoaºtereaprincipiului de organizare a comunicãrii. Lipsa co-respondenþei între ideile expunerii, vocabularulneechilibrat, dezacordurile dintre subiect ºi predicat,neconcordanþa dintre forma ºi fondul expunerii com-promit arta retoricii. Cel care îºi asumã rãspundereasã aplice o parte a regulilor de retoricã trebuie sã þinãseama de câºtigurile în planul concepþiei de sine, darºi de riscuri. Elementarul inventar pe care trebuiesã-l avem atunci când transmitem un mesaj, dinpunctul de vedere al retorico-pragmaticii, se referãla: dezvãluirea intenþiei persuasive (spune ce vrei),organizarea mesajului – o ordine logicã, de la simplula complex, de la cunoscut la necunoscut, de la uºorla greu, argumentaþia mesajului – claritate, simpli-tate, semnificaþie, interes, emoþie, prezentarea de sta-tistici ºi exemple, repetiþie ºi redundanþã – spuiaceeaºi idee cu alte cuvinte, formularea unor între-bãri retorice, construirea unui registru emoþional,chiar dacã este vorba despre un concept raþional.Meritã pentru câteva clipe sã cercetãm valoarea dis-cursurilor celebre rostite de oameni celebri :CEZAR – Zarurile au fost aruncate! GALILEI –ªi totuºi se învârte! ARHIMEDE – Am descoperit!SOCRATE – Cunoaºte-te pe tine însuþi! PLU-TARH – Iubesc trãdarea, dar îi urãsc pe trãdãtori!

Orele petrecute sãptãmâna trecutã în compania scriitorilor dela Cercul Militar Naþional, sala „ªtefan cel Mare”, s-au înãlþatdeasupra tuturor neîmplinirilor sociale. Preþ de douã ore, alãturi demoderatorul poet George MIHALCEA, am visat la condiþia cre-atorului de literaturã, care se jertfeºte în constelaþia imaginilornãscute din cuvinte pentru a gãsi adevãrul. Cicã adevãrul este caun fruct, dar care se culege abia când e copt. Ioana TRICà a încer-cat sã culeagã fructul copt, sã ne argumenteze cu muzica figurilorde stil cã adevãrul se aflã dacã îl cauþi. Cele zece poezii recitatedupã toate consideraþiile oratoriei au stârnit ideea potrivit cãreiapoetul nu are menirea sãne înveþe. Modelul sãupedagogic se clãdeºte peaptitudinea de a ne facesã visãm la ceea ce neî n v a þ ã . D e s p r epotenþialul creator alpoetei, profesoarã delimbã francezã, au vorbitLiviu VIªAN, preºedin-tele Societãþii Scriito-rilor Militari, GeorgeMIHALCEA, poet ºirealizator de emisiuni lateleviziune, dinamicul ºialtruistul poet Marius C.NICA, bucureºtean prinadopþie, epigon de peplaiurile oamenilor degând, de suflet ºi defaptã, Buzãu. În atelierulde creaþie literarã saurotonda scriitorilor mili-

tari, înveþi lucruri cu statute inedite. Înveþi sã lupþi pentru creaþie,aºa cum tânãra mamã luptã cu pruncul ca sã vadã lumina.Discursurile pasionaþilor de literaturã, mãrcile ºi invenþiile certifi-cate prin perenitatea volumelor publicate te conving sã cedezi înfaþa raþionalului cã natura creeazã puþini oameni bravi, creaþiaformeazã mulþi. ªi tot creaþia este singura egoistã rezonabilã capa-bilã sã rãscumpere mucenicia, renunþãrile ºi suferinþele. Orelepetrecute la fiecare sfârºit de lunã în mijlocul scriitorilor militarine întâmpinã cu adagiul credinþei cã flacãra cea mai nobilã carene poartã credinþa este flacãra cutezanþei ºi creaþiei. (C.D.C)

ZZVVOONNUULL,, OO IINNFFOORRMMAAÞÞIIEENNEECCOONNFFIIRRMMAATTÃÃ??

Gabriel ZAVALICHE – AlexandriaGeneralul strateg prusac, Karl von CLAUSE-

WITZ, este cel care ne-a confirmat cã informaþia estebaza oricãrei acþiuni armate. Dar, ce este zvonul?Poate fi o informaþie, dar nu are confirmare. Atuncicând sursa nu este credibilã, când mesajul este nar-cotizat cu elemente greu de probat ºi contextul derealizat devine dificil în a-l înþelege. Singura metodãla îndemâna oricãruia dintre noi pentru a verifica unzvon este cea oficialã. În istorie, zvonurile au fostdistructive, dar au avut ºi efecte benefice. De exem-plu, familia ROTSCHILD a devenit cea mai bogatãdin lume în urma unor zvonuri. Germanii au fost sur-prinºi de cãtre aliaþi în Normandia, datoritã zvonului.Exemplele ar putea continua. Mai multe aspectelegate de teoria zvonurilor ºtie J.N.KAPFERER,autor al lucrãrii „Zvonul”.

