cu presa/2013/noiembrie... · web viewoamenii acestia au savarsit un atentat la siguranta noastra a...

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI25 noiembrie 2013

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................3

Teme similare..............................................................................................................3Oprescu: Stația de epurare a apelor uzate Glina va fi gata în 2015............................3Teme de mediu............................................................................................................7MOTIVE. Specialiştii studiază modul în care fauna marină a început să se schimbe după 2000...................................................................................................................7Marea defrisare, partea 3. Cum functioneaza mafia lemnului. Silvicultorii si-au dat mana cu politicienii si impreuna au distrus padurile Romaniei.................................10Schimbările climatice distrug pădurile de răşinoase din jurul Braşovului.................16

PRESA LOCALĂ...........................................................................................................17ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................17

ABA Olt şi SGA Vâlcea au găsit soluţii provizorii pentru problemele generate de calamităţi la Dăeşti.....................................................................................................17Teme de mediu...........................................................................................................18Bani europeni pentru managementul a trei arii protejate din judeţ..........................18CEA MAI VECHE CAPTARE DE APĂ DIN BRAŞOV.........................................................19

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................20Teme ABA...................................................................................................................20Controale ale inspectorilor A.B.A. Jiu pentru respectarea legii privind apele............20Poluare cu petrol în Bîlteni.........................................................................................21Poluare cu ţiţei la Bâlteni...........................................................................................21Poluare cu ţiţei în apropiere de Bâlteni......................................................................22Teme similare.............................................................................................................22Se face frig şi vin ninsorile..........................................................................................22Vin frigul şi ninsorile...................................................................................................23Marţi şi miercuri, va mai ninge în sud-vestul şi, local, în sudul ţării...........................23Dolj: Masterplanul pentru infrastructura de apă, canalizare şi deşeuri, în atenţia autorităţilor judeţene................................................................................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................25



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Teme ABA...................................................................................................................25GALERIE FOTO: Vrancea scapă de pericolul INUNDAŢIILOR.......................................25Moldova trece prin microhidrocentrala.....................................................................29

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................30Malurile Begăi încep să arate altfel. Sunt mulțumiți timişorenii?..............................31

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................31Teme similare.............................................................................................................32Cea mai modernă staţie de epurare din România va fi inaugurată în curînd la Cluj-Napoca.......................................................................................................................32Teme de mediu...........................................................................................................33MEDIU - Europarlamentarii PSD Catalin Ivan si Ciprian Tanasescu il sustin pe primarul Catalin Chereches si se declara impotriva mineritului pe baza de cianuri.................33

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................35Teme ABA...................................................................................................................36Teme similare.............................................................................................................36Bani pentru intervenție rapidă în situații de urgență.................................................36Prins cu lemnul furat în remorcă................................................................................37Eficientizarea CEH se bazează strict pe atragerea de capital privat...........................37

PRESA CENTRALĂ

Teme similare

Oprescu: Stația de epurare a apelor uzate Glina va fi gata în 2015 Stația de epurare a apelor uzate Glina va fi gata în 2015, iar racordurile cu canalul colector la sfârşitul lui 2016, a declarat vineri primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. "Stația Glina va fi gata în 2015 şi la sfârşitul lui 2016 toate racordurile făcute cu caseta, care în acest moment e curățată în proporție de 90%", a spus Oprescu în contextul participării sale la un simpozion în cadrul căruia a fost lansată campania de promovare a



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

proiectului "Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmbovița (Caseta) în Municipiul Bucureşti". Potrivit lui Oprescu, proiectul presupune finalizarea stației, mărirea de la 10 mc/s la 12 mc/s a epurării totale a apelor uzate şi o poluare redusă. "Eu aş încerca să spun că absolut deloc nu se mai poluează Dunărea şi Marea Neagră", a spus edilul general. Întrebat ce se întâmplă cu nămolul rezultat din epurare, Oprescu s-a referit la incineratorul de nămol. "Acesta merge către 4 tone pe zi, deci putem să spunem că suntem foarte mândri că avem stația cea mai mare de epurare şi în acelaşi timp grija pe care trebuie să o avem față de apele uzate", a afirmat Oprescu. Potrivit acestuia, caseta este aproape curățată, este terminată şi refăcută. "În programul acesta intră stația în principal, incineratorul şi canalele de drenaj mari. Sigur că nu o să le încep peste noapte, pentru că nu vreau să-i deranjez pe bucureşteni. Să ne terminăm lucrările care sunt şi în momentul când ne apropiem de sfârşitul sau jumătatea lui 2014, începutul lui 2015, să facem şi racordurile acestea nord-sud, est-vest", a adăugat primarul Capitalei. La rândul său, Benoit Nadler, reprezentant al Comisiei Europene, a spus că prin acest proiect vor fi create 200 de locuri de muncă. "E vorba despre un cost al investiției de 284 de milioane pentru această etapă, în total suma e în jur de 400 de milioane de euro, care reprezintă o investiție importantă pentru Bucureşti, aceasta va acoperi o populație de aproximativ 2,5 milioane locuitori, adică aproximativ 10% din populația României", a afirmat Benoit Nadler. Primăria Municipiului Bucureşti a semnat pe 7 octombrie contractul de finanțare pentru proiectul privind finalizarea stației de epurare Glina. Stația curăță mecanic 85% din întreaga cantitate de apă poluată care intră în stație, adică 10 mc/s, însă doar jumătate din această cantitate este epurată complet, conform standardelor europene de mediu. Pentru ca stația de epurare să-şi atingă scopul pentru care a fost creată a fost nevoie de o nouă investiție pentru construirea fazei a doua a stației. Aceasta are ca obiective principale reabilitarea casetei de apă uzată — Dâmbovița, extinderea stației de epurare la un debit de 12 mc/s epurare completă, dar şi construirea unei incinerator, primul de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

acest tip din țara noastră, pentru arderea nămolului rezultat în urma procesului tehnologic (aproximativ 400 t/zi). Aria programului e constituită din Bucureşti şi alte 11 localități — Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Chiajna, Chitila, Mogoşoaia, Buftea, Voluntari, Dobroeşti, Pantelimon, precum şi Aeroportul Henri Coandă din Otopeni. AGERPRES/(A, AS — autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu)Oprescu, despre proiectul staţiei de epurare Glina: Este o ambiţie, o provocare. Poluarea se va reducePrimarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat vineri că proiectul staţiei de la Glina este o ambiţie şi o provocare, prin construcţia incineratorului pentru nămolul rezultat din procesul de epurare a apelor uzate urmând să fie redusă poluarea pe râul Dâmboviţa, dar şi pe Dunăre şi Marea Neagră.Oprescu, despre proiectul staţiei de epurare Glina: Este o ambiţie, o provocare, poluarea se reduce"Este o ambiţie şi o provocare, pentru că proiectul a început pentru prima fază în 1987, a continuat, s-a oprit, a fost reînceput, iar în urmă cu doi ani de zile a fost terminată prima etapă. Astfel a întărit şi încrederea Comisiei Europene, care a acordat cele peste 360 de milioane de euro. Cea mai mare staţie de epurare înseamnă mărirea de la 10 la 12 metri cubi pe secundă a epurării apelor uzate, poluare redusă atât pentru râul Dâmboviţa, cât şi pentru Dunăre şi Marea Neagră", a spus primarul general Sorin Oprescu, la conferinţa de lansare a proiectului privind finalizarea staţiei de epurare de la Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta).Potrivit primarului general, în proiect intră executarea lucrărilor de extindere a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Glina, construcţia unui incinerator pentru nămolul rezultat din procesul de epurare a apelor uzate, precum şi "conexiunile", respectiv canalele de drenaj ale Capitalei.Durata proiectului este de 63 de luni, în 2015 urmând să fie finalizate lucrările pentru extinderea staţia de epurare, iar în 2016 celelalte obiective.În 7 octombrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu, au semnat un contract de 258.352.050 de euro, pentru finanţarea proiectului privind



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

staţia de epurare de la Glina, în valoare totală de peste 416 milioane de euro.Primarul Sorin Oprescu spunea atunci că proiectul are ca beneficiari direcţi atât cetăţenii Capitalei şi ai altor 11 localităţi din vecinătatea Bucureştiului, cât şi ceilalţi cetăţeni ai României.

Potrivit primarului general, pentru prima fază a proiectului au fost cheltuiţi 108,3 milioane de euro, din care 65 la sută au fost fonduri europene, în contextul în care finalizarea fazei I a staţiei de epurare de la Glina a reprezentat o condiţie de mediu pentru aderarea României la Uniunea Europeană.Actuala fază a proiectului, în valoare de 416.519.607 euro, inclusiv TVA, vizează extinderea staţiei de epurare a apelor uzate şi construcţia incineratorului pentru eliminarea nămolului, reabilitarea şi extinderea sistemului de drenare şi lucrări de reducere a infiltraţiilor, prin reabilitarea sistemelor de drenaj în zonele Tineretului, Titan şi Lacul Carol, şi reabilitarea colectoarelor principale.Pentru această fază a fost alocată suma de 258.352.050 de euro, din perioada de programare 2007 - 2013, urmând ca restul de aproximativ 158 de milioane de euro să fie alocaţi în cadrul programului financiar multianual 2014 - 2020.Finanţarea este asigurată în proporţie de 62,63 la sută din fonduri prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, 7,70 la sută de la bugetul de stat, 0,71 la sută, în afara TVA-ului pentru proiect, de la bugetul local, iar 28,6 la sută în urma unui împrumut extern ce urmează să fie contractat de către municipalitate.Din finanţarea de 258.352.050 de euro, suma de 130 de milioane de euro a fost alocată din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/oprescu-despre-proiectul-statiei-de-epurare-glina-este-o-ambitie-o-provocare-poluarea-se-va-reduce-11715807http://www.gandul.info/stiri/oprescu-despre-proiectul-statiei-de-epurare-glina-este-o-ambitie-o-provocare-poluarea-se-reduce-11715491



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.gandul.info/stiri/oprescu-despre-proiectul-statiei-de-epurare-glina-este-o-ambitie-o-provocare-poluarea-se-reduce-11715491

http://www.gandul.info/stiri/oprescu-despre-proiectul-statiei-de-epurare-glina-este-o-ambitie-o-provocare-poluarea-se-reduce-11715491

http://www.mediafax.ro/social/oprescu-despre-proiectul-statiei-de-epurare-glina-este-o-ambitie-o-provocare-poluarea-se-va-reduce-11715807

http://www.mediafax.ro/social/oprescu-despre-proiectul-statiei-de-epurare-glina-este-o-ambitie-o-provocare-poluarea-se-va-reduce-11715807

Teme de mediu

MOTIVE. Specialiştii studiază modul în care fauna marină a început să se schimbe după 2000 Renaştere. Specii dispărute de peşti reapar în Marea Neagră Un lucru extraordinar se petrece sub ochii noştri. Populații întregi de peşti din Marea Neagră, altă dată aproape dispărute, reapar. În plus, în apele româneşti au ajuns şi specii care vin din alte oceane sau mări. „Marea Neagră este în convalescență”. Afirmația îi aparține lui Simion Nicolaev, directorul Institutului Național de Cercetare şi Dezvoltare „Grigore Antipa“. Zeci de ani, din mai multe motive, populații întregi de peşti au fost în pragul extincției. Începând din 1990 şi până în prezent s-au produs însă schimbări majore în fauna ihtiologică a Mării Negre, în speță a sectorului românesc, cuprins între Sulina şi Vama Veche, iar spre larg până la o distanță de 200 mile marine (zonă care reprezintă apele sub jurisdicție națională), ne spune Nicolae Papadopol, director ştiințific în cadrul Complexului Muzeal de Ştiințe ale Naturii Constanța. Marea Neagră era într-o stare de poluare extrem de ridicată la nivelul anilor ’90). În 1992 se semnează Convenția Internațională pentru Protecția Împotriva Poluării a Mării Negre, numită şi Convenția de la Bucureşti, de către toate țările panpontice. Acestea şi-au pus la punct un pachet de legislații naționale menite să asigure alinierea efortului de protecție a Mării Negre. Un moment important îl reprezintă anul 1996, care înseamnă lansarea planului strategic de acțiune la Marea Neagră, pentru toate țările panpontice (care este şi actul de naştere a Zilei Internaționale a Mării Negre). Toată lumea şi-a concentrat efortul pentru a pune la punct o legislație ca să-i protejeze apele de competență națională. În acelaşi timp, pe Dunăre se fac eforturi mari prin organisme internaționale, dar şi prin politicile naționale ale țărilor riverane, de a diminua poluarea.Partea pozitivă a crizei economiceToate aceste eforturi beneficiază de un sprijin nesperat, dar dureros: criza economică. Apare disoluția marilor industrii, în special a celei chimice. ”Tot răul a fost spre bine: am avut şomeri, dispariția unor ramuri economice importante, dar în acelaşi timp o şansă



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

de revenire la normal a mării, care primea prin fluviul Dunărea şi celelalte fluvii din nord-vest, cam 60% din poluanți”, spune Nicolae Papadopol.Încălzirea globală – un fenomen evidentDupă 1990 asistăm la schimbări climatice globale evidente. ”Dacă în anii ’80 eram foarte mândru că am sesizat aceste schimbări climatice globale pe țărmul Africii de Sud-Vest, unde dispăruseră sezoanele de tranziție, de primăvară şi toamnă, şi credeam că este una din marile găselnițe ale momentului, am asistat, după anii ’90, la instalarea treptată a acestui fenomen şi în zona marină românească. Astăzi avem un sezon rece, lung, cu vârfuri friguroase în general în februarie (în 2006 marea a înghețat până la linia de orizont, ceea ce nu s-a mai produs din anii 1954-1955), dar şi veri caniculare, cu temperaturi sufocante, cu masă de aer sahariană sau subsahariană, care ne fac să ne gândim că în curând vom avea o schimbare teribilă de climat în Dobrogea, concomitent cu deşertificarea unor arii foarte importante”, spune Nicolae Papadopol.Efect: organismele se readapteazăToate organismele marine au trebuit să se readapteze la noile condiții, la o îmbunătățire lentă, dar evidentă a calității apelor marine. În acelaşi timp, la o schimbare a regimului hidrologic şi la o dispariție treptată a unui fenomen care părea permanent la Marea Neagră, upwelling, care înseamnă ridicarea spre coastă a straturilor de apă de fund. Fenomenul nu este perfect, nu este ca la ocean, dar este ceea ce numea Grigore Antipa curentul moreana, provocat de vânturile de sud, care dădea un curent de ape reci, halotniko, ”curentul rece”. Asta însemna prezența în permanență la coastă a şprotului, care este un relict sarmatic de apă rece, criofil, şi pe care îl găsim în mod egal şi în Marea Baltică şi în Marea Neagră, dar şi în Mediterană şi în Atlantic, unde sunt ape reci. Numai că şprotul care ne vine în galantare din Polonia arată ca făcut de fabrică şi cu dimensiuni impresionante, iar acesta de la Marea Neagă este ca o frunză de plop, slăbuț şi de regulă de talie mică. ”Mai în glumă mai în serios, cineva mă întreba de ce stavridul Mării Negre este atât de mic, pe lângă cel de la ocean, care poate depăşi 50 de cm. Răspunsul: Domnilor, stavridul capturat în Atlanticul de Nord-Est creşte, se dezvoltă şi este pescuit în apele Uniunii Europene, în Vest, viață frumoasă pentru cei din Europa de Vest, viață frumoasă şi pentru stavrid. Stavridul nostru e în Europa de S-E. Cum e viața, aşa şi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

stavridul. E o glumă, dar care are un element de adevăr: hrana”, spune Nicolae Papadopol.Pescuit stahanovist după războiÎn fine, un ultim factor care a dus la scăderea numărului de peşti din Marea Neagră este pescuitul agresiv. Cel de-al doilea război mondial a însemnat o diminuare a pescuitului, pentru că țările cu ieşire la Marea Neagră şi-au protejat navele de pescuit. Era periculos să ieşi pe mare printre mine şi lovituri de tun. Asta a favorizat resursa, care s-a refăcut. Omenirea a ieşit cu agricultura distrusă după război, cu şeptel diminuat, cu câmpuri necultivate. Peştele a salvat o parte a populației româneşti de foametea care s-a instalat în 1947-1948. Momentul 1957 înseamnă etatizarea industriei pescăreşti şi începutul industrializării forțate. Atunci ia naştere aşa-zisa ”flotă de larg”, cu nave Seiner. Nou-createle întreprinderi pescăreşti au practicat un pescuit distructiv, după modelul vecinului de la răsărit, şi nu numai asupra speciilor de peşti, ci mai ales a delfinilor. Exercitarea unui suprapescuit distructiv, cu scopul de a se realiza producție fizică la standarde stahanoviste, dar în acelaşi timp şi mutațiile produse în Mediterana Orientală, care trecea şi ea după o perioadă de război şi avea nevoie de materie proteică, creşterea traficului naval prin strâmtorile Dardanele şi Bosfor, fac ca pescuitul de pălămidă (Sarda sarda) şi scrumbie albastră (Scomber scombrus), adică macroul (termenul de macrou e introdus în terminologia românească după ce se iese la ocean) să înregistreze un colaps. Anii 1964-1965 înseamnă scăderea până la dispariție a capturilor celor două specii, care erau imigranți mediteraneeni care intrau în sezonul cald în Marea Neagră pentru hrănire şi creştere. Şi astăzi macroul este specia cea mai căutată. ”Macroul din Norvegia pe care îl găsim acum în galantare e acelaşi cu macroul de atunci. Existau diferențe de gust”, spune Papadopol./România liberă, http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/renastere-specii-disparute-de-pesti-reapar-in-marea-neagra-318265.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/renastere-specii-disparute-de-pesti-reapar-in-marea-neagra-318265.html

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/renastere-specii-disparute-de-pesti-reapar-in-marea-neagra-318265.html

Marea defrisare, partea 3. Cum functioneaza mafia lemnului. Silvicultorii si-au dat mana cu politicienii si impreuna au distrus padurile Romaniei

Din pacate, politicienii si oamenii care conduc si muncesc in aceste institutii sunt direct implicati in jaful din padure. Noi semnalam dezastrul, se fac dosare penale si anchete in timp ce munti intregi raman fara padure si nimeni nu nu este pedepsit.Asta pentru ca cei care taie sunt protejati de politicieni, politisti si procurori.Romania are acum 6.519.479 hectare de padure care acopera 27 la suta din suprafata tarii. Mai bine de jumatate a fost retroceda catre fosti proprietari. 560.000 de hectare au fost retrocedate cu incalcarea legii. In ultimii ani s-au dus adevarate lupte intre cei care, cu drept sau fara, si-au dorit o bucata de padure. Multe dintre padurile retrocedate au disparut. Peste 500.000 de hectare au fost rase de pe fata pamantului in ultimii ani, in mod ilegal.Arges, Valea Rea. O padure retrocedata proprietarilor. Intre 2008 si 2012 aici s-a intamplat un adevarat dezastru. Actualul ministru al Padurilor a venit sa vada locul.Lucia Varga, ministrul Padurilor: "In 2009 erau paduri aici. Si acum avem bataie de joc. Si vedeti ca la prima viitura toate astea astea o iau la vale si o iau la vale cu mal pentru ca au facut si acele drumuri nepermise, pentru ca este o panta mare unde nu era permisa taierea la ras."Maldere de busteni au ramas pe loc in urma taierilor, iar valea pe care curge apa a fost acoperita de resturi de lemn. In total, 915 hectare sunt rase pe aceste vai. Imaginile din satelit arata cum era padurea acum 5 ani si ce avem acum.Se stiu firmele care au taiat de aici, se stiu vinovatii, s-au facut cercetari si dosare dar nimeni nu a fost deranjat pana acum. 3 firme din zona au taiat timp de 4 ani. Si acum taie. Le-am gasit ceva mai jos la lucru. Au acte si spun ca toate taierile de aici sunt legale. Toate taierile din zona s-au facut cu acordul ocolului privat Valea Oltului - un ocol fantoma cu sediu pe Valea Oltului.Acum, minsitrul Padurilor spune ca statul se va consititui parte vatamata si va cere daune. E drum lung insa pana cand vinovatii vor plati. Ciudat lucru este ca, pana in acest loc al dezastrului, se ajunge pe un drum facut in ultimii ani cu fonduri europene.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

1.500.000 de mii de euro s-au cheltuit aici pentru ca masinile cu lemn sa coboare in bune conditii. De pe cele 915 hectare rase au coborat in ultimii ani peste 6.000 de tiruri cu lemn ilegal. Si nimeni nu s-a sesizat.Lucia Varga, ministrul Padurilor: "Cu siguranta asta e atentat la siguranta nationala si va spun si de ce. Pentru ca aici este o zona cu protectie speciala. In aval exista baraje, in aval exista lucrari cu rol de protectie si ce s-a intamplat aici cu siguranta reprezinta un atentat la siguranta nationala."In timp ce ministrul Padurilor se minuneaza ca aici nu mai e padure peste munte, in Valcea se taia ilegal. Am ajuns aici cu primarul comunei Boisoara, Nicolae Gheorghe. Din padure se scot lemne.Se numeste Bulgaru Gheorghe Andrei si este unul dintre cei care taie padurea pe acesti munti. Obstea de mosneni Boisoara Gaujani e proprietarul padurii de aici. In total, 5558 de hectare. Primarul a cerut oprirea lucrarilor pentru ca, sustine el, obstea a primit aceste paduri cu incalcarea legii, iar pana la lamurirea situatiei taierile ar trebui oprite.Sus in munte padurea se taie la ras. Iar buturugile sunt nemarcate. Semn ca aici se taie ilegal. Pe drumul de intoarcere, ne-am intalnit cu acealasi Bulgaru Andrei.Toata zona este administrata de ocolul silvic privat Clabucet.Ghincea Valeriu, sef Paza Ocolul Clabucet: "Nu sunt fata mare. Va spun cinstiti. Dar nici sa incalc legea, sa spun mama ce am facut. Si acolo daca sunt cioate..."Ghincea Valeriu este seful pazei pe padurile ocolului. Recunoaste ca mai comite si nereguli, dar sustine ca in muntele pe care am filmat taierea este legala, cu toate ca arborii nu sunt marcati. A ramas ca verifica totusi zona pentru a se lamuri.Ghincea Valeriu, sef Paza ocolul Clabucet: "Concluzionand. Eu ma duc acolo personal, am telefonul dvs, va sunt, va dau pe fax. Cand va duceti...luni dimineata... Ma duceam maine, dar sunt nas, n-am sambata sau duminica..."Nu ne-a mai contactat.Muntii Maramuresului au fost macelariti in ultimii 23 de ani. Mii de hectare au fost rase de pe fata pamantului. Si acum se duc lupte grele pentru acapararea unor suprafete uriase de padure. Composesoratul Borsa se lupta sa primeasca 17.000 de hectare de padure. Inca din 2004 au o hotarare definitiva si irevocabila data de judecatori pentru a



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

intra in posesia padurii, dar pana acum nu s-a intamplat. Albu Gheorghe a fost secretarul composesoratului.La sfarsitul anilor '90, Albu Gheorghe era bun prieten cu Mihali Matei. Albu are teancuri de case filmate in acea perioada. Impreuna filmau neregulile din padurile Maramuresului. Albu sustine acum ca totul era pentru santaj si ca Mihali facea bani din asta: "Mergea omul si scotea bon si mai taia un lemn doi pe langa si noi filmam. Pe unii pe drept pe unii pe nedrept...santaj. Santaj la el, ca eu credeam ca fac o fapta buna. Santaj era la el, ca dupa aia am aflat."Sustine ca a fost batut de mai multe ori de cei pe care ii filma si ii santaja.La inceputul anilor 2000, Albu Ghorghe si Mihali Matei incep lupta pentru redobandirea padurilor pe care composesoratul borsa, asociatia proprietarilor, le avea inainte de 1948. Cei doi devin in zona adevarati lideri. In 2000 blocheaza drumul national pentru a-si cere drepturile. Si cer autoritatilor padurea care a apartinut candva localnicilor.Intr-un raport al Romilva se arata ca in ianuarie 2003 Mihali Matei a cerut comisiei locale Borsa 17.000 de hectare de padure in numele asocieatiei composesoarale Borsa. Intrucat termenul de depunere a cererilor expirase, cineva din primarie l-a ajutat sa isi inregistreze cererea pe aceeasi pozitie cu asociatia veteranilor de razboi. Incepe lupta pentru obtinerea padurii.In cele din urma, Albu si Mihali ajung al judecatoria Ales, de unde cer 11.000 de hectare de padure.Albu Gheorghe s-a autodenuntat acum. In scrisoarea pe care a trimis-o anchetatorilor arata ca a folosit toate tertiplurile pentru a duce in eroare instantele. In plus, pecizeaza ca incarcarile de acum ale composesoaratului Borsa de a pune mana pe 17.000 de hectare de padure se bazeaza pe un fals.In raportul Romsilva se arata ca Asociatia lui Mihali nu avea dreptul sa ceara 17.000 de hectare de padure. Dobra Darius este angajat al Directiei Silvice Maramures, specialist in cadastru: "Composesoratul Borsa inainte de 1921 a avut 11.000 si ceva de hectare. In 1921 a venit reforma agrara si din averea composesoratului a dat la primarie 5200 de hectare. A ramas 6.000 de hectare."



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

In 2005, tot la Borsa, ia fiinta Composesoratul Cisla, care cere exact cat sustine Romsilva ca a avut composesoaratul inainte de 1948: 6.000 de hectare. Si le primeste pe loc. Vicepresedintele composesoratului este Dobra Darius, cel care raspunde de impartirea padurilor din Maramures.Mihali Matei sustine ca infiintarea composesoratului condus de Dobra a fost nelegala si ca de cum a primit padurea composesoratul s-a pus pe taiat.Pentru mai multe retrocedari ilegale Dobra Darius a fost dat afara din sistem, dar a fost repus in functie de Horj Pavel, actualul director al Directiei Silvice Maramures.Horj Pavel a condus ani de zile padurile din Maramures, iar intre 2008 si 2012 a fost deputat. Acum s-a reintors pe la sefia padurilor. Si numele sau este legat de taieri ilegale din aceasta parte a tarii. Intr-un raport al inspectoratului teritorial silvic se arata ca Horj Pavel a luat decizii care serveau drept "paravan" pentru punerea in valoare a masei lemnoase in mod nejustificat de o firma din zona. De altfel, Horj, recunoaste ca pentru muntii ramasi fara padure nu exista pedeapsa.Horj Pavel, director Directia Silvica Maramures: "Stiti pe cineva care a fost pedepsit? Condamnat penal, nu. Nu a fost nimeni pedepsit. Nu am cunostinta de asa ceva. Desi in ultimii ani au fost foarte multe plangeri penale. Si nimeni condamnat."La Borsa, de ani zile se taie fara nicio lege. Si acum se taie. Din 17.000 de hectare pe care le cere, Mihali Matei a reusit sa primeasca doar 69 de hectare. Acum le taie.I-am cerut lui Mihali Matei sa mearga in teren pentru a confirma sau nu daca padurea din care se taie ii apartine. Dar nu a vrut.Inca din 2005, composesoratul a dat statul roman in judecata la CEDO si cere daune de peste 60 de milioane de euro.Munti intregi au ramas fara padure in Maramures. Pe mii de hectare. La "Romania, te iubesc" am aratat de mai multe ori dezastrul de aici. In primavara acestui an ne-am intors pe Valea Tibaului, aproape de granita cu Ucraina.Toate masinile care trec pe Valea Tibaului au numere cu "val". "Val" vine de la S.C. Valcanescu SRL, o firma care apere intr-un raport al Corpului de Control. Este mentionata aceasta firma de 40 de ori, cu un prejudiciu de sute de mii de euro. Corpul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

de Control face hartii, iar firma isi vede nestingherita de treaba in padure. Taie fara nicio apasare.Am incercat sa luam legatura cu patronii acestei firme, dar angajatii s-au inchis in sediu.In rapoartele inspectorilor silvici se arata ca multe dintre taierile ilegale din muntii Maramuresului s-au facut acordul a doua ocoale private: Borsa Alpina si ocolul silvic composesoral Viseu.Taierile s-au intamplat in Parcul Natural Muntii Maramuresului. Am arat dezastrul de aici inca din 2011. Seful de ocol nu are habar insa despre acest dezastru, cu toate ca prejudiciul depaseste milioane de euro. Nici macar nu a auzit despre datele din acest raport.Ioan Tiplea este seful ocolul composesoral Viseu. Conform datelor din rapoartele inspectorilor silvici si ocolul sau a produs dezastru in munti. Taieri la ras pe suprafete mai mari de 3 hectare, iar acolo unde ocolul trebuia sa faca taieri de igiena, adica sa scoata doar arborii uscati si rupti din padure, a taiat la ras.Ocolul composesoral Viseu a dat aprobari si pentru taierile facute de SC Valcanescu. Seful de ocol spune ca a vazut la "Romania, te iubesc" ca aceasta firma taie ilegal.Si din padurea statului s-a taiat ilegal. Imediat dupa ce s-a reintors la sefia padurilor Horj Pavel a desfiintat ocolul de stat de la Borsa. Mihali Danut, seful ocolului, a intrat imediat in concediu medical. Si sta acasa, o casa mare, cu 4 etaje: "Pe probleme de stres si cand ma enervez incep sa tremur, incep sa plang si deci...ma simt foarte rau. Acum stau de vorba cu dvs dar nu-mi permite sanatatea. Dar cand o sa imi permita o sa va chem pe dvs."Daca organele statele statului ar dori sa discute cu el l-ar gasi foarte usor acasa. Insa Directia Silvica ii cere sa predea echipamentul din dotare prin intermediul unor anunturi date la ziar. Armanent, masini...Seful sau sustine ca pagubele produse de Mihali au fost destul de mari.Horj Pavel, director Directia Silvica Maramures: "Au taiat 7500 de cioate anul trecut, din vara pana in iarna. Cand era sef de ocol domnul Danut Mihali. Mihali. Ilegal. Fara marcaj."



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/

L-am anuntat Mihali Danut ce sustine seful sau despre el ... si imediat s-a facut bine si a cerut sa vorbeasca in fata camerei:"A batut palma cu domnul Mihali Matei. Acel domn care este in spatele acelui composesorat fantoma. Cine bate palma? Domnul Horj Pavel, directorul. A batut palama cu domnul Mihali Matei...care este la composesoarat..."Horj Pavel nu a mai vrut sa comenteze dezvaluirile fostului sau subaltern. Directia Nationala Anticoruptie cerceteaza acum ilegalitatile de la Borsa. De ani de zile se stie cine taie ilegal si unde ajunge lemnul, dar nimeni nu misca un deget.Autoritatile statului - DNA, politie, Parchet - toti cerceteaza, dar nu ajung la nicio solutie. La dosarul anchetatorilor se afla si o intelegere care a fost semnata anul trecut inainte de campania electorala intre composesoratul lui Mihali Matei si candidatul la primaria borsa, Mihali Toader. In document, membri composesoratul se angajeaza sa il sustina pe candidat in lupta pentru primarie. Iar candidatul promite ca daca iese primar va da composesoratului 17.000 de hectare de padure.Iar presedintele composesoratului se angajeaza sa-l improprietareasca pe viitorul primar cu minimum 2000 de hectare din cele 17.000 pe numele unor persoane din familie. In plus, ii promite si 20 la suta din daunele cerute statului roman la CEDO. Mihali Toader a iesit primar. Zile in sir l-am tot cautat. Mai mult sta la Bruxelles: "Am auzit zvonuri ca exista asa ceva si inca nu le-am vazut. Sunt curios cine...ii un fals acest document. Aveti un original. Daca exista original e contrafacut sau...pot sa citesc un pic... "In presupusa intelegere se stabileste ca primarul sa o pastreze in functie pe actuala secretara. In intelegere, pe langa mentinerea secretarei in functie, se mai cere inlaturarea Dorinei Danci din primarie.Autodenuntatul Albu Gheorghe detine o inregistrare de la una dintre intalnire composesoratului cu viitorul primar, inregistrare care confirma cele stabilite in angajament.Si din padurea primariei Borsa s-a taiat ilegal. Munti intregi, fara padure raman dovada ilegalitatilor care s-au comis in acest colt de lume. O hora in care silvicultorii si-au dat mana cu politicienii si impreuna au distrus padurea. Ce se intampla aici se intampla in toata tara. Acesta este mecanismul prin care padurile au disparut.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

Nimic din ce se intampla in padure nu se intampla fara acordul unor angajati ai statului. Oameni care au datoria sa pazeasca padurea au distrus-o si nimeni nu a fost pana acum pedepsit.Oamenii acestia au savarsit un atentat la siguranta noastra a tuturor. In goana dupa averi ne fura dreptul la aer si mediu sanatos. Tocmai de aceea le-am cerut politicienilor sa introduca in lege ca furtul unor cantitati mari de padure de peste un hectar sau de peste 300 de metri cubi reprezinta un atentat la siguranta nationala.Poate asa, intr-o buna zi cineva va plati pentru tot acest dezastru./PROTV, http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2008/marea-defrisare-3-cum-functioneaza-mafia-lemnului-silvicultorii-si-au-dat-mana-cu-politicienii-si-impreuna-au-distrus-padurile-romaniei.html

Schimbările climatice distrug pădurile de rășinoase din jurul BraşovuluiNi se usucă pădurile de răşinoase din jurul Braşovului! Silvicultorii au fost nevoiți să taie peste 400 de pini dintr-o pădure din apropierea oraşului Râşnov. Copacii erau uscați şi puteau deveni un bun adăpost pentru insectele dăunătoare, ceea ce ar fi afectat şi restul pădurii.Schimbările climatice bruşte şi încălzirea vremii din ultimii ani au dus la o uscare rapidă a pădurilor. Din cauza secetei, pânza freatică a scăzut, iar rădăcinile pinilor nu au mai putut extrage apa din sol. Mai mult, stâncile din zonă s-au încălzit excesiv de la soare şi au transmis căldura arborilor.Pădurea a fost afectată pe o suprafață de aproximativ 1,2 hectare. Pinii şi molizii de aici au fost plantați în urmă cu peste o sută de ani de către autoritățile austro-ungare şi până acum au rezistat condițiilor climatice din zonă.Specialiştii de la Institutul de Cercetari şi Amenajări Silvice Braşov au descoperit arbori uscați şi în pădurile din apropierea Braşovului şi de pe Valea Timişului./Digi24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Schimbarile+climatice+distrug+padurile+din+jurul+Brasovului



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Schimbarile+climatice+distrug+padurile+din+jurul+Brasovului

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Schimbarile+climatice+distrug+padurile+din+jurul+Brasovului

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2008/marea-defrisare-3-cum-functioneaza-mafia-lemnului-silvicultorii-si-au-dat-mana-cu-politicienii-si-impreuna-au-distrus-padurile-romaniei.html



PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

ABA Olt şi SGA Vâlcea au găsit soluţii provizorii pentru problemele generate de calamităţi la DăeştiÎn urma precipitațiilor din 17 şi 18 octombrie, reprezentanții Primăriei Dăeşti le-au semnalat angajaților SGA Vâlcea, instituție din subordinea ABA Olt, faptul că, în satul Sâmbotin, pe pârâul Alunoasa (Trant), s-a activat o eroziune mai veche de mal, care a pus în pericol 4 case riverane, un transformator de energie electrică şi o stație de epurare. Pentru a rezolva definitiv această problemă, SGA Vâlcea a folosit cantități importante de materiale şi carburanți, întrucât lucrările au fost realizate cu utilaje de mare capacitate. Pentru sistematizarea eroziunii de mal a fost nevoie de 200 de tone de piatră agabaritică de calcar. Lucrările executate au constat în spargerea elementelor de beton ale pragului avariat şi sistematizarea acestora cu anrocamente sub formă de prisme în cele două eroziuni de pe malul drept, reabilitarea pragului subplasat din aval prin umplerea cu anrocamente şi reprofilarea albiei pârâului Trant pe tronsonul critic pentru mărirea capacității de tranzitare a apelor. Toate lucrările au fost finalizate la termenele stabilite, eliminând astfel efectele distructive ale viiturii. Pentru rezolvarea definitivă a situației, se urmăreşte promovarea unei investiții complexe, care necesită o finanțare mult mai mare decât intervenția recentă, efectuată în regim de urgență. În acest sens, directorul ABA Olt Ion Stoenescu a afirmat că, în curând, va fi întocmită documentația tehnică necesară executarii lucrărilor de reprofilare şi recalibrare a albiei pr. Trant, care vor fi promovate cu susținerea Prefecturii şi a CJV./Arena http://arenavalceana.ro/2013/11/22/aba-olt-si-sga-valcea-au-gasit-solutii-provizorii-pentru-problemele-generate-de-calamitati-la-daesti/http://www.timpuldevalcea.net/?p=4599



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

Teme de mediu

Bani europeni pentru managementul a trei arii protejate din judeţ Trei arii protejate din județul Braşov, Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei, Pădurea Bogății şi Pădurea Bogata vor avea, în următoarele 27 de luni, hărți GIS (Geographic Information System), studii de evaluare a stării de conservare (incluzând date despre efectivele populațiilor, amenințările actuale şi potențiale şi măsuri de management), seturi de date cu informații GPS cu privire la localizarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar sau național. Proiectul, în valoare totală de 2,40 milioane de lei, este implementat de Asociația Renaturopa şi beneficiază de finanțare europeană, asistența nerambursabilă fiind de 2,12 milioane de lei.„Datele sunt necesare elaborării planurilor de management ale celor trei arii protejate”, a declarat coordonatorul proiectului, Oliviu Pop. Ariile protejate amintite cuprind teritorii din 11 localități din județele Braşov şi Covasna, respectiv Codlea, Dumbrăvița, Hălchiu, Holbav, Feldioara, Măieruş, Hoghiz, Apața, Crizbav (jud. Braşov), şi comunele Belin, Hăghig, din județul Covasna. Sute de specii protejateCele trei situri, a mai afirmat coordonatorul proiectului, protejează atât animale, cât şi habitate. „În Pădurea Bogății şi Pădurea Bogata trăiesc 86 de specii de păsări protejate 13 specii de mamifere, insecte sau amfibieni. În zonă sunt exemplare de râs, urs sau lup şi sunt zone de pădure considerate eşantioane reprezentative la nivel național. De asemenea, acum se fac demersuri pentru conservarea de noi specii de fluturi şi amfibieni”, a explicat Pop.Situl natural Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei, este recunoscut pentru lacurile din zonă, cunoscute sub numele „Delta din Carpați”. Aici, a declarat reprezentantul Filialei Braşov a Societatății Ornitologice Române, Dan Ionescu, „sunt 162 de specii de păsări de interes comunitar, printre care cristelul de câmp, specie pentru care Uniunea Europeană acordă subvenții consistente. În ultimii ani, biodiversitatea zonei a crescut, apărând noi specii de păsări”./TRANSILVANIA EXPRES



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.mytex.ro/eveniment/bani-europeni-pentru-managementul-a-trei-arii-protejate-din-judet_372311.php

CEA MAI VECHE CAPTARE DE APĂ DIN BRAŞOVConstruite de austro-ungari, conductele de aducțiune din zona La Iepure sunt din ceramică şi rezistă fără probleme de peste un secol şi jumătate,Din punctul de vedere al apei, Braşovul este aşezat ideal. Într-o zonă muntoasă, oraşul de sub Tâmpa captează apă din mai multe surse, toate cu o calitate foarte bună. Una din cele mai vechi surse de apă se află în zona La Iepure, unde există numeroase captări şi o stație de clorinare. Captările au fost construite pe vremea habsburgilor, iar apa circulă prin conducte ceramice, care au rezistat foarte bine de-a lungul a peste un secol şi jumătate. „Ne aflăm într-o zonă din care locuitorii Braşovului au fost şi sunt alimentați cu apă potabilă. Apa era captată de la izvoarele din zonă, condusă prin conductă către stația de tratare, după care era dirijată către un rezervor, de unde, ulterior, era distribuită către consumatorii din această zonă”, ne-a declarat ieri, la o vizită în teren făcută la captarea de La Iepure, Teodor Sava, director de exploatare Compania Apa Braşov. Braşovul are trei mari surse de apă potabilă: Răcădău - o sursă de 20 de litri pe secundă, Solomon - format din Valea cu Apă şi Putreda, care asigură 25 de litri pe secundă şi Ciucaş - care alimentează şi comuna Tărlungeni şi asigură 60-80 de litri pe secundă. Primele două zone sunt formate din numeroase captări ale izvoarelor din pădurile de munte, în timp ce al treilea este un bazin imens, care asigură cea mai mare parte din apa potabilă a oraşului. La marginea cartierului Răcădău mai există un baraj despre care mai toți cred că este parte din sistemul de captare a apei, însă lucrurile nu stau deloc aşa. „Este un baraj pentru situații în care precipitațiile din zonă sunt foarte abundente şi este un bazin de retenție care să scutească întreg cartierul de inundație atunci când sunt cantități foarte mari de apă”, mai spune Sava. De invidiatFiind un oraş de munte, Braşovul are o apă pentru care este invidiat de cele mai multe oraşe din România. „Apa pe care compania o distribuie către consumatorii din



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

municipiul Braşov este o apă de o calitate deosebită. Noi facem analiza apei în fiecare zi, avem puncte de colectare de la plecare şi până în cartierele oraşului”, ne explică directorul de exploatare al Companiei Apa Braşov./ BUNĂ ZIUA BRAŞOV http://www.bzb.ro/stire/cea-mai-veche-captare-de-apa-din-brasov-a66833

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme ABA

Controale ale inspectorilor A.B.A. Jiu pentru respectarea legii privind apeleInspectorii Administrației Bazinale de Apă (A.B.A.) Jiu au mers anul acesta în 426 de controale anunțate şi alte 388 de controale neplanificate. În urma verificărilor – axate în special pe categorii privind activități cu risc major asupra resurselor de apă, exploatări de agregate minerale din albiile şi terasele cursurilor de apă, acumulări, iazuri de decantare, halde de steril, salubrizarea cursurilor de apă şi microhidrocentrale – au fost aplicate 50 sancțiuni contravenționale, dintre care 14 amenzi contravenționale şi 36 de avertismente.În paralel cu controale planificate pentru anul în curs, respectiv 455, biroul Inspecția Bazinală a Apelor din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu a efectuat şi controale tematice privind starea de salubrizare a cursurior de apă, lacurilor şi a malurilor acestora, microhidrocentrale – în construcție şi în funcțiune – activități de extragere a agregatelor minerale din albiile, malurile cursurilor de apă, din terase, cuvetele lacurilor.Totodată, pe parcursul lui 2013 inspectorii Birolui Inspecția Bazinală a Apelor au participat şi la acțiuni de controale comune cu Garda de Mediu, desfăşurate la balastierele din Bazinul Hidrografic Jiu-Dunăre, în scopul prevenirii extracțiilor ilegale de agregate minerale. Biroul Inspecția Bazinală a Apelor controlează pe întreg teritoriul Administrației Bazinale de Apă Jiu respectarea de către persoanele fizice şi juridice a legilor şi reglementărilor în vigoare din domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a apelor, precum şi al siguranței barajelor şi a altor contrucții hidrotehnice. Controlul se face cu prioritate la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.bzb.ro/stire/cea-mai-veche-captare-de-apa-din-brasov-a66833

folosințele de apă şi lucrările care au legătură cu apele unde se încalcă repetat reglementările în vigoare. ( Craiova Forum – Actualitate- A.G. – 23 nov 2013)

Poluare cu petrol în BîlteniComuna Bîlteni a fost astăzi poluată cu 5.000 de litri de petrol, care s-au scurs în apropierea pârâului Cioiana. Lucrătorii de la Serviciul de Gospodărire a Apelor Gorj şi petroliştii au realizat un baraj în zonă pentru ca petrolul să nu ajungă în apele pârâului. (Exclusiv in Gorj – Actualitate- Cristi Popescu 18:27, 22.11.2013)

Poluare cu ţiţei la BâlteniAutoritățile au intervenit vineri la Bâlteni pentru a preveni poluarea pârâului Cioiana, după ce în preajma acestuia s-a scurs o cantitate de cinci tone de petrol de la o sondă, urmare a unei defecțiuni. Petroliştii şi angajații Serviciului de Gospodărire a Apelor au reuşit să facă la timp un baraj. Teodor Popescu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, a spus că vineri, la ora 1.30, sonda numărul 28, de lângă parcul 3, de la Bâlteni, a refulat cu o cantitate însemnată de petrol. „Este vorba de 5.000 de metri cubi. Poluarea a fost blocată de angajați de la Ţicleni şi Bâlteni şi s-au făcut baraje la pârâiaşul care se afla la o sută de metri de sondă. Au mai fost realizate baraje şi la 3 km în apropierea unui alt pârâu, care este mai mare. Dacă ajungea în pârâu era un dezastru. Lucrurile sunt sub control. Am anunțat Prefectura. Noi vom lua măsuri, împreună cu poluatorul, după ce vom stabili exact ce s-a întâmplat“, a spus Popescu. (Pandurul – Comunitate-A.A.- 25 nov 2013)

Poluare cu ţiţei în apropiere de Bâlteni O sondă de petrol a refulat şi a vărsat ântr-un pârâu mii de litri de țiței. S-a întâmplat în zona localității Bâlteni din Gorj. Imediat, la fața locului au ajuns angajații Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj care au ajutat la crearea unor baraje în zonă. Angajații din cadrul SGA Gorj au şi făcut analize la apă în această dimineață. „Noaptea pe la 1.30 s-a întâmplat. Sonda nr. 28 de lângă Parcul nr.3 a refulat cu o cantitate însemnată. După cum spun dumnealor, vreo cinci ton, într-un pârâiaş care se află la aproximativ o sută de metri de această sondă, adică la trei km de Cioiana. S-au făcut baraje la vreo două sute



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

de metri de pârâu şi 2,9 km de Cioiana. Am informat şi prefectul de Gorj şi nu sunt probleme care să ne îngrijoreze, pentru că s-au luat măsuri în timp util”, a declarat şeful SGA Gorj, Teodor Popescu. Dacă această cantitate de petrol ajungea în apa unui râu sau se infiltra în pânza freatică, era un adevărat dezastru ecologic şi pericol uriaş pentru sănătatea localnicilor din zonă. (Impact în Gorj -Costin Soare- Eveniment -25 Nov 2013)

Teme similare

Se face frig şi vin ninsorile Administrația Națională de Meteorologie a emis, duminică la prânz, o avertizare meteorologică valabilă pentru perioada 25 noiembrie, ora 02 – 28 noiembrie, ora 08. Se vor înregistra fenomene de răcire accentuată, ninsori, intensificări ale vântului. În intervalul menționat, vremea se va răci accentuat, temperaturile vor scădea cu aproximativ 5 grade sub mediile climatologice ale perioadei, minimele nocturne vor deveni exclusiv negative, cu cele mai scăzute valori, în jurul a -10 grade Celsius în estul Transilvaniei. În a doua parte a nopții de duminică spre luni şi în cursul zilei de luni 25 noiembrie, precipitațiile se vor transforma în lapoviță şi ninsoare în toate masivele montane, iar pe parcursul zilei de luni şi în regiunile vestice, nordice şi centrale. În Carpații Meridionali şi Orientali, cantitățile de apă vor depăşi pe arii restrânse 20 l/mp. La munte şi trecător în nordul Moldovei viteza vântului la rafală va depăşi 70...80 km/h, viscolind ninsoarea. Intensificări temporare ale vântului vor fi şi în celelalte regiuni, cu precădere în cele estice şi sud-estice, unde se vor atinge 55-65 km/h. Marți 26 noiembrie şi miercuri 27 noiembrie va mai ninge în sud-vestul şi local în sudul țării. În această seară Administrația Națională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj prin atenționare cod galben vizând zonele montane şi regiunile nordice. (Lupa – Actualitate- 11/24/2013, 16:26 )



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.impactingorj.com/eveniment

http://www.impactingorj.com/

Vin frigul şi ninsorile

Marţi şi miercuri, va mai ninge în sud-vestul şi, local, în sudul ţăriiAdministrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță o răcire accentuată a vremii, ninsori şi intensificări ale vântului, începând de duminică şi până joi. În acest interval, vremea se va răci accentuat, temperaturile vor scădea cu aproximativ cinci grade Celsius sub mediile climatologice ale perioadei, minimele nocturne vor deveni exclusiv negative, cu cele mai scăzute valori, în jurul a -10 grade Celsius în estul Transilvaniei. În cursul zilei de astăzi, precipitațiile se transformă în lapoviță şi ninsoare în toate masivele montane şi în regiunile vestice, nordice şi centrale. În Carpații Meridionali şi Orientali, cantitățile de apă vor depăşi pe arii restrânse 20 l/mp. Marți şi miercuri, va mai ninge în sud-vestul şi local în sudul țării. La munte şi trecător în nordul Moldovei viteza vântului la rafală va depăşi 70-80 km/h, viscolind ninsoarea. Intensificări temporare ale vântului vor fi şi în celelalte regiuni, cu precădere în cele estice şi sud-estice, unde se vor atinge 55-65 km/h. (Gazeta de Sud - Actualitate – Mediafax- 25 nov 2013)

Dolj: Masterplanul pentru infrastructura de apă, canalizare şi deşeuri, în atenţia autorităţilor judeţenePreşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a prezidat, ieri după-amiază, adunările generale ale asociaților (AGA) de la organismele care implementează două dintre proiectele majore cu finanțare europeană din județ: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Oltenia“, care asigură realizarea masterplanului pentru alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate, şi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deşeurilor ECODOLJ. Adunările generale au fost convocate de şeful administrației doljene, Ion Prioteasa, în calitate de preşedinte al celor două asociații intercomunitare, în vederea soluționării unor aspecte privitoare la derularea proiectelor menționate, a căror valoare totală depăşeşte 530 de milioane de euro, incluzând alocarea estimată pentru perioada de programare 2014-2020. Cu această ocazie, Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a subliniat, printre altele, că administrația județeană va acoperi cota de contribuție financiară care le revine localităților beneficiare la finanțarea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

proiectului privind masterplanul pentru deşeuri, sens în care se va recurge la contractarea unui credit bancar. Cu o valoare totală de 53.612.797 de euro, inclusiv TVA, proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj“ prevede achiziția de pubele, compostoare individuale, containere de colectare şi autovehicule speciale, dar şi construirea unei stații de sortare, la Craiova, a două stații de compostare (Craiova şi Calafat) şi a patru stații de transfer al deşeurilor (Filiaşi, Dobreşti, Băileşti şi Calafat). Printre punctele de pe ordinea de zi a AGA a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Oltenia“, care implementează masterplanul pentru alimentare cu apă şi evacuarea a apelor uzate, s-a aflat acceptarea, în calitate de noi membri, a 13 localități din județul Dolj. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a apreciat că, din punct de vedere al alocărilor, se poate vorbi despre unul dintre cele mai ample proiecte cu finanțare europeană la nivel național.„Masterplanul pentru alimentare cu apă şi canalizare merge mai departe în forță. Vorbim despre o primă fază în care au fost atrase 185 de milioane de euro şi care se află în implementare, dar şi de o a doua etapă, cu încă aproape 300 de milioane de euro pentru care sunt purtate negocieri. Ieri, s-au alăturat 13 noi membri, crescând astfel sfera beneficiarilor cu localitățile Botoşeşti-Paia, Braloştița, Brădeşti, Caraula, Castranova, Cerăt, Dobreşti, Lipovu, Leu, Negoi, Seaca de Pădure, Ţuglui şi Unirea. Privit în ansamblu, este, probabil, cel mai mare proiect care a fost accesat în România, cu aproape 500 de milioane de euro care vin în județul nostru pentru rețelele de apă şi sistemele de canalizare“, a declarat preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Oltenia“ ajunge astfel la un număr total de 102 membri, calitate pe care o au județul Dolj, 99 de unități administrativ-teritoriale din Dolj, precum şi două localități din județul Gorj. (Gazeta de Sud – Administrație- 22 nov 2013)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

Teme ABA

GALERIE FOTO: Vrancea scapă de pericolul INUNDAŢIILORCel mai mare proiect de regularizare şi recalibrare a albiilor râurilor din bazinul hidrografic Vrancea se află în derulare. Până în acest moment au fost executate lucrări în proporții cuprinse între 70 şi 100 la sută. Valoarea totală a lucrărilor ce sunt în curs de executare în Vrancea este de aproximativ 38 de milioane de lei, banii provenind din Fondul Solidaritatea. Demersurile pentru realizarea acestor investiții au fost făcute de preşedintele Consiliului Județean Vrancea şi al UNCJR, Marian Oprişan, cel care a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens. Cel mai mare proiect de regularizare şi recalibrare a albiilor râurilor din bazinul hidrografic Vrancea este în derulare. Până în acest moment au fost finalizate lucrările pe următoarele sectoare: Consolidare mal drept râu Siret, Sector Vadu Roşca, comuna Vulturu, consolidare de mal râul Putna, la Boloteşti, regularizare pârâu Zăbala, la Prahuda, comuna Paltin, regularizare pârâu Şuşița la Cîmpuri, protecție stație de alimentare cu apă Chetroaia-Panciu, regularizare râu Milcov la Supuşi, Odobeşti Se află în lucru, în diferite stadii de execuție: lucrări de amenajare a râului Putna în zona comuna Ţifeşti, lucrări realizate în proporție de 65 %; consolidare de mal pârâu Dragomira, la Soveja, lucrări realizate în proporție de 75 %; regularizare râu Putna, aval Vidra, - 72 %; amenajare pârâu Zăbala, comuna Nereju, - 90 %; amenajare pârâu Zăbala, comuna Paltin, - 71 %; amenajare pârâu Zăbala, comuna Spulber, - 91 %; amenajare pârâu Zăbala, comuna Nereju, - 75 %. În etapa a doua vor fi efectuate lucrări de regularizare şi amenajare pârâu Zăbala la Prahuda, comuna Paltin şi în comuna Năruja. Problemele cauzate de viiturile puternice formate în bazinul hidrografic Vrancea între anii 2005 şi 2013, care au distrus drumuri, poduri, podețe, gospodării, locuințe, au stat la baza proiectului inițiat de preşedintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprişan, proiect care vizează regularizarea şi recalibrarea albiilor râurilor din bazinul hidrografic Vrancea, pentru care au fost obținuți numai anul acesta 38 de milioane de lei.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

Îndiguire completă a oraşului Odobeşti În urma acestui proiect, în zona oraşului Odobeşti au fost finalizate lucrările de îndiguire a zonei critice, acolo pe unde au intrat apele Milcovului în oraş în 2005 şi 2006. Primarul Daniel Nicolaş a declarat că acest proiect a devenit realitate cu sprijinul preşedintelui Consiliului Județean Vrancea şi al UNCJR, Marian Oprişan, cel care a obținut finanțarea guvernamentală pentru regularizarea bazinului hidrografic din Vrancea. „Oraşul Odobeşti nu mai este unul lipsit de apărare în calea apelor, cum a fost anii trecuți, după inundațiile din 2005 şi 2006, când fosta guvernare pedelistă a refuzat să finanțeze aceste proiecte. Oraşul nu mai este lipsit de apărare datorită demersurilor făcute de preşedintele Marian Oprişan, care a reuşit să obțină finanțare pentru toate zonele critice din bazinul hidrografic Vrancea. În numele odobeştenilor țin să îi mulțumesc preşedintelui Marian Oprişan pentru sprijinul acordat în obținerea şi derularea proiectelor de anvergură pe care le avem în oraşul Odobeşti“, a precizat Daniel Nicolaş. Primarul oraşului Odobeşti a susținut că ani de zile a făcut numeroase demersuri la fostele guverne Boc pentru a aloca bani pentru refacerea digurilor distruse de inundații, însă guvernele pedeliste nu au alocat nici măcar un leu pentru aceste lucrări. „Este cel mai important proiect de îndiguiri din toată istoria oraşului. Dacă în anii ’70 au fost amenajate diguri doar în anumite puncte sensibile, de aceasta dată, proiectul prevede îndiguirea completă a oraşului Odobeşti, astfel încât apele Milcovului să nu mai ajungă în oraş“, a spus primarul Daniel Nicolaş. Lucrări la Nereju şi Spulber La rândul său, primarul comunei Nereju, Ion Păucă, spune că acțiunea de regularizare a râurilor este foarte bună deoarece gospodăriile şi locuințele oamenilor nu vor mai fi supuse riscului de a fi luate de viituri. „Comuna Nereju a fost cel mai mult afectată de viiturile formate în bazinul superior al râului Zăbala, iar acțiunea de regularizare a râurilor este mai mult decât benefică. Sperăm ca după realizarea lucrărilor prevăzute în cele două etape, apele să nu mai pună în pericol gospodării, locuințe sau drumuri“, a precizat primarul Ion Păucă. Primarul comunei Spulber, Vasile Rusu, a declarat că din 2005 trebuia rezolvată această problemă însă guvernele pedeliste nici nu au vrut să audă de regularizarea râurilor.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

„Este una dintre investițiile de care locuitorii de pe Valea Zăbalei aveau mare nevoie, deoarece de câte ori vine apa mare, oamenii trăiau cu frica în sân că vor rămâne izolați sau, şi mai grav, că viiturile le vor lua casele şi agoniseala de o viață. Din 2005 ne chinuim să rezolvăm această problemă însă guvernele pedeliste nici nu au vrut să audă de problema noastră. Anul acesta, preşedintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprişan, căruia îi mulțumim încă o dată că a fost alături de noi şi de comunitățile pe care le reprezentăm, a găsit soluții şi finanțare pentru regularizarea râului Zăbala, dar şi a celorlalte râuri din județ. Marian Oprişan este cel care l-a adus pe ministrul Mediului, Rovana Plumb în zonă pentru a-i arăta dezastrul produs de viituri şi tot el a convocat o şedință a Comitetului județean pentru situații de urgență în zonă pentru a se lua decizii pertinente de la fața locului. Cu sprijinul preşedintelui Marian Oprişan putem să spunem că problema regularizării râurilor a fost rezolvată sau este în curs de rezolvare“, a precizat primarul comunei Spulber, Vasile Rusu. 38 de milioane de lei pentru regularizarea râurilor din Vrancea Vă reamintim că la inițiativa lui Marian Oprişan se execută lucrări de regularizare şi recalibrare a albiilor râurilor din bazinul hidrografic Vrancea. Pe lista de investiții programate pentru acest an în Vrancea şi care se află în diferite stadii de execuție, sunt cele de regularizare a următoarelor cursuri de apă: Siret – consolidare mal drept, pe sectorul Vadu Roşca; Milcov - în zona localității Odobeşti –Supuşi; Putna – consolidare şi apărare de maluri în zona localităților Vidra, Boloteşti, Ţifeşti, Clipiceşti, Vităneşti; Zăbala –consolidare şi apărare de maluri în zona localităților Nereju, Spulber, Paltin, Năruja, Prahuda; Şuşița – consolidare şi apărare de maluri în zona localităților Soveja-Dragomira, Chetroaia - Panciu, unde vor fi efectuate lucrări de protecție a stației de epurare a oraşului Panciu. Referitor la aceste investiții, preşedintele Marian Oprişan a declarat că dacă guvernele precedente nu au acordat importanța necesară regularizării cursurilor de apă care traversează Vrancea, Guvernul Ponta a înțeles importanța şi urgența cu care trebuie realizate aceste lucrări şi a alocat fondurile necesare. „Guvernele precedente nu au dat absolut deloc importanța necesară regularizării şi recalibrării albiilor râurilor care traversează județul Vrancea, unul dintre cele mai mari bazine hidrografice din sud-estul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

României. În urma demersurilor pe care le-am făcut la premierul Victor Ponta şi la Guvernul României, am reuşit să obținem suma de 460 miliarde lei vechi, din care cea mai mare parte, peste 380 de miliarde de lei vechi, au fost alocați pentru regularizarea şi recalibrarea unor albii de râuri pe raza județului Vrancea“, a spus Marian Oprişan. Alte 20 de proiecte de regularizare aşteaptă finanţare Preşedintele UNCJR a precizat că la nivelul județului Vrancea mai sunt realizate alte 20 de proiecte care vizează regularizări ale unor sectoare de cursuri de apă, proiecte care urmează să primească finanțare europeană sau guvernamentală. Este vorba de următoarele proiecte de investiții: Zăbrăuți-amenajări curs apă în zona localității Fitioneşti; Milcov-amenajări curs apă în aval de localitatea Goleşti până la confluența cu Râul Putna; Milcov-amenajare curs apă în zona localităților Odobeşti şi Cîmpineanca; Rîmnicu Sărat-amenajare curs apă în zona localităților Jitia, Dumitreşti-Biceşti, Buda, Topăliceni, Valea Rîmnicului; Slimnic-regularizare curs apă în zona localității Slimnic-Tîmboieşti; Trotuş-amenajare curs apă în zona localității Adjud; Putna-amenajare curs apă în zona localității Boțîrlău. Totodată, Marian Oprişan a afirmat că se caută soluții de finanțare pentru continuarea unor lucrări deja începute din care a amintit lucrarea de apărare de dig pe malul drept al Râului Rîmnicu Sărat, în zona localității Măicăneşti. /Monitorul de Vrancea, http://www.monitorulvn.ro/articole/galerie-foto--vrancea-scapa-de-pericolul-inunda-iilor_2_155071.html

Moldova trece prin microhidrocentralaRevenirea la vechiul curs reprezintă finalul unei alte etape în realizarea obiectivului. Cele două turbine ale microhidrocentralei vor fi aduse în țară şi montate în 2014. Investiția de la Roman este prima din țară care foloseşte echipamente cu senzori şi stavilă gonflabilă.Construcția microhidrocentralei de pe râul Moldova se apropie de final. Vineri, 22 noiembrie, constructorul şi reprezentanții autorităților locale au marcat încheierea cu succes a unei alte etape din cadrul proiectului: readucerea râului pe vechiul curs. Astfel, apa care, până acum, trecea pe lângă microhidrocentrală trece prin construcția realizată în albia râului. “Asistăm la finalitatea unei etape şi aducerea Moldovei pe făgaşul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.monitorulvn.ro/articole/galerie-foto--vrancea-scapa-de-pericolul-inunda-iilor_2_155071.html

http://www.monitorulvn.ro/articole/galerie-foto--vrancea-scapa-de-pericolul-inunda-iilor_2_155071.html

normal, pe cursul vechi. S-a închis brațul artificial care s-a creat pentru desfăşurarea lucrărilor. Se vede că debitul a început să crească şi e foarte vizibil şi din cauza impurităților şi a PET-urilor care reflectă, din păcate, un comportament necivilizat. Va mai fi un moment emoționant atunci când vor fi montate turbinele, după ce vor veni din Franța. Mi s-a explicat că hidrocentrala va avea senzori de nivel şi, în funcție de nivelul apei, turbinele vor porni sau se vor închide automat, astfel încât să fie un bun raport între nivelul apei în lac, debitul râului şi producția de energie electrică”, a afirmat Laurențiu Dan Leoreanu, primarul municipiului Roman.Constructorul trebuie să-şi îndrepte atenția, în perioada imediat următoare, către clădirea tehnică, care a fost ridicată, dar care nu are acoperiş şi tâmplărie. Tot până la finele anului trebuie terminate lucrările pe malul dinspre municipiul Roman, astfel încât să se unească digul nou realizat cu cel al Apelor Române.“Am avut condițiile necesare pentru a se face devierea râului Moldova, urmează să facem lucrările pe malul celălalt şi amenajarea coronamentului. A fost o vizită în Franța în urmă cu două săptămâni, furnizorul va încheia realizarea microhidroagregatelor în luna decembrie, dar vor fi aduse în țară anul viitor, fiindcă există anumite condiții de depozitare. Montarea turbinelor este estimată a se realiza în luna martie 2014. Este prima investiție din țară cu asemenea echipamente, iar toată lucrarea implică un volum de 6.300 de metri cubi de beton şi 280 de tone de oțel-beton”, a declarat Bogdan Spătariu, director tehnic al firmei Construcții Hidrotehnice SA Iaşi.Şeful administrației locale a lăudat constructorii, spunând despre aceştia că au lucrat foarte bine, au respectat graficul şi au înțeles situația şi atunci când banii nu au venit la timp, s-au implicat şi au dat dovadă de solidaritate cu comunitatea locală în legătură cu acest proiect. Laurențiu Dan Leoreanu şi-a exprimat dorința ca ritmul de lucru să fie păstrat până la finalul investiției.“Referitor la această zonă, sunt mai multe surprize pregătite pentru anul 2014. Tot atunci va începe amenajarea punții pietonale, care va fi un obiectiv frumos. Cred că va crea un pol important de atracție turistico-economică în zona Romanului. Camera de supraveghere va fi scoasă pentru ca oamenii să vină şi să vadă cu ochii lor, dar cetățenii au fost extrem de interesați de acest obiectiv, iar drept dovadă sunt miile de accesări ale



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

link-ului de pe internet care permite vizionarea în timp real a zonei de construire a microhidrocentralei”, a precizat primarul Leoreanu, care a confirmat, totodată, că poartă negocieri strânse pentru ca energia electrică ce va fi produsă de microhidrocentrală să fie preluată în sistemul național de distribuție a energiei.Construcția microhidrocentralei a început pe data de 28 mai 2012. Constructorul, SC Construcții Hidrotehnice SA Iaşi, va trebui să termine obiectivul în luna mai 2014. Valoarea contractului este de 22.210.674,52 lei, iar cei mai mulți bani provin din fonduri europene. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/53234/moldova-trece-prin-microhidrocentrala/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Malurile Begăi încep să arate altfel. Sunt mulțumiți timișorenii?Cândva, erau pline de buruieni, gunoaie, cu trotuare - dacă existau - în care riscai să-ți rupi picioarele în gropi. În urmă cu o lună au început, însă, lucrările de reabilitare a malurilor Canalului Bega, iar trotuarele şi pistele pentru biciclete încep să prindă contur. Un contur destul de şerpuit şi plin de curbe, spun oamenii. Autoritățile îi liniştesc şi susțin că această formă dinamică a aleilor a fost creată pentru a se adapta la terasamentul Begăi. Timişorenii au observat schimbarea, iar forma interesantă a malului a lăsat loc de interpretare şi de sugestii: ”Pare că ar trebui un grilaj aici. Pentru că copiii nesupravegheați pot să pățească ceva urât”, ”Am înțeles că e ceva pentru biciclişti”. -Şi pentru biciclişti şi pentru pietoni. ”Păi, eu nu-l văd destul de lat pentru unul şi pentru altul”, ”Eu sper să arate frumos, cum se vede aşa, şi pe partea de la turbină până la pod e frumos. Numai să se păstreze”. Autoritățile spun că sunt în grafic cu lucrările şi că designul dinamic se datorează terasamentului, care a necesitat câte o curbă, două, în unele locuri. ”Atât trotuarele, aleile pietonale, cât şi pistele de biciclete încearcă să respecte funcționalitatea malurilor Begăi, pe de-o parte, şi elementele care urmează să fie integrate, atât din punct de vedere peisagistic, cât şi din punct de vedere funcțional, în acest proiect”, ne precizează Dan Diaconu, viceprimar al Timişoarei. Lucrările de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.ziarulderoman.ro/53234/moldova-trece-prin-microhidrocentrala/

http://www.ziarulderoman.ro/53234/moldova-trece-prin-microhidrocentrala/

reabilitare a malurilor Begăi vor cuprinde mai mult decât trotuare şi piste pentru biciclete. Proiectul prevede şi stații de vaporeto, terase plutitoare, dar şi scaune pentru pescari. DIGI 24-TIMISOARA: http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Malurile+Begai+incep+sa+arate+altfel+Sunt+multumiti+timisorenii

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme similare

Cea mai modernă staţie de epurare din România va fi inaugurată în curînd la Cluj-NapocaCea mai modernă stație de epurare din România va fi inaugurată săptămîna viitoare la Cluj-Napoca de către Consiliul Județean Cluj şi Compania de Apă Someş. Investiția se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro şi vine să alinieze județul Cluj la standardele de mediu ale Uniunii Europene.Stația de epurare din Someşeni este a doua ca şi capacitate din România, după cea de la Glina, care deserveşte Bucureştiul. Aceasta deserveşte municipiul Cluj-Napoca şi comunele din amonte (Floreşti, Gilău, Baciu şi Săvădisla), cca 360.000 de locuitori stabili (cca.440.000, cu studenți, şcolari din alte localități).Lucrările de modernizare şi extindere a stației de epurare clujene au vizat, practic, construirea unei stații noi, elementele păstrate de la stația inițială şi doar reabilitate fiind foarte puține ca număr şi importanță.Noua stație beneficiază de o modernă treaptă terțiară de epurare a apelor uzate, destinată eliminării fosforului şi azotului pe cale biologică şi chimică. Stația de Epurare Cluj este şi un important producător de energie verde, cca. jumătate din necesarul de energie electrică şi termică pentru funcționarea ei fiind produs din biogazul rezultat din nămolul de epurare. Modernizarea Stației de Epurare Cluj-Napoca face parte din proiectul major de investiții “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Malurile+Begai+incep+sa+arate+altfel+Sunt+multumiti+timisorenii

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Malurile+Begai+incep+sa+arate+altfel+Sunt+multumiti+timisorenii

județele Cluj/ Salaj”, co-finanțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 196,9 milioane euro derulat de Compania de Apă SOMEŞ în perioada 2009 – 2013.Contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene se ridică la 74%, cea a Guvernului României la 11,3%, a autorităților locale din aria proiectului – la 1,9%, restul de 12,8% fiind obținut de Compania de Apă SOMEŞ prin credit bancar. Prin noua investiție, calitatea mediului înconjurător creşte considerabil, iar riscurile pentru sănătatea populației se reduc. Preşedintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu spune că, prin noua stație de epurare din Someşeni, județul Cluj mai face un pas spre ceea ce înseamnă standardul european în privința mediului şi sănătății publice./Faclia de Cluj,http://www.ziarulfaclia.ro/cea-mai-moderna-statie-de-epurare-din-romania-va-fi-inaugurata-in-curind-la-cluj-napoca/ /City News,http://mures.citynews.ro/eveniment/statia-de-epurare-din-cluj-modernizata-cu-35-de-milioane-de-euro-foto-1256980

Teme de mediu

MEDIU - Europarlamentarii PSD Catalin Ivan si Ciprian Tanasescu il sustin pe primarul Catalin Chereches si se declara impotriva mineritului pe baza de cianuri Prezenti in municipiul Baia Mare la finalul saptamanii, europarlamentarii PSD Catalin Ivan si Ciprian Tanasescu s-au declarat sustinatori ai primarului Catalin Chereches in lupta pentru un oras curat si sigur, unde sanatatea cetatenilor nu este pusa in pericol. PSD il sustine pe edilul baimarean in proiectele sale pentru Baia Mare, fapt subliniat tocmai de presedintele organizatiei judetene, Gabriel Zetea, iar europarlamentarii social democrati si-au declarat sustinerea pentru asigurarea unui mediu sigur si sanatos in Baia Mare. „Daca o investitie pune in pericol cat de putin sanatatea si siguranta comunitatii, este o investitie total gresita” – Catalin Ivan, europarlamentar PSD Europarlamentarul Catalin Ivan este liderul delegatiei PSD in Parlamentul European si a evidentiat rezolutia



