cuprins: 1. notĂ metodicĂ 2 consideraŢii generale 3 ... · elaborarea prezentului studiu de...

Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad

STUDII DE FUNDAMENTARE- Studiu privind potenţialul turistic

1

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC

ACS Geograf Cristina IVANA

CUPRINS:

1. NOTĂ METODICĂ 1.1. OBIECTIV 1.2. TEMATICA STUDIULUI 1.3. INDICATORI ANALIZAŢI 1.4. DATE STATISTICE UTILIZATE

2. CONSIDERAŢII GENERALE 2.1. LOCALIZARE, ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ 2.2. DATE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL 2.2.1. RELIEF

2.2.2. REŢEA HIDROGRAFICĂ

2.2.3. DATE CLIMATICE

2.2.4. FLORĂ ŞI FAUNĂ

3. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE EXISTENTE 3.1. POTENŢIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI ARAD ŞI

VECINĂTATE 3.1.1. RESURSE NATURALE

3.1.2. ZONE DE AGREMENT DIN MUNICIPIUL ARAD

3.1.3. RESURSE ANTROPICE

3.1.4. RESURSE CULTURALE

3.2. POTENŢIALUL BALNEAR ŞI GEOTERMAL 3.3. POTENŢIALUL TURISTIC ÎN VECINĂTATEA MUNICIPIULUI ARAD ŞI ÎN JUDEŢ

4. VALORIFICARE TURISTICĂ ACTUALĂ 4.1. FORME DE TURISM 4.2. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ 4.2.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE

4.2.2. CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ

4.3. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE



2

4.3.1. SOSIRI ALE TURIŞTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

4.3.2. ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

4.3.3. DURATA MEDIE A ŞEDERII

4.3.4.INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE



3

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC

1. NOTĂ METODICĂ

1.1. OBIECTIV Elaborarea prezentului studiu de fundamentare referitor la potenţialul turistic al municipiului Arad urmăreşte să prezinte situaţia actuală, şi să identifice problemele şi disfuncţionalităţile caracteristice. De asemenea, se urmăreşte propunerea unor recomandări ce au în vedere îmbunătăţirea imaginii municipiului Arad ca oraş turistic prin promovarea valorilor de patrimoniu, naturale şi antropice, prin atenuarea problemelor existente şi exploatarea elementelor pozitive.

1.2. TEMATICA STUDIULUI În cadrul studiului este realizată o analiză a resurselor turistice existente - naturale, antropice şi balneare şi o analiză a activităţii de turism pe baza unor indicatori statistici. de evaluare a infrastructurii turistice de cazare şi a circulaţiei turistice pentru perioada 2005-2013.

Activitatea turistică:

1. Tipuri de turism 2. Oferta turistică

Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare Capacitatea de cazare turistică existentă

3. Circulaţia turistică Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică Înnoptări în structuri de primire turistică Durata medie a şederii Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune

1.3. INDICATORI ANALIZAŢI Analizele realizate la infrastructura turistică de cazare şi circulaţia turistică sunt realizate cu ajutorul datelor statistice oficiale oferite de Institutul Naţional de Statistică, Baza de date Tempo On-line, INSE, şi Fişa localităţii 2009-2012:

- Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri - Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică - Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire

turistică - Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri - Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri



4

2. CONSIDERAŢII GENERALE

INTRODUCERE

Municipiul Arad a fost consemnat pentru prima dată în anul 1028 iar ca localitate între anii 1078 -1081. A fost declarat oraş-martir de către Parlamentul României în anul 1994 la 5 ani de la Revoluţia din decembrie 1989. După 1989 devine pol de atracţie pentru investitori şi un centru universitar important.

Turismul reprezintă pentru multe judeţe din ţara noastră motorul dezvoltării socio-economice dar şi un mod de a promova patrimoniul natural sau antropic. Aderarea României la comunitatea europeană a presupus respectarea principiului de valorificare şi dezvoltare durabilă a turismului prin protecţia şi conservarea mediului şi a resurselor naturale. De aceea şi în municipiul Arad ca şi în alte localităţi, zone sau regiuni există o preocupare majoră a administraţiilor locale şi judeţene sau regionale pentru asigurarea sprijinului politic şi financiar în dezvoltarea activităţii turistice.

În Strategia de Dezvoltare a Municipiului Arad s-a stabilit ca obiectiv strategic pentru turism, în municipiul Arad, realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local şi crearea de noi locuri de muncă, prin valorificarea patrimoniului istoric, natural şi cultural. Aradul anilor 2020 se va transforma într-o metropolă regională însemnată unde Cetatea Aradului este un pol turistic important.

2.1. LOCALIZARE, ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ Municipiul Arad, oraş de rang II (Legea 351/2001 actualizată şi completată cu legea 106/2010), localizat în sud-vestul judeţului, este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. La 1 ianuarie 2014 populaţia municipiului era de 162.248 locuitori echivalentul unui procent de 36% din totalul populaţiei din judeţ şi a unui procent de 66% din totalul populaţiei urbane. Municipiul Arad are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 300,89 km2 şi a evoluat mai mult pe malul drept al râului Mureş, pe marea buclă.

Punctele de frontieră aflate la distanţă mică de municipiu:

pe şosea: Turnu - 17 km, Nădlac - 54 km, Vărşand - 65 km pe calea ferată: Curtici -17 km (cel mai mare punct vamal de căi ferate din vestul

ţării) pe cale aeriană: Aeroportul Internaţional Arad şi Terminalul Cargo Arad

Existenţa Zonei Libere Curtici – Arad crează posibilitatea accesului în municipiul Arad prin trei tipuri de transport – rutier, feroviar şi aerian.

Punctul de frontieră Nădlac, este poarta de intrare a Europei centrale pe teritoriul României considerat printre cele mai mari noduri de circulaţie din ţară. Aradul se află la intersecţia mai multor axe europene de transport, un nod rutier important, condiţie ce reprezintă un atu în dezvoltarea economică şi urbană a oraşului - Coridorul european rutier şi feroviar – IV:

- Drumul european E68/60 (DN7), ce traversează oraşul de la vest către est asigură legătura strânsă cu Europa centrală şi restul ţării; către est Bucureştiul se află la 594km, către vest Budapesta se află la Budapesta 275km şi Viena 550km.



5

- Drumul european E671(DN79), traversează de la sud spre nord municipiul, către sud, Timişoara (aflată la 50km), către nord, Oradea (aflată la 117 km).

De asemenea fiind un important nod feroviar, oraşul este străbătut de Magistrala 200, cale ferată dublă şi electrificată, şi se situează la doar 17km distanţă de cel mai mare punct vamal feroviar din vestul ţării, Curtici.

În partea vestică a oraşului este localizat Aeroportul Internaţional şi Terminalul Cargo, aflat la numai 4km de centrul oraşului cu acces la drumul european E68 - Budapesta-Arad-Deva-Bucureşti şi la calea ferată: Budapesta-Curtici-Arad-Bucureşti.

Accesibilitatea la reţelele importante de transport, rutier şi feroviar, dar şi prezenţa aeroportului internaţional, reprezintă o oportunitate în dezvoltarea potenţialului turistic al municipiului Arad.

2.2. DATE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL 2.2.1.RELIEF

Localizat geografic la 21019’longitudine estică şi 46011’ latitudină nordică, Aradul a beneficiat de aşezarea geografică înscriindu-se pe linia oraşelor de la frontiera de vest.

Aflat în partea centrală a Câmpiei de Vest, Municipiul Arad este localizat în câmpia aluvionară-piemontană a Aradului (cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb), subunitate a Câmpiilor Mureşului. Oraşul se găseşte la o altitudine de 108,5 m pe malul râului Mureş, foarte aproape de ieşirea acestuia din culoarul Deva-Lipova. Câmpia Joasă a Aradului este încadrată la sud de Câmpia Vingăi, câmpie piemontan terasată (se suprapune peste partea de sud a teritoriului administrativ al oraşului), la vest de Câmpia Nădlacului, la nord Câmpia Joasă a Crişurilor, şi la est de Masivul Highiş, (Munţii Zarandului).

Pe teritoriul administrativ al municipiului există pădurea Ceala, în partea de vest, parte din Parcul Natural Lunca Mureşului. 2.2.2. REŢEA HIDROGRAFICĂ

Râul Mureş, cel mai mare curs de apă din judeţ dar şi cel mai mare afluent al râului Tisa, străbate teritoriul administrativ al municipiului Arad de la est la vest, formând în municipiul Arad, marea buclă. Râul are un parcurs meandrat în Câmpia Aradului şi multe braţe vechi de scurgere pe conul de dejecţie format de râu la ieşirea din culoarul Deva-Lipova, (Mureşul Mort, Aranca, Ţiganca, etc.). Debitul la ieşirea în câmpie este mai mare ca la intrarea pe teritoriul judeţului, respectiv 142m3/s faţă de 154m3/s, cu o pantă de scurgere foarte scăzută.

2.2.3. DATE CLIMATICE

Clima zonei este temperat – continentală moderată cu slabe influenţe mediteraneene fiind determinată de o serie de factori – circulaţia maselor de aer (climat cu influenţe oceanice), prezenţa Apusenilor ca şi obstacol pentru masele de aer nordice şi estice (viscole rare), altitudinea, radiaţia solară, poziţia geografică.

În general există veri călduroase fără secete excesive şi ierni mai puţin geroase, cu temperatura medie anuală de 110C în Câmpia Banatului cu media de vară între 200C -220C şi media de iarnă între -10C...-30C. Difereţele între microclimatul urban şi împrejurimi sunt între 80C şi 100C.



6

2.2.4. FLORĂ ŞI FAUNĂ

Vegetaţia şi fauna din zona municipiului Arad sunt caracteristice regiunii biogeografice panonice, care se suprapune peste partea vestică a României, respectiv cele specifice zonei de silvostepă şi stepă. Deşi regiunea panonică se regăseşte în România doar pe 3% din teritoriul Uniunii Europene, aceasta are caracteristică structura vegetală de tip mozaic, reprezentată de numeroase şi variate habitate cu o diversitate mare de specii.

Factorii naturali cât şi cei antropici (exploatări de minerale, defrişarea pădurilor, extinderea terenurilor agricole, etc.) au modificat peisajele naturale. La nivelul judeţului mai mult de jumătate din vegetaţia naturală a suferit o puternică transformare antropică fiind înlocuită de pajişti şi plantele de cultură.

3. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT

3.1. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL ARAD ŞI VECINĂTATE Municipul Arad reprezintă un centru turistic important cu un patrimoniu cultural-istoric şi arhitectural valoros dar şi o zonă, în imediata apropiere, cu potenţial natural valoros şi recreativ, râul Mureş, lacurile şi bălţile, pădurile pentru agrement şi vânătoare, izvoarele geotermale şi minerale.

3.1.1. RESURSE NATURALE

Pe teritoriul administrativ al municipiului în partea sud-vestică este localizat Parcul Natural Lunca Mureşului, (declarat prin HG 2151/2004), de-a lungul râului Mureş. Acesta se prelungeşte şi pe teritoriul judeţului Timiş, iar pe teritoriul judeţului Arad ajunge până la graniţa cu Ungaria. Limita estică a parcului se află la doar 4km de centrul oraşului. Cu o suprafaţă de 17.166 ha include şi zona îndiguită a Mureşului. Se are în vedere protecţia unor habitate valoroase, specii ce sunt protejate de legislaţia internaţională şi naţională dar şi valoarea peisagistică mare.

Sursa datelor: Parcul Natural Lunca Mureşului - http://www.luncamuresului.ro/

http://www.luncamuresului.ro/



7

Sursa datelor: Parcul Natural Lunca Mureşului - http://www.luncamuresului.ro/

Lunca Mureşului Inferior reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, zăvoaie şi şleauri de câmpie. De asemenea aici este un loc important de cuibărire dar şi de trecere a peste 200 de specii de păsări. Grupele de specii tipice acestei arii protejate sunt păsările şi peştii.

Sursa datelor: Parcul Natural Lunca Mureşului- Ghidul turistic2013

În Parcul Natural Lunca Mureşului există 1069 specii de plante (ce aparţin a 92 familii), 225 specii de nevertebrate (ce aparţin a 106 familii), 204 specii de păsări (ce aparţin a 50 familii) şi 110 specii de vertebrate, altele decât păsările (ce aparţin a 34 familii).


Acestea sunt motivele pentru care Parcul Natural Lunca Mureşului în anul 2006 este desemnat sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională) şi în anul 2007 devine parte din Reţeaua Europeană Natura 2000, atât sit de importanţă comunitară (SCI 0108) pentru protejarea unui număr de 12 habitate şi un număr de 30 specii, dar şi arie




8

de protecţie specială avifaunistică (SPA 0069) pentru protejarea unui număr de 41 de specii de păsări.

În interiorul parcului natural se găsesc patru zone de protecţie integrală (din punct de vedere al valorii diversităţii biologice a ecosistemelor conservarea unor monstre reprezentative ale ecosistemelor din regiunea biogeografică panonică) – Rezervaţia mixtă Bezdin Prundul Mare (717,9 ha), Rezervaţia naturală de tip forestier, faunistic şi floristic Pădurea Cenad (310,5 ha), Insula Mare Cenad (2,1 ha) şi Insulele Igriş (7,0 ha) – în aceste zone sunt strict interzise activităţile de exploatare a resurselor naturale.

În urma finalizării proiectului Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş prin intermediul programului PHARE în aria protejată a fost realizată infrastructura formată dintr-un centru de vizitare, două puncte de informare turistică şi căi de acces. Totodată administraţia parcului organizează aici tabere de relaxare şi programe educaţionale.

Deoarece Parcul Natural Lunca Mureşului este o arie protejată importantă dar sensibilă se doreşte promovarea ununi turism ecologic bazat pe impact minim asupra mediului, beneficii pentru comunităţile locale, relaxare maximă pentru turişti dar conservare şi protejare a zonelor în care se practică.

- Atracţii turistice pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului :

Balta cu nuferi (Balta Bezdin) din Rezervaţia naturală Prundul Mare, aici este singurul loc din judeţul Arad unde creşte natural Nymphaea alba – nufărul alb;


Două mănăstiri foarte vechi, Mănăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, atestată în anul 1177:




9

şi Mănăstirea Bezdin, mănăstire ortodoxă sârbă, atestată în anul 1539:


Peisajul specific de luncă de pe răul Mureş, cele 40 de insule, plajele de nisip şi pădurile din sălcii;

Speciile de păsări, aprox. 200 ce pot fi urmărite din observatoarele special construite;

Diversitatea biologică remarcabilă; În cadrul parcului pot avea loc diferite activităţi turistice cu caracter ecologic, cum ar fi: Excursii cu canoe sau caiacul pe râul Mureş, într-un peisaj mereu schimbător şi în

mişcare cu insule sălbatice şi vegetaţie abundentă. Existenţa unui traseu pentru biciclete marcat, fără dificultate mare, în zona de

agrement Ceala avînd o lungime totală de 13,4km. Acesta începe de la intrarea în pădurea Ceala (str. Bodrogului) parcurgându-se porţiuni de pădure, păşune, malul Mureşului un braţ secat al râului revenind la locul de plecare. Pe traseu se poate vedea atracţiile turistice: Cetatea Ceala, veche fortăreaţă turcescă, balta Moltăreţ şi numeroase specii de arborii, mulţi dintre ei având vârste seculare, cel mai gros arbore din pădure.

Observatorul Andras Libus (ornitologul oraşului Pecica), observator ornitologic la Balta Bezdin din cadrul Rezervaţiei Naturale Prundul Mare. Aici se poate urmări viaţa păsărilor, cuibăritul, cum vânează sau se hrănesc. În apropiere se poate vizita Mănăstirea Bezdin, aşezată pe un teren inundabil, locul preferat de păsările de apă.

Balta Bezdin, situată în zona cea mai sălbatică, Rezervaţia Naturală Prundul Mare din parcul natural. Aici împreună cu nenumăratele specii de păsări, animale şi vegetaţia specifică ecosistemelor de apă poate fi admirat nufărul alb care înfloreşte de la începutul verii şi până la sfârşitul lunii septembrie.

Observatorul Prundul Mare, amenajat pe un braţ mort al râului Mureş, oferă condiţii ideale pentru bird watching indiferent de condiţiile meteo, chiar şi pe timp de iarnă; se pot observa şi animalele sălbatice.

Pentru vizitarea acestor obiective turistice administraţia parcului pune la dispoziţia turiştilor numeroase pachete turistice, fiecare având activităţi diferite pe trasee turistice, în interiorul sau în exteriorul parcului:

- Arad-Pecica, pe râul Mureş cu o lungime de 25 km, pentru eco-tururi în canoe sau caiac;

- Arad-Periam, pe râul Mureş, cu o lungime de 60 km, respectiv pentru 2 zile eco-tururi în canoe sau caiac ;



10

- Traseul de biciclete Ceala;


- Traseul Arad-Pecica;


- Traseul cicloturistic Arad-Cenad, cu o lungime de 80,5km pe digurile de pe

malul drept şi stâng al râului; - Traseul European E7, traversează parcul natural pe o lungime de 47,2km spre

Munţii Zărandului;


- Traseul lui John, cu o lungime de 1,5km, situat în pădurea Ceala având scop

educaţional, prezentând informaţii despre fauna şi flora din areal ; - Traseul Condor, cu o lungme de 25,83km, este localizat în partea estică a

parcului; - Cel mai gros arbore din pădure;

Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului oferă numeroase servicii turistice referitoare la Cazare la centrul de Vizitare Ceala şi la Punctul de informare Pecica, închirieri canoe, pentru excursii pe râul Mureş, închiriere de biciclete, excursii călare



11

oferite de Asociaţia Pony Club şi pune la dispoziţie un ghid turistic cu atracţiile turistice din parc dar şi din împrejurimile municipiului Arad.