Cronica rotondei scriitorilor

PPooeezziiaa ,, oo eexxppeeddii þþ iiee îînn ccããuuttaarreeaa aaddeevvããrruulluuii

Am în pazã constelaþia cuvintelor prinse înjocurile oscilaþiilor, care se restrâng prin muceniciapenelului a cãrui culoare se vede în lumina unuipoem sau discurs. Caporalul Daniel PÂNZARIU areca misiune sã corecteze, împreunã cu ceilalþi colegipoliþiºti militari, ceea ce nu este bine în activitateade instrucþie ºi educaþie. Pe lângã aceste atribuþii,ºtie sã patruleze, sã însoþeascã ºi sã asigure paza ºiapãrarea obiectivelor militare. ªi-a verificat ºtiinþaºi practica de poliþist militar în Bosnia. Îi place sã-icunoascã pe cei din jur. Este ferm, rãbdãtor ºi con-vins de ideea cã doar calmul te ajutã sã conduci des-tine umane. Pentru el, disciplina militarã nu admitevariante sau excepþii. Are curajul sã-ºi asumerãspunderea pentru ceea ce face. Familia îi asigurãscopul ºi încrederea cã lubrifiantul succesului secheamã comunicarea. În aprecierea de serviciu pecare a primit-o dupã misiune, comandantul sub-unitãþii a menþionat: „are competenþe tehnice, poate

sã-i motiveze pe camarazi, are o memorie de lungãduratã ºi observã imediat, disfuncþiile organizaþiei.Poate sã îndeplineascã în condiþii foarte bune oricemisiune”. Am vorbit mult cu el despre istoriaartelor, de psihologie socialã ºi de literaturã. Acu-mulãrile informaþionale îi oferã protecþia spiritualãºi curajul de a cãuta sã-ºi facã scãri de urcare dinobstacolele împrãºtiate pe drumul vieþii ºi profesiei.Filozofia lui ar impresiona pe oricine. Normele ºicredinþele sale îi spun cã profesioniºtii militari nuexistã pentru a opri rãzboiul, ci pentru cã secretulpãcii neîntrerupte încã nu a fost gãsit. Gradatul pro-fesionist PÂNZARIU va susþine examenul deadmitere la psihologie. Când l-am întrebat de ceînvaþã, mi-a rãspuns cinstit: „cel care vrea sãmeargã la ºcoalã, înseamnã cã vrea sã închidã otemniþã”.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

INTENÞIE DE PORTRET

CALMUL, O ARTÃ A CONDUCERII OAMENILOR

ILUZIA, O ARMÃ PSIHOSOCIALÃClaudiu MOCANU – CaracalNu este nici un secret faptul cã NAPOLEON a

visat la „Imperiul universal” ºi s-a strãduit sã-ºiatingã obiectivul, cu mintea, cu armele, cu inima.Sociologii au ajuns la concluzia cã pe lângã strategi-ile militare, francezul a ºtiut sã profite ºi de efecteleiluziei. De exemplu, în „Psihologia mulþimilor”,Gustave le BON, scria cã Napoleon ºtia foarte binecomportamentul potrivit cãruia „mulþimile n-au fostniciodatã însetate de adevãruri”. Faptele lui aratãclar cea a vrut. Sã le dea oamenilor partea de spe-ranþã ºi iluzie. Era convins cã soldaþii sãi au nevoiede iluzii sociale, militare, politice. Chiar ºi el credeaîn forþa lor.

Dacã ºtii sã oferi iluzii, cei de lângã tine devinpionii tãi. Sã spulberi o iluzie devii o victimã sigurã.Fãrã efectele iluziei, ca armã psihosocialã, împãratulnu ar fi putut conduce o armatã, un popor. Cum ºtiasã-ºi declare poziþiile faþã de acþiunile care urmau sãaibã loc, sã ne amintim de discursul din Campaniaitalianã. „Veþi gãsi acolo onoare, glorie, ºi bogãþii.Soldaþi ai armatei din Italia! Veþi fi oare lipsiþi decuraj ºi de hotãrâre?” Pe lângã ºansa de a deveniîmpãrat, a avut privilegiul sã înveþe arta vânzãtoruluide iluzii.

