Curenii Jet (Jet-Streams)

Curenii Jet(Jet-Streams)Jet stream-ul e un curent de aer, la mare altitudine, cu viteze foarte mari.

Pe planeta noastra exista patru jet stream-uri principale, doua in emisfera nordica si doua in emisfera sudica. In emisfera nordica, jet streamul polar se mentine la altitudini intre 7 km si 12 km, fiind aidoma unui "rau de aer".

Jet stream-ul tropical, din emisfera nordica, se mentine la altitudini mai mari, intre 10 si 17 km, avand viteze mai reduse, la o medie de 100 de km pe ora.

In emisfera sudica, jetul polar se invarte in jurul masei Antarctice cu viteze mai mari de 200 km/ora. Directiile acestor "rauri de aer" sunt de la vest la est, in emisfera nordica, si de la est la vest la sud de ecuator. Aceasta indica o corelatie de baza cu efectele Coriolis, care determina un "viraj la dreapta", in emisfera nordica, datorita rotatiei planetei, deviatie directionala direct proportionala cu altitudinea si cu latitudinea. In emisfera sudica, "virajul" e la stanga.

Cuvinte-cheie: fluvii de vnt, viteza curenilor jet, formarea curenilor jet,traiectoria,dezastreIstoricul cercetrii n domeniu: Primele cercetri stiinifice privind jet stream-ul au fost facute de cercettorul japonez Oishi Wasaburo, n 1920. Oamenii de tiin din perioada respectiv l-au luat n derdere i toate datele culese de el au fost ignorate, pn n 1942. n timpul al doilea rzboi mondial, cnd bombardierele americane au ncercat sa zboare n Japonia au constatat ca din cauza curenilor jet, cltoria a fost aproape imposibil.Motivaia alegeri lucrri: Motivul care ma facut sa aleg aceasta tema a fost , pentru a cunoaste ce este un curent jet.Obiectivul lucrrii:Principalul obiectiv al lucrrii este informarea i nelegerea oricrui cititor ce este un curent jet i efectele sale asupra Pmntului. i dezbaterea subiectului mpreuna cu elevii profesorul.Metode de redactare:Pentru aceast lucrare am studiat materialele ce vor precizate n bibliografieCuprinsul lucrriCaracterizare generala: n atmosfera superioar vnturile de vest tind s urmeze un drum n serpentin, cu meandre, dnd natere unor unde de atmosfer nalt care se deplaseaz lent i n cadru crora vnturile se ndeparteaz mai ntai spre Ecuator apoi spre poli. n cadrul acestor unde, se constat, la nltimi de 10-12 km, mai precis in tropopauz, nite zone mai nguste de concentrare a vnturilor de vest cu viteze foarte mari de la 350 pana la 450 km pe or sub forma unor cureni cu micri pulsatorii i cu ltimi de cteva sute de kilometri, asemntori unor fluvii uriase. Aceti curenti se numesc cureni fulger(jet-stream) i apar, de obicei, la latitudinile de 400. Ei inconjoar globul terestru de la vest spre est prezentnd meandrri puternice a cror amplitudine este, uneori, de ordinul miilor de km, astfel c se ntlnesc si la 25-300 pn la 50-550 latitudine nordic si sudic. Meandrrile curentului jet snt, n general, reversibile si prin intermediu lor se face schimbul, ntre aerul polar si cel ecuatorial. n cazul n care aceste meandre au amplitudini foarte mari, ele nu mai pot reveni i se desprind din curent alctuind circuite nchise ciclonice i anticiclonice, care au corespondeni i la sol.

Curenii jet pe lng schimbul de aer pe care-l realizeaz ntre latitudinile superioare i cele inferioare, prin dinamica lor produc perturbaii barometrice de care se leag geneza i evoluia ciclonilor i a anticiclonilor mobili de pe fronturile principale. n acelai timp se constat c de prezena curenilor jet este strns legat o anumit distribuie a presiunilor n atmosfera inferioar. ntra-devr, dup cum se tie, existena unui curent de aer, mplic formarea unei arii de mic presiune la stnga i a unei de mare presiune la dreapta sa, n emisfera nordic, si invers n cea sudic. Este legea baric a vntului, numit si legea Buy-Ballot. Conform ei, existena jetului creeaz n cele dou emisfere arii de mic presiune, situate la latitudini mai ridicate i arii de mare presiune, situate la latitudini mai joase dect cele pe care le parcurge el. Adic de prezena jetului snt legate minimile barometrice subpolare si maximele barometrice subtropicale de la sol. Cureni jet de obicei se formeaz in timpul iernii, atunci cnd exist un contrast, o diferen foarte mare de temperatur ntre masele de aer continentale(reci) i masele de aer oceanice(calde). Deoarece aerul rece este mai dens dect aerul cald, exist o diferen de presiune de aer ntre ele, la orice altitudine.

