cuŢite medievale descoperite la abaŢia bizere (jud. …elemente ale culturii materiale medievale,...

Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 10, 2018, p. 75-108.

CUŢITE MEDIEVALE DESCOPERITE LA ABAŢIA

BIZERE (JUD. ARAD)

Claudiu PURDEA∗

Medieval Knives Discovered in Bizere Abbey (Arad County) Abstract. The aim of this paper is to present a group of artefacts discovered during nine archaeological research campaigns conducted at the Abbey of Bizere (Arad County). After the initial cleaning process, from a total of 85 of these finds, 12 displayed the craftsman’s mark on their surface. The process also made it possible to identify general chronological indicators based on a handle’s bronze rivets. Based on these details, three major categories were present in our batch: thorn-shaped artefacts, items with lamellar handles or bronze plates and those with a lamellar handle and a “neck.” The articles examined in this study can be correlated with similar discoveries within the geographical area of the medieval Kingdom of Hungary. Keywords: medieval knives, tools, craftsman’s mark, Bizere Abbey. Cuvinte-cheie: cuţite medievale, unelte, semne de meşter, Abaţia Bizere.

Introducere În completarea contribuţiilor existente privind cunoaşterea culturii

materiale medievale şi premoderne, articolul de faţă prezintă o categorie de bunuri arheologice descoperite în cadrul a nouă campanii de cercetare, cuprinzând un lot de 86 de artefacte1, din care 77 cuţite, iar nouă asociate acestora (plăsele, plăcuţe şi cute). Se va discuta astfel tipologia, mediul de provenienţă, precum şi unele detalii utile în datare.

Pe unele dintre ele am identificat semne de meşter (12), iar pe altele plăcuţe din bronz folosind la demarcaţia lamei de mâner, precum şi nituri pentru fixarea plăselelor (confecţionate din acelaşi material). Menţionez că pentru o parte a pieselor este greu de identificat o utilitate, deoarece sunt lame fragmentare, care puteau proveni şi de la alte artefacte, cum ar fi foarfecile şi bricele.

Pornind de la consideraţia potrivit căreia cuţitul era indispensabil vieţii cotidiene medievale, deoarece avea o arie largă de folosire, de la unealtă la ustensilă medicală, se poate afirma că era folosit de fiecare persoană indiferent de statut, vârstă sau sex2. Istoriografia de caz, coroborată cu menţiunile registrelor vamale, precizează totuşi unele nuanţări, în funcţie de utilitate, posesori şi provenienţă. Astfel, sunt întâlnite cuţitele pentru pâine,

∗ Doctorand, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România; e-mail: [email protected]. 1 Aducem mulţumiri domnului Adrian Andrei Rusu pentru permisiunea dată analizei şi publicării materialelor, precum şi pentru ajutorul acordat în documentare. 2 Rusu 2008, p. 81.

Claudiu Purdea

76

cuţitele folosite de femei, cele stiriene, de Nürnberg, vieneze, de Regensburg etc3.

Cum s-a afirmat adeseori, cuţitele au beneficiat de prea puţină atenţie în mediul cercetării ştiinţifice româneşti, preocupările pentru publicarea materialului arheologic fiind modeste, atitudine justificată şi prin faptul că restaurarea şi stabilizarea acestora se face obligatoriu în laborator. După îndepărtarea compuşilor de coroziune, rezultatele obţinute pot fi surprinzătoare, de la apariţia mărcilor de meşter la evidenţierea altor caracteristici tehnice. De asemenea, se pot face încadrări tipologice, întrucât stratul coroziv este, în anumite cazuri, atât de gros şi aderent încât interpretarea poate suferi erori.

Prin demersul de faţă doresc să includ în circuitul ştiinţific aceste elemente ale culturii materiale medievale, la care se adaugă şi patru piese, probabil premoderne, descoperite tot la Bizere, pentru a completa harta celor din arealul actual al României.

Contextele descoperirilor Abaţia Bizere, menţionată în documente, iniţial ca Bisra sau Bistria4, a

început să fie cercetată arheologic în anul 1981 de către Mircea Rusu, Gheorghe Pascu Hurezan şi Mircea Barbu. Săpăturile au scos la iveală ziduri presupuse a fi cele ale bisericii abaţiale, precum şi un val cu palisadă şi şanţ, dispus la extremitatea vestică a cimitirului. Sunt amintite şi două „cuţite”, însă la o examinare atentă s-au dovedit braţe de foarfecă.

Cercetările arheologice reluate în anul 2001, respectiv, între 30 iulie şi 23 august de către Complexul Muzeal Arad, au identificat pe latura nord-vestică a sitului, părţi ale fundaţiei unei clădiri şi elemente dintr-o palisadă, identificată la sud-vest de respectivul edificiu5. În caroul C3 din sectorul B, este notată apariţia unui fragment (lamă) de cuţit la adâncimea de - 0,20 m, împreună cu fragmente de ceramică smălţuită, cahle şi cuie. Tot în acest an a fost găsită şi o piesă cu un mic peduncul la capăt (nr. inventar 17913) în caroul B2, la o adâncime de - 0,85 cm.

În campania din 2002 s-au decopertat ruinele refectoriului abaţiei, continuându-se cu cercetarea palatului, a cimitirului şi a turnului cu fântână6. S-a notat în jurnalul de şantier descoperirea unui fragment de cuţit cu spin de fixare, în secţiunea C 5-6/1, împreună cu material osteologic animal şi cu fragmente ceramice. După ce a fost îndepărtat stratul de produşi de coroziune, a reieşit că de fapt era vorba de o unealtă pentru scobit.

3 Holl 1994-1995, p. 169-177, 179; Holl 2000, p. 23. 4 Pentru o analiză detaliată, a se vedea Rusu, Burnichioiu 2011, p. 13-14. 5 Rusu et alii 2002, p. 136-137. 6 Hurezan et alii 2003, p. 127-128.

Cuţite medievale descoperite la Abaţia Bizere (jud. Arad)

77

Anul 2003 este cel în care a fost identificată biserica principală, cu cele trei nave şi două suprafeţe de mozaic pavimentar, policrom, una situată în nava principală şi una în absidă7. Din timpul acestei campanii provin trei piese, după cum urmează: în secţiunea S J’12-13-14-15, □ 3, la adâncimea - 0,50 m, un cuţit fragmentar cu „gât” (24 iulie 2003); în S J’K’11 un cuţit care avea pe mâner trei nituri din bronz pentru prinderea plăselelor (30 iulie 2003) şi în S J’1C’11, □ 1-2, la adâncimea - 1,60 m, un mâner de cuţit cu două orificii pentru nituri.

Pe parcursul cercetărilor din 2004 au fost descoperite 17 cuţite, acest număr datorându-se faptului că a fost surprins refectoriul abaţiei, care avea o anexă din lemn pentru bucătărie8. Astfel, din secţiunile S J’HG, T2, T3, T4,

C 9, S 2, S 3, S 5, S 8, S 11, S 13, S 19, S 20, S 21, de la adâncimi cuprinse între - 0,30 şi - 0,60 m, provin o parte din piesele care fac obiectul cercetării de faţă.

În campania desfăşurată în decursul anului 2005, cercetările s-au concentrat în perimetrul fostului claustru, unde au fost localizate urmele fântânii şi ale aducţiunii de apă din curtea interioară şi au fost scoase la iveală numeroase fragmente de sculptură, provenind de la porticul care înconjura curtea9. În acest an, în 10 din cele 19 secţiuni cercetate, au fost descoperite 15 cuţite (S 23, S 24, S 26, S 28, S 31, S 33, S 36, S 38, S 39, S 40), toate la adâncimi cuprinse între - 0,25 şi - 0,90 m. La acestea se adaugă două plăsele din os, dintre care una aproape întreagă.

În timpul cercetărilor din 2006 au fost abordate urmele capelei situate în cimitirul abaţiei şi, foarte important pentru subiectul nostru, un atelier de fierărie, astfel explicându-se existenţa fragmentelor de zgură din fier rezultate din mai multe campanii10. În cinci din cele 16 secţiuni deschise au fost identificate 11 cuţite (S 43, S 44, S 46, S 49, S 51), la adâncimi cuprinse între - 0,10 şi - 0,86 m.

În anul 2007 a continuat cercetarea claustrului şi a zonei de la vest de biserica abaţială, fiind descoperite urmele unui cuptor pentru pâine, izolat, la sud de fosta bucătărie a claustrului11. Din cele 16 suprafeţe cercetate, în şapte au fost descoperite cuţite (S 60, S 61, S 64, S 67, S 69, S 86A), la adâncimi cuprinse între - 0,34 şi - 0,56 m. Dintre cele şapte, un fragment de lamă ar putea proveni de la o foarfecă.

În campania din anul următor au fost localizate mai multe anexe, care erau ataşate corpului principal al claustrului, pe laturile de vest şi sud-est. De

7 Hurezan et alii 2004, p. 123-124. 8 Rusu et alii 2005, p. 152. 9 Rusu et alii 2006, p. 161-162. 10 Rusu et alii 2007, p. 157-158. 11 Rusu et alii 2008, p. 138-139.

Claudiu Purdea

78

asemenea, a fost scoasă la iveală o amprentă de barcă folosită ca varniţă, după dezafectare12. Din totalul de 23 de secţiuni cercetate, în şase au fost identificate cuţite (S74/H, S 75, S 78, S 85, S 88, S 90), la adâncimi cuprinse între - 0,40 şi - 1 m, unul fiind descoperit izolat. În acest caz avem precizat contextul arheologic al piesei din secţiunea S 88, stratul conţinând cărămizi şi mortar, provenite de la un zid, tot aici găsindu-se o componentă de mozaic de formă romboidală din gresie verzuie.

În anul 2009, cercetările au continuat în zona de vest a claustrului şi a bisericii abaţiale, urmărindu-se curăţarea şi conservarea primară a celor două suprafeţe cu mozaicuri13. Din cele 23 secţiuni deschise în această campanie, în nouă au fost găsite cuţite (S 93, S 97, S 101, S 103, S 105, S 107, S 108, S 109, S 111), la adâncimi cuprinse între - 0,30 şi - 0,80 m.

Ultima campanie arheologică a avut loc în vara anului 2014, atunci când s-au deschis nouă secţiuni, cercetarea contribuind la racordarea topografică a principalelor construcţii din preajma bisericii abaţiale. La sud de refectoriu a fost dezvelită o zonă în care erau preparate mortarele şi, foarte important pentru tema care ne interesează, urme ale activităţii metalurgice, confirmate de prezenţa fragmentelor de zgură din fier, bronz şi plumb. În jumătatea sudică a secţiunii 123 s-au identificat mai multe lentile cu pământ ars la roşu, precum şi urma unui cuptor cu diametrul de 0,90 m, utilitatea exactă a acestuia rămânând nesigură. Un lucru este cert, anume că această zonă este una tehnologică, neexistând urme clare de locuire, doar resturi osteologice animale şi fragmente ceramice, care nu aparţin unor complexe14. În acest an numărul cuţitelor descoperite (5) este mult mai mic raportat la campaniile anterioare, însă în S 117, la o adâncime de - 1,57 m, într-un strat răvăşit, a fost găsit cel mai frumos exemplar, prevăzut cu plăcuţe de bronz pe mâner şi un capăt decorativ din acelaşi material. În rest, majoritatea sunt de tipul cu spin şi un fragment de mâner, care ar putea proveni de la un cuţit de luptă sau de vânătoare.

Descrierea pieselor Înainte de a începe descrierea propriu-zisă, voi face câteva precizări

legate de terminologia utilizată pentru a defini părţile componente. Prima categorie tip de cuţite este cea cu spin, particularitatea fiind dată de spinul (pedunculul) pentru fixarea în mâner. A doua categorie este cea a cuţitelor cu mâner lamelar, pe care erau montate plăsele. Plăseaua este acea piesă, din corn, os, lemn sau alt material, care este prinsă de cuţit, cu ajutorul niturilor,

12 Rusu et alii 2009, p. 112-113. 13 Rusu, Burnichioiu 2011, p. 122. 14 Rusu et alii 2015, p. 71-73.


79

pe ambele părţi ale mânerului15. Am sesizat folosirea eronată a acestui termen, atunci când referirea era de fapt la mânerul cuţitului. Din această grupă se remarcă cele care au semne de meşter şi/sau cele cu plăcuţe (şi nituri) din bronz. Ultimul tip este format din cuţitele cu „gât”, a căror caracteristică este modelarea trecerii între lamă şi mâner sub această formă. Buterola a ajuns în lexicul nostru din limba franceză şi desemnează capătul inferior, decorat, al unei teci de sabie, pumnal sau cuţit de luptă.

Pentru întocmirea catalogului descoperirilor am grupat artefactele în funcţie de campania în care au fost identificate, precizând, pe lângă dimensiuni, unele caracteristici constructive şi analogii, acolo unde s-au putut face. Notaţiile folosite în descriere sunt: L - lungime totală, Ll - lungime lamă; Lm - lungime mâner (Ls - lungime spin pentru cele de acest tip), ll - lăţime lamă (ls - lăţime spin), lm - lăţime mâner, grm - grosime muchie, Ln - lungime nit, d - diametru, dof - diametru orificiu, dn - diametru nit, don - diametru orificiu nit, Lp - lungime plăcuţă, lp - lăţime plăcuţă, Lg - lungime „gât”, lg - lăţime „gât”.

A. Cuţitele 2001 1. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar şi lamă subţiată spre vârf şi îndoită16

(nr. inventar 16885); lama este păstrată integral, iar mânerul fragmentar (rupt în dreptul unui orificiu pentru nit). Lăţimea mânerului este mai mică decât cea a lamei. Dimensiuni: L - 14,7 cm, Ll - 10,8 cm, Lm - 3,9 cm; ll - 1,4 cm (max.), lm - 1,2 cm. Locul descoperirii: C 3, ad - 0,20 m, datare secolele XIV-XV (pl. IV/13).

2. Lamă cu spin (posibil şi braţ de foarfecă, nr. inventar 17913), îndoită la vârf prin torsiune17. Dimensiuni: L - 8,2 cm, Ll - 5,8 cm, Ls - 2,2 cm, ll - 1,1 cm (max.), ll - 0,5 cm. Locul descoperirii: B 2, □ SE, ad - 0,85 m, datare secolele XIII-XIV (pl. V/10).

2003 3. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar şi „gât”; mâner păstrat parţial. După

îndepărtarea produşilor de coroziune s-a identificat şi un orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 11,8 cm, Ll - 7 cm, Lm - 4,8 cm, ll - 1,7 cm, lm - 1,3 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S J’12-13-14-15, □ 3, ad - 0,50 m, datare secolul XVI? (pl. V/6).

4. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar şi nituri din bronz. Pe mâner se disting cele patru nituri, care sunt vizibile pe ambele părţi. Cel mai probabil, acesta era un import, însă starea de conservare în care se află nu permite mai multe observaţii. Dimensiuni: L - 11,1 cm, Ll - 6,5 cm, Lm - 5,6 cm, ll - 0,9 cm, lm - 1,2

15 Pentru o discuţie amplă asupra acestor componente, vezi Rusu, Mărginean 2005, p. 122-123. 16 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1935, accesat la 5.11.2018. 17 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1934, accesat la 5.11.2018.

Claudiu Purdea

80

cm, grm - 0,3 cm, dn - 0,2 cm, ln - 0,7 cm (I), 0,8 cm (II), 1 cm (III). Locul descoperirii: S J’K’ 11, datare secolul XV? (pl. III/6).

5. Mâner de cuţit (fragmentar) pe suprafaţa căruia s-au păstrat două orificii pentru nituri. Dimensiuni: L - 4,8 cm, l - 1,4 cm (max.), grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S J’1C’11, □ 1-2, ad - 1,60 m (pl. IV/17).

2004 6. Lamă de cuţit (fragmentară - vârful rupt), cu mici alveole pe suprafaţa

tăişului, fiind îndoită la jumătatea lungimii păstrate. După curăţare au fost identificate mici lovituri pe suprafaţa ei. Dimensiuni: L - 10,4 cm, l - 1,4 cm (max.), 1 cm (min.), grm - 0,35 cm. Locul descoperirii: S J’HG, □ 19, ad - 0,30 m (pl. IV/6).

7. Mâner lamelar de cuţit (fragmentar), pe suprafaţa căruia s-a conservat un nit din bronz pentru prinderea plăselei (desprins la restaurare), rupt în dreptul altui orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 6,2 cm l - 1,4 cm, grm - 0,3 cm, dn - 0,2, Ln - 0,7 cm. Locul descoperirii: S J’HG, □ 15, ad - 0,30 m, datare secolul XV (pl. IV/3). Analogii prezintă cu un exemplar publicat de Imre Holl şi interpretat ca având provenienţă stiriană18.

8. Lamă fragmentară (posibil brici); după îndepărtarea stratului coroziv am identificat pe ambele feţe ale piesei o bandă decorativă (damaschinare). Dimensiuni: L - 8,9 cm, l - 1,7 cm (max.), grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S J’HG, □ 18, ad - 0,40 m, datare secolul XV? (pl. V/4).

9. Mâner lamelar de cuţit (fragmentar), de formă trapezoidală, pe suprafaţa căruia s-au păstrat trei nituri din bronz pentru fixarea plăselelor. Cel mai probabil, acesta provine de la un cuţit de import, în cazul cărora au fost identificate astfel de nituri. Dimensiuni: L - 6,2 cm, l - 1,6 cm (max.), 1,2 cm (min.), grm - 0,4 cm, dn - 0,2 cm, Ln - 0,7 cm (I), 0,9 cm (II), 1 cm (III). Locul descoperirii: S 2, □ 12, ad - 0,60 m, datare secolul XV? (pl. III/12).

10. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar, lama ruptă şi îndoită înspre vârf. Mânerul este şi el rupt şi păstrează un orificiu pentru nitul de fixare al plăselelor19.

Dimensiuni: L - 11 cm, Ll - 7,5 cm, Lm - 3,3 cm, ll - 1,4 cm (max.); grm - 0,25 cm (lamă); lm - 1,2 cm (max.), grm - 0,2 cm (mâner), don - 0,2 cm. Locul descoperirii: S 3, caroul şi adâncimea nefiind precizate, datare secolul XV (pl. VI/4). Pe suprafaţa lamei se păstrează semnul de meşter, format dintr-o săgeată şi un scut. Tipologic are analogii cu o piesă de provenienţă

austriacă (vieneză?), publicată de Imre Holl20. Atât în acest caz, cât şi în altele, s-a observat că pe faţa opusă semnului de meşter există o şănţuire longitudinală pe mâner, care se termină în unele cazuri într-o formă triunghiulară incizată. Probabil că în acest fel era marcat locul în care trebuia efectuat primul orificiu pentru nit.

11. Cuţit cu spin (întreg)21 şi o mică alveolă pe tăiş. Dimensiuni: L - 18,3 cm, Ll - 14 cm, Ls - 4,3 cm, ll - 1,4 cm (max.), ls - 0,9 (max.), grm. - 0,3 cm (lamă), grm.

18 Holl 1994-1995, p. 172, pl. 9/2. 19 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1847, accesat la 15.11.2018. 20 Holl 1994-1995, p. 179, pl. 15/2. 21 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1845, accesat la 15.11.2018.


81

- 0,2 cm (mâner). Locul descoperirii: S 3, caroul şi adâncimea nefiind precizate, datare secolele XIII-XIV? (pl. II/14).

12. Cuţit cu spin22 şi lamă îndoită la vârf. Dimensiuni: L - 17,3 cm, Ll - 14 cm, Ls - 2,5 cm, ll - 1,6 cm (max.), ls - 0,9 cm (max.); grm - 0,3 cm (lamă), grm - 0,2 cm (mâner). Locul descoperirii: S 3, caroul şi adâncimea nefiind precizate, datare secolele XIII-XIV? (pl. II/15).

13. Mâner de cuţit cu patru plăcuţe de bronz, de formă migdalată (dintre care cea de pe capăt concavă), descrescătoare ca dimensiuni, spre capătul opus celui liber, distanţate la câte 0,1 cm una de alta, fixate pe un mic spin din fier23. Pe suprafaţa piesei s-au conservat două nituri de bronz pentru fixarea plăselelor. Dimensiuni: L - 6,6 cm, l - 1,4 cm (max.), grm - 0,2 cm, dn - 0,2 cm, Ln - 0,9 cm (I), 1 cm (II), Lp - 1,5 cm, lp - 1,1 cm. Locul descoperirii: S T3, □ 8, - 0,50 m (pl. III/13). Acest tip de mâner este întâlnit la cuţitele stiriene, publicate de Imre Holl24, şi datate în secolul al XV-lea şi începutul veacului al XVI-lea.

14. Cuţit de import, întreg25, rupt în două fragmente, către vârful lamei (după ce a fost stabilizat). Păstrează patru nituri de bronz pentru fixarea plăselelor,

dintre care unul cu diametrul diferit faţă de celelalte trei. Mânerul are formă uşor trapezoidală (mai lat spre partea inferioară). Dimensiuni: L - 26,2 cm, Ll - 15 cm, Lm - 10,8 cm, ll - 1,7 cm (max.), lm - 2 cm (max.); grm - 0,35 cm (lamă), grm - 0,5 cm (mâner), dn - 0,4 cm (cel gros) dn - 0,25 cm (cele trei), Ln - 1,3 cm. Locul descoperirii: S T3, □ 8, ad - 0,45 m, datare secolul

XV (pl. VI/12). Pe suprafaţa lamei se poate observa un semn de meşter, greu descifrabil din cauza acţiunii proceselor corozive. Acesta este format dintr-un scut cu vârf de săgeată şi o literă – „V” (?).

15. Lamă de cuţit cu lovituri pe tăiş. Dimensiuni: L - 5,3 cm, l - 1,6 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S T4, □ S, ad - 0,50 m (pl. V/13).

16. Cuţit cu plăcuţe de bronz pentru delimitarea mânerului de lamă. Mânerul este rupt în dreptul unui orificiu pentru nit, celelalte două nituri conservate sunt din fier, iar plăcuţele sunt fixate cu unul de bronz. Dimensiuni: L - 7,8 cm, Ll - 1,5 cm, Lm - 1,5 cm, ll - 1,4 cm, grm - 0,3 cm, dn - 0,3 cm, Ln - 0,9 (I), 1,1 cm (II), Lp - 1,4 cm, lp - 0,5 cm. Locul descoperirii: S 11, partea de S-V, ad - 0,40 m, datare secolul XV (pl. III/4).

17. Cuţit cu spin26 (braţ de foarfecă?). Dimensiuni: L - 9 cm, Ll - 5,5 cm, Ls - 3,5 cm, ll - 1,7 (max.), ls - 0,7 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 13, □ 1, - 0,80 m (pl. II/3).

18. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar şi „gât”27. Lama este păstrată în întregime, iar mânerul parţial. Pentru delimitarea celor două s-a executat un „gât” oval în secţiune, o caracteristică specifică acestui tip de cuţite. Pe mâner s-a păstrat un orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 12,4 cm, Ll - 9 cm, Lm - 3,4 cm, ll - 1,4 cm

22 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1846, accesat la 15.11.2018. 23 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1910, accesat la 15.11.2018. 24 Holl 1994-1995, p. 172, 174, fig. 9/2; 11/5. 25 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1843, accesat la 15.11.2018. 26 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1931, accesat la 15.11.2018. 27 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1848, accesat la 15.11.2018.

http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1910


Claudiu Purdea

82

(max.), lm - 1 cm (max.), grm - 0,2 cm (lamă), grm - 0,1 cm (mâner), don - 0,15 cm; Lg - 0,7, lg - 0,5 cm. Locul descoperirii: S 19, □ 6, ad - 0,30 m, datare secolele XVI-XVII (pl. V/7). Analogii au fost descoperite la Somogyvar28 şi Timişoara29.

19. Cuţit cu spin (fragmentar - vârful lamei rupt). Pe una din feţele lamei a fost identificată o şănţuire cu rol decorativ. Dimensiuni: L - 9,3 cm, Ll - 7 cm, Ls - 2,3 cm, ll - 1,5 cm, ls - 0,8 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 20, □ 3, ad - 0,80 m, datare secolele XIII-XIV? (pl. II/6).

20. Cuţit (fragmentar) cu plăcuţe din bronz30 şi mâner prevăzut cu cinci orificii pentru niturile de fixare a plăselelor, dintre care s-au conservat patru (din bronz). Nitul care fixează plăcuţele din bronz este din fier. Acestea, amplasate la trecerea dintre lamă şi mâner, pe ambele feţe ale piesei, au o şănţuire pe mijloc. Lama este îndoită aproximativ pe la jumătate şi a fost grav afectată de coroziune, astfel încât nu am putut depista dacă a avut sau nu semn de meşter. Dimensiuni: L - 19,2 cm, Ll - 10,5 cm, ll - 1,3 cm (max.), lm - 1,8 cm (max.), grm - 0,3 cm (lamă), grm - 0,4 cm (mâner), dn - 0,3 cm (fier), dn - 0,2 cm (bronz), Ln - 1,1 cm; Lp - 1,6 cm, lp - 0,6 cm. Locul descoperirii: S 20, ad - 0,40 m, datare secolul XV (pl. III/11).

21. Cuţit fragmentar din care s-a păstrat o porţiune ce cuprinde atât o parte din lamă, cât şi din mâner. În zona de trecere lamă-mâner se observă o mică

adâncitură, sub care se află un orificiu pentru nitul care fixa plăselele. Dimensiuni: L - 7 cm, Ll - 5,5 cm, ll - 1,4 cm, Lm - 1,5 cm, lm - 1,1 cm, grm - 0,45 cm. Locul descoperirii: S 21, ad - 0,30 m, datare secolul XV (pl. VI/2). După îndepărtarea stratului de produşi corozivi, am identificat semnul de meşter, format din două simboluri: un topor şi un scut. Piese similare ca formă şi prevăzute cu scut în componenţa

semnului de meşter au fost considerate de Imre Holl, ca având provenienţă austriacă (vieneză?)31.

22. Lamă fragmentară. Dimensiuni: L - 7,1 cm, l - 1,3 cm (max.), grm - 0,25 cm. Locul descoperirii: S 9, □ N, ad - 0,35 m (pl. V/2).

2005 23. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar. Se păstrează o parte din lamă şi una

din mâner, trecerea între ele făcându-se printr-o îngustare a celui din urmă. Pe suprafaţa mânerului a fost identificat un orificiu pentru nit, după îndepărtarea

produşilor de coroziune. Dimensiuni: L - 7,6 cm, Ll - 4,4 cm, Lm - 3,2 cm, ll - 1,7 cm (max.), lm - 1,2 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 24, □ 2, ad - 0,25 m, datare secolele XIV-XV? (pl. IV/1). 24. Cuţit fragmentar, se păstrează o parte din lamă şi mâner, putând fi observată trecerea între cele două, prin îngustarea ultimului. Mânerul are forma uşor trapezoidală (se lăţeşte în partea inferioară). Pe suprafaţa lamei s-a păstrat semnul de meşter, iar pe mâner cele două orificii pentru niturile plăselelor (mânerul a fost rupt în zona celui de-al doilea orificiu). Miezul

28 Bakay 2011, p. 568. 29 Kopeczny 2016, p. 410, pl. V/5, 9. 30 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1844, accesat la 15.11.2018. 31 Holl 1994-1995, p. 179, pl. 15/1-5.


83

metalic nu a fost afectat grav de coroziune. Dimensiuni: L - 8,7 cm, Ll - 4,5 cm, Lm - 4,2 cm, ll - 1,3 cm (max.), lm - 1,4 cm, grm - 0,35 cm. Locul descoperirii: S 24, □ 4, ad - 0,50 m, datare secolul XV (pl. V/3). Tipologic, este asemănător cu cel prezentat anterior (pl. VI/6).

25. Cuţit fragmentar cu spin (vârful lamei este rupt). Dimensiuni: L - 11,2 cm, Ll - 7,5 cm, Ls - 3,7 cm, ll - 1,5 cm, ls - 0,8 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 23, □ 11, ad - 0,67 m, datare secolele XIII-XIV? (pl. II/10).

26. Lamă de cuţit32 realizată dintr-o bandă de fier ruptă la ambele capete. Dimensiuni: L - 10,1 cm, l - 1,8 cm (max.), grm - 0,35 cm. Locul descoperirii: S 26, ad - 0,90 m, datare secolele XIV-XV? (pl. V/16).

27. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar33 şi lamă subţiată spre vârf (rupt la capăt), continuată cu placa de fixare a plăselelor (lipsă), care este mai îngustă decât baza lamei şi s-a păstrat fragmentar; mai prezintă trei orificii pentru nituri. La trecerea dintre mâner şi lamă, un al patrulea orificiu are nitul din fier păstrat, precum şi un fragment de bandă decorativă din bronz, pe una dintre feţele piesei. Dimensiuni: L - 15 cm, Ll - 7 cm, Lm. - 8 cm, ll - 0,9 cm, lm - 1 cm, Lp - 0,7 cm, lp - 0,6 cm, don - 0,2 cm. Locul descoperirii: S 23, □ 1, ad - 0,45 m, datare secolul XV (pl. III/7).

28. Lamă de cuţit cu plăcuţe de bronz (fixate cu un nit din fier). Dimensiuni: L - 6,4 cm, l - 1,1 cm, grm - 0,3 cm, Lp - 1,1 cm, lp - 0,35 cm. Locul descoperirii: S 28, datare secolul XV (pl. III/1).

29. Cuţit cu spin. Dimensiuni: L - 10, 5 cm, Ll - 7,5 cm, Ls - 3 cm, ll - 1,5 cm (max.), ll - 0,8 cm (max.), grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 31, ad - 0,20 m (pl. II/7).

30. Mâner fragmentar, rupt în dreptul a câte unui orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 2,3 cm, l - 1,8 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 30, ad - 1,16 m (pl. IV/15).

31. Cuţit fragmentar, pe mânerul căruia s-au păstrat două orificii pentru nit. Dimensiuni: L - 6,2 cm, Ll - 1,8 cm, Lm - 4,4 cm, ll - 1,2 cm, lm - 1,1 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 36, ad - 0,33 m (pl. IV/2).

32. Cuţit fragmentar, cu lama subţiată spre vârf, păstrată parţial, şi mâner, pe care s-au conservat două nituri de bronz. Dimensiuni: L - 9,7 cm, Ll - 4,7 cm, Lm - 5 cm, ll - 1,4 cm (max.), 1 cm (min.), lm - 1,4 cm, grm - 0,3 cm, dn - 0,25 cm, Ln - 0,9 cm (I), 1 cm (II). Semnul de meşter identificat este de forma unei cruci duble. Locul descoperirii: S 38, ad - 0,80 m, datare

secolul XV (pl. VI/8). 33. Cuţit fragmentar, cu spin, având lamă păstrată parţial. Dimensiuni: L -8,8

cm, Ll - 5 cm, Ls - 3,8 cm, ll - 1,7 (max.), 1,1 cm (min.), ls - 0,9 (max.), grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 31, ad - 0,80 m, datare secolele XIII-XIV? (pl. II/5).

34. Cuţit fragmentar34, cu o parte din lamă păstrată, şi spin pentru fixare în mâner. Dimensiuni: L - 12 cm, Ll - 8,5 cm, Ls - 3,5 cm, ll - 2,3 cm (max.), ls - 0,8 cm (max.), grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 39, □ 1, ad - 0,30 m, datare secolele

32 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1932, accesat la 18.11.2018. 33 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1938, accesat la 18.11.2018. 34 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1854, accesat la 15.11.2018.


Claudiu Purdea

84

XIII-XIV? (pl. II/17). Cuţitul a fost identificat într-un nivel de depunere aflat deasupra podelei refectoriului.

35. Cuţit (fragmentar - vârful rupt)35 cu lama uşor îndoită şi spin pentru fixarea în mâner. Dimensiuni: L - 12 cm, Ll - 8,2 cm, Ls - 3,8, ll - 2,1 cm (max.), 0,6 cm (min), ll - 0,7 cm (max.), grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 38, prelungirea sudică, ad - 0,80 m, nivel de depunere deasupra podelelor refectoriului, datare secolele XIII-XIV (pl. II/18).

36. Cuţit (fragmentar) cu lama păstrată integral, iar mânerul parţial. Lama este mai îngustă decât mânerul, datorită ascuţirii repetate. Lama este uşor îndoită,

iar muchia ei este mai îngustă decât a mânerului; pe mâner este vizibil un orificiu pentru nit, iar pe lamă este poansonat semnul de meşter (motiv animalier). Dimensiuni: L - 11,6 cm, Lm - 3,3 cm, Ll - 8,3 cm, ll - 1,2 cm (max.), 0,8 cm (min.), lm - 1,5 cm, grm – 0,3 cm. Locul

descoperirii: S 23, □ 3, ad - 0,40 m, datare secolul XV (pl. VI/3). Un exemplar similar a fost descoperit la Cristuru Secuiesc, însă semnul de meşter este diferit36.

37. Cuţit fragmentar, cu lamă şi mâner păstrate parţial. După îndepărtarea produşilor de coroziune am identificat pe suprafaţa mânerului un orificiu pentru nit, precum şi semnul de meşter, care este o combinaţie între o lamă de cuţit şi o formă solară (?). Dimensiuni: L - 7,4 cm, Ll - 4,3 cm, Lm - 3 cm, ll - 1,6 cm, lm - 1,2 cm (max.), Lm - 3,1 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 39, □ 1, ad - 0,30 m,

datare secolul XIV? (pl. VI/5). 38. Cuţit fragmentar, cu mâner de tip lamelar pe care s-au conservat două

orificii pentru nituri. Dimensiuni: L - 9,1 cm, Ll - 5,6 cm, Lm - 3,5 cm, ll - 1,4 cm (max.), lm - 1,2 cm (max.), grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 40, ad - 0,50 m, datare secolul XV (pl. IV/8).

2006 39. Cuţit fragmentar, cu mânerul rupt şi plăcuţe de bronz37. Piesa are o

formă trapezoidală (lama mai îngustă decât mânerul) şi este prevăzută cu benzi din bronz pe ambele feţe, în zona de trecere dintre lamă şi mâner. Coroziunea a afectat suprafaţa lamei în profunzime, astfel că nu am identificat vreo marcă de meşter. Dimensiuni: L - 13 cm, Ll - 8,6 cm, Lm - 4,4 cm, ll - 1,2 cm (max.), lm - 1,2 cm (max.), grm - 0,2 cm (lamă), grm - 0,2 cm (mâner), Lp - 1,2 cm, lp - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 51, □ 4, ad - 0,60 - 0,80 m, datare secolul XV (pl. III/8).

40. Cuţit cu mâner de tip lamelar38 mai îngust decât lama, pe suprafaţa căruia s-au păstrat două orificii pentru nituri (rupt în dreptul unuia). Dimensiuni: L - 8,9 cm, Ll - 5,4 cm, Lm - 3,5 cm, ll - 1 cm (max.), lm - 0,8 cm (max.), grm - 0,2 cm (lamă), grm - 0,15 cm (mâner), don - 0,2 cm. Locul descoperirii, S 44, □ 4, ad - 0,25 m, datare secolele XIV-XV (pl. IV/7).

35 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1852, accesat la 15.11.2018. 36 Benkő, Székely 2008, p. 152, fig. 44/4. 37 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1851, accesat la 18.11.2018. 38 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1850, accesat la 18.11.2018.


85

41. Cuţit cu mâner lamelar şi spin pentru plăcuţă concavă (import)39. Lama este fragmentară (vârf rupt), mai îngustă decât mânerul şi îndoită de la jumătatea lungimii păstrate. Pe mâner se păstrează cinci orificii pentru nituri, dintre care unul, cel mai probabil, a aparţinut celui pentru fixarea plăcuţelor din bronz. De asemenea, un alt detaliu prezent şi în cazul altor cuţite de import este incizia de formă trapezoidală amplasată sub nitul bănuit a fi pentru fixarea plăcuţelor. Din cauza gradului avansat de corodare, nu am putut identifica dacă a existat semn de meşter. Dimensiuni: L - 14,3 cm, Ll - 4,5 cm, Lm - 9,8 cm, ll - 1,4 cm (max.), lm - 1,6 cm (max.), grm - 0,2 cm (lamă), grm - 0,25 cm (mâner), don - 0,25 cm. Locul descoperirii: S 44, □ 4, ad - 0,25 m, datare secolul XV (pl. III/5).

42. Cuţit fragmentar40, cu lamă subţiată spre vârf, continuată cu placa de fixare a plăselelor, mai lată şi păstrată fragmentar, dar pe care mai pot fi observate două orificii pentru nituri. Dimensiuni: L - 14,2 cm, Ll - 9 cm, Lm - 5,2 cm, ll - 1,2 cm (max.), lm - 1,3 cm (max.), grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 51, □ 1, ad - 0,45 m, datare secolele XIV-XV (pl. IV/13).

43. Cuţit cu plăcuţă din bronz (fragmentară)41. Piesa este păstrată aproape în întregime, cu mânerul de tip lamelar prevăzut cu patru orificii pentru nituri. Cuţitul are o formă trapezoidală, lama se îngustează înspre vârf, iar mânerul se lăţeşte spre capăt. Pe una din feţele lamei se păstrează o plăcuţă din bronz fragmentară, fixată cu un nit din fier. Dimensiuni: L - 20 cm, Ll - 10,3 cm, Lm - 9,7 cm, ll - 1,5 cm (max.), lm - 2 cm (max.), grm - 0,2 cm (lamă), grm - 0,1 cm (mâner), don - 0,15 cm, dn - 0,2 cm; Lp - 0,7cm, lp - 0,5 cm. Locul descoperirii: S 46, □ 3, ad - 0,40 m, datare secolul XV (pl. III/9).

44. Cuţit fragmentar cu mâner de tip lamelar, rupt în dreptul unei găuri pentru nit. Dimensiuni: L - 12,1 cm, Ll - 8,6 cm, Lm - 3,5 cm, ll - 1,2 cm, lm - 1,2 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 46, □ 3, ad - 0,70 m (pl. IV/11).

45. Cuţit fragmentar cu spin42, având vârful lamei rupt şi spinul păstrat parţial. Dimensiuni: L - 8,7 cm, Ll - 7,2 cm, Lm - 1,5 cm, ll - 1,4 cm (max.), ls - 0,7 cm (max.), grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 43, □ 1, ad - 0,20 m, datare secolele XIV-XV? (pl. II/8).

46. Cuţit fragmentar cu plăcuţe din bronz. Se păstrează parte din lamă şi din mâner, demarcaţia dintre ele făcându-se cu ajutorul plăcuţelor fixate cu un nit din acelaşi material. Pe suprafaţa mânerului s-a conservat un nit din bronz pentru fixarea plăselelor, observându-se şi o gaură pentru alt nit, în partea terminală. Atât mânerul, cât şi lama au fost afectate de coroziune, astfel încât nu am putut identifica dacă a avut marcă de meşter. Dimensiuni: L - 6,7 cm, Ll - 2,5 cm, Lm - 4,2 cm, ll - 1,2 cm (max.), lm - 1,4 cm, grm - 0,3 cm, dn - 0,25 cm, Ln - 0,75 cm, don - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 43, □ 6, ad - 0,10 m, datare secolul XV (pl. III/3).

39 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1849, accesat la 18.11.2018. 40 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1937, accesat la 18.11.2018. 41 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1842, accesat la 18.11.2018. 42 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1853, accesat la 21.11.2018.


Claudiu Purdea

86

47. Lamă fragmentară (vârf curbat) ce poate proveni de la un cuţit sau braţ de foarfecă (?). Dimensiuni: L - 9,2 cm, l - 1,5 cm (max.), grm - 0,5 cm. Locul descoperirii: S 49, □ 3, ad - 0,86 m (pl. V/15).

48. Cuţit fragmentar, cu mâner de tip lamelar şi „gât”. Vârful lamei este rupt, dar şi cea mai mare parte a mânerului, la trecerea între cele două fiind amplasat „gâtul”. Lama are tăişul curb, fiind afectat de coroziune, iar mânerul are formă trapezoidală. Dimensiuni: L - 7,3 cm, Ll - 5 cm, Lm - 2,3 cm, ll - 1,2 cm (max.), lm - 0,8 cm (max.), grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 46, □ 1, ad - 0,30 m, datare secolul XVI? (pl. V/5).

49. Cuţit cu spin. Dimensiuni: L - 8,4 cm, Ll - 5,4 cm, Ls - 3 cm, ll - 0,9 cm, ls - 0,8 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 44, □ 4, ad - 0,65 m (pl. II/1).

2007 50. Lamă mică cu spin (posibil braţ de foarfecă?)43. Lama este aproape

dreaptă şi tăiată oblic la vârf, detaliu care ar înclina pentru interpretarea piesei ca braţ de foarfecă, însă au fost publicate şi cuţite care au aceleaşi caracteristici44. Dimensiuni: L - 9 cm, Ll - 5,1 cm, Ls - 3,9 cm, ll - 1,1 cm (max.), ls - 0,6 cm (max.), grm - 0,2 cm. Locul descoperirii: S 69, ad - 0,56 m (pl. V/9).

51. Cuţit de import, fragmentar, din care s-a conservat parţial mânerul şi o mică parte a lamei. Pe mâner s-a păstrat un nit de bronz şi un orificiu pentru un altul, precum şi plăcuţele din bronz pentru delimitarea lamei de mâner. Partea păstrată a lamei este îndoită. Dimensiuni: L - 8,5 cm, Ll - 2,5 cm, Lm - 6 cm, ll - 1,2 cm, lm - 1,3 cm (max.), 1,1 cm (min.), grm - 0,3 cm, dn - 0,2 cm, Ln - 0,9 cm, Lp - 1,3 cm, lp - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 60, □ 10, ad - 0,34 m, datare secolul XV (pl. III/2).

52. Cuţit de import, de formă uşor trapezoidală. Lama este scurtă (4,5 cm), probabil ajunsă astfel prin ascuţire repetată. Pe mâner se disting cinci orificii pentru nituri, dintre care două sunt mai apropiate, iar extremitatea liberă are un mic spin

pentru o plăcuţă de formă concavă. Unul dintre orificii este posibil să fi fost destinat nitului pentru fixarea unor plăcuţe de bronz. Dimensiuni: L - 13,2 cm, Ll - 4,4 cm, Lm - 8,8 cm, ll - 0,9 cm, lm - 1,2 cm (max.), grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 61, □ 3, ad - 0,45 m. Semnul de meşter oferă posibilitatea comparării cu cele stiriene, publicate de Imre Holl, cu

menţiunea că piesa noastră nu are plăcuţe de bronz păstrate45, datare secolele XV-XVI (pl. VI/9).

53. Lamă fragmentară, ce păstrează un orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 8,8 cm, Ll - 7,8 cm, Lm - 1 cm, ll - 1,1 cm, lm - 0,8 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 64, □ 6 - 7, ad - 0,45 m (pl. IV/5).

54. Lamă cu spin, la care se observă spinul rupt; putea proveni atât de la un cuţit, cât şi de la un braţ de foarfecă. Este o descoperire izolată, nefiind precizat

43 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1853, accesat la 21.11.2018. 44 Holl 2000, p. 110, pl. 42/4. 45 Este posibil ca acestea să se fi pierdut. Un argument pentru existenţa lor este amplasarea apropiată a celor două orificii din partea superioară a mânerului, detaliu observat şi la piesele publicate de Imre Holl; vezi Holl 1994-1995 p. 175, pl. 12/1-4; Holl 2000, p. 111, pl. 43/3-5.



87

contextul. Dimensiuni: L - 9,2 cm, Ll - 8,5 cm, Ls - 0,7 cm, ll - 1,4 cm, ls - 0,6 cm, grm - 0,4 cm (pl. II/11).

55. Cuţit cu tăiş curbat şi cu „gât”. Lama este foarte afectată pe suprafaţa tăişului, mânerul păstrează două nituri pentru fixarea plăselelor, trecerea dintre lamă şi mâner fiind de forma unui „gât”, care are pe suprafaţa lui două incizii paralele, rezultate în urma forjării. Pe suprafaţa mânerului s-au păstrat două nituri din fier. Dimensiuni: L - 17 cm, Ll - 9,1 cm, Lm - 7,9 cm, ll - 2 cm (max.), lm - 1,9 cm (max.), 1,1 cm (min.), grm - 0,3 cm, dn - 0,5 cm, Ln - 0,8 cm (I), 1,1 cm (II), Lg - 1 cm, lg - 1 cm. Locul descoperirii: lângă profilul sudic al sondajului din extremitatea secţiunilor 83 şi 86, notat cu 86 A, ad - 0,35 m, datare secolele XVI-XVII. Analogii tipologice sunt publicate de Eugenia Neamţu46, Zsuzsanna Kopeczny47 şi Michal Slivka48 (pl. V/8).

56. Cuţit de tip lamelar cu plăcuţe din bronz49, păstrat fragmentar (mâner rupt). Lama piesei este mai lată decât mânerul. Pe suprafaţa celui din urmă s-a păstrat un nit din bronz pentru fixarea plăselelor. Cele două plăcuţe, din acelaşi material, sunt aplicate pe ambele feţe ale cuţitului, beneficiind de decor sub formă de incizii atât pe lungime, cât şi pe una din laturi (cea orientată spre lamă). Dimensiuni: L - 15,8 cm, Ll - 11,6 cm, Lm - 4,2 cm, ll -

1,4 cm, lm - 1,4 cm, grm - 0,35 cm (lamă), grm - 0,3 cm (mâner), dn - 0,2 cm nit, Ln - 0,85 cm, Lp - 1,15 cm, lp - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 67, ad - 0,40 m, datare secolul XVI (pl. VI/11). Pe lamă se păstrează semnul de meşter care are un mic scut în partea inferioară. Piese asemănătoare sunt publicate de Imre Holl50, care le atribuie o provenienţă stiriană.

2008 57. Cuţit fragmentar cu mâner de tip lamelar. Lama este păstrată integral, iar

mânerul este rupt în dreptul celui de-al doilea orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 10,9 cm, Ll - 7 cm, Lm - 3,9 cm, ll - 1,3 cm (max.), lm - 1,3 cm (max.), grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 75, □ 4-5, ad - 0,40 m, data 9 iulie 2008, datare secolele XIV-XV? (pl. IV/10).

58. Cuţit fragmentar cu spin (lama ruptă). Dimensiuni: L - 7,9 cm, Ll - 3,3 cm, Ls - 4,6 cm, ll - 2 cm, ls - 1 cm (max.), grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 78, □ 6, ad - 0,60 - 0,70 m (pl. II/16).

59. Lamă fragmentară. Dimensiuni: L - 8,7 cm, l - 1,7 cm, grm -0,3 cm. Locul descoperirii: S 85, □ E, ad - 0,80-0,90 m (pl. V/14).

60. Lamă cu spin (lovitură pe tăiş). Dimensiuni: L - 10 cm, Ll - 5,5 cm, Ls - 4,5 cm, ll - 1,2 cm, ls - 0,8 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 88, □ 1, ad - 0,70 m, strat de pământ gri, cu fragmente de cărămizi şi mortar, de unde a ieşit o componentă de mozaic de formă romboidală din gresie verzuie, datare secolele XIII-XIV? (pl. II/4).

46 Neamţu et alii 1980, p. 65, 186, fig. 34/4, 6; Neamţu et alii 1984, p. 88, fig. 31/1. 47 Draşovean et alii 2007, p. 148, fig. 87/1. 48 Slivka 1981, p. 266, fig. 16/10. 49 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1831, accesat la 21.11.2018. 50 Holl 1994-1995, p. 175, fig. 12/4, 6; 14.

Claudiu Purdea

88

61. Cuţit cu spin (posibil braţ de foarfecă), cu vârful lamei rupt. Dimensiuni: L - 9,6 cm, ll - 1,7 cm, ls -0,9 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 90 (zonă centrală), ad - 0,70-1 m (pl. II/9).

62. Lamă fragmentară, cu vârful curbat dinspre muchie spre tăiş; posibil să provină şi de la o foarfecă, însă existau şi cuţite cu vârful realizat în acest mod. Dimensiuni: L - 7,1 cm, l - 1,4 cm, grm - 0,35 cm. Locul descoperirii: S 74/H, □ 1, ad - 0,50 m, context - strat brun-negru cu cărămizi şi pietriş (pl. V/12).

2009 63. Lamă fragmentară cu semn de meşter. Dimensiuni: L - 6,7 cm, l - 1,2 cm, grm - 0,2 cm. Locul descoperirii: S 93, ad - 0,80 m (pl. VI/7). 64. Lamă de cuţit ruptă la începutul mânerului. Dimensiuni: L - 9,5 cm, l -

1,5 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 97, ad - 0,45 m (pl. II/12). 65. Cuţit fragmentar (rupt în dreptul unei găuri pentru nit), partea păstrată este uşor curbată şi nu a fost afectată în profunzime de procesele corozive. Dimensiuni: L - 6,1 cm, ll - 1,6 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 101, ad - 0,60 m, datare secolul XV. Semnul de meşter este format din două

simboluri: o cruce cu glob şi un scut (pl. VI/1). 66. Lamă fragmentară. Dimensiuni: L - 9,1 cm, l - 9,7 cm, grm - 0,4 cm.

Locul descoperirii: S 103 (pl. V/3). 67. Cuţit de import, fragmentar, cu semn de meşter. Lama este păstrată integral iar mânerul parţial, acesta fiind rupt în dreptul unei găuri pentru nit; tot în această parte a piesei se păstrează un nit din bronz. Dimensiuni: L - 14,2 cm, Ll - 6,6 cm, Lm - 7,6 cm, ll - 1,1 cm (max.),

lm - 1,3 cm (max.), grm - 0,2 cm, dn - 0,2 cm, Ln - 0,9 cm. Semnul de meşter este sub forma unui motiv cruciform. Locul descoperirii: S 108, □ S-V, ad - 0,50 m, datare secolul XV (pl. VI/10).

68. Lamă fragmentară (posibil braţ de foarfecă), fiind păstrată partea dinspre vârf a piesei. Dimensiuni: L - 7,1 cm, l - 1 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 105, ad - 0,35 m (pl. V/1).

69. Lamă fragmentară (posibil braţ de foarfecă), cu partea dinspre vârf. Dimensiuni: L - 7 cm, l - 1,3 cm (max.), grm - 0,25 cm. Locul descoperirii: S109, ad - 0,60 m (pl. V/17).

70. Cuţit fragmentar rupt în dreptul unui orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 8 cm, Ll - 7,3 cm, Lm - 0,7 cm, ll - 2,1 cm (max.), lm - 1,5 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S111, ad - 0,30 m (pl. IV/4).

71. Lamă cu spin (posibil braţ de foarfecă). Dimensiuni: l - 8,9 cm, Ll - 6,5 cm, Ls - 2,4 cm, ll - 1,1 cm, ls - 0,6 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 107, extremitatea de nord, ad - 0,60-0,70 m (pl. V/11).

72. Cuţit (fragmentar) cu mâner lamelar. Piesa a fost afectată de coroziune în profunzime şi doar pe mâner se mai disting două orificii pentru nituri. Dimensiuni: L - 14 cm, Ll - 9 cm, Lm - 5 cm, ll - 1,8 cm (max.), lm - 1,35 cm (max.), grm - 0,3 cm, don - 0,3 cm. Locul descoperiri: S 114, ad - 0,40-0,50 cm (pl. IV/12).

2014 73. Cuţit cu spin păstrat în întregime. Dimensiuni: L - 9,2 cm, Ll - 6,7 cm, Ls

- 2,5 cm, ll - 1,2 cm, ls - 0,6 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: C 116, □ N-E, ad


89

- 1,23 m, datare secolul XV. Analogie la Cristuru Secuiesc (strada Kriza János)51 (pl. II/2).

74. Cuţit cu spin, lamă subţiată spre vârf (rupt) şi spin pentru fixarea în mâner. Dimensiuni: L - 13,1 cm, Ll - 10,2 cm, Ls - 2,9 cm; ll - 1,4 cm (max.), 1,3 cm (min); ls - 0,6 cm, grm - 0,4 cm. Locul descoperirii: S 120, □ 5, ad - 1,35 m, nivel deranjat, datare secolele XIII-XIV (pl. II/13).

75. Cuţit fragmentar, uşor îndoit. Pe suprafaţa lamei, în zona în care de regulă se poansona semnul de meşter, se observă două mici adâncituri, iar pe mâner s-au conservat două orificii pentru nituri. Dimensiuni: L - 11,9 cm, Ll - 6,5 cm, Lm - 5,4 cm, ll - 1,4 (max.), lm - 1,3 cm, grm - 0,3 cm. Locul descoperirii: S 123, □ 3, adâncimea şi poziţia stratigrafică nefiind specificate (pl. IV/9).

76. Mâner de cuţit fragmentar şi îndoit (posibil de la un cuţit de luptă sau vânătoare), cu şapte găuri pentru nituri (rupt în dreptul uneia dintre ele). Mânerul are pe mijloc o mică adâncitură, iar zona terminală este de formă trapezoidală. Dimensiuni: L - 10,8 cm, l - 2,9 cm (max.). Locul descoperirii: S 123, □ 7, ad - 0,75 m, poziţie stratigrafică nespecificată, datare secolul XV (pl. IV/14). Analogie la Piatra Craivii52.

77. Cuţit cu mâner lamelar şi plăcuţe din bronz53. Piesa este întreagă, însă atât lama, cât şi mânerul au fost afectate de coroziune. S-au păstrat trei orificii pentru niturile care fixau plăselele, iar pe extremităţile mânerului s-au conservat plăcuţele superioare din bronz, fixate pe ambele feţe (decorate cu incizii). Partea inferioară a mânerului a fost prevăzută cu un capăt în formă de trunchi de piramidă, executat din bronz, cu decor vegetal. Dimensiuni: L - 18,7 cm, Ll - 9,6 cm, Lm - 9,1 cm, ll - 1,1 cm (max.), lm - 1 cm (max.), grm - 0,3 cm, don - 0,15 cm, Lp - 0,7 cm (lamă); Lp - 3,5 cm (capăt mâner), S 117, □ N-E, ad - 1,57 m; nivel deranjat de intervenţii târzii, datare secolul XVI. Deşi a fost stabilizat, pe suprafaţa cuţitului au apărut urme ale procesului de coroziune, semn că mediul în care este expus nu este potrivit pentru conservarea sa (pl. III/10). Tipologia plăcuţelor care separă lama de mâner duc la o analogie cu o piesă a cărei provenienţă este posibil să fie vieneză54.

B. Piese asociate cuţitelor În continuare voi descrie şi piesele care pot fi asociate cuţitelor,

ordonate, de asemenea, după anul campaniei în care au fost descoperite. 2005 1. Plăsea de os, semicirculară în secţiune, cu extremitatea liberă terminată

sub forma unui cioc. Prezintă cinci orificii grosiere şi un al şaselea rupt spre lamă; are mici rupturi la extremităţi. Locul descoperirii: S 23, deasupra podelelor de cărămidă (pl. VII/6).

51 Benkő, Székely 2008, p. 152, pl. 44/2-3. 52 Berciu, Anghel 1965, p. 315, fig. 6/14; Anghel, Berciu 1968, p. 16. 53 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1830, accesat la 25.11.2018. 54 Holl 2000, p. 177, fig. 45/5-7.


Claudiu Purdea

90

2. Fragment de plăsea pe suprafaţa căreia s-a sudat (în urma coroziunii?) un fragment metalic, posibil mânerul cuţitului. Dimensiuni: L - 2,7 cm, l - 1 cm. Locul descoperirii: S 26, ad - 1,70 m (pl. VII/1).

3. Plăsea de os (fragmentară), ruptă în dreptul unui orificiu pentru nit. Dimensiuni: L - 2,2 cm, l - 1,8 cm, gr - 0,1 cm. Locul descoperirii: S 34, ad - 1,40 m (pl. VII/2).

2008 4. Plăsea fragmentară (ruptă în dreptul unui orificiu pentru nit). Lamelă cu

secţiune uşor semicirculară, cu o retragere de grosime (de la 0,3 la 0,2 cm). În dreptul aceleiaşi îngustări se observă orificiul unui nit de fixare. Ruptura a urmat traseul acestuia. Locul descoperirii: S 74/G, □ 18-19, ad - 0,40 m (pl. VII/4).

5. Plăcuţă circulară cu perforaţie centrală şi decor sub formă de perle pe una dintre suprafeţe (posibil şaibă de cuţit/pumnal). Dimensiuni: d - 2,4 cm, dof. - 0,8 cm. Locul descoperirii: S 91, □ 1, ad - 0,35-0,40 m, data 21 august 2008 (pl. VII/5). O analogie posibilă este cea de la pumnalul identificat la Mediaş55.

5. Mâner de cuţit/rebut de corn (?), de forma unui tambur tăiat la ambele capete, făţuit grosolan pe toate părţile. Dimensiuni: L - 10 cm; d - 4,5 cm (max). Locul descoperirii: S 80, ad - 0,60 - 0,70 m (pl. VII/7).

6. Cute fragmentară cu o extremă păstrată parţial. Dimensiuni: L - 11 cm, l - 3,2 cm, gr - 2,7 cm. Locul descoperirii: S 74/G, □ 18-19, ad - 0,38 cm (pl. VII/8).

7. Cute cu vârf ascuţit. Dimensiuni: L - 10 cm, secţiune aproximativ pătrată, muchii uşor conturate. Locul descoperirii: S 90, zona centrală, ad - 0,70-0,80 m (pl. VII/9).

8. Plăcuţă de formă concavă, care se monta în partea terminală a mânerului unui cuţit (nr. inventar 17601)56. Locul descoperirii: context cu strat de pietre şi mortar S 91, □ 1, ad - 0,35-0,40 m, datare secolul XV (pl. VII/3).

Discuţii Primele contribuţii în cercetarea cuţitelor provin din afara României.

Astfel, cele descoperite în Londra au fost publicate de Jane Cowgill, Margrethe de Neergaard şi Nick Griffiths57, iar pentru arealul Ungariei semnalăm contribuţia lui Imre Holl58. Pentru spaţiul României actuale, Adrian Andrei Rusu semnalează lacuna tratării acestor materiale, oferindu-ne totodată şi punctele de plecare în cercetarea subiectului59. Putem afirma că, prin studiul Zsuzsannei Kopeczny60, publicarea acestor elemente ale culturii medievale şi premoderne a cunoscut o revitalizare. În rest, cuţitele destinate uzului casnic, recuperate de arheologie, nu au beneficiat de o

55 Purdea 2018, p. 186, 198, pl. III/2. 56 http://diam.uab.ro/bizere/guest_free.php?fx=vizualizare_fisa&id=1994, accesat ultima dată la 21.11.2018. 57 Cowgill et alii 1987, passim. 58 Holl 1994-1995, p. 159-188. 59 Rusu 2003, p. 75-79; republicat în Rusu 2008, p. 79-96. 60 Kopeczny 2016, p. 393-411.



91

cercetare aprofundată, care să cuprindă întregul areal al României. Chiar dacă Imre Holl prezenta situaţia descoperirii cuţitelor de import, unele publicaţii ulterioare s-au limitat la încadrarea: kések/cuţite sau asztali kések/cuţite de masă61, fără să se ţină cont de criteriile propuse de acesta.

Potrivit documentelor scrise, cuţitele erau o categorie de mărfuri cu largă circulaţie în Evul Mediu, între Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, dar şi ca importuri din cele mai importante târguri ale Europei Centrale. Observăm că registrele vamale consemnează cantităţi uriaşe care circulau între respectivele regiuni62. De asemenea, se poate reţine faptul că în anumite cazuri cuţitele erau scutite de taxe vamale, fie pentru a stimula comerţul în respectivele locuri, fie la cererea expresă a unor funcţionari de rang înalt63.

Dintre menţiuni, putem preciza una care se referă în mod expres la o categorie de bunuri, identificate în materialul analizat aici: cuţitele stiriene (din Styer). Astfel, în perioada 1500-1508, un comerciant din Câmpulung este consemnat în registrele vamale braşovene ca „importator de cuţite de Ştiria”, aducând într-un singur an 39000 de bucăţi, în valoare de 468 florini64.

Documentele vizuale au fost şi ele investigate, pentru a obţine date referitoare la tipologie şi pentru a completa informaţiile recuperate de arheologie65. În plus faţă de cele publicate deja, aş adăuga şi pictura de panou, începând cu cele două cine de pe altarul poliptic de la Dupuş (datat în perioada 1475-1485), cele de la Prejmer (1440-1450) şi Soroştin (1515-1520), dar şi scena de pe predela altarului bisericii Sf. Margareta din Mediaş, datată în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Într-un caz din afara Transilvaniei (pl. I/b), a fost redat fidel un astfel de cuţit, cu toate caracteristicile surprinse (semn de meşter, plăcuţe pentru protecţia plăselelor şi nituri pentru fixarea acestora, toate din bronz), singura „acuză” care i se poate aduce artistului este că a amplasat marca meşterului pe cealaltă faţă a lamei, nu aşa cum este identificată pe artefactele arheologice66. Cuţitele care

61 Bakay 2011, passim. 62 O primă referire la acest subiect este făcută de Radu Manolescu, completată de contribuţii ulterioare; a se vedea Manolescu 1957, p. 158-159; Nistor 1983, p. 71-72; Rusu 2003, p. 80; Purdea 2018, p. 177-179. 63 Într-o scrisoare adresată braşovenilor, pârcălabul voievodului Radu cel Mare, Gherghina, le cere acestora să-i fie scutite de vamă cuţitele transportate de Hanăş, întrucât „de vor pofti ceva, el va face mai mult pentru ei” (Bogdan 1905, p. 304). 64 Ibidem, p. 223; Purdea 2018, p. 178. Valoarea este cea de vamă, în unele oraşe, precum Braşovul, Sibiul şi Bistriţa, fiind percepută vigesima, iar la Cluj tricesima (Goldenberg 1965, p. 676; Pap 1970, p. 595; Pap 1976, p. 354). 65 Istrate 2007, p. 46. 66 Este vorba de cuţitul din scena Cinei de taină/Das letzte Abendmahl, reprezentată pe altarul poliptic Schotten Altar (Viena), datând din a doua jumătate a secolului al XV-lea (1469-1480).

Claudiu Purdea

92

apar în aceste scene ar merita un studiu aprofundat, de tipul celui efectuat de Voica Istrate pentru pictura-frescă.

Trebuie spus că astfel de mărci au început să fie bătute pe suprafaţa lamelor, de către cei care le confecţionau, de la începutul secolului al XIV-lea, în Elveţia, în sudul Franţei, însă arheologic sunt atestat cu o jumătate de secol mai devreme pentru Londra67 şi în Ungaria68. Cele mai renumite ateliere erau la Steyr şi Nürnberg. Tipologia acestora era diversă, combinând adeseori două simboluri (potcoavă, cruce, inimă sau semilună) pentru a obţine mai multe variante69. Despre semnele meşterilor din Steyr se precizează că au fost cuprinse într-o ordonanţă din anul 1407, unde se stipula că acestea vor fi bătute de lămari (Klingenschmiede). Cuţitarii din Nürnberg puteau folosi, pe lângă semnele lor, şi însemnul oraşului, însă doar pentru produsele care treceau controlul calităţii70. Şi meşterilor din Steyr le-a fost permisă folosirea scutului Austriei ca simbol colectiv, începând cu anul 1441, însă doar pentru cuţilele de primă calitate, ajungându-se la un conflict între aceştia şi cei din Viena, care obţin la rândul lor acest privilegiu în 144971.

Marca individuală a meşterului era dobândită prin mai multe moduri precum: printr-o scrisoare de confirmare din partea principelui, un acord de la breaslă, moştenire şi chiar cumpărare. De regulă, se controla ca nu cumva doi meşteri să folosească acelaşi semn ori pentru a se verifica înnoirea unor mărci mai vechi, în condiţiile în care atelierul respectiv nu mai exista72.

Sigur că existau tot felul de spolieri ale semnului de meşter, provocate de cei care confecţionau mai multe lame decât comanda meşterul, după care le valorificau comercianţilor, ajungând în acest fel în posesia unor meşteri cuţitari din alte oraşe. Pentru că se dorea reducerea unor astfel de practici, existau ordonanţe imperiale, care limitau vânzarea lamelor altor meşteri decât celor cărora le aparţineau73. Aşa cum reiese din registrele vamale ale Ungariei, rezultă că lamele erau vândute separat. Pentru Transilvania, menţiunile vamale precizează numai produsul finit (cuţitul), achiziţionat din târgurile externe, precum Cracovia, Beluša şi Viena74.

67 Cowgill et alii 1987, p. 17-24. 68 Holl 1994-1995, p. 187. 69 Ibidem. 70 Neuhaus 1932-1934, p. 129. 71 Holl 1994-1995, p. 187. 72 Ibidem, p. 188. 73 Atât lămarilor din Steyr, cât şi celor din Nürnberg le-a fost interzis, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, să producă sau să vândă lame brute pentru alţi meşteri din afara respectivelor oraşe. 74 Goldenberg 1958, p. 262-263; Dan 1971, p. 108; Pap 1976, p. 365.


93

Pe lângă marfa de import, activitatea meşterilor cuţitari organizaţi în bresle trebuie să se fi concentrat pe dezvoltarea şi perfecţionarea producţiei locale, astfel încât să se poată întreţine din meşteşugul practicat75. Nu ştim dacă imitau produsele cerute de piaţă sau nu, dar se cunoaşte că una dintre funcţiile economice ale breslei era asigurarea unor produse de bună calitate, la un preţ potrivit şi evident să acopere cerinţa de piaţă76. Tot în oraşe se găseau şi tocilele (lapis lapsorium), locurile unde se ascuţeau cuţitele şi alte lame. De pildă, la Mediaş, breasla fierarilor achita un impozit de 2 florini în anul 1502 pentru o astfel de tocilă77.

În legătură cu marca de meşter, referirile din istoriografia românească sunt modeste, astfel că ni se face cunoscut că era obligatorie, pentru asigurarea calităţii, examinarea periodică a produselor, iar pentru unele meşteşuguri, imprimarea semnului de meşter sau a sigiliului de breaslă. Referirea nu precizează, însă, dacă această prevedere se extindea şi asupra breslelor de cuţitari din Transilvania. La Sibiu aflăm că, pentru breslele care confecţionau arme, nu era obligatorie marcarea cu semn personal de meşter78.

Referitor la materialul arheologic, prin contribuţia lui Imre Holl putem identifica producţia de cuţite care provine din mediul german (din cele mai importante ateliere), întrucât ne oferă indicii preţioase în acest sens. Primul dintre ele este semnul de meşter incizat pe suprafaţa lamei. Este interesant că arheologul maghiar a descoperit şi publicat astfel de însemne numai pe cuţite cu mânerul de tip lamelar cu plăsele, pe când Zsuzsanna Kopeczny a identificat semne şi pe cele de tipul cu spin sau peduncul79.

Însă, cum de cele mai multe ori metalul este afectat de coroziune, semnele nu se mai pot distinge, fiind necesare alte observaţii pentru datare. Cum ar fi, de pildă, plăcuţele de pe extremităţile plăselelor. Existau, astfel, plăcuţe care delimitau lama de mâner, precum şi altele dispuse pe capătul inferior al plăselelor. Primele erau de tipul unor benzi din bronz, cu tipologie proprie, fixate cu ajutorului unui nit (din bronz sau fier) pe corpul cuţitului, iar cele din capătul mânerului aveau formă circulară sau migdalată (aplicate uneori în mai multe straturi). Uneori au fost greşit interpretate ca

75 Ştefan Pascu oferă ca dată de constituire a breslei cuţitarilor (cultelificum fraternitas), independentă de fierari, anul 1376, când apar atestări în oraşele Sighişoara, Sibiu, Sebeş şi Orăştie (Pascu 1954, p. 67). În opinia altor autori, acest an ar putea fi doar unul în care au fost reînnoite statutele de breaslă (Ţiplic 2001, p. 43). 76 Pascu 1954, p. 321; Ţiplic 2001, p. 29. 77 Ţiplic 2009, p. 64. 78 Ţiplic 2001, p. 30. 79 Kopeczny 2016, p. 406, pl. I/1, 5.

Claudiu Purdea

94

piese de vestimentaţie şi podoabă80 sau solzi de zale din aramă81. De asemenea, niturile din bronz de pe mâner pot fi un indiciu al provenienţei, dovadă fiind în acest sens documentele vizuale.

Harta descoperirii cuţitelor cu plăcuţe din bronz în partea superioară a mânerului, sau de formă migdalată pe capătul acestuia, cuprinde în Transilvania localităţile Cristuru Secuiesc82, Alba Iulia83, Pianu de Sus84, Sibiu85, Târgu Mureş86, la care putem adăuga exemplarele inedite de la Moşna, Râşnov, Rupea şi Cluj-Napoca87. Banatul şi Crişana pot fi puse, de asemenea, pe respectiva hartă, prin piesele de la Timişoara, Cenad şi Oradea88. Uneori au fost descoperite numai plăcuţele de capăt (formă migdalată), care certifică prezenţa unor cuţite de import89. În Moldova, pe lângă cele de la Baia, Lunca şi Borniş, incluse de Imre Holl în cercetarea sa, au mai fost descoperite piese care pot fi incluse în categoria importurilor, la Bacău90, Măleşti91, Adjudul Vechi92, Trotuş93, Negoieşti94, Băiceni95,

80 În Sibiu-Piaţa Huet, Daniela Marcu Istrate a identificat două astfel de piese, pe care Maria Emilia Crângaci-Ţiplic le-a inclus în categoria podoabelor; a se vedea Crângaci-Ţiplic 2007, p. 105, 144-145, fig. 145/1, 5. 81 Colectivul de cercetare al cetăţii Suceava, în sondajul făcut la mănăstirea Zamca, în anul 1954, a descoperit o astfel de plăcuţă; vezi, Mitrea et alii 1955, p. 795. 82 Benkő, Székely 2008, p. 152, fig. 44/10-12. 83 Marcu Istrate 2008, p. 242; Marcu Istrate 2009, p. 40-41, 53. Tot de la Alba Iulia, mi-a fost semnalată, prin amabilitatea domnului Cristian I. Popa, o piesă descoperită în anul 1993, pe strada Munteniei, în zona în care, ulterior, a fost localizată Casa Mezertius, unde s-a identificat arheologic şi un mâner de cuţit susceptibil de încadrare în aceeaşi categorie (Rusu, Bolindeţ 2007, p. 89, pl. 7/b). 84 Interpretat ca fiind cuţit cu semn de meşter din Styria (Beşliu Munteanu 2011, p. 217). 85 Marcu Istrate 2007, p. 279, pl. 55/3, 5; 59/14-15. 86 Cu menţiunea că la Târgu Mureş a fost identificat un mâner de cuţit cu o plăcuţă decorativă din bronz terminată în trei petale, exemplar similar unora descoperite la Oradea şi Alba Iulia, ultimul publicat de Daniela Marcu Istrate (Marcu Istrate 2009, p. 41, 265, nr. catalog. 152, 155). 87 Exemplare care mi-au fost semnalate de către Adrian A. Rusu. 88 Piese inedite, dintre care cel puţin una cu semn de meşter (nu a fost îndepărtat încă stratul coroziv), semnalate de către Adrian A. Rusu. 89 Oţa et alii 2011, p. 87, 93, pl. II/2, 3a. 90 În cazul pieselor de la Bacău, nu există niciun exemplar cu plăcuţe de bronz pe mâner, nici măcar la Curtea Domnească, însă se distinge un alt tip, cel cu gât şi mâner lamelar (Artimon 1998, p. 47-48, 57). 91 Aici a fost identificat un cuţit cu semn de meşter, de tipul celor cărora Imre Holl le atribuia provenienţa germană, numai că semnul a fost greşit interpretat ca fiind compus dintr-un cleşte şi iniţialele „CI”, deoarece acele iniţiale reprezintă de fapt un scut de tipul celui acordat prin ordonanţă imperială cuţitarilor din Wendelstein în anul 1471. A se vedea Popovici 1987, p. 173, fig. 3/13, 16-17, iar pentru comparaţie Holl 1994-1995, p. 179, pl. 15/9. 92 Cuţitele au fost identificate într-o locuinţă de tip bordei (prima fază), datată în secolele XIV-XVII (Artimon 1998, p. 161, fig. 107/1-2).


95

Săbăuani96, Poienile Oancei97, la care se adaugă un exemplar care provine din detecţii, ce s-ar fi găsit aproape de Iaşi98 (pl. I/a).

Pentru întocmirea unei tipologii, Imre Holl a luat în considerare atât caracteristicile constructive, cât şi provenienţa. Potrivit observaţiilor lui, piesele care au plăcuţe de bronz pentru delimitarea mânerului de lamă, precum şi nituri de bronz pentru fixarea plăselelor, se încadrează în categoria importurilor. Toate piesele adunate de acesta au caracteristici similare: mânere lamelare, plăcuţe în zona superioară a plăselelor şi pe capătul mânerului, semne de meşter. Diferenţa este făcută de raportul dintre dimensiunile mânerului şi ale lamei, cele două părţi având, în unele cazuri, aceeaşi lăţime, iar în altele, mânerul fiind mai îngust.

Pe lângă cuţitele destinate uzului alimentar, la Bizere sunt documentate şi cuţitele de luptă, care intră în rândul armelor. Prezenţa lor este dovedită prin cele două rame de teacă şi de mânerul fragmentar (pl. IV/16). Pumnalul este, de asemenea, certificat prin buterola şi, posibil, de şaiba cu decor perlat a unuia de tip Scheibendolch. Ramele de teacă şi buterola de pumnal au fost deja cuprinse într-un studiu separat99, de aceea nu le-am inclus în descrieri şi planşe.

O altă piesă care poate fi pusă în conexiune directă cu cuţitele este cutea, folosită pentru ascuţit şi/sau finisat, prezentă prin două exemplare. Este adevărat că lamele erau de obicei ascuţite la tocilă, în oraşul german Nürnberg existând meşteri specializaţi în acest sens, însă pentru folosinţa imediată cutea era mai la îndemână.

Au mai fost descoperite şi fragmente de plăsele, toate din os, inclusiv o bucată de corn, care ar putea fi un mâner în lucru (posibil de cuţit).

Plăcuţele în formă de migdală, concave, care se montau în partea terminală a mânerului, trebuie, de asemenea, menţionate, cea descoperită aici având analogii atât în România (pl. I/a), cât şi în afara ei. Astfel, literatura de specialitate menţionează piese similare, descoperite la

93 Majoritatea cuţitelor au fost descoperite în locuinţe şi gropi, în asociere cu material arheologic datat în secolele XVI-XVII, potrivit lui Alexandru Artimon (Artimon 1998, p. 132-141; Artimon 2003, p. 59, fig. 19/8-11). 94 Popovici 2002, p. 32, fig. 11/1, 4. 95 Popovici-Baltă 1975, p. 294-295, fig. 2/2, 8; Popovici 2013, p. 265, pl. 4/3. 96 Ursachi 2007, p. 301, pl. 32/1, 3; 307, pl. 38/12. 97 Hânceanu 2012, p. 215, pl. XV/2. 98 Este vorba de un cuţit prevăzut cu plăcuţe de bronz în partea superioară a mânerului şi una migdalată pe capătul acestuia, recuperat în urma unei percheziţii domiciliare efectuate de IPJ Neamţ. Potrivit informaţiilor oferite de domnul Vitalie Josanu, piesa a fost descoperită într-o zonă împădurită, Bucium-Tomeşti, din proximitatea oraşului Iaşi. 99 Rusu 2016, p. 208.

Claudiu Purdea

96

Gyepükaján-Nagykeszi, Pilis, Sarvaly, Szentmihály100, Somogyvár101 (Ungaria), Vrbovec (Croaţia)102, Maglič (Serbia)103, Cristuru Secuiesc104, Alba Iulia105, Sibiu106, Caraşova107, Coconi108, Suceava109, Baia110, Vornicenii Mari111, Oradea (nepublicat) şi Timişoara112 (România). Aceste piese erau pierdute frecvent. Indiciul că un cuţit ar fi avut un astfel de montaj este urma spinului de la capătul mânerului (pl. VI/9). Imre Holl spune că aceste plăcuţe erau montate pe capetele cuţitelor de provenienţă stiriană.

Concluzii Prin analiza artefactelor de la abaţia Bizere am putut observa că

tipurile de cuţite descoperite se încadrează în categoria celor destinate uzului casnic, însă există şi dovezi ale prezenţei cuţitelor de luptă, deci a armelor. Astfel, cele 85 piese studiate se pot clasifica din punct de vedere constructiv în trei tipuri mari de cuţite. Cele cu spin sau peduncul pentru fixarea în mâner, apoi cele cu mâner de tip lamelar/cu plăcuţe şi nituri din bronz, precum şi cele cu mâner lamelar şi cu gât. De asemenea, o parte dintre ele sunt într-un grad de fragmentare care limitează interpretarea, unele putând proveni de la braţe de foarfecă sau de la brice. Am inclus aici şi alte artefacte care sunt în asociere directă cu obiectele cercetate –, cum ar fi unele componente desprinse, precum plăcuţa migdalată, plăselele sau şaiba cu decor –, precum şi altele care erau folosite pentru ascuţit (cutele).

După îndepărtarea produşilor de coroziune de pe suprafaţa artefactelor, am identificat 12 mărci de meşter, putând stabili, în acest fel, provenienţa pentru unele dintre ele, prin analogie cu altele publicate. De asemenea, existenţa lor se poate bănui şi pe piesele care au fost afectate mai grav de coroziune sau nu au păstrat respectiva zonă. Susceptibile sunt cele care au plăcuţe din bronz pentru delimitarea lamei de mâner şi/sau nituri din acelaşi material. Toate acestea se pot încadra în categoria bunurilor

100 Holl, Páradi 1983, p. 198, fig. 21/7; Holl 1990, p. 203, fig. 6/13; Holl 1994-1995, p. 172-179; Holl 2000, p. 111. 101 Bakay 2011, p. 140. 102 Tkalčec 2010, p. 186, pl. 28/439-440, 447-450. 103 Popović 2012, p. 181, pl. 126/186. 104 Benkő et alii 1997, p. 120, fig. 34/8; Benkő, Székely 2008, p. 152, fig. 44/10. 105 Marcu Istrate 2008, p. 242, 700, pl. 191/8; Marcu Istrate 2009, p. 41, nr. catalog 146-147. 106 Crângaci-Ţiplic 2007, p. 105, 144-145, 283, fig. 145/1, 5; pl. 59/14-15 (după restaurare). 107 Oţa et alii 2011, p. 87, 99, pl. II/3c. 108 Constantinescu 1972, p. 241, pl. VII/5. 109 Mitrea et alii 1955, p. 795. 110 Neamţu et alii 1980, p. 186, fig. 34/4, 6; Neamţu et alii 1984, p. 108, fig. 39/8. 111 Matei, Emandi 1982, p. 177, fig. 9/7. 112 Kopeczny 2016, p. 407, pl. III/3, 8.


97

manufacturate în atelierele germane, argumente în acest sens fiind prezentate atât de istoriografia de caz, cât şi de izvoarele vizuale. De puţine ori contextul ne ajută la încadrarea cronologică, întrucât unele nu au fost identificate în stratul de cultură, însă caracteristicile acestora elimină în unele cazuri acest impediment. Provenienţa stiriană sau austriacă a unor cuţite a putut fi stabilită, îndeosebi, prin analogie cu alte descoperiri din arealul Ungariei medievale.

În cazul cuţitelor cu spin pentru fixarea în mâner nu am identificat nicio marcă de meşter, însă într-un caz a fost surprinsă o şănţuire pe suprafaţa lamei, cu rol mai degrabă decorativ decât funcţional, date fiind dimensiunile mici ale piesei. În cazul acestora încadrarea cronologică este imposibil de realizat, atunci când nu avem la îndemână corelarea cu alte bunuri arheologice.

Cercetarea de faţă a cuprins, pe lângă cuţitele de uz casnic sau fragmente ale acestora, şi câteva piese ce le erau asociate, precum plăsele de os şi corn, plăcuţe concave pentru protecţia mânerului, dar şi două cute. Prezenţa cuţitelor de luptă este certificată prin cele două rame de teacă, dar şi prin mânerul fragmentar descoperit în anul 2014. Chiar şi pumnalul îşi confirmă existenţa, prin buterola identificată în anul 2008, iar şaiba cu decor perlat pare să indice existenţa tipului cu şaibe (Scheibendolch).

Din păcate, una dintre deficienţele cercetării acestui subiect este nepublicarea materialului arheologic din siturile medievale, fapt pentru care harta descoperirilor este incompletă. Acesta a fost principalul considerent pentru care am recurs la prelucrarea acestui lot de cuţite. Cu siguranţă că, între cele menţionate simplu „cuţite”, în rapoartele de cercetare există numeroase piese acoperite de coroziune care, curăţate, pot furniza informaţii sumplimentare. Cazul lotului prezentat de la Bizere vine să susţină această necesitate, singura care va ajuta la îmbunătăţirea imaginii asupra cuţitelor medievale.

Explanation of Figures

Pl. I. The distribution of imported knives (German) discovered in Romanian territory

(a) and an altarpiece picture with a similar object (Schotten Altar-Viena) (b). Pl. II. Bizere Abbey: knives with a whittle tang. Pl. III. Bizere Abbey: knives with bronze plates. Pl. IV. Bizere Abbey: knives with scale tang. Pl. V. Bizere Abbey: cuttings scrap and knives with lamellar/scale tangs and “neck.” Pl. VI. Bizere Abbey: knives with craftsman’s mark. Pl. VII. Bizere Abbey: artefacts associated with knives – 1-2, 4, 6 – handles; 3 – concave

bronze plates for end cap; 7 – handle working?; 8-9 – whetstones.

Claudiu Purdea

98

Abrevieri bibliografice

Anghel, Berciu 1968 - Gheorghe Anghel, Ion Berciu, Cetăţi medievale din sud-vestul

Transilvaniei, Bucureşti, 1968. Artimon 1998 - Alexandru Artimon, Civilizaţia medievală urbană din secolele

XIV-XVII (Bacău, Tg. Trotuş, Adjud), Iaşi, 1998. Artimon 2003 - Alexandru Artimon, Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV-

XVII: geneză şi evoluţie, Bacău, 2003. Bakay 2011 - Kornél Bakay, Somogyvár, Saint Egyed-monostor: a somogyvári

bencés apátság és védműveinek régészeti feltárása, 1972-2009, Budapesta, 2011.

Benkő et alii 1997 - Elek Benkő, István Demeter, Attila Székely, Középkori mezőváros a Székelyföldön, Cluj-Napoca, 1997.

Benkő, Székely 2008 - Elek Benkő, Attila Székely, Középkori udvarház és nemesség a Székelyföldön, Budapesta, 2008.

Berciu, Anghel 1965 - Ion Berciu, Gheorghe Anghel, Cetatea feudală de pe Piatra Craivii, în Apulum, V, 1965, p. 309-322.

Beşliu Munteanu 2011 - Petre Beşliu Munteanu, Pianu de Sus, jud. Alba. Punct: Cetăţuia, în CCA. Campania 2010, Sibiu, 2011, p. 217-218.

Bogdan 1905 - Ioan Bogdan, Documente privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi cu Ţara Ungurească în sec. XV şi XVI, vol. 1, 1413-1508, Bucureşti, 1905.

Constantinescu 1972 - Nicolae Constantinescu, Coconi, un sat din Câmpia Română în epoca lui Mircea cel Bătrân: studiu arheologic şi istoric, Bucureşti, 1972.

Cowgill et alii 1987 - Jane Cowgill, Margrethe de Neergaard, Nick Griffiths, Medieval Finds from Excavations in London: Knives and Scabbards, London, 1987.

Crângaci-Ţiplic 2007 - Maria Emilia Crângaci-Ţiplic, Obiecte speciale, în Daniela Marcu-Istrate, Sibiu: Piaţa Huet. Monografie arheologică, Alba Iulia, 2007, p. 103-112.

Dan 1971 - Mihail P. Dan, Negustori clujeni pe piaţa Cracoviei la sfârşitul secolului al XVI-lea, în Hejl František (ed.), Otázky dějin střední a východní Evropy, vol. I, Brno, 1971, p. 105-119.

Draşovean et alii 2007 - Florin Draşovean, Costin Feneşan, Alexandru Flutur, Alexandru Szenmiklosi, Georgeta El Susi, Zsuzsanna Kopeczny, Hedy M-Kiss, Raul Şeptilici, Niculina Dinu, Timişoara în amurgul Evului Mediu. Rezultatele cercetărilor arheologice preventive din centrul istoric, BHAB, XLIII, Timişoara, 2007.

Goldenberg 1958 - Samuel Goldenberg, Clujul în secolul al XVI: producţia şi schimbul de mărfuri, Bucureşti, 1958.

Goldenberg 1965 - Samuel Goldenberg, Despre vama (vigesima) Sibiului în secolul al XVI-lea, în ActaMN, II, 1965, p. 673-678.

Hânceanu 2012 - George Dan Hânceanu, Cercetări de suprafaţă pe teritoriul judeţului Neamţ (I), în Revista Arheologică, s.n., VIII, 2012, 1, p. 201-221.


99

Holl 1990 - Imre Holl, A középkori Szentmihály falu ásatása, 2, A házak, falukép, az írásos adatok tanúsága, în Zalai Múzeum, 2, 1990, p. 189-207.

Holl 1994-1995 - Imre Holl, A kozepkori keses mesterseg, în AÉ, 121-122, 1994-1995, p. 159-188.

Holl 2000 - Imre Holl, Funde aus dem Zisternzienserkloster von Pilis, VAH, 11, 2000.

Holl, Páradi 1983 - Imre Holl, Nándor Páradi, Nagykeszi középkori falu kutatása [Erforschung des Mittelalterlichen Dorfes von Nagykeszi], în A VMKK, 16, 1983, p. 181-202.

Hurezan et alii 2003 - Gheorghe Pascu Hurezean, Peter Hügel, Adrian A. Rusu, Ileana Burnichioiu, Frumuşeni, com. Fântânele, jud. Arad. Punct: Mănăstirea Bizere, în CCA. Campania 2002, Covasna, 2003, p. 127-128.

Hurezan et alii 2004 - Gheorghe Pascu Hurezean, Florin Mărginean, Adrian A. Rusu, Ileana Burnichioiu, Frumuşeni, com. Fântânele, jud. Arad. Punct: Fântâna Turcului, în CCA. Campania 2003, Cluj-Napoca, 2004, p. 123-124.

Istrate 2007 - Voica Istrate, Reprezentări de cuţite de masă în frescele medievale de pe teritoriul României (secolele XIV-XVI), în Cumidava, XXX, 2007, p. 46-56.

Kopeczny 2016 - Zsuzsanna Kopeczny, Cuţitele medievale târzii şi pre-moderne din colecţia Muzeului Naţional al Banatului, în AnB, s.n., XXIV, 2016, p. 393-411.

Manolescu 1957 - Radu Manolescu, Schimbul de mărfuri dintre Ţara Românească şi Braşov în prima jumătate a secolului al XVI-lea, în SMIM, II, 1957, p. 117-204.

Marcu Istrate 2007 - Daniela Marcu Istrate, Sibiu: Piaţa Huet. Monografie arheologică, I, Alba Iulia, 2007.

Marcu Istrate 2008 - Daniela Marcu Istrate, Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail şi palatul episcopal din Alba Iulia: cercetări arheologice (2000-2002), Alba Iulia, 2008.

Marcu Istrate 2009 - Daniela Marcu Istrate, Catedrala romano-catolică şi Palatul episcopal din Alba Iulia: arheologie şi istorie. Catalog de expoziţie, Alba Iulia, 2009.

Matei, Emandi 1982 - Mircea D. Matei, Victor Emandi, Habitatul medieval rural din valea Moldovei şi din bazinul Şomuzului Mare: (secolele XI-XVII), Bucureşti, 1982.

Mitrea et alii 1955 - Bucur Mitrea, Gheorghe Diaconu, Mircea Matei, Alexandru Alexandrescu, Nicolae Constantinescu, Trifu Martinovici, Corina Nicolescu, Ştefan Olteanu, Şantierul arheologic Suceava, în SCIV, VI, 1955, 3-4, p. 753-814.

Neamţu et alii 1980 - Eugenia Neamţu, Vasile Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele XIV-XVII, vol. I, Iaşi, 1980.

Neamţu et alii 1984 - Eugenia Neamţu, Vasile Neamţu, Stela Cheptea, Oraşul medieval Baia în secolele XIV-XVII, vol. II, Iaşi, 1984.

Neuhaus 1932-1934 - August Neuhaus, Die Zeichen der Nürnberger Messerer, în ZfhWK, 13, 1932-1934, p. 128-132, 160-164.

Claudiu Purdea

100

Nistor 1983 - Minerva Nistor, Producţia şi negoţul cu feronerie, arme de foc, clopote şi mojare ale Braşovului în secolele XV-XVIII, în Cumidava, 13/2, 1983, p. 65-94.

Oţa et alii 2011 - Silviu Oţa, Liana Oţa, Migdonia Georgescu, Elek Popa, Piese de metal, os, sticlă şi piatră descoperite în cetatea de la Caraşova-Grad (com. Caraşova, jud. Caraş-Severin), în MCA, VII, 2011, p. 83-113.

Pap 1970 - Francisc Pap, Despre plata tricesimei la Cluj în secolul XVII, în ActaMN, VII, 1970, p. 595-598.

Pap 1976 - Francisc Pap, Comerţul Clujului cu Cracovia în registrele vamale din prima jumătate a sec. XVII, în ActaMN, XIII, 1976, p. 351-371.

Pascu 1954 - Ştefan Pascu, Meşteşugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1954.

Popovici 1987 - Rodica Popovici, Cercetări arheologice în aşezarea rurală medievală Măleşti (secolele XIV-XVII), în AM, XI, 1987, p. 169-190.

Popovici 2002 - Rodica Popovici, Negoieşti, un sat din zona Neamţ în secolele XIV-XVII, în ArhMed, IV, 2002, p. 27-45.

Popovici 2013 - Rodica Popovici, Cercetări arheologice în aşezarea rurală de la Băiceni (jud. Iaşi), în AM, XXXVI, 2013, p. 263-277.

Popovici-Baltă 1975 - Rodica Popovici-Baltă, Cercetări arheologice în aşezarea din secolele XIV-XV de la Băiceni (jud. Iaşi), în AM, VIII, 1975, p. 293-307.

Popović 2012 - Marco Popović, Maglički zamak/Maglič Castle, Belgrad, 2012. Purdea 2018 - Claudiu Purdea, Arme sau unelte? Analiza unui lot de artefacte din

colecţia Muzeului Municipal Mediaş, în BCŞS, 24, 2018, p. 175-206.

Rusu 2003 - Adrian A. Rusu, Despre cuţitele de luptă din Transilvania medievală, în Avram Andea (ed.), Studii de istorie medievală şi premodernă. Omagiu profesorului Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Cluj-Napoca, 2003, p. 75-96

Rusu 2008 - Adrian A. Rusu, Investigări ale culturii materiale medievale din Transilvania, Cluj-Napoca, 2008.

Rusu 2016 - Adrian A. Rusu, Motivations de la violence dans l’abbaye bénédictine de Bizere, în Maria Cristina Pimentel, Nuno Simões Rodrigues (ed.), Violência no mundo antigo e medieval/eClassica, 2, 2016, p. 201-217.

Rusu et alii 2002 - Adrian A. Rusu, Gheorghe Pascu Hurezean, Peter Hügel, Frumuşeni, com. Fântânele, jud. Arad. Punct: Mănăstirea Bizere, în CCA. Campania 2001, Buziaş, 2002, p. 136-137.

Rusu et alii 2005 - Adrian A. Rusu, Gheorghe Pascu Hurezean, Florin Mărginean, Ileana Burnichioiu, Frumuşeni, com. Fântânele, jud. Arad. Punct: Fântâna Turcului, în CCA. Campania 2004, Mangalia, 2005, p. 151-152.

Rusu et alii 2006 - Adrian A. Rusu, Gheorghe Pascu Hurezean, Florin Mărginean, Ileana Burnichioiu, Zsuzsanna Kopeczny, Frumuşeni, com. Fântânele, jud. Arad. Punct: Mănăstirea Bizere, în CCA. Campania 2005, Constanţa, 2006, p. 161-162.

Rusu, Bolindeţ 2007 - Adrian Andrei Rusu, Viorica Bolindeţ, „Casa Mezertius” de la Alba Iulia (Arhitectură, unele piese arheologice, identificare şi context istoric), în ArhMed, VI, 2007, p. 81-110.


101

Rusu et alii 2007 - Adrian A. Rusu, Gheorghe Pascu Hurezean, Florin Mărginean, Suzana Köpeczny, Ileana Burnichioiu, Frumuşeni, com. Frumuşeni, jud. Arad Punct: Mănăstirea Bizere, în CCA. Campania 2006, Tulcea, 2007, p. 157-158.

Rusu et alii 2008 - Adrian A. Rusu, Gheorghe Pascu Hurezean, Florin Mărginean, Ileana Burnichioiu, Vasile Mizgan, Derzsi Csongor, Frumuşeni, com. Frumuşeni, jud. Arad. Punct: Mănăstirea Bizere, în CCA. Campania 2007, Iaşi, 2008, p. 138-139.

Rusu, Mărginean 2005 - Adrian Andrei Rusu, Florin Mărginean, Prelucrarea osului şi prelucrarea cornului în Transilvania medievală, în ArhMed, V, 2005, p. 113-158.

Rusu et alii 2009 - Adrian A. Rusu, Florin Mărginean, Ileana Burnichioiu, Oana Toda, Derzsi Csongor, Bogdan Munteanu, Sebastian David, Frumuşeni, com. Frumuşeni, jud. Arad. Punct: Mănăstirea Bizere, în CCA. Campania 2008, Târgovişte, 2009, p. 112-113.

Rusu, Burnichioiu 2011 - Adrian Andrei, Ileana Burnichioiu (ed.), Mănăstirea Bizere, vol. I, Cluj-Napoca, 2011.

Rusu et alii 2015 - Adrian A. Rusu, Peter Hügel, Gheorghe Pascu Hurezean, Ileana Burnichioiu, Oana Toda, Frumuşeni, com. Frumuşeni, jud. Arad. Punct: Mănăstirea Bizere, în CCA. Campania 2014, Piteşti, 2015, p. 71-73.

Slivka 1981 - Michal Slivka, Stredoveké hutníctvo a kováčstvo na východnom Slovensku. 3. Časť, în Historica Carpatica, 12, 1981, p. 211-250.

Tkalčec 2010 - Tatjana Tkalčec, Burg Vrbovec u Klenovcu Humskome: Deset sezona arheoloških istraživanja/Vrbovec Castle in Klenovec Humski: Ten Seasons of Archaeological Investigations, Zagreb, 2010.

Ţiplic 2001 - Ioan Marian Ţiplic, Breslele producătorilor de arme din Sibiu, Braşov şi Cluj: secolele XIV-XVI, Sibiu, 2001.

Ţiplic 2009 - Ioan Marian Ţiplic, Bresle şi arme în Transilvania (secolele XIV-XVI), Bucureşti, 2009.

Ursachi 2007 - Vasile Ursachi, Săbăoani, monografie arheologică, Iaşi, 2007.

Claudiu Purdea

102

Pl. I. Distribuţia descoperirilor cuţitelor de import (germane) în arealul României:

- cuţite; - plăcuţe de cuţite (a); pictură de altar cu o astfel de piesă (Schotten Altar-Viena) (b)


103

Pl. II. Abaţia Bizere: cuţite cu spin pentru fixarea în mâner

Claudiu Purdea

104

Pl. III. Abaţia Bizere: cuţite cu plăcuţe de bronz


105

Pl. IV. Abaţia Bizere: cuţite cu mâner lamelar

Claudiu Purdea

106

Pl. V. Abaţia Bizere: lame fragmentare şi cuţite cu mâner lamelar (cu „gât”)


107

Pl. VI. Abaţia Bizere: cuţite cu semne de meşter

Claudiu Purdea

108

Pl. VII. Abaţia Bizere: piese asociate cuţitelor (1-2, 4, 6 – plăsele; 3 - plăcuţă

concavă pentru capăt; 7 - mâner în lucru?; 8-9 - cute)

567

LISTA ABREVIERILOR DE PERIODICE

AB - Analele Buzăului. Muzeul Judeţean Buzău. Academe - Academe. The American Association of University

Professors. Washington. ACNLU - Acta Conventus Neo-Latini Upsaliensis. Proceedings

of the Fourteenth International Congress of Neo-Latin Studies (Uppsala 2009). Leiden.

ActaHASH - Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae. Budapest.

ActaMN - Acta Musei Napocensis. Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Cluj-Napoca.

AÉ - Archaeologiai Értesitö a Magyar régészeti, müvésyt-történeti és éremtani társulat tudományos folyóirata. Budapest.

AI - Anale de Istorie. Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR. Bucureşti.

AIIAC - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca.

AIIAI/AIIX - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” Iaşi (din 1990 Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi).

AIIN - Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Cluj, Sibiu. Alba-Iulia - Alba-Iulia. Alba Iulia. AM - Arheologia Moldovei. Institutul de Istorie şi

Arheologie „A. D. Xenopol” Iaşi. AnB - Analele Banatului (serie nouă). Muzeul Naţional al

Banatului. Timişoara. Antik Tanulmányok - Antik Tanulmányok. Akadémiai Kiadó. Budapest. AO - Arhivele Olteniei (serie nouă). Institutul de Cercetări

Socio-Umane. Craiova. Apulum - Apulum. Acta Musei Apulensis. Muzeul Naţional al

Unirii Alba Iulia. ArhSom - Arhiva Someşană. Revistă istorică-culturală. Năsăud. ArhMed - Arheologia Medievală. Reşiţa, Cluj-Napoca. Astra Salvensis - Astra Salvensis. Cercul Salva al ASTRA. Salva. AT - Arhivele totalitarismului. Institutul Naţional pentru

Studiul Totalitarismului. Academia Română. Bucureşti. AUASH - Annales Universitatis Apulensis. Series Historica.

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. AUMCS - Annales Universitatis Mariae Curie-Skłodowska.

Uniwersytet Marii Curie-Skłodowskiej. Lublin.

Lista abrevierilor de periodice

568

AUS - Acta Universitatis Szegediensis De Attila József Nominatae. Acta Historiae Litterarum Hungaricarum. A József Attila Tudományegyetem-Bölcsészettudományi Kar. Szeged.

AVSL - Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde. Sibiu.

Banatica - Banatica. Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin. Reşiţa.

BAR - British Archaeological Reports (International Series). Oxford.

BC - Biblioteca şi cercetarea. Cluj-Napoca. BCŞS - Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti.

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. BHAB - Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica.

Muzeul Banatului Timişoara. Boabe de grâu - Boabe de grâu. Revistă de cultură. Bucureşti. Brukenthal - Brukenthal. Acta Musei. Muzeul Naţional Brukenthal.

Sibiu. Bucureşti - Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie. Muzeul

Municipiului Bucureşti. Bylye Gody - Bylye Gody. International Network Center for

Fundamental and Applied Research. Washington. Caietele CNSAS - Caietele CNSAS. Consiliul Naţional pentru Studierea

Arhivelor Securităţii. Bucureşti. CB - Călăuza bibliotecarului. Biblioteca Centrală de Stat

Bucureşti. CBAstra - Conferinţele Bibliotecii Astra. Biblioteca Judeţeană

Astra. Sibiu. Cărţi româneşti - Cărţi româneşti. CCA - Cronica cercetărilor arheologice. cIMeC. Bucureşti. CEHF - Cahiers d’Études Hongroises et Finlandaises.

Université Sorbonne Nouvelle Paris 3. CollMed - Collegium Mediense. Comunicări ştiinţifice. Colegiul

Tehnic „Mediensis” Mediaş. Colloquia - Colloquia. Journal of Central European History.

Institutul de Studii Central-Europene al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

ComŞtMediaş - Comunicări Ştiinţifice. Mediaş (este continuată de CollMed).