„PODOABA OªTIRII”„Muzicile militare sunt podoaba oºtirii”, afirma într-un studiu

dedicat muzicii ostãºeºti Teodor T. Burada, afirmaþie pe deplinprobatã de succesul pe care l-a repurtat Festivalul Internaþional alMuzicilor Militare de la Brãila.

Lansat în vara anului 1996, prin efortul comun al militarilorbrãileni ºi autoritãþilor locale, Festivalul Muzicilor Militare, carereunea la acea datã formaþii din Armata a 2-a, a reuºit ca, prinspectacolul oferit publicului sã atragã atenþia unor formaþii simi-lare din strãinãtate, astfel cã, începând cu anul 2000, evenimentulcapãtã amploare internaþionalã.

Desfãºuratã pe durata a trei zile, în perioada 30 iunie – 2 iulie2006, ediþia a VII-a a Festivalului formaþiilor muzicii de fanfarã, areunit, pe aceeaºi primitoare scenã de pe Esplanada Dunãrii, trupede prestigiu din Austria, Republica Moldova, SUA ºi Turcia, cãro-ra li s-au alãturat Muzica Reprezentativã a M.Ap.N. ºi Muzica decadeþi a ªcolii de Aplicaþie pentru Muzici Militare din Bucureºti,dar ºi formaþiile de muzicã militarã din Constanþa, Brãila, Buzãu ºiFocºani.

Muzicile reunite ale garnizoanelor Brãila, Buzãu ºi Focºanireprezintã o formulã consacratã deja sub bagheta maiorului PetreaGOGU la ultimele patru ediþii ale festivalului, lansarea CD-ului cumuzicã de promenadã „În parc fanfara cânta...” venind ca orealizare fireascã a unor instrumen-tiºti de excepþie.

Participarea formaþiilor din altearmate a sporit de la o ediþie la alta, dela reprezentanþii Ucrainei în anul2000, Ungariei ºi Turciei în 2002,Germaniei, Ucrainei ºi Turciei în2004, ajungând ca, în acest an, Brãilasã fie gazda muzicilor militare din

patru þãri. Alãturi de graþioasele membre ale trupelor de majorete ºi dans

sportiv din Brãila ºi Constanþa, a corpului de balet al Ansambluluiartistic al armatei, o surprizã plãcutã pentru public a produs-o par-ticiparea Ansamblului de dansuri turco-tãtare „KARASU” dinMedgidia ºi Ansamblului de dansuri populare din Dîbovik-Bulga-ria.

Desfãºuratã în prezenþa domnului gl.dr. Eugen BÃDÃLAN,ºeful SMG, a PS dr. Casian CRÃCIUN, Episcop al Dunãrii de Jos,a domnului Constantin Sever Cibu, primarul municipiului ºi a ofi-cialitãþilor locale, parada formaþiilor participante ºi spectacolelesusþinute au scos pe strãzile ºi în parcurile Brãilei mai multe mii depersoane, dovedind încã o datã, cã la Dunãrea de Jos muzica defanfarã are un loc special în inimile brãilenilor, loc ales, iatã, pen-tru a sãrbãtori printr-un concert festiv cei 175 de ani de când s-aînfiinþat prima formaþie de muzicã militarã în armata României.

„Am întâlnit oameni foate primitori, apropiaþi ºi sociabili cupersoanele strãine”, afirma la final, cãpitan Murat OZTURK, diri-jorul Fanfarei militare a Forþelor Aeriene Turce, declaraþie ce neonoreazã ºi care vine sã întãreascã renumele de oameni primitoripe care îl au românii. În acelaºi timp ne oferã speranþa cã îi vomavea oaspeþi ºi la ediþiile viitoare, speranþã întãritã de promisiuneaprimului gospodar al urbei, domnul primar Constantin Sever

CIBU, în discursul deînchidere a festivalului:„Brãilenii nu vor uita cuuºurinþã ceea ce auvãzut ºi cu siguranþã sevor bucura de ceea cevor vedea în 2008”.

MaiorViorel CALENCIUC

Brãila - Festivalul Internaþional al Muzicilor Militare, Ediþia a VII-a

UN VIS CONTINUU

Duminicã, 2 iunie afost o zi destul de

rãcoroasã în Brãila. ªi, cu toate acestea, cu doar douã zile înainte,soarele se reflecta orbitor în apa Fântânii Cinetice din apropiereaDunãrii, înfierbântând alãmurile formaþiei militare a Armatei Fe-derale din Austria, dar ºi pe cele ale Orchestrei Prezidenþiale aRepublicii Moldova. Cãldurã mare, mon cher!