Cauzalitatea fenomenului: Jetstream-urile, n mod normal, sunt continue i nu formeaza curbe direcionale abrupte, n plan orizontal. Uneori ns, datorit unor elemente, nc neelucidate de tiine, aceti cureni masivi de aer i schimb direciile. Cnd un astfel de jet stream, de cele mai multe ori polar, descinde spre sol, produce daune similare celor cauzate de uragane sau vrtejuri tornadice, fr niciun fel de semn prealabil.Un caz interesant, n 1986, a fost observat de operatorii unui radar militar american. Jetstream-ul a descins asupra unui mic lac din Canada, sifonnd o mare parte din apa lacului, mpreuna cu peti i broate, depunndu-i, la o distana de vreo 600 de km, asupra unui mic orael, sub forma unei ploi de peti si broate.

Asa se face ca n anul 1999 o localitate din statul american Washington, a fost complet rasa de pe faa pamntului, n trei minute, n timpul verii, cu un cer senin si o temperatur de peste 20 grade Celsius.n momentul n care vntul s-a strnit cu furie, temperatura aerului a sczut la - 5 grade Celsius. Presiunea barometric a crescut si umiditatea din aer a disprut. Instrumentele meteo de la un mic aeroport local s-au dezintegrat, dup ce au nregistrat o viteza a vntului de 255 km/or.Civa ani mai trziu, n 2001, un fenomen similar s-a intamplat n British Columbia, n Canada. n 2003, trei cazuri de acelai fel s-au nregistrat, unul n Suedia i dou n Rusia.

Canicula din Romnia, arita din Rusia, dar i devastatoarele inundaii din Pakistan au aceeai cauz: ncetinirea curenilor jet.Fluxurile de aer din straturile superioare ale atmosferei s-au modificat. n anumite zone, schimbarea a determinat valuri de canicul, iar n altele, inundaii.Si astazi aceti cureni de aer si gasesc utilitatea n mparirea freasc ntre continente si ri a fenomenului denumit poluare. Astfel Europa exporta involuntar poluani n Asia, China i ofera Statelor Unite ale Americii, Africa de Sud si ndreapt resursele ctre Australia si ciclul poate continua. Ca sa intelegem cum mercurul provenit din arderea carbunilor n China va fi transportat pe distane lungi si se poate regasi in particulele n suspensie din Los AngelesPunnd accentul mai mult pe fatada negativa a acestui fenomen meteorologic, nu am mentionat ca un avion ce se deplaseaza in interiorul unui jet stream isi reduce timpul de zbor chiar pana la jumatate i economiseste combustibil in acelai timp, ca sunt investigate modalitati de folosire a acestor curenti de aer pentru producerea de energie alternativa sau ca este posibil ca jet stream-ul sa fie motivul pentru care insulele Hawai sunt protejate de uragane

Concluzii: Cauza curenilor jet este determinat de mari diferene de temperatur a dou mase de aer.Sunt niste fluvii de vnt ce au o viteza foarte mare si ca sunt intr-o permanent continue micare.Bibliografiehttp://www.ziare.com/magazin/inedit/fenomene-neobisnuite-jet-stream-1062177http://apollo.lsc.vsc.edu/classes/met130/notes/chapter10/index.htmlhttp://squall.sfsu.edu/crws/jetstream.htmlhttp://www.weatherquestions.com/What_causes_the_jet_stream.htmhttp://media.ft.com/cms/9c122cd0-3e01-11dc-8f6a-0000779fd2ac.swfhttp://translate.google.ro/?hl=ro&tab=wThttp://www.newton.dep.anl.gov/askasci/wea00/wea00067.htmhttp://greenly.ro/aer/jet-stream-ul-si-poluarea/Mhra Gheorghe, 1979, Circulaia aerului pe glob, Editura tiinific i Enciclopedic , Bucureti Cprian Alexandru Geografia turismului anul I grupa I