Contimporanul - Contimporanul. Revistă de avangardă, cu program constructivist. Bucureşti.

Corviniana - Corviniana. Acta Musei Corvinensis. Muzeul Castelului Corvineştilor.

Cumidava - Cumidava. Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.


569

Čitatel - Čitatel. Matica slovenská. Martin. Discobolul - Discobolul. Revistă de cultură. Uniunea Scriitorilor din

România. Alba Iulia. Drobeta - Drobeta. Seria Etnografie. Muzeul Regiunii Porţilor de

Fier. Drobeta-Turnu Severin. Drobeta. Artă Plastică - Drobeta. Seria Artă Plastică. Muzeul Regiunii Porţilor

de Fier. Drobeta-Turnu Severin. eClassica - eClassica. Centro des Estudos Clássicos. Lisabona. EF - Einband-Forschung. Informationsblatt des

Arbeitskreises für die Erfassung, Erschliessung und Erhaltung Historischer Bucheinbände (AEB). Berlin.

EJCE - European Journal of Contemporary Education. Academic Publishing House Researcher. Bratislava.

EJST - European Journal of Science and Theology. Gheorghe Asachi Technical University of Jassy.

EO - Etnograficheskoye obozreniye. Institut etnologii i antropologii RAN. Moskva.

EphNap - Ephemeris Napocensis. Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca.

EPK - Egyetemes Philologiai Közlöny. Akadémiai Kiadó. Budapest.

ER - Exportgut Reformation. Veröffentlichungen des Instituts für Europäische Geschichte Mainz. Vandenhoeck & Ruprecht. Göttingen.

ESTuar - ESTuar. Online. Bucureşti. Familia - Familia (seria I: 1865-1906). Oradea. FI - File de Istorie. Muzeul de Istorie Bistriţa (continuată

de RB). FM - Europäische Zeitschrift für Mineralogie,

Kristallographie, Petrologie, Geochemie und Lagerstättenkunde. Deutschen Mineralogischen Gesellschaft. Stuttgart.

Folklore - Folklore. Centre de Documentation et le Musée Audois des Arts et Traditions populaires. Carcassonne. Montpellier.

Gazeta ilustrată - Gazeta ilustrată. Literară. Politică. Economică. Socială. Cluj.

GeoJournal - GeoJournal. Spatially Integrated Social Sciences and Humanities. Springer Science and Business Media (Netherlands).

GT - Geographia Technica. Geographia Technica Association. Cluj University Press. Cluj-Napoca.

HE - Historia Ecclesiastica. Prešovská univerzita. Prešov. HHCT - History and Historians in the Context of the Time.

Academic Publishing House Researcher. Bratislava.


570

HHR - Hungarian Historical Review. Institute of History, Research Centre for the Humanities. Hungarian Academy of Sciences. Budapest.

Hierasus - Hierasus. Muzeul Judeţean Botoşani. Historica Carpatica - Historica Carpatica. Zborník Východoslovenského

múzea v Košiciach. Košice. HL - Humanistica Lovaniensia. Journal of Neo-Latin

Studies. Seminarium Philologiae Humanisticae. Leuven. HQ - The Hungarian Quarterly. The Hungarian Quarterly

Society. Budapest. HS - Historické štúdie. Historický ústav slovenskej

akadémie vied. Bratislava. Hyphen - Hyphen. A Journal of Melitensia and the Humanities.

The New Lyceum (Arts), Msida, Malta. IJCS - International Journal of Conservation Science.

Alexandru Ioan Cuza University of Jassy. IJHCS - International Journal of Humanities and Cultural

Studies. University of Gafsa. INT - Istoriya nauki i tekhniki. Izdatel’stvo „Reaktiv”. Ufa. IV - Istoricheskii vestnik. Moskva. IS - Izvestiya Samarskogo tsentra Rossiiskoi akademii

nauk. Samara. IYZGU - Izvestiya Yugo-Zapadnogo gosudarstvennogo

universiteta. Yugo-Zapadnyi gosudarstvennyi universitet. Kursk.

Izvestiya ANKSSR - Izvestiya Akademii Nauk Kazakhskoy Sovetskoy Sotsialisticheskoy Respubliki. Seriya obshchestvennykh nauk. Alma-Ata.

Îndrumător bisericesc - Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic. Episcopia Aradului. Arad.

Îndrumător pastoral - Îndrumător pastoral. Episcopia Ortodoxă Română de Alba Iulia.

JBS - The Journal of Baroque Studies. International Institute for Baroque Studies at the University of Malta.

JIA - Journal of International Affairs. School of International and Public Affairs at Columbia University. New York.

JSRI - Journal for the Study of Religions & Ideologies. The Academic Society for the Research of Religions and Ideologies. Cluj-Napoca.

Kniha - Kniha. Matica slovenská. Martin. Knižničný zborník - Knižničný zborník. Matica slovenská. Martin. LAR - Literatură şi artă română. Idei, simţire, formă.

Bucureşti.


571

Limba română - Limba română. Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. Bucureşti.

Luceafărul - Luceafărul. Revistă literară (1902-1945). Budapesta. MA - Mitropolia Ardealului. Revista oficială a Arhiepiscopiei

Sibiului, Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopiei Alba Iuliei şi Episcopiei Oradiei. Sibiu (1956-1991).

Magyar Nyelvőr - Magyar Nyelvőr. A Magyar Tudományos Akadémia Nyelvtudományi Intézet. Budapest.

Magyarország - Magyarország. Budapest. MCA - Materiale şi cercetări arheologice. Bucureşti. ME - Memoria Ethnologica. Centrul Judeţean pentru

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş. Baia Mare.

MH - Melita Historica. Malta Historical Society. MK - Magyar Könyvszemle. Magyar Tudományos Akadémia

Budapest. Irodalomtudományi Intézet Országos Széchényi Könyvtár Budapest.

MKS - Magyar Könyv-Szemle. A Magyar Tudományos Akadémia - Irodalomtudományi Intézet. Budapest.

MLN - Modern Language Notes. The Johns Hopkins University Press. Baltimore.

MN - Muzeul Naţional. Muzeul Naţional de Istorie a României. Bucureşti.

MP - Magyar Pedagógia. A Magyar Pedagogiai Társaság. Budapest.

Muzeum - Muzeum. Muzejní a vlastivedná práce. National Museum. Prague.

NLWJ - The National Library of Wales Journal. The National Library of Wales. Aberystwyth.

Noema - Noema. Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii. Bucureşti.

NNI - Novaya i noveishaya istoriya. Rossiiskaya akademiya nauk. Moskva.

NP - Novoe proshloe. Yuzhnyi federal’nyi universitet. Rostov-na-Donu.

NS - Nasledie i sovremennost’. Rossiyskiy nauchno-issledovatel’skiy institut kul’turnogo i prirodnogo naslediya im. D. S. Likhacheva. Moskva.

NVBU - Nauchnye vedomosti Belgorodskogo universiteta. Seriya Istoriya. Politologiya. Ekonomika. Informatika. Belgorodskiy natsional’nyy issledovatel’skiy universitet. Belgorod.

OK - Orvostörténeti Közleményel (Communicationes de historia artis medicinae). Budapest Semmelweis


572

Orvostorteneti Muzeum Es Konyvtar And Magyar Orvostortenelmi Tarsasag. Budapest.

Orizont - Orizont. Timişoara. ORP - Odrodzenie i reformacja w Polsce. Instytut Historii

Polskiej Akademii Nauk. Warszawa. PA - Patrimonium Apulense. Direcţia Judeţeană pentru

Cultură Alba. Alba Iulia. PB - Patrimonium Banaticum. Direcţia Judeţeană pentru

Cultură Timiş. Timişoara. Pediatria - Pediatría de Atención Primaria. Publicación Oficial de

la Asociación Española de Pediatría de Atención Primaria.

PH - Prace Historyczne. Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Jagiellońskiego. Uniwersytet Jagielloński w Krakowie.

Poarta Inimii - Poarta inimii. Alba Iulia. Programm Mühlbach - Programm Mühlbach. Programm des evaghelischen

Untergymnasium in Mühlbach und der damit verbundenen Lehranstalten. Sebeş.

PS - Protestáns Szemle. Magyar Protestáns Irodalmi Társaság. Budapest.

RA - Russkii arkhiv. Academic Publishing House Researcher. Bratislava.

RAPPS - Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

RB - Revista Bistriţei. Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Bistriţa.

RE - Revista economică. Lucian Blaga University of Sibiu. REF - Revista de Etnografie şi Folclor. Institutul de

Etnografie şi Folclor ,,Constantin Brăiloiu”. Academia Română. Bucureşti.

Revista Arheologică - Revista Arheologică. Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Chişinău.

RFR - Revista Fundaţiilor Regale. Revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală. Bucureşti.

RH - Roczniki Humanistyczne. Towarzystwo Naukowe Katolickiego Uniwersytetu Lubelskiego Jana Pawła II. Lublin.

RHSEE/RESEE - Revue historique du sud-est européen. Academia Română. Bucureşti, Paris (din 1963 Revue des études sud-est européennes).

RI - Revista de Istorie (din 1990 Revista istorică). Academia Română. Bucureşti.

RJMH - The Romanian Journal of Modern History. Alexandru Ioan Cuza University of Jassy.


573

RM - Revista Muzeelor. Bucureşti. RMM - Revista Muzeelor şi Monumentelor. Bucureşti. RMV - Revue de médecine vétérinaire. Ecole Nationale

Vétérinaire de Toulouse. România literară - România literară. Săptămânal de literatură şi artă.

Bucureşti. Rossiiskaya istoriya - Rossiiskaya istoriya. Akademicheskiy nauchno-

izdatel’skiy, proizvodstvenno-poligraficheskiy i knigorasprostranitel’skiy tsentr Nauka. Moskva.

RRH - Revue Roumaine d’Histoire. Academia Română. Bucureşti.

RT - Revista Teologică (între anii 1956 şi 1991 a apărut sub denumirea de Mitropolia Ardealului). Mitropolia Ardealului. Sibiu.

SA - Sovetskaya arkheologiya. Akademiya Nauk SSSR. Moskva.

SAI - Studii şi articole de istorie. Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice a RPR. Bucureşti.

Samus - Samus. Muzeul Municipal Dej. Sargetia - Sargetia. Acta Musei Devensis. Muzeul Civilizaţiei

Dacice şi Romane Deva. SCA - Studii şi Cercetări de Antropologie. Institutul de

Antropologie „Francisc I. Rainer”. Academia Română. Bucureşti.

SCIA - Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Seria Artă Plastică. Bucureşti.

SCIV(A) - Studii şi cercetări de istoria veche (din 1974, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie). Bucureşti.

Slavyanskii al’manakh - Slavyanskii al’manakh. Institut slavyanovedeniya Rossiiskoi akademii nauk. Moskva.

SMIC - Studii şi materiale de istorie contemporană. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Bucureşti.

SMIM - Studii şi materiale de istorie modernă. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Bucureşti.

Sovremennik - Sovremennik. Sankt Petersburg. SPST - Sovremennye problem servisa i turizma. Russian State

University of Tourism and Service. Moscow. SS - The Social Sciences. Western Social Association.

Dubai. Studia - Studia. Transilvania Express. Braşov. Studii - Studii. Revistă de istorie (din 1974 Revista de istorie şi

din 1990 Revista istorică). Academia Română. Bucureşti.


574

SUP - Studi Umanistici Piceni. Istituto Internazionale di Studi Piceni. Sassoferrato.

Századok - Századok. A Magyar Történelmi Társulat. Budapest. Terra Sebus - Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis. Muzeul

Municipal „Ioan Raica” Sebeş. TIIAE - Trudy Instituta Istorii, Arkheologii i Etnografii.

Akademii Nauk Kazakhskoy Sovetskoy Sotsialisticheskoy Respubliki. Alma-Ata.

TNK - Trudy NII kul’tury. Ministerstvo kul’tury RSFSR. Moskva.

TR - Transylvanian Review. Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române. Cluj-Napoca.

Transilvania - Transilvania. Centrul Cultural Interetnic Transilvania. Sibiu.

TS - Theologiai Szemle. A Magyarorszagi Egyhazak Ökumenikus Tanacsa. Budapest.

TT - Testimonia Theologica. Evanjelická bohoslovecká fakulta Komenského univerzity v Bratislave.

Unirea - Unirea. Alba Iulia. UR - Ungarische Revue. Magyar Tudományos Akadémia.

Budapest. VAH - Varia Archaeologica Hungarica. Budapest. Valori bibliofile - Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional.

Cercetare, valorificare. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Muzeul Judeţean Vâlcea. Râmnicu Vâlcea.

VChGU - Vestnik Chelyabinskogo gosudarstvennogo universiteta. Chelyabinskii gosudarstvennyi universitet. Chelyabinsk.

VE - Vestnik Evropy. Sankt Petersburg. Verbum - Verbum. Revista catolică. Bucureşti. Vestnik Tverskogo - Vestnik Tverskogo Gosudarstvennogo universiteta.

Seriya Istoriya. Tver. Vestnik VEGU - Vestnik VEGU. Vostochnaya ekonomiko-

yuridicheskaya gumanitarnaya akademiya. Akademiya VEGU. Ufa.

VI - Voprosy istorii. Institut russkoy istorii Rossiyskoy akademii nauk. Moskva.

Viaţa românească - Viaţa Românească. Revistă literară şi ştiinţifică. Iaşi. VMKK - A Veszprém Megyei Múzeumok Közleményei.

Veszprém. Vox libri - Vox libri. Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu”

Deva. VS - Voennyi Sbornik. Academic Publishing House

Researcher. Bratislava. VV - Vestnik vospitaniya. Moskva.


575

Zalai Múzeum - Zalai Múzeum. Zala. Múzeumok Igazgatósága. Zalaegerszeg.

ZfE - Zeitschrift für Ethnologie. Deutsche Gesellschaft für Völkerkunde und Berliner Gesellschaft für Anthropologie Ethnologie und Urgeschichte. Berlin.

ZfhWK - Zeitschrift für historische Waffen- und Kostümkunde. Dresdner Verein für Waffenkunde. Berlin.

ZfTZ - Zeitschrift für Tierzüchtung und Züchtungsbiologie: Organ der Reichsarbeitsgemeinschaft Tierzucht im Forschungsdienst (continuă: Zeitschrift für Züchtung. Reihe B, Tierzüchtung und Züchtungsbiologie). Berlin, Hamburg.

cuŢite medievale descoperite la abaŢia bizere (jud. …elemente ale culturii materiale medievale,...

Documents