Mai norocoºi au fost cadeþii de la ªcoala de Aplicaþie pentruMuzici Militare, care au încântat publicul, în Parcul Monument,atât prin programul muzical prezentat, cât ºi prin evoluþia grupuluide majorete. Tinereþe ºi graþie.

Tot în parc, la rãcoare, au evoluat ºi gazdele, în cadrul For-maþiei Muzicilor Reunite ale Garnizoanelor Brãila, Buzãu ºiFocºani, conduºi de maestrul Petrea Gogu, binecunoscut locuito-rilor datoritã numeroaselor concerte oferite cu generozitate de fan-fara brãileanã cu diferite ocazii.

Vineri, 30 iunie, în centrul istoric al Brãilei, Piaþa Traian, înimediata apropiere a fostei moschei, de pe vremea când Brãila eraraia turceascã, Fanfara Militarã a Forþelor Aeriene Turce a susþi-nut un concert deosebit ºi impresionant în acelaºi timp.

Muzica Militarã a Forþelor Navale a delectat prin muzicã ºidans turiºtii veniþi la tratament sau, pur ºi simplu, în vacanþã înstaþiunea Lacu Sãrat, aflatã la doar 10 km de Brãila.

Acea toridã, dar minunatã dupã-amiazã a fost marcatã astfel deconcerte de promenadã, care au oferit Brãilei un aer festiv ºi boemîn acelaºi timp, a fost încheiatã cu succes de concertul de peEsplanada Dunãrii, susþinut de Muzica Reprezentativã a M.Ap.N.ºi cvintetul de suflãtori USAREUR, cu ocazia împlinirii a 175 deani de existenþã a Muzicilor Militare din România.

Deschiderea propriu-zisã a festivalului a avut loc abiaduminicã, deoarece sâmbãtã o ploaie insistentã a împiedicatdesfãºurarea evenimentelor conform planului organizatorilor. Fes-

tivitãþile au fost însãreluate în forþãduminicã, cu mult aºtep-tata Paradã a MuzicilorMilitare, din centruloraºului.

Ochii trecãtorilor veniþi în mod special pentru a admira paradastrãluceau de admiraþie la vederea costumelor ºi dansurilor, prinºifiind de fascinaþia pe care fanfara militarã o produce de fiecare datãîn sufletele oamenilor. Spectacolul de pe Esplanada Dunãrii aînsemnat apogeul festivalului. Formaþiile s-au întrecut în mãiestrieºi originalitate, impresionând numerosul public adunat la scena depe esplanadã.

Personal, am admirat perfecþiunea ºi rigurozitatea formaþieiaustriece, tinereþea ºi ritmul aduse de cadeþi, veselia moldovenilorºi ingeniozitatea turcilor, obiºnuiþi ai festivalului nostru, de altfel.În aceeaºi mãsurã a impresionat ºi formaþia constãnþenilor, care auadus în atenþia publicului dunãrean muzicã ºi dansuri ale naþiona-litãþilor conlocuitoare bulgare ºi turco-tãtare, ca ºi quintetul desuflãtori din SUA, care au încercat stilul café-concert în premierãla festivalul nostru. Cei mai ovaþionaþi au fost, totuºi, tot reprezen-tanþii gazdelor, reuniþi cu muzica militarã a garnizoanelor Buzãu ºiFocºani, sub bagheta „sufletului festivalului”, cum l-a numit col.Benone Neagoe, mr. Petrea Gogu. Cu toate acestea, piesa de rezis-tenþã a spectacolului, formaþia aºteptatã în final, a fost cea aMuzicii Reprezentative a M.Ap.N., care a impresionat audienþaprin repertoriu ºi prestanþã, primind aplauze îndelungate din parteasutelor de spectatori brãileni.

Finalul festivalului a fost marcat de reunirea tuturor formaþiilorparticipante, sub impunãtoarea baghetã a dl. colonel IonelCROITORU, prestaþie electrizantã, care a fost urmatã firesc de ungrandios spectacol de artificii ce a luminat feeric EsplanadaDunãrii.

Pentru a rezuma aceste zile de festival, vã raportez cã Brãila afost copleºitã de grandoare ºi feerie, iar „vinovate” sunt doar for-maþiile de muzicã militarã.

Monica ENE, Brigada 10 Geniu Brãila

A TRECUT FANFARA MILITARÃ

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU