cronica nr 2, 31 mai 2016

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016

httpslidepdfcomreaderfullcronica-nr-2-31-mai-2016 113

Nr 2 (2) 31 mai 2016

preț 10 lei wwwcronicamd

ISSN 2345-1912

16002772345 1910029

CITEȘTI ȘI CAcircȘTIGI

icircn cadrul campanieipromo983579ionale CRONICA

IN MEMORIAM

pag 12pag 4 pag 6

pag 24

Ce vormoldoveniibdquoVin ai noștri pleacă ai noștriNoi rămacircnem tot ca proștiirdquoVersurile scrise de VictorSocaciu nu sunt doar plinede umor dar sunt actuale șiastazi

Cu limbala păscut

Să fie oare politica şiexprimarea corectă incom-patibile Un politician bunar trebui să știe cum să lemenajeze pe ambele ceeace nu prea reușesc ai noștri

Vox populi EliteleLagărsovietic deexterminarela Băl983579i

Produse Taraclia Chișinău Ungheni

Pulpe de găină 45 lei 48 lei 42 lei

Ouă 12 lei 13 lei 15 lei

Bracircnză de vacă 38 lei 35 lei 30 lei

Bracircnză de oi 67 lei 65 lei 55 lei

Zahăr 13 lei 13 lei 1250 lei

Cartofi tineri 10 lei 9 lei 7 lei

Ceapă verde (leg) 9 lei 10 lei 10 lei

Ulei 22 lei 24 lei 22 lei

Roșii 23 lei 22 lei 25 leiLapte 10 lei 10 lei 10 lei

Pre983579urile de pia983579ă

REZULTATELEprimei extrageri din cadrulTOMBOLEI PROMOțIONALE

CRONICA

CAcircȘTIGĂTORULMarelui Premiu

de 10000 leiIacob Micirc983579u

din satulChiștelni983579a

raionul

Telenești

cronicahebdoTel 068117664

e-mail promocronicagmailcomDepartamentul PUBLICITATE

CRONICA LANSEAZĂ MICA PUBLICITATE Citi983579i icircn pag18

CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL

CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL CRONICA PROMOțIONAL P R O M O ț I O N A L

C R O N I C A

P R O M O ț I O N A L


C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)

(numărul de telefon)

(Raionul)


Completează taloanele promoționale din revistădecupează-le și transmite-le la redacție

Icircn cadrul Show-ului la Acasă icircn Moldova TV(reluat și de PRO TV) ele vor participa la extrageri

pentru concursurile promoționalecu premii oferite de CRONICA

de Mihai Mihailov

Așa este Țara și părinții nuși-i alege nimeni Ne sunt lăsatede la Dumnezeu prin veșniciastrămoșilor Părinții vei spunesunt ceva aparte sunt drumul

sunt calea spre viață și lumesunt izvorul sunt rădăcinile Depărinți nu te atinge orice ai spu-ne și orice ai ace părinții nu se judecă

Dar țara Cum ce ne acemcu țara Leagănul neamului va-tra de humă pe care o purtăm icircnsuflet pe tot parcursul existențeinoastre locul sacircnt de acasă

Acasă oricum și icircn orice icircm-prejurări rămacircne acasă E parteaființei partea din noi la care re- venim de oriunde Fiindcă acasăe icircnceputul drumului e pornireaIar ără icircnceputuri nu se există nuse poate

Dar cum e cu țara Ce ne

acem cu țara

Țara nu e numai a mea ori ata s-ar zice că țara e a noastră Eiși de aici iată lucrurile capătă oaltă icircntorsătură mai mult intrăchiar icircntr-o icircncurcătură Ar icircn-semna că dacă țara e a noastrăapoi e ceva la comun aparține

tuturor colectivității Și colec-tivitatea știți dumneavoastrăcum e vorba despre cele cincidegete la o macircnă Unde maipui că șirul semantic ormatdin cuvintele comun-colec-tiv-colectivitate ne duce sprecolectivă spre kolhoz Iar laauzul acestor două cuvinte neicircncearcă se declanșează niștestări contradictorii dureroasechiar dacă le conștientizăm prinprisma oametei a colectivizăriiși a deportărilor

Și-apoi ar mai fi ceva Atuncicacircnd ținem să enunțăm o starede lucruri dezordonate icircncur-cate unde se ură se lucrează a

lehamite așa ca să treacă ziua

zicem că e ca icircn kolhoz Și icircnkolhoz cine-și mai aminteșteera un președinte iar pe lacircngă elmai era și un consiliu compusdin membrii cacircrmuirii Și deasupra la toți era rdquoochiul băgătorde seamărdquo

Și mai erau acei mulți carede apt duceau pe umerii lor po- vara muncii de zi cu zi Și parcănu era chiar rău ndash unii se preă-ceau că muncesc alții se preă-ceau că plătesc urau cu toții șimai și rămacircnea pentru alții

Bine și mai puțin bune celedin urmă Dar totuși cum e cuțara Ce ne acem cu țara

Odată ce-i rdquoa noastrărdquo e cași rdquoa nimănuirdquo Nu este numaia mea e prea puțin a mea maidegrabă e a celor mulți Săse gacircndească rdquocei mulțirdquo să-și bată capul și ei Doar că oricineare icircntacirci de toate de icircntreținuto casă de crescut niște copii

Or de la o vreme ne prindem

cu gacircndul că rdquoscumpa noastrățărișoricărdquo ne vine ca o pova-ră Și să vezi minune ca să nesimțim cu rdquoconștiința icircmpăca-tărdquo tot mai la icircndemacircnă ne es-o rdquodelegămrdquo cu bunele și maipuțin bunele altora să-și bată

ei capul să-i poarte de grijă Căde cine suntem noi ia nișteoameni simpli icircmpovărați denevoi

Adică ără să spunem lucru-rilor pe nume tot la rdquocolectivărdquoam revenit Doar că de dataasta moderni și sub flamurardquodemocrațieirdquo de bună voie șinesiliți de nimeni am ales votacircndrdquospiskardquo un corp de deputați ndashParlamentul (membrii cărmu-irii) icircmputernicindu-i tot pe eisă ne aleagă și un Președinte Cădoar trebuie să fim icircn racircnd culumea Lucru odată acut să-și bată ei capul

Că noi de ndash ce treabă avem

noi

țARA ȘI PĂRINțIIhellipCă noi ce treabă avem noi

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


2 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016

Vlad Pohila Editorialist

SocialActualitate

Adresa redacției Chișinău str Pușkin 22 bir 300Tel079151790 068117664

e-mail promocronicagmailcomPublicitateAbbe Virgil Media SRLDistribuțieMedava-ComgrupSRL

Tipar Editura Universul Comanda nr 815Tiraj 6500exemplare

Redacția nu poartă răspunderepentru conținutul materialelorde autor șia celor publicitare

PP SăptămacircnalulCRONICASRL Icircnregistrată la 29032016

nr 1016600010641

MihaiMihalov Director editor

VirgilZagaievschiRedactor-șef

ReneSSchwertzIntegrareeuropeană

Arcadie GherasimEditorialist

Angela Aramă Editorialist

Emilia Ghe983579uRedactor stilizator

SergiuPuică Redactorartistic

AlexeiDumitrașRegional

EmGalaicu-PăunCultură

Tatiana Slivca Interviuri

Galina EfrosSocial

VadimBacinschiDiaspora

Varia BerdianuReporter

IonDomencoRural

Lina LunguReporter

MirceaZatu șevschiEveniment foto

Lumini983579a GhemuReporter

Nu dațibanii pevorbe goale

Miliardul furatbdquoo expresie figurativărdquo

Președintele Republicii Moldova

va fi ales-numit-ales dehellip

mun Chișinău str Uzinelor 962Tel 079 579 191 069 588 845

GarduriPavajeBorduri

Crisdam Construct SRL

l a p r e ţ p r o m o ţ i o n a l

Nedumeriri

Maimuţa cu grenadă

Suntemicircn faţa uneiinfracţiuni calificate deameninţare cu utilizareaforţei icircn relaţiile interna-ţionale icircn raport cu unstat suveran E o variantăsancţionată de dreptulinternaţional Și autorită-ţile romacircne trebuie să lasesfioșenia și timiditatea defrica evitării escaladării șisă califice aceste declaraţiiexplicitPutin se descalifică cuasemenea susţineri ignoră

realitatea Rusia se pre-zintă ca o ameninţare laadresa păcii și stabilităţii icircn lume un stat revizionistși revanșard care icircncear-că să impună prin forţărecunoașterea unui statutde superputere și a unordrepturi excepţionale lanivel internaţional

IulianChifuPreședinteleCentruluide PrevenireaConflictelorșiEarly WarningBucurești

Putin ameninţăRomacircnia și Polonia

Mane techel faresAVOCATUL TĂU

Am lucrat cacircțiva ani la Moscova ca să cacircștig bani pentru un apartament Nu am avut icircncredere icircn bănciledin Moldova unde aș fi putut să-mi deschid un depozitbancar I-am vorbit despre temerile mele unui consăteancare are case de schimb valutar icircn Chișinău Acesta mi-a propus să-i trimit lui banii Așa am și făcut Icircntr-o anumi-tă perioadă i-am expediat icircn total 30200 de dolari Cacircndam revenit acasă i-am cerut banii Nu a vrut să mi-i deaspunacircnd că nu are de unde La icircnceput icircmi spunea căchipurile i-ar fi dat unei persoane să-mi cumpere aparta-ment Apoi gluma s-a icircngroșat și el susține că icircn generalnu știe despre ce bani vorbesc Singura dovadă că i-amdat banii sunt transferurile efectuate de la o bancă dinMoscova Ce pot face pentru a-mi recupera banii Cu ceam greșit cacircnd i-am dat banii acestui individ

Carolina B Călărași

Pentru recuperarea ba-nilor urmează a fi clarificaturmătorul aspect Identi-ficarea scopului efectuăriitransferurilor bancare icircncontul consăteanului ndash pen-tru păstrare pentru procu-rarea unui apartament saupentru icircmprumut

De regulă băncile icircna-inte de efectuarea transfe-rului solicită informații cuprivire la destinația plățiiDacă s-a indicat scopul de icircmprumut urmează a fiextrase dovezile cu privirela transferurile bancareefectuate și icircn termen de3 ani de zile se icircnaintea-ză icircn prealabil o somațiescrisă cu privire la restitu-irea sumei icircmprumutateUlterior icircn caz de refuz sau icircn lipsa unui răspuns se vaadresa icircn instanța judiciarăcu acțiune de chemare icircn judecată privind restituirea icircmprumutului anexacircndu-se documentele dovedi-toare (cecurile bancaresomația martori dacă suntetc)

Dacă lipsesc astfel deprobe ce ar dovedi relația

de icircmprumut ci doar depăstrare temporară abanilor se va icircnainta oacțiune de chemare icircn ju-decată privind restituirea icircntemeiată pe icircmbogățirefără justă cauză cu docu-mentele doveditoare (ce-curile bancare somațiamartori dacă sunt etc)

Soluții pentru viitorSituațiile de acest gensunt multiple și pot creaconsecințe negative per-soanelor care au investittimp și muncă icircn acumu-larea unui capital pe careriscă să-l piardă din lipsăde informare

Prin urmare o măsurăeficientă de asigurare arecuperării banilor ar fi icircncheierea unui contractde icircmprumut autentificatnotarial Sau se va eliberao procură pe numele celuicăruia i s-a transferat sumade bani privind icircmputerni-cirea și gestionarea banilorpentru procurarea unuiapartament Dacă e imposi-bilă la moment perfectareaactelor sugerăm cel puțin icircncheierea unei recipi-se icircntre cele două părțiimplicate (care să includădatele de identitate datelede naștere și adresele aces-tora) cu indicarea sumei debani transmise și termenul icircn care urmează a fi restitu-ită Alte soluții ar fi efectu-area transferurilor bancarecu indicarea expresă a

destinației sau efectuareaunui depozit bancar Deșiunele bănci nu se bucurăde o mare icircncredere lacapitolul respectiv totușiacestea asigură o garanțiefermă a existenței banilor și icircși asumă responsabilitateade păstrare-transmitere aacestora

Ce trebuie să faci cacircnd dai bani unei persoane

EmGalaicu-Păun

IcircnziuaicircncareSergiuCio-cleaaostpropuspentrupos-tulde guvernatoralBănciina-ţionaleicirci spuneameseistuluiEugenLungucă dacăar aflade această nominalizare re-gretatulnostruprietenpoetulEugenCioclea(1948 -2013)ndash boemul prinexcelenţă ceși-asacircrșit zileleicircntr-o sărăcielucie ndash s-arsculadin morţidoarca să-șivadănepotulbdquopa-

rizianrdquopunacircndu-șisemnăturape noile emisii de bancnotemoldovenești (Icircntre paran-tezefie spus icircnsușipoetulaapucat să-și punăsemnăturaicircncei65deanideviaţădintrecare doar 25 de viaţă l itera-răbdquola vedererdquo petreicărţi de versurindash săfi ostdoar Numi-torul comun din 1988 și toterade-ajunscasă-iasigureun

locde cinsteicircnistoria literelorromacircne)Icircn replicădistinsul

critic mi-a povestito istorieauzităde laNicolaeEsinencualtstacirclpdenădejdeal boemeiautohtone păţanie ce s-ar fipetrecutprin aniirsquo70-rsquo80 pecacircnd toată lumea noastră li-terarăbea cuCioclea darni-menidar absolutnimeninu-lpublicaEibinedupăun chepacircnăhăt dupămiezulnopţiiEsinencuicirclcară peCioclea laelacasănuicircnaintedea-i dași bani de tren (10 rublerenu-mitulчервонецsovietic)pre-ţulbiletuluipacircnă laMoscovaundelocuia pe atunci priete-nulnostru Numarei-a ostmirarea luiEsinencu a douazidimineaţacacircndl-agăsitpeCioclea dormind duscu că-mașaicircmbrăcatăpedosavacircndicircn buzunarulde la piept 10ruble(cași cumchiarcelcareile-adat arfi venitnoapteasă

ile ure)O fiostpoatere-flexulomuluicareicircn tinereţea

totdormitpringăridarșipre-moniţia ndash dacă e săne luămdupă ce se spune icircn popordespre icircmbrăcarea hainei pedosndashcă toatăviaţavafi bătutșidestrăinișideaisăi

Icircntre timp Sergiu Ciocleaa și intrat icircn pacircine succedacircn-du-i lui Dorin Drăguţanuicircn uncţia de Guvernator alBăncii Naţionale (și imediatmi-au venit icircn minte versuri-le lui Eugen Cioclea bdquoBancaLimbii Naţionale icircmi maiacordă nelimitat credit decuvinterdquo) Iar cu doar cacirctevazile icircnainte se stingea picto-rul Gheorghe Vrabie cel carea desenat leul moldovenesc(și tot atunci mi-am imaginatcum pentru o zi bancnotelenaţionale icircși pun firul de me-tal de-a curmezișul pe postde panglică de doliu)

Toate aceste reflecţii mi-auvenitpornindde lagestuluneitineretaxatoare de tro-leibuzndash săfi avutvreo20deanicel maidegrabă petrecuţilaţarăsaula vreo perierieaChișinăuluiicircn totcazuleraevidentmai tacircnără decacirct sta-tulnostru ndash care trebuindsă-mi dearestuldin 20de leiși văzacircndu-mă mai icircngădu-itor se porni să numerecu voce tare (bdquounadoi treihelliprdquo) bancnotede1 leucaremai decaremai slinoasăpoticnindu-sebrusc icircnainte săajungălazece și reluacircndnumărătoareadela bdquounadoitreihelliprdquoCaunăcut se poticnidin nouiarși iar Văzacircndcum măuitfixla buzele ei mișcacircndu-se caniște degete ce socotescba-niiatanu sepierducu fireașitreculalimbarusălaquoодиндватриhellipraquoȘiașacei 18leirestanţiură număraţidinpri-macașicum abiaurmacircndlo-gicaalabetuluichiriliccireleaurăzbătut lacapătde undeserătăciseră icircncacircteva racircnduriprinalabetullatin Amrămasliteralmente bouchebeeacute ndashpe-ocl ipă mi-am și icircnchipuit-onumăracircndmiliardulurat icircn bancnotede1$

Debunăseamăicircncelimbăse lasănumăraţi baniimoldo- venilor Că decacircștigatse știendashfie laquoодиндва триhellipraquo(ruble)fie bdquoonetwothreerdquo sau bdquoundos tresrdquosau bdquoumdoistrecircsrdquosau bdquoeinszweidreirdquo sau bdquoundeuxtroisrdquo(euro)

bdquoNumăratcacircntăriticircmpărţitrdquo(Daniel525)

bdquoBanul iubește să fienumăratrdquo zice omul

(mai cu seamă cel de-lare cu prisosinţă)Acum niște ani am cu-noscut un librar careori de cacircte ori vacircnză-rile de carte scădeaudramatic se apuca sănumere banii din casă(mai punacircnd și de la ella nevoie) iar odatănumărătoarea icircncheia-tă icircși făceau apariţia șiprimii cumpărători

Nimenidintremoldoveniuștiecacircţi dolariaufostecuperaţilamomentdin

iliardulfurat dela celeeibăncișicareacuma

evenitdatoriedestat Șistapentrucă premierulavelFilipnu și-aicircndeplinitromisiuneafăcutăicircncă la2ianuariecacircnd spuneacăainstalaun panouldquoundelnicsăvadă toatălumea

ăuiteastăzi s-areușitecuperareala aceastăsumăebanimacircine s-areușitsăecuperămaceastăsumădeanirdquo

Icircntrebatrecentdernaliștiunde estepano-premierula explicatcă

romisiuneasa ldquoafostoxpresiefigurativărdquoși căldquonusteneapăratsă instalămunanouicircncentrul orașuluinuredcăvadeveniunsimboltractivacestpanourdquoCacirctesprebaniiceurmauafi re-

cuperaţiFilipa amintitcăhellipafostcreatun comitetpentrumonitorizareacazurilorderezonanțădinRepublicaMoldovandasho platformădediscuțiipentruprim-ministrușiinstituţiilerespective

Aflattimpde cacirctevazilelaChișinăuunde s-aicircntacirclnitcuprocuroriși reprezentanţiaiBăncii NaţionaleDougSquiresexpertanticorupţie icircnSUAa sugeratcădacă icircnţarasas-arfuraunmilli-ardldquocazular fiinvestigatintensivcu dedicarecuechipeformatedinprocuroriregulatorireprezentanţiaisocietăţiiciviletoţi adunaţicasă-șideaseamacareeceamaibunăcaledeinves-tigarea celoricircntacircmplateTotodatăs-ar faceschim-buride informaţiișiprobedeoarececoordonareașicooperareaestecrucialăicircnastfeldecazurirdquo

Așadar șeul statului vanumit Sau alesDe admi-

istraţia hotelului Nobil Sauesprinvot directDeCurteaonstituţionalăNu deParla-

mentSaude Curteade Apelau demoș Gheorghede lailiceniiVechiSause vatragesorţiLa ziuadeastăzi nimic

nue certpentrucă totulseschimbăpestenoapte

Camastaicircnțelegidin per-spectiveleprivindmodulicircncare vafiales-numitPreședinteleRe-publiciiAminteștedebanculcupompieriicares-ausăturatsă-lsalvezezilnicpe unomuleanșipacircnăla urmăl-auicircmpușcat(nu

eo sugestie)IcircnsăbdquoJilţulVultu-ruluirdquoeunlocpreaatractivcasănuprovoaceintrigi șijocuri

Partidele se desășoară pemai multe terenuriConcomi-tent Șicu maimulţijucătoridindieritecategoriide greuta-teAstelicircncăicircnaprilieCurteade Apel a schimbat macazul

șia admiscererea grupuluideiniţiativăcarevreareerendumconstituţionalprivind alegereașeuluistatuluiprinvotuldirectalalegătorilorLa modulacesta

aostanulatădeciziaanterioarăa Comisiei ElectoraleCentra-leprincare plebiscitul a ostrespins Icircnsădecizia Curţiide Apelpoate (șicu siguranţăvafi)atacată la Curtea Supremăde JustiţieDar mai există șidecizia Curţii Constituţionalecarea anulat modificareaLegiiSupreme din1999 prin carepreședintele era alesde Parla-

ment Icircnseamnă oare asta cătoţipreședinţiicareauurmataudeţinutaceastă uncţieilegal

Șimai este șiComisia delaVeneţiaalecăreideciziiau

caracterderecomandarePacircnălauntimpDincolo de acestedecizii

stauanumiţiactoripoliticicaretrag sorile și modelează situ-aţiile Icircnuncţie deIcircn uncţiede gradul tensiunilor socialealegerile prezidenţiale directepotfiun ciolanaruncatluimoșGheorghe de la BiliceniSauunsacde banipentrudeputaţi

icircncazulalegeriipreședinteluidecătreParlamentIcircn esenţăpu-ţinconteazăAvacircndsistemulșiclasapoliticăpecare oavem(șineare)neputemlesneimagina

perspectiveleUnom dinaarasistemului nuva deveni preșe-dinteSauvadevenicucondiţiasădevinăși elpartea sistemu-luiDe altel seimplicăCurteaConstituţionalăComisia Elec-torală CentralăComisiade la VeneţiaCurteade ApelșimoșGheorghede laBiliceni

Fidel Galaico

Președintele rusVladimir Putin adeclarat vinerila Atena că Ro-macircnia și Polonias-ar putea afla icircnraza de acţiune arachetelor rusedeoarece găzdu-iesc elemente alescutului antirache-tă american

deArcadie Gherasim

Reacţia Romacircniei și aPoloniei a ost una calmă

Astel MAE al Romacirc-niei și-a exprimat surprin-derea cu privire la poziţiapreședintelui rus bdquoAceastăpoziție relevă o ignorare asituaţiei reale pe care atacirctRomacircnia cacirct și aliaţii săiau explicat-o icircn repetateracircnduri icircn ceea ce priveștecaracterul pur deensiv alsistemului de apărare anti-rachetă Ar putea fi toto-dată interpretată ca o ame-ninţare la adresa securităţiiregionalerdquo

Ministrul de externepolonez Witold Waszczy-kowski icirci amintește lui Pu-tin că elementele scutuluiantirachetă care urmeazăsă fie amplasate icircn Poloniasunt concepute ldquosă apereEuropa de un atac cu rache-te din Orientul Mijlociu

bdquoTotuși prezenţa militară icircnPolonia a americanilor și aorţelor multinaţionale aleNATO reprezintă icircntr-ade-

văr un răspuns la comporta-mentul agresiv al autorităţi-lor ruse care ne icircngrozeștea adăugat șeul diplomaţieide la Varșovia

Kremlinul nu este laprima ameninţare de acestgen la adresa unor statemembre ale NATO

Astel după ce Dane-marca a acceptat să parti-cipe cu cel puţin o regatăla sistemul antirachetăNATO din Europa amba-

sadorul rus la CopenhagaMihail Vanin declara icircnmartie următoarele bdquoNucred că danezii icircnţeleg oar-te bine situaţia Toate ţărilecare se vor alătura sistemu-lui antirachetă NATO icircn

viitor vor fi ţinte ale rache-telor balistice ruserdquo

Veronica Moraruavocat

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


6 7Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


Elitele Punct de vedere

Fapte dar și vor-

be Un politician bun ar trebui s ăștie cum să le me-

ajeze pe ambele ceea ceu prea reușesc ai noștriste lesne de observat căarlamentarii miniștrii

uncționarii publici nu pro-resează la capitolul vorbi-i corecte a limbii romacirc-e Dacă e să desășurăm

Prin an ii rsquo90 și m ai icircn-oacemi-a ostdat săaudndashurprinsuimit ndash nișteticuringvisticeflagrante icircndiscur-urile unor politicieni de laucureștide la președintele

on Iliescupacircnăla vreunse-atordin Maramureșcarenura totuși ungur Strălucea

acestcapitol președinteleSDtotelsenatorșimaiapoimbasador cuormulări genEucași președintealComi-eihelliprdquoEoconstrucţieicircncareonjuncţiași estecu totul derisosfiindbdquobăgatărdquoaiciprinxtindere după bdquomodelulrdquoEuca și candidatrdquo icircn carerezenţalui și areo anumită

motivaţie (nu și justificare)ăciasteluniivorbitoridero-

macircnăicircncearcăa evitacacoo-iadinbdquoca candidatrdquoAceastănovaţierdquo a ost preluată șiepoliticieni de la Chișinăuunii cuacultăţi icircnRomacirc-

iaalţiicu studiideonetică

GalinaEfros

VladPohilă

Cu limbahellip la păscutaceastă observație icircn con-textul unei limbi zise bdquomol-doveneascărdquo exprimareapoliticienilor capătă icircnochii noștrii noi conotațiiaccente amuzante deoare-ce limbajul de mahala nupoate fi tratat cu seriozitate

bdquoAcum stau și asteaptămană nibesnaia din cerrdquo

bdquoorizontu-i tare ca la prițella automatrdquo bdquoUsatii icirci slu-ceainacirci din toate punctelede vedere el icirci trahnutacircidin născarerdquo bdquoDoi metri de

bulbușirdquo ndash sunt doar cacirctevamostre de limbaj usturoiatextrase dintr-un discursaprig susținut de comu-

nistul Vladimir Voronindevenit celebru după rdquoNa-hren s pliajardquo

bdquoVoi așa și pe bărbați icircicredeți ca și pe politicieniiăștea A sicirc rămacircneț numacu copchii mititei pi dru-muri și ără alimenterdquo ndash șiaceste rdquoperlerdquo poartă sem-nătura lui Voronin oratorcare a bdquopecetluitrdquo ireme-diabil se pare valoareadiscursurilor politicienilormoldoveni

Din păcate acesta nueste singurul exemplu deexprimare deectuoasăConstatăm că majorita-tea reprezentanților clasei

politice utilizează un lim-

baj neadecvat Bunăoarăliderul partidului liberalMihai Ghimpu recurge laexpresii pipărate care cre-de dacircnsul i-ar adăuga sensdiscursurilor bdquoȘtiți la sateste un animal care sugesacircngele la păsări așa și eisunt sug și sug și sug șisug da noi tăcem icircn locsă luăm ciocanul cela și săle dăm icircn caprdquo bdquoEu păpușiam văzut icircn viața mea euam nevoie de deștepte Nutrebuie să-mi vină ea ca oregină că Moldova nu e omonarhierdquo bdquo Democrațiae un lucru bun icircnsă ea epentru oameni cu studiiicircn timp ce la noi de ea seolosesc proștii trădătoriiși hoțiirdquo rdquoBonjur mamancum zic polonejiirdquo

Și asta nu e tot liderii

de partide par să se icircn-treacă la raze deocheatecuvinte caraghioase dar șigesturi indecente Icircn acestcontext este de menționatși bdquoapreciatrdquo modul deexprimare a lui MarianLupu (cel cu rdquobleardquo de lamicroonul speakerului)care a reușit printr-un gest

bdquode toată rumusețeardquo săilustreze sensul activitățiiproprii icircn rdquobatimentulrdquo o-rului legislativ dar și prinextindere a icircntregii guver-nări

rdquoPerja de pe tortrdquo icircnale exprimării pacircnă laurmă a pus-o președinteleNicolaie Timoti care ex-plica bdquoNu avem nu știuce nu avem dar ar i binesă ierdquo

Perja de pe tortrdquo icircn ale exprimăriipacircnă la urmă a pus-opreședintele NicolaieTimofti care explicabdquoNu avem nu știuce nu avem dar ar fibine să fie

Să fie oare politica și exprimarea corectă incompatibile

Doar criminalii voravea șanse să scapeCăci corb la corbnu scoate ochii

imp icircndelungatm trăit cu iluziaă numai politi-ienii noștri ndash ceie după 31 August989 evident ndashomit greșeli deot soiul atunciacircnd vorbesclimba de statrdquodică romacircna

Icircn articolul pre-cedent vorbeamdespre erorilegenetice pe carele-am moștenit capopulație a actu-alei RM Printre

acestea enumeramobediența icircn fațaautorității teama deabandon și de sără-cie din care derivăactualele noastrecaracteristici ne-gative lașitateaipocrizia invidiainacțiunea etc

Unele statistici arată că după opera-ţia Iași-Chișinău sovieticii au chematsub arme 256 800 de basarabenidintre care icircn anii 1944-1945 au fostomoracircţi pe front 40 592

romacircnească (pronunţieagrave laBucurești)la servicii specialeicircnRusia(cădoarnu icircnSUAsauicircnChina)A proposderuși numeroși politicieniminiștri deputaţi icircn DumadeStatparcăs-arafla icircntr-ocompetiţie non-stop carecomite mai multe greșeli deexprimare care debiteazămaimulteinepţiiinsultepurșisimpluprostiibdquoPerlelerdquolorsuntculeseșidatepublicităţiicu comentariiveninoase deziareșirevistedelargă popu-laritate icircnsă eectul pare a finul

Revenind la Mircea

Geoană ndash om simpatic dealtel ndash a lansat pe bdquopiaţa vorbirii ără noimărdquo icircncă omo(n)stră de siluire a ru-moasei limbi romacircnești Elspune nestingherit raze detipul bdquoM-am reerit decacirct laBucurești ăcacircnd abstrac-ţie de alte municipiirdquo Chiarși un elev dintr-o școalăgenerală basarabeană saunord-bucovineană va plasaobligatoriu icircnainte de verbparticula nu bdquoNu m-am re-erit decacirct la Bucureștihelliprdquocăci așa ne șoptește un simţlingvistic nativ elementarIată icircnsă că ditamai intelec-tualul (ce-i drept implicat icircnpolitică) din marea capitalăa tuturor romacircnilor pare a fiprivat de acest instinct

Și ca să nu creadă ci-neva că am avea pică pe

bdquoMicul Parisrdquo vom aterizanumaidecacirct lacircngă TurnulEiffel poate și mai bine icircnincinta Palatului Elizeu Nupuţini deputaţi senatoriminiștri alţi demnitari deaici serveau drept sursă deinspiraţie pentru o pagi-nă specială cu caricaturi

și inepţii comentate dinrevista bdquoLe Canard Encha-icircneacuterdquo (bdquoRăţoiul icircnlănţuitrdquo ndash

bdquoChipărușrdquo-ul sau bdquoUrzicardquosau bdquoKrokodilrdquo-ul rancezi-lor) Mai icircncoace se ocupăde colectarea gaelor ieșitedin gura politicienilor re-

vista generatoare de voie bună dar și de tragice scan-daluri bdquoCharlie Hebdordquo

DelaParisdacăacemunperiplusprecasăvomdesco-pericăse abatdela exprima-rea corectă numeroșidregă-toridin altecapitaleBerlin

Varșovia Budapesta PragaKiev MinskRigaTallinnhellipSăfie oare minteaunuiom

implicaticircnpoliticăastelaec-tată (fie șipe unelesegmen-te)icircncacirctunii bachiar mulţidintreei icircntărescimpresiacăactivitatea lor esteincompa-tibilăcu exprimarea corectăNu-i exclussă fie chiar așași ne-oilustreazăcu brionu-meroși icircnalţidemnitari delaChișinăudacă nu90 apoicu certitudine 50-60la sutădintreei nupot ţineo alocu-ţiunenupotaceo declaraţieără penibile abateri dela oexprimarecacirct decacirct corectăDesigur mulţi politicienidepemalulBacircculuivorbescmaifluent și maicorect decacirctoăceau predecesorii lor din

aniirsquo90ai secoluluiXXȘito-tușihellip

Dacă s-ar icircntocmi un topal elului cum vorbesc dem-nitarii din cele vreo 30 decapitale europene nu icircncape

vreo icircndoială că bdquohaiduciirdquonoștri politici s-ar plasa peun loc onorabil Nu chiaricircn runte căci ei intră icircntr-oconcurenţă acerbă cu ucrai-nenii și aceștia bdquostricaţi lalimbărdquo de o lungă și cumplitărusificare Și doar li se spunecu dierite ocazii deputaţi-lor miniștrilor altor șefi dela noi că nu e rumos să vor-

bească atacirct de uracirct icircn limbastrămoșească Cei mai cu

tupeu reacţionează promptla asemenea obiecţii bdquoEu nu

vorbesc romacircnește (= co-rect icircngrijit) eu grăiesc mol-dovenește (= cum icircl ajutăIQ-ul și orientarea politică)rdquo