Pădurea Ceala (arie protejată de tip forestier, inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului) cu o suprafaţă de 1575ha este situată în partea vestică a municipiului şi constituie principala zonă de agrement pentru locuitorii Aradului. Pădurea cuprinde şi exemplare de arbori seculari, plopi albi sau negri, frasini, stejari şi sălcii, specii caracteristice pădurilor din lunca Mureşului.

Uşor accesibilă chiar şi din centrul municipiului, la doar 4km distanţă de centru acestuia, pe malul drept al Mureşului, pădurea reprezintă un potenţial turistic important pentru practicarea turismului de agrement, relaxare, sportiv şi de aventură. De asemenea în zonă se pot vizita Insula Mureşului (Trei insule), poiana Bujac, Lacul natural Măltăreţ. Se poate ajunge pe un drum asfaltat şi pod pietonal.

Sursa: www.google.ro

Potenţialul turistic al Insulei Mureşului este insuficient valorificat, dar s-a propus reamenajarea într-un Complex de odihnă şi distracţii. În pădurea Ceala este amenajat doar un traseu marcat, pentru biciclete.

În partea de sud-est a municipiului, pe teritoriul administrativ al comunelor Vladimirescu şi Mândruloc sunt localizate pădurea Vladimirescu şi Mândruloc, prima la 10km şi cea de-a doua la 14km. Acestea sunt situate pe malul drept şi respectiv stâng al Mureşului şi ocupă o suprafaţă de 425ha şi respectiv 682ha. Prezenţa râului Mureş, a poienilor şi bălţilor din interiorul pădurilor (Vladimirescu, Balta Albastră), varietatea speciilor de arbori caracteristice pădurilor de luncă şi vîrsta lor înaintată fac din acestea atracţii turistice importante pentru locuitorii din Arad. În vestul Pădurii Mândruloc, la cotul Mureşului, între cele două păduri, pe malul râului se regăseşte o suprafaţă de aproximativ 40ha, acoperită cu nisip. Această zonă reprezintă cea mai mare plajă din zona Aradului şi poate fi accesibilă doritorilor pe drumul prin localitatea Fântânele.

De asemenea de-a lungul Mureşului, pe malul drept, între cartierul Subcetate – Micălaca şi până la Pădurea Vladimirescu, pe o lungime de 6km, se întinde o zonă cu un potenţial turistic insuficient valorificat. Prezenţa apei şi unor pâlcuri de arbori pot fi utilizate pentru recreere, relaxare, pescuit sau sport de către locuitorii cartierului dar şi cei ai municipiului.

3.1.2 ZONELE DE AGREMENT DIN MUNICIPIUL ARAD Poziţia geografică a municipiului pe malurile râului Mureş constituie un avantaj important din punct de vedere al posibilităţilor de agrement. De asemenea numărul parcurilor, prezenţa ştrandurilor, pădurile din imediata vecinătate sunt obiective turistice



12

importante pentru oraş. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din Arad reprezintă 972.006mp din care cea mai mare parte se regăseşte în centrul oraşului. Atât în cartierele noi cât şi în cele vechi se simte lipsa spaţiilor verzi acestea fiind reprezentate doar de câteva scuaruri de dimensiuni mici. Parcurile ocupă doar 220.600mp din suprafaţa totală. (Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, 2007 – 2013/2014 – 2020) Faleza Mureşului se desfăşoară pe o suprafaţă de 18,23ha, de-a lungul căreia se întind parcurile de pe malul drept al Mureşului, Europa, Eminescu şi Copiilor. Aceasta reprezintă cea mai mare parte din întreaga suprafaţă verde a municipiului.

Foto Ivan Kolovoz, cercetare pe teren URBANPROIECT, 2014

Parcul Mihai Eminescu, (numit Salasz la sfârşitul sec. al XIX-lea şi Parcul Murăşului după anul 1918) cu o suprafaţă de 2,20ha, se întinde între Palatul Cultural şi Palatul Justiţiei. Varietatea şi numărul de specii din parc, 66, este mare comparativ cu suprafaţa acestuia. Punctul de atracţie îl reprezintă Crucea Martirilor Unirii 1918-1919 monument ridicat în memoria soldaţilor români ucişi în timpul atacului Ungariei comuniste. Monumentul reprezintă o troiţă românească şi a fost realizat la 17 mai 1936 după planurile arhitectului Silvestru Rafiroiu.

Foto Ivan Kolovoz

Parcul Copiilor, având o suprafaţă de 1,90ha, situat la sud de Palatul Cultural a fost definitivat în perioada 1880-1890 pentru a deveni loc de promenadă pe malul Mureşului. Este renumit pentru varietatea mare de arbori de origine asiatică şi arbuştii plantaţi din seminţele primite prin corespondenţă din întreaga lume. Sunt 61 de specii 65 de exemplare au vârste de peste 60 de ani, 7 dintre acestea având vârste între 150 şi 200 ani.



13

Foto Antonius Plaian

Parcul Europa, 8,40ha, creat după anul 1989, conţine diverse specii de arbuşti şi arbori, destinat plimbărilor pe malul Mureşului.

Sursa: http://wikimapia.org/

Parcul Reconcilierii având o suprafaţă de 1,05ha este reprezentantul stilului clasic regulat. Suprafaţa verde este aproape egală cu cea dalată.

Sursa: www.google.ro, cercetare pe teren URBANPROIECT,2014

Localizat în fosta Piaţă a Pompierilor, în parc se remarcă sunt două monumente - Statuia Libertăţii – concepută de sculptorului Gyorgy Zala din Budapesta ce semnifică libertatea având la bază grupuri de statui ce întruchipează Deşteptarea libertăţii, Spiritul de luptă, Spiritul de dăruire şi Luptătorul muribund, iar în jurul statuii sunt 13 basoreliefuri reprezentând generalii executaţi la 6 octombrie 1849 şi Arcul de Triumf – conceput de sculptorul Ioan Bolborea şi reprezintă revoluţia din cele trei ţări române, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

http://www.google.ro/



14

Piaţa Avram Iancu (0,92ha), are amplasat în centru Monumentul Eroilor Patriei şi aleile sunt în sistem radial.

Sursa: www.google.ro/maps, cercetare pe teren URBANPROIECT,2014

Piaţa Sporturilor (1,83ha), aici sunt localizate Sala Polivalentă şi Bazinul Delfinul.

Sursa: www.google.ro/maps

Parcul de lângă Palatul CFR (0,9ha) denumit în prezent scuar Ac.Caius Iacob este punctul de intersecţie a două linii de tramvai, cea care vine la gară cu cea care merge spre cartierul Grădişte. A devenit spaţiu verde după cel de-al doilea război mondial, majoritatea speciile de arbori având maximum 60 de ani.

Încadrat de Piaţa Drapelului în partea de nord şi Teatrul Clasic Ioan Slavici în partea sudică, Bulevardul Revoluţiei (vechea Stradă Mare) se întinde pe o suprafaţă de 5,28 ha şi o lungime de 1300m, aparţine zonei istorice din Arad reprezentând atracţia turistică principală alături de celelalte străzi şi pieţe din zonă. A fost ideea inginerului Josef Reiner în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Forma de astăzi a bulevardului a fost definitivată în perioada 1942 – 1946. Odată cu tramvaiul modern, s-au stabilit poziţia linilor pentru tramvai, arterele de circulaţie şi au fost plantaţi arborii pe făşia centrală.


http://www.google.ro/maps




15

Bulevardul este considerat un element peisagistic de prestanţă şi originalitate fapt ce se datorează plantaţiilor de aliniament toaletate, varietăţii speciilor de arbori (56 specii) şi fâşiilor verzi întreţinute. Acestea mărginesc liniile de tramvai şi sensurile de circulaţie realizând în acelaşi timp şi rolul de separator vizual şi fonic şi de reglare a climatului din zonă.


Parcul Pădurice de 3,8ha este localizat în nordul Bulevardului Revoluţiei, compus din Păduricea, rămăşiţă din vechea pădure Ceala şi lacul Pădurice. Creat de inginerul Pikuley (între anii1827-1829), este primul parc-pădure destinat agrementului.

Sursa:cercetare pe teren URBANPROIECT, 2014

Parcul mai poartă şi numele de Păduricea oraşului, reprezintă o zonă de recreere de tradiţie, şi a fost dăruit oraşului în anul 1834 (anul în care Aradul a devenit municipiul liber).

În decursul anilor suprafaţa pe care se întinde păduricea s-a micşorat în urma fie datorată contrucţiilor de drumuri de acces, fie prin construcţia poligonului de tir, fie prin construcţia atelierelor de creaţiei ale artiştilor plastici, fie prin construcţia bazinului olimpic, sau a Casei de Cultură, fie prin construcţia pistei de carting, sau construcţiei garajelor pentru autoturismele locatarilor, sau a Băncii Agricole, a Autogării Noi, a staţiei de alimentare cu carburanţi sau prin construcţia unor hale. La sfârşitul sec. al XIX-lea în această zonă exista o mică grădină zoologică cu mai multe terenuri de tenis. În prezent există un număr de 410 arbori din 55 specii, din care 28 de exemplare aparţin vechiului parc. Parcul Pădurice a fost reabilitat şi amenajat devenind un punct de atracţie pentru recreere.




16

Parcul Tudor Arghezi localizat în piaţa Spitalului are cea mai mică suprafaţă dintre toate parcurile din municipiu, fiind de fapt un scuar cu suprafaţa de 0,33ha. Scuarul a beneficiat de o amenajare valoroasă care permite trecătorului atât odihna cât şi încâtarea de a privi fântâna şi vegetaţia cu totul inedită.


Malurile Mureşului au fost amenajate în zona dintre Sala Polivalentă şi podul Traian pentru agrement sport şi constituie locuri de promenadă şi distracţie pentru locuitori şi turişti. Aici există cluburi sportive sau terenuri pentru diverse sporturi (tenis, fitness, canotaj), Ştrandul Neptun, parcuri şi locuri de joacă pentru copii, restaurante şi grădini de vară.

În P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad este prevăzut PUZ - Malurile Mureşului ce cuprinde zona de pe malul drept al râului, între Podul Rutier Micălaca şi Podul Decebal. În documentaţie sunt menţionate amenajări pentru biciclişti, două poduri pietonale pentru accesul la ştrandul Neptun, mai multe platforme flotante pentru alimentaţie publică şi un teatru de vară. O parte din traseul pistei de biciclete este deja realizat în zona Cartierului Micălaca.


Există zone pe ambele maluri ale râului Mureş, în interiorul intravilanului, în dreptul cetăţii Aradului, a cartierelor Micălaca (zona 300), Subcetate, Aradul Nou, Mureşel, Drăgăşani, Alfa unde este necesară amenajarea corespunzătoare a acestora pentru promenadă şi activităţi sportive şi schimbarea aspectului vegetaţiei.

Deoarece râul Mureş este unul dintre obiectivele importante pentru dezvoltarea potenţialului turistic al municipiului Arad, ar fi o mare oportunitate turistică reamenajarea şenalului navigabil al Mureşului de la Arad până în localitatea Szeged din Ungaria, în vederea practicării turismului de croazieră. De asemenea există posibilitatea



17

de amenajare a zonelor de plajă, practicarea înotului, agrementului nautic şi a pescuitului sportiv.


Un punct de atracţie pentru locuitorii municipiului dar şi pentru turişti îl constituie Ştrandul Neptun, considerat centru de loisir multifuncţional localizat în bucla Mureşului, în partea vestică a cetăţii Aradului. Se poate ajunge pe trei căi: două pasarele plutitoare, la Asociaţia sportivă Voinţa şi la Sala Polivalentă şi podul rutier Decebal (cu grad ridicat de periculozitate).


Deşi aproape de zona centrală a oraşului, ştrandul reprezintă o suprafaţă cu verdeaţă de mai mult de 20ha unde există peste 67 de specii de arbori. Există un număr de 160 exemplare de răşinoase care au vârste între 30 – 50 ani. Aici te poţi relaxa atât ziua cât şi noaptea, în zonele funcţionale existente – agrement, distracţie, recreere, sport, alimentaţie:

Zona căsuţelor de lemn se întinde pe o suprafaţă de aprox. 6ha şi cuprinde un număr de 380 căsuţe de lemn

Zona verde se întinde pe o suprafaţă de aprox. 3,25mp şi cuprinde mai multe tipuri de terenuri de sport, mini – fotbal, tenis, etc.

Zona bazinelor se întinde pe o suprafaţă de aprox. 9,2ha Zona de divertisment şi alimentaţie

Mai există alte două zone - cea inundabilă şi de rezervă teren. Prima dintre cele două este în paragină şi necesită amenajare.

Pentru reamenajarea ştrandului au fost făcute investiţii importante astfel că astăzi acesta se situează pe locul doi în Europa ca mărime de lângă apă curgătoare. Pe viitor se doreşte transformarea lui într-un aqualand de dimensiuni mici.



18

Activităţi recreative şi sportive În municipiul Arad există numeroase baze şi cluburi sportive, săli de sport, patinoarul artificial, bazine de înot, ştranduri, stadioane, etc. unde se pot practica activităţi de recreere şi sportive – înot, tenis de câmp sau de masă, volei, baschet, handbal, fotbal, canotaj, patinaj, tir, skateboard, role, aerobic, culturism, saună, fitness, etc. Cele mai importante sunt:

- Ştrandul Băile Termale Gai ale CARP Arad, dotat cu bazin acoperit pentru tratament, bazin olimpic, bazin pentru copii, vane cu apă termală.

- Sala Polivalentă unde se pot practica baschet, handbal, tenis de masă, minifotbal - Baza Sportivă UTA - Stadionul Motorul - Bazin înot Pădurice - Bazinul de înot acoperit Delfinul - Poligonul de tir Sorin Babii - Baza Sportivă Constructorul - Clubul Sportiv Municipal - GPLD GYM Activ club - Activ club - Sala de sport Decebal - Stadionul Gloria - Stadionul Francisc von Neumann fost UTA inaugurat în anul 1946 copie după

arena Arsenal Londra - Stadionul Trei colegi - Stadionul de rugby Contor Zenne, ş.a.

Patinoarul artificial se întinde pe o suprafaţă de 1.800mp şi s-a deschis în anul 2006. Este cel mai mare patinoar din zona vestică a ţării fiind utilizat în restula anului ca patinoar pentru role.

De asemenea pentru vizitarea celor mai importante obiective turistice din Arad în anul 2007 a fost pus la dispoziţia turiştilor trenuleţul de agrement, mijloc de transport unic în vestul ţării.

În municipiul Arad pentru agrement şi distracţie mai există şi numeroase locaţii de restaurante, baruri, internet cafe-uri, disco cluburi.

3.1.3. RESURSE ANTROPICE

Patrimoniul cultural-istoric şi de arhitectură bogat al municipiului Arad fac ca acesta să se constituie într-un adevărat muzeu în aer liber, iar din punct de vedere turistic este atractiv pentru turismul cultural. Zona centrală a municipiului considerată rezervaţie de arhitectură este importantă din punct de vedere al istoriei evoluţiei urbanistice şi a structurilor profesionale şi etno-confesionale ale oraşului. (Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, 2007 – 2013/2014 – 2020) În anul 1028 se menţionează pentru prima dată de zona Aradului cu ocazia luptelor purtate de localnici împotriva regatului feudal maghiar. Primind de la austrieci rang de oraş cameral în anul 1702, Aradul ajunge un punct strategic important cu drepturi economice. Momentul indică şi sosirea coloniştilor sârbi şi germani, primii aduşi în scopuri militare iar ultimii meşteşugari renumiţi, din motive economice. Odată cu



19

atribuirea rangului de oraş liber regesc, în anul 1834, ia amploare construcţia de noi clădiri - hotelul Crucea Albă, în prezent Ardealul.