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://mures.citynews.ro/eveniment/statia-de-epurare-din-cluj-modernizata-cu-35-de-milioane-de-euro-foto-1256980

http://mures.citynews.ro/eveniment/statia-de-epurare-din-cluj-modernizata-cu-35-de-milioane-de-euro-foto-1256980

http://www.ziarulfaclia.ro/cea-mai-moderna-statie-de-epurare-din-romania-va-fi-inaugurata-in-curind-la-cluj-napoca/

http://www.ziarulfaclia.ro/cea-mai-moderna-statie-de-epurare-din-romania-va-fi-inaugurata-in-curind-la-cluj-napoca/

adoptata in urma cu trei ani in plenul acestui for european unde, la initiativa social democratilor, s-a decis interzicerea exploatarilor cu cianura. Rezolutia a trecut la vremea respectiva cu o majoritate covarsitoare. „Ca economist va spun ca sunt pentru investitii, pentru crearea de locuri de munca, pentru dezvoltarea comunitatilor, dar nu in orice conditii. Nu orice investitie care vine intr-o comunitate este investitie buna. Nu toti cei care vin sa creeze 100, 200 sau mai multe locuri de munca, vor si binele comunitatii. In general, oamenii de afaceri nu sunt filantropi. Vin pentru profit. Sunt de acord ca un privat sa vina si sa investeasca si sa faca profit, dar in anumite conditii. Sa respecte vointa comunitatii, sa respecte conditiile de mediu si aici sunt total de acord cu domnul primar Catalin Chereches. Daca o investitie pune in pericol cat de putin sanatatea si siguranta comunitatii, este o investitie total gresita” a declarat europarlamentarul Catalin Ivan. „La ce bun sa dezvoltam comunitatea, sa crestem generatiile urmatoare? Ca sa le putem omori mai bine?!” – Ciprian Tanasescu, europarlamentar PSD La randul sau, europarlamentarul Ciprian Tanasescu se declara impotriva mineritului pe baza de cianuri si considera ca nicio investitie care pune in pericol sanatatea si siguranta cetatenilor nu ar trebui sa fie acceptata de catre administratia publica locala. „Nu voi fi niciodata de acord cu mineritul pe baza de cianuri. Stiu foarte bine, cu toate ca unii incearca sa minimalizeze aceste riscuri, eu le raspund asa. Si aici, in Baia Mare, ca si in cazul accidentelor de la centralele nucleare, nu exista loc decat pentru o singura greseala. A doua nu mai exista. Sunt de acord cu investitiile, dar... La ce bun sa ne dezvoltam comunitatea, sa crestem generatiile urmatoare? Ca sa le putem omori mai bine?! Nu o sa fim niciodata impotriva dezvoltarii economice a zonei, dimpotriva, ne dorim ca Baia Mare sa se dezvolte. Suntem de acord si cu activitatile de minerit, dar atata vreme cat respecta conditiile de mediu. In concluzie, afirm cu tarie ca nu voi fi niciodata impotriva dezvoltarii, a exploatarilor miniere, atata vreme cat ele se fac prin metode care sunt prietenoase cu mediul. Voi fi la fel, intotdeauna, impotriva mineritului cu cianuri” a spus Ciprian Tanasescu.„Interesul comunității este unul singur: de a trai intr-un mediu sanatos si curat” – Catalin Chereches Primarul baimarean ramane ferm in ceea ce priveste pozitia fata de societatea Romaltyn, care ar dori reluarea activitatilor pe baza de cianurare pe raza orasului. „Cred



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

ca este rolul celui mai important partid din Romania, PSD, prin reprezentantii din Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, sa fie foarte fermi in a gestiona aceste probleme de mediu in raport strict doar cu interesul comunitatii. Interesul comunitatii baimarene este unul singur: de a trai intr-un mediu sanatos si curat. Mediu sanatos nu inseamna functionarea Romaltyn intr-o zona de locuit. Un mediu sanatos inseamna sa ajuti societatea Remin, care apartine Statului Roman, sa isi gestioneze problemele de mediu, aparute in urma inchiderii minelor si chiar sa generezi functionarea acestei societati intr-un mod prietenos cu mediul” a declarat Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare. „Nimic nu se poate face peste vointa comunitatii” – Catalin Chereches Primarul municipiului Baia Mare spune ca nu va accepta niciodata ca pe raza municipiului Baia Mare sa functioneze o instalatie a unei societati care sa prelucreze minereuri sau deseuri miniere pe baza de cianurare. „Punctul nostru de vedere este clar. O instalatie care prelucreaza minereuri prin cianurare nu poate functiona pe raza municipiului Baia Mare! Asa cum s-au manifestat si primarii din localitatile adiacente. Cred ca din respect pentru comunitatea baimareana, cei de la societatea Romaltyn ar trebui sa inteleaga ca suntem un oras european, intr-o tara europeana si manierele usor mai estice, de a baga pumnul in gura comunitatii, nu functioneaza. Conform principiilor care guverneaza in Uniunea Europeana, nimic nu se poate face peste vointa comunitatii. Iar comunitatea nu doreste cianura si poluare” a spus Catalin Chereches. Aceste declaratii au fost facute in cadrul unei dezbateri pe probleme de mediu care a avut loc la finalul saptamanii trecute la sediul PSD Maramures si la care au participat europarlamentarii Catalin Ivan, purtatorul de cuvant al partidului/presedintele PSD sector 1 si Ciprian Tanasescu, presedintele PSD Diaspora, primarul Catalin Chereches, Gabriel Zetea - presedintele organizatiei, Ovidiu Galca- directorul Remin, Mircia Bizo - directorul executiv Romaltyn Mining, Ioan Strempel – inspector-sef Garda de Mediu Maramures, Gabriel Tamaian – director interimar Agentia de Protectie a Mediului Maramures, Rares Pop – director Directia de Sanatate Publica Maramures, Vasile Pop – directorul executiv adjunct al Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Maramures, deputatul Florin Tataru si senatorul Liviu Marian Pop.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

/EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/90580/MEDIU-Europarlamentarii-PSD-Catalin-Ivan-si-Ciprian-Tanasescu-il-sustin-pe-primarul-Catalin-Chereches-si-se-declara-impotriva-mineritului-pe-baza-de-cianuri

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme ABA

Teme similare

Bani pentru intervenție rapidă în situații de urgențăSăptămâna trecută, Consiliul Județean (CJ) Hunedoara a atribuit o licitație publică legată de dotarea cu echipamente şi mobilier a Centrului Județean pentru Managementul Situației de Urgență. Acest obiectiv va gestiona operativ, când va fi finalizat, în sistem centralizat, situațiile de urgență, optimizând intervențiile pentru salvarea de vieți omeneşti. În fapt, este vorba de o licitație privind amenajarea şi dotarea cu echipamente pentru îmbunătățirea capacității şi calității sistemului de intervenție în situații de urgență şi pentru acordarea asistenței medicale de urgență şi a primului ajutor calificat, la Centrul Județean pentru Managementul Situației de Urgență (CJMSU) Hunedoara, din Deva – „etapa a II-a, dotare cu echipamente specifice şi mobilier”. Atribuirea s-a făcut în data de 20 noiembrie 2013, firma câştigătoare a celor două loturi prevăzute, respectiv furnizarea şi punerea în funcțiune a echipamentelor şi dotarea cu mobilier, fiind Recep Plus Deva. Valoarea cu care a fost câştigată licitația este de 14.514 lei, pentru mobilier, şi 343.742,32 lei pentru echipamentele necesare, echipamente de comunicații şi IT specializate pentru necesitățile CJMSU – router, imprimantă laser, elemente de rețea informatică şi altele. Fondurile pentru plata acestor dotări, de aproape 360.000 de lei, provin din bugetul propriu al Consiliului Județean Hunedoara.Ar fi de spus faptul că acest centru specializat, a cărui clădire a fost inaugurată acum un an, şi pentru care s-au investit aproximativ cinci milioane de lei, va conține un dispecerat operativ, unde vor activa specialişti din Ministerul Administrației şi Internelor şi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.emaramures.ro/stiri/90580/MEDIU-Europarlamentarii-PSD-Catalin-Ivan-si-Ciprian-Tanasescu-il-sustin-pe-primarul-Catalin-Chereches-si-se-declara-impotriva-mineritului-pe-baza-de-cianuri



obiectivul principal este acela ca timpul necesar pentru reacția echipelor de intervenție, de la pompieri, ambulanță sau poliție, să fie cât mai scurt. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/bani-pentru-interventie-rapida-in-situatii-de-urgenta

Prins cu lemnul furat în remorcăUn bărbat, în vârstă de 67 de ani din comuna Vețel, s-a ales cu amendă contravențională după ce a fost prins de autorități transportând lemn fără documente. Acesta a fost depistat, în cadrul unei razii, pe DJ708D Vețel – Muncelu Mic. În autoutilitara pe care o conducea, polițiştii din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice au găsit 7,44 metri cubi de material lemnos de esență fag şi cer, pentru care bărbatul nu avea documente de proveniență. Persoana în cauză a fost sancționată contravențional cu suma de 3.000 lei, iar materialul lemnos a fost confiscat, fiind predat Ocolului Silvic Simeria. / Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/Prins-cu-lemnul-furat-în-remorcă_17_15997.html

Eficientizarea CEH se bazează strict pe atragerea de capital privatEficientizarea Complexului Energetic Hunedoara se poate face numai prin atragerea de capital privat, care să asigure necesarul investițional. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, spune că prioritară este reducerea costului pe GCal, care reprezintă 80% din costul megawatt-ului produs de CEH.Ministerul Economiei se bazează pe capitalul privat pentru Complexul Energetic Hunedoara, aşa încât acesta să devină competitiv pe piața energetică. Procedura de înființare a CEH s-a finalizat în august 2+13, odată cu absorbția Societății naționale a Huilei Petroşani de către entitatea energetică creată în toamna anului trecut. Nici acum, însă, după atâtea etape de reorganizare, nu se poate vorbi despre un preț competitiv al energiei produse şi vândute. În consecință, oficialii Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei spun că sunt absolut necesare măsuri de eficientizare a activității aplicate pe întreg lanțul tehnologic. Iar programul investițional al CEH vizează investiții în sectorul minier pentru reducerea costului pe GCal, cost care are o pondere de 80% în costul final al MWatt-ului, precum şi în sectorul energetic în vederea încadrării



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://glasul-hd.ro/Prins-cu-lemnul-furat-%C3%AEn-remorc%C4%83_17_15997.html

http://www.mesagerulhunedorean.ro/bani-pentru-interventie-rapida-in-situatii-de-urgenta

http://www.mesagerulhunedorean.ro/bani-pentru-interventie-rapida-in-situatii-de-urgenta

în parametri de mediu şi pentru reducerea costului pe Mwatt, aşa încât CEH să devină competititv pe piața de energie.Guvernul nu asigură banii necesariSumele necesare realizării acestor investiții nu vor veni, însă de la buget, ci se caută capital privat. „Chiar şi strategia de privatizare prin metoda majorării de capital social, prin aport de capital privat al CEH, urmăreşte prioritar asigurarea finanțării proiectelor investiționale, atât în domeniul minier, care să vizeze soluții tehnologice menite să crească productivitatea şi siguranța muncii în subteran, cât şi în domeniul energiei, astfel încât să se atingă obiectivele de rentabilitate şi eficiență economică”, a precizat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.De precizat că numai necesarul investițiilor din minerit a fost calculat la 60 de milioane de euro, sumă de care CEH nu dispune, iar Guvernul nu este dispus să o asigure. /Ziarul hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eficientizarea-ceh-se-bazeaza-strict-pe-atragerea-de-capital-privat/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

cu presa/2013/noiembrie... · web viewoamenii acestia au savarsit un atentat la siguranta noastra a...

Documents