Cele mai importante obiective istorice şi de arhitectură ale Aradului sunt concentrate în zona centrală, zonă ce a început să se dezvolte din punct de vedere urbanistic din secolul XVIII, reprezentată de Piaţa Avram Iancu şi strada Principală (Bulevardul Revoluţiei). Mai târziu în perioada 1911-1913 este construit Palatul Cultural în prezent localizat în Piaţa George Enescu. În perioada 1923-1933 apare Palatul Telefoanelor (Bulevardul Decebal) şi ştrandul Neptun, iar între anii 1974-1976 este construit complexul hotelier Parc. (Plan Integrat de Revitalizare a Zonei Protejate din Municipiul Arad, 2012)

În judeţul Arad sunt localizate 413 monumente şi / sau situri înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, LMI, ceeea ce reprezintă un procent de 19,6% în cadrul Regiunii de Vest (locul trei la nivel de regiune). În municipiul Arad cele mai răspândite sunt monumentele de arhitectură iar după grupa valorică predomină monumentele de interes local (strategia regiunii). Astfel în municipiul Arad sunt, conform LMI 2010, un număr de 149 de monumente ce aparţin patrimoniului cultural, reprezentând 39,07% din totalul monumentelor clasate din judeţ:

- de categoria A (monumente istorice de valoare naţională) sunt în număr de 10:

- Ansamblul Cetăţii Aradului, 1763-1800 ce cuprinde

Cetatea Aradului, 1763-1783

Şant de apărare, cu val de pământ în exterior, 1763-1783

Biserica franciscană, 1750-1800 - Mănăstirea Sf. Simeon Stâlpnicul-Gai, 1745-1765-sec. XX, ce cuprinde

Biserica paraclis, 1760-1762

Fosta reşedinţă de vară episcopală, azi Muzeul colecţiei de icoane şi carte veche, 1765

Corpul vechi al chiliilor, 1765 - Sinagoga neologă (de rit mozaic) – 1827-1834

- Statuia Sfântului loan Nepomuk -1729, (din 1870, pe actualul amplasament)

- de categoria B sunt un număr de 139, monumente importante pentru patrimoniul cultural local, împărţite în:

6 Situri arheologice- reprezintă situri arheologice, necropole şi aşezări din perioada sec. III p. Chr. - sec. II a. Chr.

111 Monumente şi ansambluri de arhitectură – Cetatea Aradului, Ansamblul Urban Arad, biserici, case, hanuri, hoteluri, palate, cazinouri, teatre, şcoli, spitale, fabrici de bere, de spirt, turnuri de apă

11 Monumente de for public – statui amplasate în spaţiul public sau în incinte

11 Monumente memoriale – case memoriale, monumente comemorative, statui.

Patrimoniul cultural naţional este reprezentat în municipiul Arad prin:



20

Cetatea Aradului este situată administrativ în cartierul Subcetate (ansamblu de arhitectură de importanţă naţională, unic, conform LMI). Construcţia noii cetăţi transilvănene a început în anul 1763, din ordinul împărătesei Maria Tereza şi s-a desfăşurat pe o perioadă de 20 ani, până în 1783 având la bază planurile generalului arhitect austriac Filip Ferdinand Harsch. Locul ales pentru construcţie a fost peninsula Aradului iar stilul abordat este varianta originală pentru fortificaţiilor franceze de tip Vauban-Tenaille, în formă de stea cu şase bastioane dispuse neregulat, colţuri în unghi ascuţit. Ansamblul includea trei corpuri principale de clădiri (comandamentul, garda cetăţii şi mănăstirea spital cu biserică franciscană în stil baroc).

Imediat după finalizare pe o perioadă de câţiva ani aici au fost închişi participanţi ai mişcări revoluţionare conduse de Horia, Cloşca şi Crişan şi prizonieri din armata franceză revoluţionară. În aceeaşi perioadă cetatea a devenit temniţă militară. În cazematele din cetatea Arad au mai fost întemniţaţi revoluţionarii arestaţi în timpul revoluţiei de 1848, iar cetatea a devenit sediul tribunalui militar imperial.

Până la 1918, cetatea a fost cea mai mare închisoare militară din Imperiul habsburgic. La începutul sec. al XX-lea, cetatea devine o simplă cazarmă militară. În timpul primului război mondial cetatea Aradului este lagăr de concentrare, în perioada 1918-1945 funcţionează ca şi cazarmă a armatei române, iar din 1945-1958 este folosită de trupele sovietice.

În interiorul cetăţii Aradului se poate vedea Biserica Franciscană, (monument de arhitectură de importanţă naţională, conform LMI), construit în perioada1750-1800.

În prezent Cetatea Aradului, un obiectiv cu potenţial turistic deosebit de mare este în administrarea M. Ap. N. Odată ce va intra în administrarea Consiliului Local Municipal va putea beneficia de amenajările necesare realizării aici a unui important pol turistic cu valoare culturală. In prezent există intenţii de reamenajare a interiorului cetăţii, astfel încât aceasta să devină punctul central de atracţie al oraşului pentru turiştii străini, cu hoteluri, restaurante, cafenele şi magazine de suveniruri. De asemenea la nivel local şi judeţean se doreşte ca acesta să fie înscrisă în Lista Patrimoniului Cultural Mondial şi să devină obiectiv UNESCO. (Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, 2007 – 2013/2014 – 2020)

Cetatea Aradului

Sursa datelor http://www.primariaarad.ro/

Ansamblul Mănăstirea Sf. Simeon Stâlpnicul, cartierul Gai, (ansamblu de arhitectură de importanţă naţională, conform LMI), construit de episcopul Sinesie Jivanovici între anii 1745-1765 în stil baroc ecleziastic provincial. Ansamblul este constituit din biserica paraclis în stil baroc (1760-1762), conacul cu faţada răsăriteană bogată în

http://www.primariaarad.ro/



21

ornamente şi corpul vechi al chiliilor. Conacul şi biserica fac un corp comun şi sunt poziţionate în forma literei U.

In anul 1955 a devenit mânăstire de maici. În anii 60, aici a fost amenajat un muzeu ecleziastic şi de artă veche românească, care reuneşte obiecte păstrate din bisericile dispărute ale oraşului precum şi obiecte de artă bisericească şi artă populară specifice zonei.

În prezent, în incinta mânăstirii s-au construit o biserică nouă şi spaţii de cazare moderne pentru turişti. Incinta lărgită are la intrare o poartă turn care constituie şi un reper în partea de nord a oraşului.

Ansamblul Mănăstirea Sf. Simeon Stâlpnicul

Sursa datelor: http://www.aradhotspots.ro/category/ghid-turistic

Sinagoga neologă (de rit mozaic) situată pe str. Tribunul Dobra, nr. 10. În prezent aici se află sediul Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, Filiala Arad. A fost construită de arhitectul arădean Dominicus Cheim în perioada 1827-1834. Sinagoga are o incintă în formă de patrulater şi este proiectată în stil neoclasic, la exterior, şi în stil maur spaniol, la interior.

Sinagoga neologă


http://www.aradhotspots.ro/category/ghid-turistic




22

Statuia Sfântului Ioan Nepomuk, (str. Episcopiei colţ cu str. Desseanu) este cel mai vechi monument din oraş şi se găseşte în incinta bisericii romano-catolice Arad; Sfântul Ioan Nepomuk este ocrotitorul apelor şi a podurilor. În piaţeta de pe strada Episcopiei se poate admira o copie a originalei statui construită în anul 1729 de către artistul plastic arădean Takács.

Statuia Sfântului Ioan Nepomuk

Sursa datelor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Nepomuk#mediaviewer/File:Ioan_Nepomuk_Statue.jpg

Cel mai important obiectiv cultural local din municipiul Arad este reprezentat în prezent de Ansamblul Urban Arad din zona centrală.

Ansamblul Urban Arad conform LMI 2010, ca zonă construită protejată este monument de importanţă locală şi reprezintă un procent de 7,86% din suprafaţa intravilanului existent, adică 490ha. Conform P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad suprafaţa ocupată de această zonă se măreşte cu un procent de 9,80% adică 610ha.

Sursa datelor: P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Nepomuk#mediaviewer/File:Ioan_Nepomuk_Statue.jpg



23

Limita roşie reprezintă limita Ansamblului Urban conform LMI 2010, iar limita verde este propunerea P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad aprobat prin HCL nr. 201 din 17iulie 2014. Zona cuprinde porţiuni din cartierele Centru, Drăgăşani şi Aradul Nou. Populaţia din această zonă este de aprox. 30.145, locuitori. În acest areal au fost eliminate activităţile industriale încurajându-se doar cele nepoluante, ateliere meşteşugăreşti şi de artizanat local, iar terenurile din zonă, de pe ambele maluri ale Mureşului, să fie folosite pentru parcuri.

Ansamblul urban cuprinde 5 monumente de interes naţional. Punctele importante de atracţie turistică din zonă sunt: Piaţa Mare, Piaţa Mică, Bulevardul Revoluţiei şi Cetatea Aradului.

În P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad se prevede împărţirea zonei pe sectoare de activităţi specifice zonelor construite protejate:

- Cartierul cultural - Zona destinată cazării şi gastronomiei de tip regional - Zona destinată activităţilor specifice centrului şi comerţului cu mărci înregistrate

internaţional - Zona destinată comerţului cu mărci înregistrate regional - Oraşul ECO-ACTIV un concept creat special pentru protejarea Cetăţii Aradului

în cadrul natural ce a fost modelat antropic special pentru acest obiectiv.

În zonificarea din studiu este marcat arealul prevăzut Cetăţii Aradului poziţionată în mijlocul unui Parc Central ce se întinde pe ambele maluri ale râului Mureş până la podul Traian. Zona urmează să fie amenajată în concept Activ - pentru promenadă, activităţi în aer liber, evenimente şi Eco - amenajări peisagere.

De asemenea P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad subliniază importanţa renovării şi restaurării clădirilor, conservarea fondului construit istoric. Pentru dezvoltarea turistică a zonei protejate din P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad s-au propus

- realizarea unei axe pietonale - Piaţa Catedralei, str. Meţianu, str. Ioan Rusu Şirianu, str. Ecaterian Teodoroiu, Parcul Reconcilierii Româno- Maghiare

- realizarea legăturii dintre Parcul Reconcilierii şi Turnul de apă prin amenajarea unui parc ce se va întinde până în str. Ioan Rusu Şirianu

- reamenajarea Pieţei Avram Iancu pentru organizarea de evenimente culturale - reamenajarea zonei mediane verzi a B-dul Revoluţiei într-un parc istoric - amenajarea scuarului Piaţa Sărbească

Deja a fost inaugurată strada pietonală Meţianu în 2011.

Sursa: cercetare pe teren URBANPROIECT,2014



24

Este recomandabil introducerea obiectivele de patrimoniu din Ansamblul Urban într-un circuit cultural, urmărindu-se astfel conservarea lor: Cetatea Aradului - Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel" – casă (- sf. sec. XVIII) - Preparandina Română (1812) - Şcoală, azi Şcoala generală nr. 2 (1906) - casă (1900-1910) - casă (1924) - Vila Reisinger Sándor (1907) - Palatul Szantay, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1905) – casă de raport (1900-1910) – casă (1907) - Şcoala normală de fete, azi Liceul Pedagogic Dimitrie Ţichindeal (1909) - Gimnaziul de băieţi "Iosif Vulcan",azi Grupul şcolar de industrie alimentară (1887) – casă (1897) – casă (1900) - Clădirea Diecezane (1908) – casă (1906) - Casă, azi grădiniţă (sf. sec XIX) - Statuia Sfântului Ioan Nepomuk (1870) - Casa Ştefan Cicio-Pop (sediul Consiliului Naţional Român Central) (1850-1860) - casă (1910-1915) - casă (1897) - casă (1911) - Palatul Kohn, azi locuinţe şi spaţiu alimentaţie publică (1906) - Palatul Neuman, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1891-1892) - Casa de raport Reinhardt, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1900) - Casa de raport Albert Szabo, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1900) - Casă, azi sediu al Universităţii de Vest Vasile Goldiş (1820-1848) - Palatul Herman Gyula, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1880-1890) - Biserica romano- catolică (1902-1904) - Palatul Administraţiei Financiare (Trezoreria) (1850-1900) - Fosta Prefectură (1871) - Palatul Rozsnay, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1800-1850) - Casa gotică (1800-1850) - casă (1800-1850) - casă (1902-1903) - Teatrul Vechi (1817) - casă (1900) - Casa Cu Lacăt şi Trunchi (1815) - casă (1912) - casă (cca.1900) - casă (cca1900) - Casa Domany Ştefan (1902) - Colegiul Naţional Moise Nicoară (1869-1873) - Şcoala de Arte şi Meserii, azi Grupul Şcolar Industrial Aurel Vlaicu (1911) – casă (1883, 1913) - Vila Dr. Groszmann (1890) - Palatul Tribunei, azi locuinţe (1909) - Turnul de apă, azi restaurant şi galerie de artă (1896) - Str. Gavra Alexandru 6 (ca. 1900) - Palatul sârbesc, azi locuinţe (1900)- casă (1850-1875) - Palatul Földes cu farmacie, azi locuinţe, farmacie şi spaţii comerciale (1900) - Hotel Crucea Albă azi Hotelul Ardealul (1840) - Fosta Banca de Credit, azi locuinţe şi spaţii comerciale (înc. sec. XIX) - Casa Vasile Goldiş (ulterior sediul ziarului "Românul") (1850-1900) - Catedrala Ortodoxă Română "Sf. Ioan Botezătorul (1862-1865) - Palatul Bohuş, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1913) - Palatul Nádasdy, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1904) - Teatrul de Stat "Ioan Slavici (1874) - Fosta Academie Teologică (Noua Preparandie Română), azi Academia Teologică a Universităţii "Aurel Vlaicu" şi Seminarul Teologic Liceal (1885) - Fostul sediu al Asociaţiei Generale a Muncitorilor (1850-1900) - Hotelul "Stadt Wien", azi ruine pivniţă (sf. sec. XVIII - înc. sec. XIX) - Hanul "A.B.C.-ul de Aur", azi locuinţe (1820) - Sinagoga neologă (de rit mozaic) (1821-1834) – casă (sf. sec. XVIII) - Hanul "Boul Roşu", azi locuinţe (1800-1850) – casă (1850-1900) – casă (cca.1913) - casă (1907) - casă de raport (1910) - casă de raport (1911) - Şcoala civilă orăşenească, azi spital (1905) - casă (cca.1910) - Palatul Lipcovici, casă de raport (1913) - Fostul sediu al Comandamentului Gărzilor Naţionale Române, azi spital (1850-1890) - Casa de raport Tüdos Béla (1902) - casă (cca.19120) - Palatul văduvelor Ronai (1905) - Sediul fostei Societăţi bancare Victoria, azi locuinţe şi birouri (1891-1900) - casă (cca.1902) - casă (1911) - Palatul Băncii Naţionale (1905-1906) - casă (sec. XIX) - Casă, azi parohie evanghelică şi locuinţă (cca. 1900) - Palatul Suciu (1906-1907) - Palatul soţiei lui Kovács Arthur, azi locuinţe (1906) - Biserica evanghelică luterană (1906) - Palatul Andrenyi, azi Palatul Copiilor (1880-1890) - Palatul Cenad, azi locuinţe şi birouri (1892-1894) - Palatul Administrativ (Primăria) (1874-1876) - Gimnaziul Român de Fete, azi secţie a Spitalului Clinic Municipal (1912) - Biserica de lemn Sf.Gherorghe (1848) – casă (1910) - Vila Reisinger Sándor (1907) - Ansamblul cetăţii Aradului



25

(1763-1800) – casă (1925-1930) - Palatul Justiţiei (1892) - Crucea martirilor (1936) - Palatul Cultural Arad, azi Filarmonica de Stat şi Muzeul Judeţean (1911-1913) - Bustul lui Petru Pipoş (1937) - Bustul lui Gh. Popa de Teiuş (1938) - Bustul lui Ioan Rusu-Şirianu (1938) - Bustul lui Mircea V.Stănescu (1938) - Bustul lui Al. D.Xenopol (1929) - Vechiul Cazinou (1872) - Fostul sediu al Căminului Muncitorului, azi cabinete şi laboratoare medicale (1913) - Casa fostei vămi, azi spaţii comerciale (înc. Sec. XX) - Casa Beller (1800-1850) - Castelul Nopcea, azi Grupul Şcolar Forestier Arad (1780-1800) - Fosta fabrică de bere azi spaţii comerciale şi birouri (1782) - Casa parohială a bisericii romanocatiloce Aradu Nou (1725) - Biserica romano-catolică Aradul Nou (1812-1821).

Aradul mai păstrează doar puţine urme din perioada medievală. Cea mai veche construcţie este biserica sârbească Sf. Apostoli Petru şi Pavel, construită între anii 1698- 1702. Construcţiile din zona centrală, realizate în marea lor majoritate în perioada modernă reprezintă o adevărată rezervaţie de arhitectură în stil neobaroc, neoclasic şi secession. Zona centrală, configurată în forma actuală la sfârşitul secolului al XVIII-lea, devine centrul de polarizare al funcţiilor urbane, dotări comerciale cele mai importante, culturale, sanitare, administrative, de învăţământ, locuinţe.

Cele mai importante obiective turistice din epoca modernă sunt:

Casa Sava Tekelija este caracteristică pentru perioada începutului de secol al XVIII-lea când Aradul a fost un important centru grăniceresc. Colonizaţi aici pentru a forma garnizoana de grăniceri, sârbii şi-au construit propriul cartier în partea de vest a cetăţii vechi, fostă cetate turcească ocupată de trupele austrice, între cursul Mureşului şi al Mureşelului. În anul 1698 a fost înfiinţat oraşul militar, Civitas Thökolian, după numele căpitanului lor Jovan Tekelija. Acesta a fost întemeietorul unei familii nobiliare din care descinde Sava Tekelija născut la Arad în anul 1761 şi mort tot aici în anul 1842. Deşi a îmbrăţişat asemenea strămoşului său cariera militară, Sava Tekelija nu a fost atras de aceasta ci s-a remarcat ca fiind primul sârb doctor în ştiinţe politice.

Preparandia Română- str. Preparandiei, nr. 13 (1812, prima şcoală de învăţători în limba română din Ardeal) monument istoric de interes local. Construcţia reprezentând caracteristicile unei case burgheze de la începutul sec. al XIXlea are aceeaşi imagine ca la inaugurare.

Preparandia Română


Casa cu Lacăt şi Trunchi, Str. Tribunul Dobra 7, (construită în anul 1815, care adăposteşte într-o nişă "Butucul breslelor", montat în anul 1827), construită de comerciantul vienez Iosif Winkler, renovată în anul 1851. Într-un colţ al clădirii este un trunchi de copac învelit cu o bară de fier închisă cu un lacăt-Butucul de fier; semnul




26

breslelor medievale. De asemenea casa a fost reşedinţa poliţiei secrete imperiale austriece, timpul revoluţiei 1848-1849.

Casa cu Lacăt şi Trunchi


Casa cu ghiulele, Calea Timişorii nr. 18 (construcţie din anul 1800), pereţii clădirii conţin 17 ghiulele de diferite mărimi trase din turnurile fortificaţiei, în timpul luptelor din Arad între anii 1848-1849).

Teatrul Vechi (Hirschl), strada Gheorghe Lazăr nr.3, reprezintă primul sediu de teatru permanent din România, având o vechime de 180 ani reprezentant al stilului neoclasicist. Construit în anul 1817, în perioada 1907-1980 clădirea teatrului funcţionează ca cinematograf, cu numele Urania, (primul cinematograf din Arad). Starea de degradare în care se găsea în anul 1980 clădirea impune închiderea ei.

Teatrul Vechi

Sursa datelor: Strategia de dezvoltare a municipiului Arad

Teatrul Clasic Ioan Slavici, bulevardul Revoluţiei nr. 103, aflat în sudul Bulevardului Revoluţiei, cap de perspectivă este una dintre cele mai impresionante clădiri din centrul municipiului. Dezvoltarea economică şi culturală din prima jumătate a sec. al XIX-lea a reprezentat un motiv important pentru construirea teatrului. Construcţia a fost realizată cu un împrumut de la o bancă vieneză între anii 1872-1874. În anul 1959 a fost reconstruit după planurile originale în urma unui incediu.

Teatrul Clasic Ioan Slavici Sursa:cercetare pe teren URBANPROIECT, 2014




27

Hanul Boul Roşu, Str. Tribunul Dobra 22, clădire monument istoric, construită în prima jumătate a secolului al XIX- lea a fost conceput cu cazare la etaj şi restaurant la parter.

Hanul Boul Roşu

Sursa datelor: http://www.aradhotspots.ro/category/ghid-turistic Podul Traian, simbol al Aradului, monument cu valoare arhitecturală, este construit în perioada 1910-1913 după conceptul inginerul Robert Toth. Pod rutier şi pentru tramvaie, realizează legătura peste Mureş între cartierele Aradul Nou şi Calea Romanilor.

Podul Traian

Sursa:cercetare pe teren URBANPROIECT, 2014 Palatul Cultural situat în Piaţa George Enescu nr. 1, monument istoric de interes local reprezentativ pentru municipiul Arad, a fost construit în perioada 1911-1913, de către arhitectul arădean Szántay. Clădirea reflectă îmbinarea mai multor stiluri astfel că faţada reprezintă stilul neoclasic, coloanele ce sprijină frontonul faţadei, stilul corintic, aripile laterale reprezintă stilul renaşterii italiene, stilul gotic este reprezentat de elementele castelului huniazilor, prezente în partea dinspre parc a clădirii. În prezent în această clădire sunt Muzeul Judeţean şi Filarmonica de Stat.

Palatul Cultural





28

Palatul Episcopal Sârbesc, Piaţa Sârbească 7-8, monument istoric, construit la începutul secolului al XX-lea în stil seccesion după planurile arhitectului Milan Tabacovici, este localizat în Piaţa Sârbească.

Palatul Episcopal Sârbesc


Palatul Administrativ, Bd. Revoluţiei 75, monument istoric de interes local, construit între anii 1872-1875 reprezintă o clădire semnificativă în stil eclectic, în forma literei U având un turn cu orologiu de 54m înălţime. Piaţa din faţa palatului a primit denumirea de Piaţa Revoluţiei în memoria eroilor căzuţi la revoluţia din 1989. În prezent acesta este sediul Primăriei.

Palatul Administrativ


Palatul Cenad, Bd. Revoluţiei 73, monument istoric de interes local, construit în perioada 1892-1894, în stil eclectic, face parte din ansamblul urbanistic al Pieţei Primărie.

Palatul Cenad




29

Palatul Neumann, bd. Revoluţiei nr. 78, construit în anul 1891 de familia de industriaşi Neumann, în stil eclectic se numără printre cele mai mari clădiri de locuit din municipiul Arad.

Palatul Neumann


De asemenea tot în zona centrală a municipiului există mai multe obiective turistice monumente istorice de interes local cum ar fi:

Palatul Justiţiei inaugurat în anul 1892, construit în stil eclectic, Palatul Băncii Naţionale (construit în perioada 1905-1906, stilul renascentist), Palatul Bohuş (construit în anul 1910 în stil sesession geometricunde a fost folosit pentru prima dată betonul armat), Palatul Szantay (construit în perioada 1905-1911), Palatul Herman Gyula (construit la începutul anilor 1880, în stil neobaroc), Palatul Kohn (construit în 1905), Palatul Andrenyi, (construit între anii 1880-1890) astăzi aici este Palatul copiilor, Castelul Nopcea, Palatul Kovács (construit la începutul secolului al XX-lea).

Repere turistice importante ale oraşului constituie şi monumentele istorice:

Turnul de apă, strada Ceaikovski nr. 9A, inaugurat în 1896, în stil dungeon medieval, cu o înălţime de 35m, cea mai înaltă construcţie din acea perioadă. Localizat în Piaţa Pompierilor a fost construit pentru aprovizionarea cu apă a oraşului dar şi pentru semnalizarea incendiilor. Astăzi a devenit proprietate particulară şi găzduieşte galeria de artă Turnul de apă.

Turnul de apă




30

Vechea Vamă, la capul podului Traian a fost construită la începutul secolului al XX- lea în Aradul Nou. Clădirea are pe faţadă stema Aradului. Aici a funcţionat vama municipalităţii o perioadă de 20 de ani.

Vechea Vamă


Cazinoul Arădean, Bd. Dragalina Ion, nr. 27, între Parcul Copiilor şi Hotel Parc, clădire masivă, construită în stil neobaroc (1872) din piatră şi cărămidă cu decoraţii bogate şi fanteziste este situat în aproierea parcurilor de pe Malul Mureşului.

Cazinoul Arădean


Colegiu Naţional Moise Nicoară, piaţa Moise Nicoară nr.1, construit în 1873, după planul arhitectului József Diescher, în stil eclectic cu faţada principală în stil neoclasic. Clădirea a fost renovată recent pe fonduri europene.

Colegiu Naţional Moise Nicoară

Sursa datelor: http://www.aradhotspots.ro/category/ghid-turistic, P.U.Z.C.P. – Zona Monumente Protejate Arad




31

Şcoala normală de fete, Str. Blaga Lucian 9, astăzi corp al Liceului Dimitrie Ţichindeal, construită în stil seccesion, anul 1909.

Şcoala normală de fete

Sursa datelor: Maparea Resurselor Culturale 2013 Spitalul Clinic Municipal Arad, în prezent, str. Mihai Eminescu 44, fost Gimnaziul Român de Fete, construcţie începută în anul 1912, în stil baroc şi clasic. Este situat în Piaţa Mică într-un context arhitectural valoros.

Spitalul Clinic Municipal Arad


Palatul Administraţiei Financiare (Trezoreria), Bd. Revoluţiei 77, construit în stil rococo vienez, la sfârşitul secolului XIX se numără printre cele mai frumoase clădiri din Arad. În prezent aici este sediul Administraţiei Finanţelor Publice Arad şi a Rectoratului Universităţii Aurel Vlaicu.

Palatul Administraţiei Financiare




32

Hotelul Ardealul (fost Hotel Crucea Albă), construit în perioada 1840-1841, în stilul neoclasicist situat pe Bulevardul Revoluţiei nr. 98

Hotelul Ardealul


Gara Arad, Piaţa Gării nr. 8-9, construcţia de azi, a treia, a fost terminată în anul 1910 după planurile arhitectului Szantay Lajos, în stil secession, pe amplasamentul vechi din 1858 al gări. Cea mai mare gară din municipiu şi din judeţ a fost parţial distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial şi refăcută în perioada 1950-1953.

Gara Arad

Sursa datelor: http://www.aradhotspots.ro/category/ghid-turistic Municipiul Arad este locaţia a numeroase edificii de cult dintre care cele mai reprezentative sunt:

Biserica Ortodoxă Sârbă SF. Petru şi Pavel, (Biserica Sârbească), Piaţa Sârbească nr. 1, construită în perioada 1698-1702 şi modificată în 1790 în stilul actual, baroc, este cea mai veche clădire din Arad. A fost ctitorită de căpitanul Ioan Tekelija.

Biserica Sârbească




33

Biserica Romano-Catolică, (Biserica Ordinului Minoriţilor) Bulevardul Revoluţiei nr. 96A construită în perioada 1902-1904, de arhitectul arădean Emil Tabacovici în stil eclectic cu elemente de stil clasic, baroc şi renascentist. Este un monument de arhitectură grandios care se face uşor remarcat pe bulevard. Turnul catedralei impresionează turistul prin înălţime (56m). Special la acest edifiu este existenţa unei copii a sculpturii Pieta şi modul de iluminare al bazilicii, prin 10 vitralii cu picturi având ca temă creştinismul de rit occidental.

Biserica Romano-Catolică


Catedrala ortodoxă Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, Piaţa Catedralei, monument specific de arhitectură barocă a fost construită în perioada 1862-1865 după planurile arhitectului arădean Anton Cziegler.

Catedrala ortodoxă Naşterea Sf. Ioan Botezătorul Sursa:cercetare pe teren URBANPROIECT, 2014

Biserica Roşie, Bulevardul Revoluţiei nr. 61, lăcaş de cult al Bisericii Evanghelice-Luterane din România. Construcţia începută în anul 1905 de căter arhitectul din Arad Ludovic Szantay, în stil neogotic şi a fost finalizată în anul 1906. Înălţimea turnului principal este de 46m iar la construcţia s-au folosit piatra, cărămida şi betonul. Este finisată cu cărămidă aparentă şlefuită; de aici şi-a primit şi numele constituind un punct de atracţie al oraşului. Caracteristica principală este orga bisericii, orgă electropneumatică, care are un sunet deosebit. Datorită acestui fapt aici se organizează concerte de orgă.



34

Biserica Roşie


Biserica Reformată din Arad, (1947), în stil baroc ş. a.

Biserica Reformată


Alte atracţii turistice sunt reprezentate de monumente şi statui: - Monumentul Sfânta Treime, 1738-1740, localizat în faţa Teatrului Clasic - Coloana Sfintei Treimi ( a ciumei) sau Coloana Legământului 1745, în prezent

aşezată în cartierul Aradul Nou, pe Calea Timişorii - Statuia Sfântului Florian 1869, patronul pompierilor, construită în anul 1869, în

cartierul Aradul Nou - Monumentul de la Subcetate 1881, construit în memoria celor 13 generali ai

armatei revoluţionare maghiare, executaţi la 6 octombrie 1849. - Bust C. Aron, Cimitirul Evreiesc, personalitate a reformismului evreiesc - Busturi, Piaţa George Enescu, busturi ale unor personalităţi care au contribuit la

dezvoltarea oraşului - Alexandru D. Xenopol (1847–1920) istoric şi filozof, George Coşbuc (1866-1918), poet naţional, Petru Pipoş (1859-1913) - profesor, Gh. Popa de Teiuş, Mircea V. Stănescu (1841-1888) - avocat

3.1.4 RESURSE CULTURALE

In diversitatea patrimoniului turistic din municipiul Arad un loc important este deţinut de valorile cultural-istorice. Municipiul Arad este recunoscut ca fiind un centru cultural cu tradiţie.



35

Muzee colecţii şi expoziţii - Complexului Muzeal Arad s-a deschis în anul 1893 prezentând expoziţia Relicve ale Revoluţiei de la 1848 iar în anul 1913 a fost mutat în Palatul Cultural nou construit. De-a lungul anilor în muzeu au fost amenajate săli de expunere pentru colecţia de arheologie şi istorie medievală, galerie de artă europeană, expoziţie de etnografie, camere memoriale, iar după anul 1989 au fost deschise secţia de ştiinţe ale naturii şi mai târziu de istorie interbelică; în anul 1998 a fost deschisă galeria de artă iar în anul 2003 expoziţia permanentă Arad – Decembrie 1989. Muzeul a desfăşurat şi o activitate editorială din anul 1967. Au fost publicate reviste de cercetare în diverse domenii, Ziridava, Studii şi Comunicări de Artă şi Arhitectură, Armonii Naturale, Zărandul dar şi 10 volume cu lucrări prezentate la simpozioanele internaţionale de antropologia minorităţilor, Minorităţi, ş.a. tot aici există şi un atelier de multimedia Kinema Ikon. În anul 2008 s-a deschis rezervaţia arheologică Frumuşeni – Mănăstirea Bizere, ce aparţine muzeului.

În prezent muzeul cuprinde trei secţii:

Secţia de arheologie şi istorie Secţia de ştiinţe ale naturii Secţia de artă – sunt expuse opere ale pictorilor români şi maghiari celebri,

Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Barabas Miklos, Munkacsy Mihaly şi Lotz Karoly.

- Muzeul Memorial Vasile Goldiş găzduit în prezent de Universitatea de Vest Vasile Goldiş

- Colecţia de artă Doina şi Baruţu T Arghezi şi Fundaţia Universităţii Vasile Goldiş au constituit Colecţia de artă ARGHEZI. - Colecţia muzeală a Mănăstirii Sf. Simion Stâlpnicul din Arad este în prezent în interiorul mănăstirii într-o clădire construită în anul 1762 şi se pot admira icoane pe sticlă provenind din Făgăraş (pictate de Savu Moga) şi din Bihor, icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, iconostas din Densus (1789), piese de mobilier bisericesc, obiecte de cult şă cărţi vechi bisericeşti. Tot aici există şi o expoziţie de carte veche bisericească.

- Biblioteca Judeţeană A.D. Xenopol


Odată cu anul 1913 putem spune că există o bibliotecă publică în municipiul Arad, deschisă în clădirea Palatului Cultural. Din anul 1984 aceasta se stabileşte în sediul

http://www.google.ro/



36

actual, într-o clădire în stil electic, construită la începutul sec. al XX-lea, şi în anul 1995 şi actualul nume al scriitorului A.D. Xenopol. Biblioteca în prezent deţine un număr de aproximativ 500.000 de volume şi manuscrise valoroase şi numeroase documente audio-vizuale, cel mai vechi document de aici este scris în limba latină şi datează din anul 1841, scris în limba latină. Tot aici sunt organizate diverse manifestări muzicale, teatrale (piese pentru copii) expoziţii şi conferinţe. Biblioteca are filiale de cartier: în cartierele Aradul Nou, Micălaca, Aurel Vlaicu şi Gai.

Oferta în ce priveşte dotările pentru manifestările expoziţionale este destul de mare în municipiul Arad şi reprezentată de Complexul Expo Arad Internaţional, Centrul de târguri şi expoziţii al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad şi Waterhouse, centru internaţional de conferinţe, întâlniri de afaceri.

Există numeroase galerii unde sunt prezentate expoziţii de pictură, sculptură, obiecte decorative din diferite materiale, etc.:

- Galeria Delta, ce găzduieşte evenimente de mare importanţă pentru municipiul Arad, Salonul Internaţional Bienal de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică şi Salonul Anual de Artă

- Galeria Alfa - Galeria Clio - Galeria Turnul de Apă - Galeria Takacs - Galeria Carola’s

Activitatea teatrală şi muzicală este bine reprezentată şi putem spune că depăşit graniţele oraşului:

- Teatrul Clasic Ioan Slavici. Activitatea din teatru se derulează într-o clădire construită în anul 1874, în stil neo-clasic, locaţie neschimbată de acum 120 ani.

- Teatrul de Marionete, înfiinţat în anul 1951 - Teatrul Maghiar, (an înfiinţare 2002) - Filarmonica de Stat. Orchestra Filarmonică s-a făcut cunoscută în anul 1833,

odată cu apariţia primului Conservator din oraş (al şaselea din Europa). Din anul 1913 când a avut loc concertul inaugural şi până azi Filarmonica de Stat este găzduită de Palatul Cultural.

Cinematografe - Arta din str. Vasile Alecsandri, nr.2 şi Dacia localizat pe Bd. Revoluţiei 49-53.

Evenimente culturale locale Diversitatea şi multiculturalitatea zonei Aradului este subliniată şi de poziţia oraşului Arad la intersecţia a două provincii istorice Crişana şi Banat. De aceea în viaţa culturală a oraşului au loc numeroase evenimente cultural-artistice. Evenimentele culturale sunt manifestări ce atrag numeroşi turişti motiv pentru dezvoltara infrastructurii turistice

Unele dintre cele mai reprezentative evenimente sunt:

- Festivalul de Teatru Clasic se desfăşoară la nivel naţional, în luna octombrie a fiecărui an reunind cele mai bune trupe de teatru. A ajuns la a XVI-a ediţie

- Festivalul Internaţional Euromarionete are loc odată la doi ani. - Festivalul Internaţional de Teatru Francofon AMIFRAN, se desfăşoară în luna

octombie de 15 ani.



37

- Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground Arad-Fun - Festivalul de teatru în Limba engleză (anual) Teen Play - Teatrul Veşnic Tânăr - Festivalul arădean al muzicii vieneze - Ziua Europeană a patrimoniului - Expoziţie foto itinerantă, în aer liber, Aradul ieri şi azi - Festivalul Minorităţilor - Târgul Meşterilor Populari - Târgul ONG - Zilele Aradului - în luna august - Festivalul Vinului — în septembrie/octombrie - Festivalul de muzică şi dans Ghiocelul de Argint - La început de primăvară – spectacol folcloric tradiţional - Festivalul Rock pe Mureş - Festivalul de muzică veche prin cetăţile Aradului - Expoziţie foto itinerantă, în aer liber, Aradul ieri şi azi - Festivalul fanfarelor şi al majoretelor - Festivalul gastronomic internaţional

3.3. POTENŢIALUL BALNEAR ŞI GEOTERMAL Izvoarele de ape minerale şi termale reprezintă o resursă naturală insuficient valorificată în judeţul Arad. Izvoarele de ape termale se găsesc în partea de vest a României, cea mai bogată este Câmpia de Vest şi reprezintă 25% din rezerva de apă geotermală din Câmpia Panonică. După informaţiile actuale apele minerale şi termale se leagă genetic de apele de adâncime de-a lungul faliilor majore din vestul ţării, orientate, în general pe direcţie nord-sud, în localităţile Satu Mare – Carei – Valea lui Mihai – Săcuieni – Oradea – Băile Felix – Salonta – Arad – Timişoara. (Strategia Energetică a Judeţului Arad, 2010 – 2020, draft) Perimetrele geotermale importante la nivelul judeţului Arad sunt Mureş - Crişul Negru Curtici, Macea, Municipiul Arad - judeţul Arad; Banatul de Vest: Nădlac. Studiile efectuate au demonstrat că judeţul Arad dispune de importante resurse geotermale ce trebuie valorificate. În zona de graniţă funcţionează numeroase baze de agrement un motiv în plus pentru utilizarea corespunzătoare a apelor geotermale în dezvoltarea turismului balnear în judeţul Arad.

Izvoare minerale şi termale sun localizate pe teritoriul judeţului Arad în localităţile Moneasa, Lipova, Macea, Chişineu Criş, Curtici, Dezna. După compoziţia chimică sunt distribuite astfel:

- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona bazinului Crişurilor, (pe falii după geneză);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;

- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului (în formaţiuni vulcanice neogene)

În prezent, turismul balnear din judeţul Arad are un potenţial balnear valorificat (reprezentat de locaţiile balneoclimaterice caracterizate de factori naturali - climă, ape minerale, nămoluri, gaze naturale, cu acţiune terapeutică), şi un potenţial balnear latent (reprezintă locaţiile care au factori naturali - climă, ape minerale, nămoluri, gaze



38

naturale, cu proprietăţi fizico-chimice verificate prin studii complexe), acestea din urmă reprezintă fondul balnear de rezervă. Din prima categorie fac parte staţiunile balneoclimaterice permanentă Lipova şi Moneasa dar mai sunt locaţii de interes balnear la Curtici şi Macea. Potenţialul balnear latent este reprezentat de fondul balnear de rezervă printre care locaţiile din Arad, Ceica, Chişineu-Criş, Nădlac (izvoare geotermale), etc.

În zona municipiului Arad deşi există importante resurse de ape termale şi minerale acestea nu sunt valorificate. În municipiu există băile Termale Gai , apa are 360C, dar cu echipare tehnică şi dotări reduse. De asemenea în incinta ştrandului Neptun sunt izvoare termale dar nu sunt exploatate.

Staţiunea balneoclimaterică de importanţă naţională Moneasa este cunoscută ca Perla Munţilor Apuseni. Apele termale au temperaturi între 250C şi 320C şi au fost descoperite încă de pe vremea romanilor. Ape minerale oligominerale, mezotermale, bicarbonatate, calcice, mageziene şi sodice au proprietăţi terapeutice fiind folosite în special pentru tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor, diogestive şi ginecologice cronice.

Staţiunea balneoclimaterică permanentă Lipova este singura de interes local. Aceasta poate fi cunoscută ca Perla Văii Mureşului, după investiţiile utilizate la modernizarea condiţii de cazare şi campare (standarde occidentale). Este localizată la doar 30km de municipiul Arad şi la 3 km de Oraşul Lipova şi-a dobândit recunoaşterea de staţiune balneară în anul 1892. Este recunoscută pentru apele minerale feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene ce sunt recomandate în tratamente pentru boli cardiovasculare, hepatobiliare, căi urinare, tulburări endocrine şi afecţiuni ale aparatului circulator şi locomotor.

Casa regală a României a utilizat în perioada interbelică apa minerală de la Lipova. În anul 1994 a apărut societatea Apemin Băile Lipova ce oferă numeroase produse de apă minerală, sucuri şi primul energizant natural din Romania.

Pentru tartamentele balneare cea mai bună apă se află în localitatea Şofronea (510C) dar care nu se exploatează. Există însă semnale că apa termală a început să fie folosită pentru început ca apa bazinelor din ştrandurile mici (Şofronea, Curtici, Dorobanţi şi Macea).

Pentru valorificarea potenţialului geotermal se doreşte utilizarea acestor resurse pentru turismul balnear prin construcţia de microstaţiuni în zonele Zerind, Socodor, Curtici, Macea, Iratoş, Şofronea, Şimand, Peregu Mare, Semlac, Felnac, Şeitin, Nădlac, Moneasa, Dezna. (Strategia Energetică a Judeţului Arad, 2010 – 2020, draft)

3.4. POTENŢIALUL TURISTIC ÎN JUDEŢUL ARAD În judeţul Arad există mai multe zone turistice diferenţiate prin potenţialul natural şi antropic, tipul obiectivelor turistice, accesibilitatea, etc. unde se poate dezvolta turismul:

Municipiul Arad este centrul turistic cel mai important din judeţ unde sunt grupate majoritatea obiectivelor istorice şi culturale. De altfel teritoriul administrativ al municipiului este considerat conform PATN- Secţiunea a VI-a- Zone cu Resurse Turistice ca fiind unul dintre uat-urile cu concentrare foarte mare a resurselor antropice- ca resursă dominantă, fără probleme ale infrastructurii turistice şi fără probleme ale infrastructurii tehnice.

Printre elementele care îi conferă această caracteristică sunt:



39

localizarea la intersecţia marilor axe de transport şi în vecinătatea punctelor de graniţă favorizând turismul de tranzit

cea mai mare concentrare de obiective istorice şi culturale, Ansamblul Urban din centrul municipiului este zonă protejată – de importanţă locală,

Lunca râului Mureş ce se constituie într-o axă ce traversează Aradul pe direcţia est-vest concentrând numeroase puncte de atracţie turistică localizate pe malurile râului,

tipuri de servicii variate la nivelul economiei şi infrastructurii urbane. Pot fi organizate diverse trasee în municipiul Arad, cu diferite tematici:

Aradul şi Marea Unire 1918 Palatul Cultural (Complexul Muzeal Arad) - Clădirea Tribunalului (actuala Administraţie financiară) - Sediul Comitatului (actualul sediu al ziarului Observator) - Restaurantul ”Cornul Vânătorilor” (azi Magazinul Cerbul Albastru) - Sediul ziarului "Românul” - Muzeul Memorial Vasile Goldiş (corifeu al Marii Uniri) - Casa Ştefan Cicio Pop - Şcoala civilă orăşenească - Palatul Tribunei (Sediul ziarului „Tribuna Poporului).

Aradul secession Casa Földes Kelemen (1899) - Palatul Sârbesc, (1900) - Palatul Suciu (1907) - Palatul Kovacs - Palatul Bohus - Palatul Szantay - Palatul Urban Ivan (1904) - Palatul Jakabffyi, (1906) - Palatul Kovacs Artur (1906) - Casă de raport (1907) - Casă de raport (restiliyată 1905) - Palatul Ronai (1905) - Palatul Oncu (1909) - Casa dr. Ştefan Cicio Pop (restilizată 1911) - Şcoala civilă orăşenească (începutul sec. XX) - Palatul Domany (1902) - Casa Tüdos Bela (1902) - Casă de raport (începutul sec. XX) - Banca de economii (1840) - Magaziile baronului Andrenyi Karoly (1903) - Casă de raport (începutul sec. XX) – Gara CFR (1910) - Casă de raport (1910) – Liceul A. Vlaicu, Sala festivă a Şcolii de Arte şi Meserii (1905) - Casă de raport (1908) - Casă de raport (1906) - Casă de raport (1911) - Casă de raport Kohn Iosif (1906) - Şcoala Veche de fete (începutul sec. XX) - Palatul Kinczig (1902) - Palatul Maria Suciu (1907) - Casă de raport (începutul sec. XX) - Casă de raport Gets Laszlo (1912) - Vila Reisinger Sandor (1907) – Palatul Reinhardt (restilizat 1898) - Palatul Szabo Albert, (sfârşitul sec. XIX) - Casă de raport Bruchner Lipot (începutul sec. XX) - Casă de raport Nachtnebel Ödön (1911) - Spitalul de copii (1905) - Palatul Lipcovici (începutul sec. XX) - Casă de raport Fenyves Karoly (1912) - Sinagoga izraelită ortodoxă (începutul anilor 20 ai sec. XX) - Casa învăţătorilor din Arad (1905) - Palatul Nadasdy (1904)

Dacă se doreşte petrecerea a mai multor zile în municiul Arad se pot vizita şi alte zone de agrement aflate în limita de maxim 25 km a localităţii – în vestul localităţii este Parcul Natural Lunca Mureşului care acoperă o suprafaţă ce se întinde până în localitatea Cenad sub forma unei mici delte, Pădurea Ceala, Trei insule ş.a; în partea estică a localităţii sunt pădurile Vladimirescu şi Mândruloc lacurile Ghioroc, Văile Cladovei şi Claoviţei, Tăuţ, ştrandurile termale de la Curtici, Dorobanţi, Şofronea, ş.a.

În împrejurimi, în comunele vecine municipiului Arad, se mai pot vizita numeroase arii protejate:

- În partea de sud, în comuna Vinga, se poate vizita situl Natura 2000, Mlaştina Satchinez (sci). Aici se pot vedea un rest al fostelor mlaştini din Câmpia Banatului, dar şi numeroase specii de păsări. De asemenea pe aici este culoarul de migraţie din vestul



40

ţării iar aici poposesc, se hrănesc şi cuibăresc păsările. Aici se regăsesc peste 150 de specii de păsări protejate la nivel european.

- În satul Mănăştur, comuna Vinga pe drumul naţional DN79 (E671) poate fi vizitat Parcul dendrologic Mănăştur. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 4,5ha şi pot fi văzute numeroase specii de arbori. (Gingko biloba. Corylus avellana).

- Tot pe teritoriul comunei Vinga şi Şagu se află situl spa Hunedoara Timişană. Acesta se întinde şi pe teritoriul administrativ al judeţului Timiş. Aria protejată se întinde pe o suprafaţă de 1.537ha şi reprezintă o zonă naturală, (terenuri arabile, păşuni, pajişti, vii şi livezi) potrivită pentru cuibărit şi hrană pentru păsările migratoare dar şi cele ce vieţuiesc acolo.

- În partea de nord-vest, pe drumul naţional DN7B, pe teritoriul comunei Pecica şi Iratosu, există situl Sci Turnu – Variaşu, unde sunt conservate tipuri de habitate de pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pro-sarmatice.

- Pe drumul naţional DN79 (E671) în comunele Sântana şi Macea, Şimand pot fi vizitate – siturile spa Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru şi sci Nădab-Socodor-Vârşand.

- Pe teritoriul comunei Macea, la doar 23km de municipiul Arad, poate fi vizitată Grădina Botanică Universitară de la Macea, obiectiv ştiintific, cultural-educativ şi de agrement important ce se întinde pe o suprafaţă de 21,5 ha, inclusă în ansamblul arhitectonic Castelul de la Macea. Construcţia castelului a început din anul 1820 iar amenajarea grădinii din anul 1724, continuată şi extinsă între anii 1862-1886 când proprietate îşi schimbă proprietarul. Începând cu anul 1968 grădina primeşte numele de Parc dendrologic. Tot atunci apare şi pepiniera, o seră de înmulţire, se inventariează colectia şi se aduc noi specii de arbori, arbuşti şi plante floricole. Acum grădina deţine peste 2000 de specii de arbori şi arbuşti şi aproximativ 500 de specii ierboase. Şi este amenajată în trei părţi diferite care pot fi vizitate atât de specialişti cât şi de turişti. În interiorul grădinii se poate vizita Muzeul Botanic al Grădinii şi Muzeul Etnografic. Castelul a fost restaurat de Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad şi este centru universitar.

Posibil traseu turistice cultural în judeţul Arad, conform PATJ Arad:

Arad – Şofronea – Macea – Sântana - Vânători – Iermata Neagră Şofronea - Castelul Purgly (1889, stil seccession), restaurat în perioada 1968-

1969. Macea - Castelul şi parcul Csernovics (construit în anii 1862 şi 1886), rariratea

şi varietatea speciilor de arbori şi arbuşti a făcut ca parcul să devină în prezent Grădină Botanică

Sântana - Urbarialhaus – aşezământul pianiştilor (1749-1788), Clădirea Convictului (an construcţie 1778)

Vânători - Biserică reformată (presbiteriană) (sec. XIII, stil romanic) Iermata Neagră - Biserică reformată (calvin), (sec. XV)

Podgoria Aradului Aflată la 15 de km de Arad este o zonă de interes etnografic ce se întinde între localităţile Păuliş şi Pâncota, pe valea Cladovei, la întâlnirea Câmpiei Aradului cu Munţii Zarand. Accesul în această zonă de la Arad se face prin intermediul unei linii



41

înguste de tramvai pe trei segmente dintre care doar segmentul Ghioroc – Arad este funcţional, dar necesită modernizare. Celelalte două segmente Pâncota – Ghioroc şi Ghioroc – Lipova nu sunt funcţionale.

Elementele centrale ale zonei sunt vinul şi viţa de vie, se poate vizita Muzeul Viei şi Vinului din Miniş, se pot degusta specialităţile de vinuri albe şi roşii cum ar fi Mustoasa de Măderat, Feteasca Regală, Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Mara, etc. făcute atât prin intermediul tehnologiei moderne dar şi păstrând vechile tradiţii din zonă.

Această zonă mai oferă şi alte atracţii turistice, rezervaţii arheologice, monumente istorice şi arhitecturale, biserici - Cetatea Şiriei, construită în sec. al XIII-lea, Castelul Bohuş din Şiria şi Muzeul memorial Ioan Slavici, în prezent localizat în castel, Turnul din Covăsânţ (aparţine unei biserici medievale construită la începutul secolului al XV-lea), fostele mine de pe Valea Chersca (din sec. al XVIII-lea).

De asemenea există posibilitatea practicării de sporturi extreme (zborul cu parapanta, motocross) şi a pescuitului sportiv în lacurile de la Ghioroc, trasee spre Munţii Zarandului. Zona fiind destul de aproape de municipiul Arad este favorabilă practicării turismului de weekend. Locurile de cazare sunt în special în pensiuni turistice, agro-turistice şi tabere şcolare.

Posibil traseu turistice cultural în judeţul Arad, conform PATJ Arad:

Păuliş – Miniş – Ghioroc – Cuvin – Covăsânţ – Şiria – Pâncota – Seleuş – Ineu – Bârsa – Sebiş – Dezna – Moneasa

Miniş - Biserica ortodoxă Sf. Mucenic Dimitrie, (1793), Biserica romano-catolică Sf. Donatius (1781), Muzeul Apicol, Muzeul Tramvaiului Electric (1906), Muzeul Viei şi Vinului, constituit în Staţiunea Viticolă la parterul castelului Grassalkovich, construit în anul 1749

Cuvin - Casa lui Sava Tekelija (1810) Covăsânţ – Clopotniţă de biserică (sec. XIV – XV), casă cu ghiulele de tun

încastrate în faţadă (1849) Şiria - Cetatea medievală, atestată în 1318 şi distrusă în 1784, Ruinele bisericii

catolice dedicate Tuturor Sfinţilor (sec. XV – XVIII, stil gotic), Biserica romano-catolică Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (1700 – 1769), Mănăstirea ortodoxă Feredeu Sf. Gheorghe (sec. XVIII), Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia, funcţionează în castelul Bohuş (1838)

Galşa - Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (1746 – 1749; 1894), Ruine de biserică în punctul Curtilici (sec. XIV – XVI)

Mâsca - Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (1797; 1879, 1906, 1932)

Pâncota – Vechiul han de poştalion (sec. XVIII), Situl arheologic Cetatea Turcească, (prima atestare documentară 1177), ); fortificaţie turcească (1565 – 1691), Cazarma ulanilor(lăncieri) – Kaiser Joseph Haus (sec. XVIII), Castelul Dietrich-Schulkowsky (1825/1850), în preyent este sediul primăriei, casa unde s-a născut dramaturgul Csiky Gergely

Seleuş - Podul turcesc peste râul Cigher (sec. XVII) Mocrea - Castelul şi parcul Solymosy (1834) Ineu - Cetatea Ineului (1925), renovată în 1870, 1975 – 1976



42

Bocsig - Castelul Karageorghevici (1860), în prezent seiul şcolii, fost Muzeul Valul lui Traian

Sebiş - Casa Waldstein (1814), în prezent este Biblioteca Orăşenească Dezna - Cetatea medievală (sec. XIII – XVIII), abandonată în anul 1693,

Biserica ortodoxă Pogorârea Duhului Sfânt (sec. XVII – XVIII), Biserica şi casa parohială catolică (1760) şi mai multe troiţe (1822, 1841)

Moneasa - Cuptorul de topit minereu de fier (1892)

Valea Mureşului Zona urmăreşte culoarul râului Mureş având pe de-o parte Munţii Zarandului şi de cealaltă parte Dealurile Lipovei; este o zonă de un farmec aparte ce impresionează prin ineditul elementelor componente, aspect, formă, colorit etc. Accesibilitatea în zonă se face prin intermediul drumului european E68 Arad-Deva insuficient pentru fluxurile mari de circulaţie. şi a magistralei de cale ferată 200 Curtici-Braşov, cale ferată ce va deveni în viitor linie de mare viteză. Oprirea trenurilor de rang superior se va face atunci doar în localităţile mai importante motiv pentru care unele zone cu potenţial turistic mare se va face greu accesibile pe calea ferată. În localităţile din zonă pot fi vizitate numeroase obiective turistice, rezervaţii arheologice, monumente arhitecturale, castele, conace, biserici, mănăstiri, rezervaţii naturale, parcuri dendrologice, ş.a. - Oraşul Lipova – Cetatea Şiomoş, construită la sfârşitul secolului al XIII-lea, cetate medievală deosebită; Locul Fosilifer Zabalt, arie protejată de interes naţional, rezervaţie naturală de tip paleontologic, Biserica ortodoxă din Lipova, Castelul Misici Boncu, important monument istoric şi architectural din sec. XIX unde este găzduit astăzi Muzeul orăşenesc Lipova, centrul istoric al oraşului, monument unic în judeţul Arad, bazarul Sub dughene, (Bazarul Turcesc), Muzeul şi monumentul de artă feudală din Radna, şi nu în ultimul rând Staţiunea balneoclimaterică Băile Lipova. Aceasta din urmă este staţiune turistică de interes local recunoscută pentru apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonate, calcice, sodice, magneziene, folosite în diverse afecţiuni, modernizată recent.

- Tot aici se mai pot vizita Castelul de la Săvârşin (nu este permisă intrarea în castel deoarece Casa Regală administrează domeniul). Aflat la poalele Munţilor Zarandului castelul Săvârşin a fost construit în secolul al XVII-lea de familia nobiliară Forray şi a fost cumpărat în anul 1943 de către regele Mihai. Deşi a fost distrus în anul 1948, pe timpul revoluţiei, a fost reconstruit. În anul 1948 a fost confiscat dar a fost retrocedat familiei regale în anul 2001. De atunci familia regală se ocupă de restaurarea castelului respectând arhitectura originală şi reamenajarea parcului dendrologic având la bază agricultura ecologică. Familia regală a hotărât integrarea castelului de la Săvârşin într-un circuit turistic public intern şi internaţional stimulând astfel activitatea turistică din zonă.(http://www.familiaregala.ro/)

- Castelul din Petriş, construit în sec. al XVIII-lea, în stil neoclasic, a fost reconstruit în forma actuală, de asemenea în parcul castelului sunt numeroase exemplare de stejari fiind apreciate ca monumente ale naturii. Castelul din Căpâlnaş, construit în perioada 1876-1879 de Kallina Morste considerat un edificiu deosebit al stilului Micului Trianon de la Versailles şi înconjurat de un parc dendrologic de opt hectare. Castelul din Bulci, în stil neoclasic înconjurat de un parc dendrologic şi o seră.

http://www.familiaregala.ro/



43

- Muzeul de Artă şi Casa Memorială Eugen Popa, castele şi conace din satele Odvoş, Bulci şi Căpâlnaş, dar şi alte localităţi mai mici unde există potenţial pentru dezvoltarea agroturismului.

- Rezervaţiile naturale mai importante – Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei, (spa), localizat pe dealurile Lipovei, o suprafaţă acoperită de păduri compacte de foioase şi zone deschise unde trăieşte cel mai mare număr de ciocănitoare de stejar. Situl sci Defileul Mureşului Inferior, se întinde pe valea Mureşului, se suprapune parţial peste situl spa Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei. - Rezervaţia naturală de paliur (Paliurus Spina Christi-Spinul lui Hristos) de la Radna – rezervaţie botanică, localizată în spatele Mănăstirii Sfânta Maria din Radna (comuna Lipova). Paliurul o plantă de provenienţă submediteraneană, se găseşte pe teritoriul ţării noastre doar în judeţul Arad şi în Dobrogea. Aici poate fi vizitată şi Mănăstirii Sfânta Maria din Radna, lăcaş ce datează de la sfarsitul secolului al XVIII-lea;

- Rezervaţia zoologică, Balta Şoimuş, se întinde pe o suprafaţă de 1ha localizată în cartierul Şoimuş din oraşul Lipova. Balta se află pe un fost braţ al râului Mureş şi reprezintă zona de conservare pentru numeroase specii de mamifere, păsări, peşti şi broaşte şi melci;

- Rezervaţia Runcu – Groşi, rezervaţie forestieră - situată pe teritoriul comunei Bârzava, având o suprafaţă de 261,8ha unde se pot admira exemplare seculare (150-250) de gorun.

- Biserici şi mănăstiri, Biserica Catolică din Vinga, biserica “Buna Vestire” din Şoimoş, ansamblul bisericii “Adormirea Maicii Domnului”

Posibil traseu turistic cultural în judeţul Arad, conform PATJ Arad:

Arad – Vladimirescu – Mândruloc – Pauliş – Cladova – Radna – Şoimoş – Lipova – Neudorf – Zăbrani – Frumuşeni – Fântânele – Arad – Vinga

Vladimirescu - Cinci movile (de aici numele maghiar al localităţii – Öthalom); tumuli dint-o epocă neprecizată, Cetatea de pamânt (sec. IX – XI), Ruinele bisericii romanice (sec. XIII – XVI)

Păuliş - Monumentul Eroilor din septembrie 1944 (ridicat în 1974) Cladova - Dealul Carierei, sit arheologic Radna - Mănăstirea Sfânta Maria, (sec. XIX) , complex monastic Şoimoş - Cetatea medievală, (prima atestare în 1278) Lipova – strada principală a oraşului, N.Bălcescu rezervaţie arhitectonică

(sec.XVII-XX), concentrează obiective turistice importante, Muzeul din Lipova, bazarul turcesc Sub dughene (sec. XVII), Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (sec. XVIII). De asemenea în luna august poate fi urmărit Festivalul de muzică veche în piaţa centrală a oraşului

Neudorf - Biserica catolică (1771) Zăbrani - Muzeul Memorial Adam Müller Guttenbrunn Frumuşeni - Mănăstirea Bizere (sec. XII-XVI, mănăstire benedictină); sit

arheologic, în luna august, în localitate are loc Festivalul de muzică veche Arad (Sânnicolau Mic) - Cofetari şi cofetării din Arad, expoziţie permanentă

Colecţia Ioan Gui, include şi un atelier de cofetărie interbelic reconstituit

Vinga - Biserica Romano-Catolică Sfânta Treime (1880-1891, stil neogotic)



44

Munţii Codru-Moma Zona aceasta are ca punct central staţiunea balneoclimaterică Moneasa atestată documentar în anul 1597, aflată la 100km distanţă de Arad. După municipiul Arad aceasta este a doua locaţie din punct de vedere al dezvoltării turismului deţinând 15 procente din totatul locurilor de cazare din judeţ.

Este recunoscută pentru condiţiile naturale şi climatul blând cu efect vindecător al bolilor sistemului nervos. Apele semitermale (240C-330C), bicarbonatate, calcice, sodice, hipotone, exploatate din anul 1866, sunt recomandate în tratamente pentru boli ale sistemului locomotor, nervos, a glandelor endocrine, a bolilor ginecologice şi de nutriţie.

De asemenea mai pot fi vizitate numeroase obiective turistice, rezervaţii arheologice, monumente arhitecturale, castele, conace, biserici, mănăstiri, rezervaţii naturale:

- Cetatea Dezna, situată pe dealul Ozoiu, construită în sec. al XIII-lea, Casa pictorului şi sculptorului Gherghe Groza, Teatrul de Vară Moneasa, Baza de Tratament Nufărul, clădire ce aparţine patrimoniul naţional,

- Pentru cei ce vor să practice spleologia pot merge la Peştera Liliecilor, Peştera Albă sau Grota Urşilor sau la Cariera de marmură neagră şi roşie.

Dintre frumuseţile naturale se pot menţiona: Rezervaţia de nuferi termali, aflată în staţiune la poalele munţilor Codru-Moma, nufărul de Moneasa este nufărul termal sau floarea de lotus şi este o specie de nuf[r endemică pentru România, care trăieşte în apă la o temperatură de aprox 300C. Cascada Boroaia, Izvorul Piatra cu Lapte, Platoul carstic Tinoasa, rezervaţie naturală, Stânca Laptelui, ş.a.

În zonă se pot vizita mai multe biserici, cele mai reprezenrtative fiind Biserica Ortodoxă Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, construită în anul 1911 aflată în localitatea Rănuşa, Biserica Romano-Catolică (1761), Schitul Ortodox Moneasa, ş.a.

De asemenea dacă te afli în lunile august sau septembrie în localitate poţi participa la festivalurile organizate în staţiune - Festivalul Culinar Glasul Ceaunelor, Festivalul Regional de Folclor şi poţi degusta celebrele clătite de Moneasa.

Zona depresiunea Gurahonţ - Hălmagiu Acoperă zona din depresiunile Almaş-Gurahonţ şi Hălmagiu. Toată zona este renumită pentru numeroasele centrele etnografice şi folclorice, bisericile de lemn, dar şi pentru rezervaţiile naturale de aici - Rezervaţia naturală de laur, Dosul Laurului singura rezervaţie de laur din România, Arboretumul Sylva, parc dendrologic şi rezervaţia Baltele. Această zonă este pe ultimul loc în ce priveşte numărul locurilor de cazare comparativ cu celelalte areale.



45

4. VALORIFICARE TURISTICĂ ACTUALĂ

4.1 FORME DE TURISM În contextul naţional, conform PATN – Sectiunea a VI – a - Zone Turistice, zona Aradului se află în primele 10 locuri alături de zone cu renume în turism, Braşov, Cluj, ş.a. luând în considerare elementele totale (activitatea turistică, fluxurile de turistice externe şi interne dar şi acesibiliatate şi densitatea la infrastructura rutieră). Nu acelaşi lucru se poate spune despre potenţialul antropic în municipiul Arad, care concentrează cel mai mare număr de obiective istorice şi culturale din întreg judeţul şi face din oraş principalul centru turistic. În planşa PATN – Sectiunea a VI – a - Zone Turistice - Zone cu resurse naturale şi antropice se poate vedea că unitatea teritorial administrativă a municipiului Arad este caracterizată cu o concentrare în teritoriu a resurselor naturale şi antropice foarte mare.

Sursa datelor: Legea PATN- SECŢIUNEA a VI-a- ZONE CU RESURSE TURISTICE

Luând în considerare aceste elemente se poate constata că activitatea turistică în municipiul Arad se concretizează în numeroase tipuri de turism – de tranzit, de afaceri, cultural, de weekend, agrement şi drumeţie şi balnear, cultural-istoric.

Turismul de tranzit se numără în prezent printre formele de turism cele mai importante din municipiul Arad. Prezenţa în apropierea graniţei de vest a României (a punctelor de frontieră, Nădlac-rutier şi Curtici-feroviar) face ca acest tip de turism să fie specific oraşului. Infrastructura turistică de cazare poate satisface cererile turiştilor aflaţi în tranzit dar în acelaşi timp poate oferi prin numeroasele obiective culturale, balneare şi comerciale şi posibilitatea de a efectua sejururi prelungite. Există în prezent unităţi de cazare cu 4, 3, 2 stele, numeroase restaurante cu specific local şi specialităţi internaţionale şi nenumărate obiective turistice şi zone de agrement în Arad şi în împrejurimi.

Turismul de afaceri şi de weekend Poziţionarea la intersecţia unor artere de circulaţie importante, dar şi în apropierea punctelor de graniţă a municipiului Arad, sunt elemente favorabile pentru dezvoltarea turismului de afaceri. Turismul de afaceri reprezintă în acelaşi timp şi o bună posibilitate de a exploata potenţialul turistic al localităţii. Turiştii care îl practică sunt



46

din mediul urban cu venituri mari iar serviciile pe care aceştia şi le doresc – facilităţi pentru conferinţe, team building-uri, etc. trebuie să fie la standarde înalte. Apărut în special după anul 1989, municipiul Arad oferă condiţii potrivite pentru dezvoltarea acestui tip de turism. Dezvoltarea economică la nivelul judeţului reprezintă pentru oamenii de afaceri din ţară dar şi cei din străinătate, un teren favorabil pentru dezvoltarea unei investiţii în mediul de afaceri din municipiul Arad. Oferta la nivel de infrastructură specific turistică pentru conferinţe, reuniuni, manifestări expoziţionale, târguri, festivaluri şi diverse evenimente fiind destul de mare în municipiul Arad se practică şi turismul de congrese. Alături de complexul expoziţional al Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Arad care oferă o suprafaţă interioară de expunere de 3000 mp şi 12000mp în exterior şi o sală pentru conferinţe cu 150 locuri mai sunt ofertele majorităţii hotelurilor (3 hoteluri de 4 stele şi 19 de 3 stele) şi pensiunilor. În decursul unui an se organizează diverse manifestări:

- Februarie-Aprilie – Petreceri de Vis, (târg pentru evenimente şi amenajări de nunţi), Protect, (salon de echipamente şi servicii pentru protecţia muncii şi pentru sisteme de pază şi protecţie), Confort –Construct, (târg internaţional de construcţii, decoraţiuni interioare şi servicii conexe), Arcontext, (târg internaţional de textile, îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii), Târgul Copiilor, Târg de Paşte, Universitas, (târg adresat elevilor din clasele aVIII-a şi aXII-a ) Gardenia, (Târg de unelte şi utilaje pentru spaţii Verzi, parcuri, grădini, expoziţie de flori), Estiv, (târg de turism).

- Mai-Septembrie – MobilAr, (târg de mobilă, accesorii şi echipamente de prelucrarea lemnului), VinFest, (festival şi târg de vinuri nobil), Transportar, (târg internaţional de transporturi profesionale), Target Show, târg militar, situaţii de urgenţă, apărare civilă şi hobby), Agroalim, (târg internaţional de agricultură şi industrie alimentară), Termo Instal, (târg de echipamente pentru încălzire).

- Octombrie-Decembrie - Salonul Frumuseţii, 9 târg de înfrumuseţare, întreţinere, cosmetică, cofură ţi relaxare0, Armedica (târg de echipamente şi aparatură medicală), Ecomediu, ( târg de echipamente, utilaje, aparatepentru analiza şi controlul calităţii apei, aerului, solului şi utilaje pentru salubritate, Daruri de Crăciun (http://www.targurisiexpozitii.ro/Calendar_de_targuri_si_expozitii_Arad.html)

Valorificarea potenţialului turistic natural şi antropic şi a infrastructurii turistice dezvoltate creează posibilitatea dezvoltării acestor tipuri de turism ca o alternativă de dezvoltare turistică a municipiului Arad.

Turismul urban În municipiul Arad sunt concentrate cele mai multe obiective culturale şi istorice din întreg judeţul, reprezentând mai multe stiluri arhitectonice din perioada sec. XVIII – sec. XX. (baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession). Tot aici se regăsesc numeroase obiective de cult. Majoritatea funcţiilor judeţului sunt concentrate în clădirile din centrul istoric al municipiul Arad, zonă protejată la nivel local (Primăria, Palatul Culturii, Palatul Administrativ, Teatrul de Stat, Palatul Administraţiei Financiare (Trezoreria), Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Arad, etc.). În oraş există un singur Centru de Informare Turistică Infotour Arad aflat pe B-dul Revoluţiei nr. 84-86 ce aparţine Consiliului Municipal; mai există în aeroportul internaţional Arad un Tourist Informator, o instalaţie de informare turistică de ultimă generaţie unde se găsesc informaţii despre locurile de cazare libere, gastronomia locului, servicii, atracţii

http://www.targurisiexpozitii.ro/Calendar_de_targuri_si_expozitii_Arad.html



47

turistice, diferite programe, spectacole, evenimente, şi alte informaţii utile. (http://www.informator.md/ro/destinatii-turistice/romania/arad/servicii-turism-arad/)

Turismul religios La nivelul judeţului acest tip de turism este prezentat prin pelerinaje anuale atât din judeţele vecine cât şi din Ungaria, Serbia şi Germania.

De asemenea pe teritoriul judeţului pot fi vizitate Mănăstirea Bezdin (Munar), Mănăsirea Hodoş-Bodrog (Bodrogul Nou) Catedrala romano – catolică Sf. Maria Radna (Lipova), Schitul Feredeu (Şiria), Biserica romano – catolică Sf. Ana (Săvârşin), bisericile din lemn din Petriş , Mădrigeşti şi Şoimuş, ş.a.

În municipiul Arad există numeroase monumente de cult cele mai reprezentative fiind Mânăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul, Biserica romano - catolică, Biserica ortodoxă Sârbă SF. Petru şi Pavel, Sinagoga neologă (de rit mozaic), Catedrala Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, Biserica Roşie, Biserica romano – catolică Aradu Nou, etc.

Turismul cultural - istoric Răspândirea pe întreg teritoriul judeţului şi a municipiului Arad a unui număr mare de situri istorice şi arheologice, cetăţi, castele, monumente istorice şi de arhitectură şi muzee fac ca aceast tip de turism să fie foarte dezvoltat. Amintim aici de Ansamblul cetăţii medievale a municipiului Arad, Complexul Muzeal Arad, Muzeul memorial Vasile Goldiş, ş. a.

În judeţ avem cetăţile medievale Şiria, Şoimoş, Dezna, Târnova, Ineu, Lipova, ş.a; numeroase castele şi conace în municipiul Arad şi în judeţ la Macea, Petriş, Conop, Săvârşin, muzee şi de asemenea mănăstirile şi bisericile din piatră şi/ sau lemn sunt obiective turistice importante datorită vechimii lor, unele fiind martori ai începuturilor creştinismului în România.

Turismul balnear Acest tip de de turism se face cunoscut prin izvoarele de ape minerale şi termale care au calităţi vindecătoare. Potenţialul balnear este insuficient exploatat în judeţul Arad, cele mai cunoscute staţiuni de interes regional sunt Moneasa şi Lipova. În municipiul Arad există izvoare de apă geotermală în ştrandul Neptun şi în băile Termale Gai, iar în judeţ în ştrandurile mici din localităţile Şofronea, Curtici, Dorobanţi şi Macea.

În prezent activitatatea balneară se practică mai mult legată de turismul de tranzit şi de afaceri (de tip SPA) şi mai puţin de turismul balnear şi de recreere. Categoriile de turişti care practică turismul balnear sunt pensionarii şi cei din mediul rural cu venituri mici. Pentru dezvoltarea acestui tip de turism este nevoie de creşterea calităţii şi variaţiei serviciilor oferite.

Turismul de odihnă şi recreere Acest tip de turism se poate practica fie pe plan local în parcuri, Pădurea Ceala şi Vladimirescu, lacul Măltăreţ, Insula Mureş, Parcul Natural Lunca Mureşului, în bazele sportive, cinematografe, biblioteci, teatre, ştrandul Neptun, baruri, restaurante, etc. Fie în afara localităţii pe malurile Mureşului, în pădurile din imediata apropiere sau pe plajele cu nisip şi în lacurile Ghioroc şi Tauţ – posibilitate de practicare a sporturilor nautice.

http://www.informator.md/ro/destinatii-turistice/romania/arad/servicii-turism-arad/



48

În cartierul Gai, se află unul dintre punctele de mare interes de pe teritoriul municipiului Arad, Mânăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul sau complexul de la Gai, monument reprezentativ din secolul al XVII-lea. Acest obiectiv turistic favorizează dezvoltarea turismului de weekend.

Se mai pot practica şi alte tipuri de turism în zona municipiului Arad:

Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv Pescuitul sportiv se poate practica pe râul Mureş şi în bălţile, iazurile şi lacurile de acumulare din împrejurimi iar vânătoarea în pădurile din imediata apropiere Aradului.

Turismul vini-viticol În Podgoria Aradului, se găsesc viile din judetul Arad, zona Miniş – Maderat. Aceasta este localizată pe dealurile de la marginea de vest a Munţilor Zarandului, cu o lungime de aproximativ 60 km şi o lăţime între 1 - 4 km se află aproape de municipiul Arad, la doar 15 km. Accesul în această zonă se face prin intermediul unei linii înguste de tramvai, segmentul Ghioroc – Arad, funcţional, dar necesită modernizare. Aici se poate vizita Muzeul Viei şi Vinului din Miniş, se pot degusta specialităţile de vinuri albe şi roşii şi are loc Sărbătoarea Vinului în Podgorie festival al producătorilor de vinuri şi produse culinare. Există la momentul actual un proiect în desfăşurare numit Drumul Vinului Păuliş – Ghioroc – Covăsânţ – Şiria în urma căruia se va moderniza infrastructura de transport rutier urmărind dezvoltarea zonei din punct de vedere economic - dezvoltarea turismului şi replantările viţei de vie. (http://www.romaniaturistica.ro/drumul-vinului-in-podgoria-aradului).

Ecoturismul Ecoturismul poate fi practicat în Parcul Natural Lunca Mureşului şi în Pădurea Ceala. În judeţul Arad oferta pentru ecoturism cuprinde: rezervaţiile botanice Dosul Laurului-Zimbru, Poiana cu Narcise de la Rovina, rezevaţia naturală mixtă Moneasa, Grădina Botanică Macea, Parcuri dendrologice: Arboretum Silva -Gurahonţ, Săvârşin, Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, păduri seculare de fag (Archişel-com.Archiş şi Luncşoara-Hălmăgel), de gorun (Groşii Noi-com.Bârzava).

Turismul rural Potenţial pentru agroturism şi turismul rural găsim în mediul rural de lângă municipiul Arad, în aşezămintele mănăstirilor şi cabanelor de vânătoare. Localizarea zonei Aradului între două zone etnografice, Banat şi Crişana, este foarte importantă; meşteşugurile tradiţionale, tehnica populară, sărbătorile şi obiceiurile populare sunt influenţate de tradiţiile zonelor.

Turismul montan şi de aventură, speoturismul Lângă municipiul Arad există aerodromul Aurel Vlaicu unde se pot face zboruri cu parapanta şi deltaplanul Pe traseele marcate din Munţii Zarandului se pot practica sporturi extreme: parapanta, deltaplanul, alpinism, mountainbike, off-road, enduro-turism, cicloturism, sporturi nautice.

Turismul gastronomic Evidenţiază specificul local în materie de specialităţi şi produse tradiţionale culinare, Festivalul Cârnaţilor, Festivalul Berii, Festivalul de Arte Culinare de la Nădlac, etc

http://www.romaniaturistica.ro/drumul-vinului-in-podgoria-aradului



49

4.2. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ Analiza situaţiei existente în ceea ce priveşte activitatea de turism este făcută în acestă lucrare cu ajutorul unor indicatori statistici ce evaluează oferta turistică (infrastructura turistică de cazare) şi circulaţia turistică.

Evoluţia capacităţii de cazare este analizată prin intermediul indicatorilor structurii de primire turistică în unităţile de cazare şi a capacităţii de cazare.

4.2.1 STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE

Evoluţia numărului de unităţi de cazare, cu funcţiuni de cazare turistică, pe structuri, în municipiul Arad în perioda 2005-2013 este conform tabelului:

Evoluţia numărului total de unităţi de cazare pe tipuri de structuri (nr. unităţi) 2005 2009 2010 2011 2012 2013

Total în judeţul Arad 85 122 138 139 170 169

Total în municipiul Arad 28 53 60 67 73 74

Hoteluri 9 19 22 20 23 24

Moteluri 2 2 2 1 1 1

Vile turistice 1 1 1 1 3 3

Hosteluri 0 0 0 1 2 2

Cabane 0 0 0 0 1 0

Campinguri 1 1 1 1 1 1

Unităţi tip căsuţă 2 0 1 0 0 0

Tabere de elevi şi prescolari 0 0 0 1 0 0

Pensiuni turistice urbane 13 30 33 42 42 43

Sursa datelor : Fişa localităţii, 2009-2012, INSSE, România

Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele aspecte caracteristice:

- Numărul total de unităţi de cazare este de 74. În cadrul judeţului, Aradul, concentrează aproape jumătate din totalul unităţilor de cazare, reprezentând un procent de 43%.

- Numărul total de unităţi de cazare pe tipuri de structuri în municipiul Arad este în continuă creştere. Numărul de unităţi de cazare din anul 2013 aproape că s-a triplat comparativ cu anul 2005. De asemenea se observă că în anul 2009 numărul de unităţi de cazare aproape că s-a dublat faţă de anul 2005 de unde putem deduce că influenţa crizei economice nu s-a manifestat.

- Pentru municipiul Arad, oferta la tipurile de structuri de cazare este diversificată. Au apărut noi structuri de cazare, hosteluri. Se poate vedea că numărul cel mai mare de unităţi, 43 îl reprezintă pensiunile turistice urbane şi hotelurile, 24.



50

Sursa datelor : INSSE, Romania


Din analiza graficelor de mai sus putem remarca:

Dispariţia unor structuri de cazare, tabere de elevi şi preşcolari, unităţi tip căsuţă şi cabane, în perioada 2005-2013.

Numărul motelurilor a scăzut. Creşteri sau stagnări pentru celelalte structuri de cazare.

Pentru anul 2013 hotelurile reprezintă un procent 32% iar pensiunile urbane 58 % din numărul total de unităţi de cazare.

9

2

1 1 2

13

Număr unități de cazare pe tipuri de structuri, 2005

hotel

moteluri

vile turistice

campinguri

unitati tip casuta

pensiuni turistice urbane

24

1

3 2 1

43

Număr unități de cazare pe tipuri de structuri, 2013

hotel

moteluri

vile turistice

hosteluri

campinguri




51


După cum se observă din graficul de mai sus evoluţia numărului total de unităţi de cazare atât în judeţ cât şi în municipiul Arad este în uşoară creştere. Pentru municipiul Arad creşterea este constantă în timp ce la nivelul judeţului se poate observa că graficul are un parcurs oscilant, după o creştere accelerată în perioada 2005-2010 se constată o stagnare pentru anii 2010 şi 2011, ca apoi să înregistreze o creştere până în anul 2012, urmând o perioadă de stagnare.

Hoteluri. În municipiul Arad există un număr de 32 de hoteluri, conform site-ului primăriei.

Unităţile de primire turistică pe grade de confort (hoteluri) Nr.Crt. Denumire Hotel Categorie(Stele) Număr camere

1 Continental Astoria 4 160 2 XO Residence 4 8 3 Best Western Central 3 42 4 President 3 33 5 Marem 3 17 6 Parc 3 121 7 Phoenix 3 41 8 Iris 3 14 9 Coandi 3 54

10 Class 3 17 11 As 3 32 12 Beauty 3 9 13 Cosmin 3 16 14 Flora 3 14 15 Fortress 3 16 16 Gio 3 36 17 Maxim 3 32 18 Queen 3 20

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

2005 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului total de unități de cazare pe tipuri de structuri în municipiul Arad și județul Arad

municipiul Arad județul Arad



52

19 Sep 3 37 20 Wolf 3 23 21 Xemar 3 23 22 Ocean Palace 3 12 23 Ardealul 2 48 24 Arad 2 28 25 Petrol Residence 2 19 26 Sergio Gianina 2 23 27 Lotus 2 11 28 Cristian 2 12 29 Geroge's 2 30 30 Inter-M 2 21 31 Olimp 2 21 32 Riga 2 26

Sursa datelor : http://www.primariaarad.ro/

Din tabelul de mai sus se observă că procentul dominant este al hotelurilor de 3 stele, un număr de 20, mai mult de jumătate din numărul total de hoteluri, în timp ce cu 4 stele este un număr foarte mic, doar 2 hoteluri; cu 2 stele există un număr de 10 hoteluri.

Pensiuni. În municipiul Arad există un număr de 31 de pensiuni, conform site-ului primăriei.

Unităţile de primire turistică pe grade de confort (pensiuni urbane) Nr.Crt. Denumire Pensiune Categorie(Stele) Număr camere

1 Queen 3 10 2 Poiana 3 5 3 Roua 2 3 20 4 Zori de Zi 3 6 5 Vila Paradis 3 7 6 Camere de Inchiriat Cland 2 4 7 Panorama 2 9 8 Adriana 2 7 9 Alexander 2 10

10 Casa Romaneasca 2 11 11 Cory 2 6 12 Everest 2 16 13 Mili 2 13 14 Miorita 2 4 15 Neta 2 12 16 Olimp 2 17 17 Pascha 2 9 18 Primo Sole 2 7 19 Raluca 2 8 20 Rares 2 20 21 Rares P 2 9




53

22 Roberto 2 20 23 Roua 2 20 24 Superar 2 6 25 West 2 12 26 West2 2 11 27 Xe-Mar 2 12 28 Lac 1 12 29 Bibi 1 4 30 Lir 1 15 31 Mac Don 1 7

Sursa datelor : http://www.primariaarad.ro/

Din tabelul de mai sus se observă că procentul dominant este al pensiunilor de 2 stele, un număr de 22, pensiunile cu 3 stele şi cu o stea au acelaţi număr, câte 5 din fiecare. Din numărul total al pensiunilor 4 sunt localizate în Pădurea Ceala - pensiunea Zori de Zi are un grad de confort de 3 stele iar restul sunt de categorie inferioară de confort, 1 stea - Lir, Lac şi Mac Don. În Pădurea Ceala mai există Campingul Zori de Zi de categorie 1 stea, cu 11 camere.

De asemenea în municipiul Arad mai există şi două moteluri Peco Cet, cu 9 camere şi 9 Petrom Vest, cu 7 camere, ambele cu aceeaşi categorie de confort, 2 stele.

4.2.2 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ

Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al unităţii de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Evoluţia capacităţii de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri, în municipiul Arad, în perioda 2005-2013 este conform tabelului:

Evoluţia capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri (număr total locuri) Tipuri de structuri 2005 2009 2010 2011 2012 2013

Total în judeţul Arad 4850 5101 5554 5182 6192 6311

Total în municipiul Arad 2289 2438 2634 2759 3108 3083

Hoteluri 1101 1536 1644 1391 1720 1732

Moteluri 84 84 84 64 64 57

Vile turistice 14 14 14 14 88 88

Hosteluri 0 0 0 44 76 76

Cabane 0 0 0 0 42 0

Campinguri 160 160 160 160 160 160

Unitati tip casuta 0 0 20 0 0 0

Tabere de elevi si prescolari 0 0 0 100 0 0

Pensiuni turistice urbane 336 644 712 986 958 970 Sursa datelor : Fişa localităţii, 2009-2012, INSSE, România




54

Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele aspecte:

Capacitatea de cazare cea mai mare este concentrată, în municipiul Arad, în hoteluri şi pensiuni turistice urbane. Totodată, în Arad, sunt concentrate numărul de locuri de cazare cel mai mare din judeţ; în anul 2013 procentul este de 48%.

Numărul de locuri de cazare în hoteluri a avut o evoluţie fluctuantă. După o creştere accelerată până în anul 2010, în anul 2011 se înregistrează o scădere iar apoi în anul 2012 se constată o creştere însemnată, pentru ca în anul 2013 să îşi păstreze o creştere uşoară.

Locurilor de cazare în pensiunile turistice urbane înregistrează o creştere accelerată din anul 2005 până în anul 2011, pentru ca în anul 2012 numărul locurilor să scadă uşor, iar în anul 2013 să revină la o creştere uşoară.

Scăderea numărului de moteluri a determinat o scădere uşoară a capacităţii de cazare pentru municipiul Arad.

Cea mai mare creştere a capacităţii de cazare se înregistrează pentru vilele turistice, de la 14 locuri în anul 2005 la 88 locuri în anul 2012.


1101

84

14

160

336

Numărul de locuri de cazare pe tipuri de structuri, 2005

locuri in hoteluri

locuri in moteluri

locuri in vile turistice

locuri in campinguri

locuri pensiuni turistice urbane



55



Evoluţia numărului de locuri din pensiunile turistice urbane a înregistrat o creştere constantă şi substanţială în perioada 2005 – 2013.

Evoluţia numărului de locuri din hoteluri a înregistrat o creştere constantă în aceeaşi perioadă.

Apariţia de noi structuri de cazare, hostelurile, după anul 2010. O uşoară scădere a locurilor de cazare în moteluri.

Putem vedea că în anul 2005 numărul de locuri în hoteluri şi pensiuni reprezintă, în procente, 65% şi respectiv 20% din numărul total de locuri de cazare; în anul 2013 numărul de locuri în hoteluri era de 56% iar în pensiuni procentul de 31%.


1732

57 88 76

160

970

Numărul de locuri de cazare pe tipuri de structuri, 2013

locuri in hoteluri

locuri in moteluri

locuri in vile turistice

locuri in hosteluri

locuri in campinguri

locuri pensiuni turistice urbane

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2005 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de locuri de cazare în municipiul Arad și județul Arad

locuri in unit de cazare mun. Arad locuri in unit de cazare jud. Arad



56

După cum se observă din graficul de mai sus evoluţia numărului total de locuri de cazare atât în judeţ cât şi în municipiul Arad este în creştere constantă. Pentru municipiul Arad creşterea este constantă până în anul 2012 cu o uşoară scădere în anul 2013. Pentru judeţul Arad evoluţia graficului este de creştere în perioada 2005-2010, de scădere în perioada 2010 - 2011, ca apoi să înregistreze creştere începând cu anul 2012, momentul în care a fost depăşită criza financiară.

4.3. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE 4.3.1 SOSIRI ALE TURIŞTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Evoluţia sosirilor turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în municipiul Arad, în perioda 2005-2013 este conform tabelului:

Numărul de sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică Tipuri de structuri 2005 2009 2010 2011 2012 2013

Total sosiri în judeţul Arad 149125 173785 161799 190361 197277 197300

Total sosiri în municipiul Arad 110532 111447 107587 129418 132454 144389

Hoteluri 84934 81492 81660 98427 97644 109335

Moteluri 7547 0 0 88 0 0

Vile turistice 855 329 120 0 341 937

Hosteluri 0 0 0 0 101 143

Cabane 0 0 0 0 0 0

Campinguri 0 0 0 0 0 0

Unitati tip casuta 0 0 0 0 0 0

Tabere de elevi si prescolari 0 0 0 1177 1010 0

Pensiuni turistice urbane 17196 29626 25807 29726 33274 33974

Pensiuni agroturistice 0 0 0 0 84 0


Putem vedea în tabel, că municipiul Arad atrage cel mai mare număr de turişti la nivel de judeţ în toată perioada analizată. În anul 2013 procentul sosiţilor în oraş reprezintă un procent de 73% din numărul total de turişti sosiţi în judeţ.

Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele aspecte:

Numărul cel mai mare de turişti sosiţi în municipiul Arad sunt în hoteluri şi pensiuni turistice urbane.

Evoluţia sosirilor turiştilor în municipiul Arad are acelaşi grafic ca şi cel al sosirilor în pensiunile turistice urbane; după o fluctuaţie între anii 2005-2010 acesta s-a stabilizat şi înregistrează un trend crescător.



57




Preferinţa turiştilor de a se caza în hoteluri şi pensiuni urbane, numărul lor crescând în perioada 2005-2013.

Numărul de turişti sosiţi în pensiuni s-a dublat în perioada 2005-2013. În anul 2013 turiştii au renunţat să se cazeze în moteluri preferând hostelurile şi

vilele turistice. Astfel din anul 2012 când numărul de hosteluri şi vile turistice s-a dublat, a crescut şi numărul de turişti sosiţi în aceste structuri de cazare.

Putem deduce că turiştii sosiţi în Arad sunt fie oameni de afaceri cu venituri mari ce preferă condiţii de conform mai înalte, fie oameni care petrec o perioadă scurtă fără pretenţii pentru gradul de confort.

84934

7547

855 17196

Numărul de sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică în anul 2005

in hoteluri

in moteluri

in vile turistice


109335

937

143 33974

Numărul de sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică în anul 2013

in hoteluri

in vile turistice

in hosteluri




58


Din figura de mai sus se putem observa că graficele evoluţiei numărului de sosiri pe tipuri de structuri în municipiul Arad şi judeţul Arad au un trend asemănător uşor crescător cu un punct de scădere în anul 2010; această scădere este efectul crizei economice care a fost depăşit după anul 2010.

4.3.2 ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Evoluţia numărului de înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în municipiul Arad, în perioda 2005-2013 este conform tabelului:

Numărul de înnoptări ale turiştilor în structuri de primire turistică

Tipuri de structuri 2005 2009 2010 2011 2012 2013

Total înnoptări în judeţul Arad 311661 333313 304879 345634 342406 338860

Total înnoptări în municipiul Arad 177308 173265 172597 209879 203451 212181 Hoteluri 145653 134315 139618 167415 155620 165877 Moteluri 7824 0 0 88 0 0 Vile turistice 855 329 120 0 651 1316 Hosteluri 0 0 0 0 101 169 Cabane 0 0 0 0 0 0 Campinguri 0 0 0 0 0 0 Unitati tip casuta 0 0 0 0 0 0 Tabere de elevi si prescolari 0 0 0 4254 3025 0 Pensiuni turistice urbane 22976 38621 32859 38122 43918 44819 Pensiuni agroturistice 0 0 0 0 136 0


0

50000

100000

150000

200000

250000

2005 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de sosiri în municipiul Arad și județul Arad

număr total sosiri în municipiul Arad

număr total sosiri în județul Arad



59

Putem constata că numărul cel mai mare de înnoptări ale turiştilor sunt în hoteluri şi în pensiuni turistice urbane. Din tabel se mai poate vedea că toate structurile de primire turistică din municipiul Arad au înregistrat în anul 2013 creşteri pentru indicatorul înnoptări ale turiştilor.



Din analiza graficelor de mai sus se poate remarca că cei mai mulţi dintre turişti preferă să înnopteze în hoteluri şi pensiuni urbane, respectiv, proporţiile s-au păstrat în perioada 2005-2013; în anul 2005 un procent de 78% preferau hotelurile şi 21% pensiunile urbane; în anul 2013 un procent de 82% s-au cazat în hoteluri şi 13% în pensiuni. Procentul turiştilor care înnoptează în hoteluri a crescut în anul 2013 vizavi de anul 2005, în defavoarea pensiunilor urbane. Cu toate acestea numărul de turişti care

145653

7824 855

22976

Numărul de înnoptări al turiştilor în structuri de primire turistică în anul 2005

in hoteluri

in moteluri

in vile turistice


165877

1316

169 44819

Numărul de înnoptări al turiştilor în structuri de primire turistică în anul 2013

in hoteluri

in vile turistice

in hosteluri




60

înnoptează la pensiuni s-a dublat în anul 2013 vizavi de anul 2005, pe când cel din hoteluri are o evoluţie fluctuantă cu scăderi în anii 2009 şi 2012, creştere uşoară în anul 2010 şi mai însemnate în anii 2011 şi 2013.


Dacă analizăm graficul de mai sus putem vedea că cele două grafice sunt diferite, o evoluţie asemănătoare înregistrându-se în perioada 2010-2012. În municipiul Arad după o scădere a indicatorului pentru perioada 2005-2010, începând cu acest an graficul este fluctuant iar din anul 2012 se înregistrează o uşoară creştere. Pentru judeţul Arad graficul evoluţiei numărului de înnoptări este fluctuant iar din anul 2011 acesta are un trend uşor descrescător.

4.3.3 DURATA MEDIE A ŞEDERII, DMS (nopţi/turist) - se calculează prin raportul numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiştilor. (http://www.insse.ro/). Analiza indicatorului determină gradul de frecventare a structurilor de cazare turistică.

Durata medie a şederii, anul 2005 Tipuri de structuri Înnoptari 2005 Sosiri 2005 DMS, 2005

Total în judeţul Arad 311661 149125 2.08

Total în municipiul Arad 177308 110532 1.60

Hoteluri 145653 84934 1.71

Moteluri 7824 7547 1.03

Vile turistice 855 855 1

pensiuni turistice urbane 22976 17196 1.33 Sursa datelor : Fişa localităţii, 2009-2012, INSSE, România

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

2005 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de înnoptări în municipiul Arad și județul Arad

Total înnoptări în municipiul Arad Total înnoptări în județul Arad

http://www.insse.ro/



61

Durata medie a şederii, anul 2013 Tipuri de structuri Înnoptari 2005 Sosiri 2005 DMS, 2013

Total în judeţul Arad 338860 197300 1.71

Total în municipiul Arad 144389 212181 0.68

Hoteluri 109335 165877 0.65

Vile turistice 937 1316 0.71

Hosteluri 143 169 0.84

pensiuni turistice urbane 33974 44819 0.75 Sursa datelor : Fişa localităţii, 2009-2012, INSSE, România

În tabele de mai sus se pot vedea valorile duratei medii de şedere în anii 2005 şi 2013 în municipiul Arad, pe tipuri de structuri şi numărul total pentru judeţul şi municipiul Arad. Se constată că valoarea acestui indicator a scăzut aproape la jumătate în anul 2013 faţă de anul 2005. Putem deduce că atât judeţul cât şi municipiul Arad sunt percepute ca destinaţii pentru turismul de afaceri şi de tranzit de scurtă durată.

4.3.4 INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE, IUCC (%) Exprimă relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată, şi se calculează prin raportul dintre numărul total de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.(http://www.insse.ro/ )

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, anul 2005 Tipuri de structuri Înnoptari 2005 Capacitate 2005 IUCC 2005

Total în municipiul Arad 177308 510325 34.74%

Total în judeţul Arad 311661 951616 32.75%

Hoteluri 145653 386190 37.72%

Moteluri 7824 21112 37.06%

Vile turistice 855 5400 15.83%

Pensiuni turistice urbane 22976 97623 23.54% Sursa datelor : INSSE, România

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, anul 2013 Tipuri de structuri Înnoptari 2013 Capacitate 2013 IUCC 2013

Total în judeţul Arad 338860 1790349 18.93%

Total în municipiul Arad 212181 1127256 18.82%

Hoteluri 165877 805821 20.58%

Vile turistice 1316 20538 6.41%

Hosteluri 169 13230 1.28%

Pensiuni turistice urbane 44819 287667 15.58% Sursa datelor : INSSE, România

http://www.insse.ro/



62

În tabele de mai sus se pot vedea valorile indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare pentru anii 2005 şi 2013 în municipiul Arad, pe tipuri de structuri. Se constată o diminuarea a procentelor indicatorului utilizării capacităţii de cazare în anul 2013 faţă de anul 2005 ceea ce reprezintă o scădere a gradului de ocupare a structurilor de cazare în anul 2013. Se observă totodată mărirea capacităţii de cazare în funcţiune şi a numărului de înnoptări cu procente diferite. Prima s-a dublat în timp ce numărul de înnoptări s-au mărit doar cu un procent de 16%.



63

5. CONCLUZII În urma analizei situaţiei potenţialului turistic al municipiul Arad, putem constata:

- Potenţialul natural deşi este mai puţin ofertant, Aradul fiind localizat în zona de câmpie, se bazează pe atractivitatea dată de râul Mureş, Parcul Natural Lunca Mureşului şi Pădurea Ceala

- Atractivitatea turistică cea mai mare a municipiului Arad o reprezintă patrimoniul cultural-istoric. În oraş sunt concentrate cele mai importante obiective turistice. Punctele de reper sunt Cetatea Aradului şi zona istorică centrală protejată

- Municipiul Arad este un oraş cu tradiţie culturală solidă şi în prezent cu o activitate culturală dinamică şi variată; aici au loc evenimente culturale a căror importanţă depăşeşte nivelul local: spectacole de teatru, concerte ale filarmonicii, expoziţii de artă plastică, expoziţii, festivaluri, sărbători, ş.a.

- Existenţa zonelor de agrement în oraş şi în vecinătate, Ştrandul Neptun şi Parcul Faleza Mureşului, malurile Mureşului, numeroase baze şi terenuri sportive, patinoarul, unde se poate practica turismul de agrement, sportiv, pescuit, vânătoare, etc.

- Existenţa izvoarelor cu apă termală

- Existenţa unei infrastructuri turistice dezvoltate cu oferte variate de structuri de cazare concentrate în număr mare în municipiu şi cea mai mare capacitate de cazare din judeţ

- Deţine cele mai multe unităţi de cazare cu dotări superioare din judeţ, numărul total de hoteluri de 4 stele şi majoritatea unităţilor de cazare de 3 stele.

- Datorită poziţiei de poartă de intrare în ţară predomină tipul de turism de tranzit şi de afaceri

Cu toate acestea se pot evidenţia unele probleme legate în principal de insuficenta valorificare a potenţialului turistic:

Spaţii verzi neamenajate pe malurile râului Mureş Degradarea amenajărilor din parcurile istorice de pe malul Mureşului Potenţialul turistic insuficient valorificat pe malul drept al Mureşului de la

cartierul Micălaca până la Pădurea Vladimirescu Potenţialul nautic al râului Mureş nu este valorificat Lipsa de amenajări corespunzătoare agrementului şi recreerii în pădurea Ceala şi

în Insula Mureşului Exploatarea insuficientă a zonei de agrement, ştrandul Neptun Nevalorificarea izvoarelor termale Clarificarea situaţiei cetăţii Aradului Insuficiente amenajări ale pieţelor publice şi traseelor pietonale Lipsa unor circuite culturale Lipsa de promovare turistică la nivelul oraşului Forma de turism predominantă este de tranzit Scăderea gradului de ocupare a structurilor de cazare



64

RECOMANDĂRI

Măsuri concertate de punerea în valoare a potenţialului de turistic natural, cultural şi istoric şi de creare a unei imagini identitare adecvate

Amenajarea falezelor râului Mureş pentru promenadă, piste de biciclişti şi activităţi sportive pe teritoriul oraşului

Amenajarea corespunzătoare a malului drept al Mureşului de la cartierul Micălaca până la Pădurea Vladimirescu pentru agrement, recreere şi sport

Crearea infrastructurii necesare practicării turismului de croazieră şi sportiv pe Mureş

Amenajarea unor mari zone pentru agrement şi recreere prin modernizarea infrastructurii de transport şi realizarea dotărilor corespunzătoare - Insula mureşului, zona Pădurii Ceala

Reamenajarea şi modernizarea ştrandului Neptun pentru transformarea lui într-un aqualand

Utilizarea izvoarelor termale pentru wellness & SPA şi tratament balnear Amenajarea în scop turistic a Cetăţii Aradului şi a zonei verzi din împrejurimi şi

integrarea în circuite turistice Realizarea de circuite culturale în cadrul oraşului şi conectarea acestora cu

circuite culturale la nivel judeţean şi regional Realizarea unei imagini atractive a cadrului construit, concomitent cu

amenajarea de noi terenuri cu zone verzi (parcuri, scuaruri, zone de agrement ) Promovare publicitară intensă şi crarea unui brand al oraşului Diversificarea ofertei turistice prin susţinerea formelor de turism care în prezent

nu sunt suficient dezvoltate: turismul cultural, turismului de weekend, de vânătoare şi pescuit, turismul religios, turismul etnic, turismul balnear, turismul ecologic s.a.

Dezvoltarea serviciilor conexe activităţilor de cazare astfel încât să crească perioada de şedere a turiştilor în localitate prin: servicii SPA, ofertă culinară specifică, excursii în împrejurimi, sporturi nautice, sporturi aviatice s.a.

Diversificarea ofertei de cazare turistică şi optimizarea raportului calitate-preţ.



65

6. BIBLIOGRAFIE Consiliul Local Municipal, Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, 2007 –

2013/2014 – 2020 Municipiul Arad, P.U.Z.C.P. - Zona Monumente Protejate Arad, 2013 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Legea nr. 190, 2009,

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a VIII-a – Zone Turistice Primaria Municipiului Arad, Maparea Culturală a Municipiului Arad, 2013 Primaria Municipiului Arad, Plan Integrat de Revitalizare a Zonei Protejate din

Municipiul Arad, 2012 Consiliul Judeţean Arad, Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad –

Actualizare, 2009 Consiliul Judeţean Arad, Strategia Energetică a Judeţului Arad pentru perioada 2010 – 2020, Draft Proiect de Strategie de Dezvoltare a Turismului în Judeţul Arad, 2012-2016,

2011 Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Lista Monumentelor Istorice 2010,

Judeţul Arad Planul pentru Dezvoltare Regionala 2014-2020, Draft Elena Cristina Marian 2012, Evoluţia Funcţiei Balneoclimaterice în Câmpia şi

Dealurile de Vest, Teză de doctorat

Web-site-uri http://www.primariaarad.ro/ http://www.luncamuresului.ro/ http://macea.uvvg.ro/ http://www.aradhotspots.ro/category/ghid-turistic http://www.familiaregala.ro/ http://www.targurisiexpozitii.ro/Calendar_de_targuri_si_expozitii_Arad.html http://www.informator.md/ro/destinatii-turistice/romania/arad/servicii-turism-arad/ http://www.romaniaturistica.ro/drumul-vinului-in-podgoria-aradului



http://macea.uvvg.ro/


http://www.familiaregala.ro/

http://www.targurisiexpozitii.ro/Calendar_de_targuri_si_expozitii_Arad.html

http://www.informator.md/ro/destinatii-turistice/romania/arad/servicii-turism-arad/

cuprins: 1. notĂ metodicĂ 2 consideraŢii generale 3 ... · elaborarea prezentului studiu de...

Documents