Alţi bdquonacealnicirdquo de la nois-au ăcut imuni la orice ob-servaţie și nu reacţionează icircnniciun el la bdquofleacurirdquo de ge-nul bdquoSunteţi aleșii poporuluiși trebuie să vorbiţi exemplarlimba acestui poporrdquo Ceidin a treia categorie ndash separe cea mai numeroasăndash nu icircnţeleg pur și simplu

vorbind neglijent sfidacircndexprimarea elementar corec-

tă ac dovada unei lipse crasede respect aţă de naţiuneape care o reprezinţi icircn onora-

bile (și profitabile) oruri Șimai icircnseamnă ndash nota benendash poate icircn primul racircnd o do-

vadă elocventă de bădărănieIar bădărănia este o păgu-

boasă specializare (sau poateo reprofilare) a basarabeni-lor cu deosebire a celor ceac o carieră icircn politică sau icircn

business E o bdquoicircndeletnicirerdquoo ebleţe de vreţi practicatăla noi cu atacircta racircvnă de uniiicircncacirct merită a fi elucidată șipe paginile unei noi publi-caţii romacircnești de la Chiși-nău care este CRONICATocmai de aceea vom revenila acest greu subiect numitconvenţional bdquoa vorbi ca un

bădăran = a te comporta bă-dărăneșterdquo Legătura dintreelul cum vorbim icircn publicși cum ne comportăm cu ceidin jur este mai greu sesiza-

bilă pentru unii dar perect vizibilă pentru majoritateaNe vom bucura de orice idee

venită de la cei care vor citiaceste racircnduri Pacircnă atuncisă auzim numai de bine

editorialdeArcadie Gherasim

Bunelul meu din Europa

Reveniţi acasă cei care au scăpat cu viaţă povesteaucum ei basarabenii fără experienţă de luptă și nepregă-tiţi au fost icircmpinși imediat pe prima linie de se icircnroșiserăde sacircngele lor apele Odrei și cacircmpiile gloduroase de laBalaton

Odată demult aflacircndu-mă icircntr-o vizită icircn Ungaria am

rămas pur și simplu icircnmărmurit icircn faţa unui obelisk icircnălţatla Balaton Simţeam cum mă podideau lacrimile atuncicacircnd icircncepusem să citesc numele celor căzuţi aici cum sespunea pe vremuri cu moarte de erou Cojocaru Muntea-nu Olaru Covalciuc Popa Arhiri Cucu Fulimon și nu maiţin minte cacircte alte nume de basarabeni din acel mormacircntcomun atrăjuit de placa rece de beton Abia căzusecortina de fier și mă gacircndeam atunci că poate icircn sfacircrșitvor ajunge la acest mormacircnt comun nu numai activiștiide partid și fruntașii icircntrecerii socialiste care dintotdea-una au completat grupurile de turiști sovietici moldoveni ghidați pe itinerare ideologizate ci vor putea veni aici așacum se obișnuiește pe la noi de Blajini văduvele acestorbasarabeni morţi pe front copiii și nepoţii lor Să aprindă olumacircnare și să dea ceva de pomană ungurilor care s-ar pu-tea plimba pe acolo Dar nu s-a prea icircntacircmplat acest lucru pentru că pe noi ne-a tupilat sărăcia iar ungurii și germa-nii și alte popoare care le-au ridicat monumente ostașilorbasarabeni au ales calea Occidentului și au refăcut la loc graniţa cortinei cu care ne-am deprins deja

Mi-am amintit toate acestea zilele trecute cacircnd l-amicircntacirclnit pe un fost coleg de școală Era foarte bucuros derevederea noastră după ani și ani și icircncercacircnd să prio-ritizeze noutăţile și preocupările la un moment dat m-aicircntrebat

- Da ia ghici cu ce mă ocup eu acum - Probabil că ai vreo afacere bunicică icircncerc eu să

descifrez buna lui dispoziţie- Nu-u-u icircmi zice Acum icircmi fac pașaport biometric

pentru că vreau să plec icircn Ungaria ca să găsesc mormacircntulbunelului Pavel Doar știi că bunelul a murit pe front acolola Balaton Măcar o luminiţă să-i aprind

Este o icircntacircmplare reală ceea ce vă povestesc euȘi din nou gacircndurile mă duc la vremuri și la frontiere

La vremurile cacircnd Voronin și Dodon icircnchideau cu șaptelacăte graniţa spre Europa acolo unde se află osemintele

ostașului moldovean Pavel care și lui Voronin și lui Dodonși lui Stalin și lui Putin i-au trebuit și le mai trebuie doar pentru paradă și bravadă Ei nu au ţinut cont niciodată de faptul că acel ostaș nu este doar un element statistic și cămoartea lui pe pămacircnt european nu poate fi folosită doarca pretext pentru ca imperialismul rus alteori sovieticsă-și marcheze teritoriul Ostașul basarabean Pavel esteicircn primul racircnd un soţ pierdut un tată pierdut un buneldevenit postmortem Și iată că acest coleg al meu de școa-lă abia acum are posibilitate să-și perfecteze un pașaportbiometric pentru a merge fără nici o viză ca să-și cautebunelul ndash pe care nu l-a văzut niciodată icircn viaţă care nu l-adat niciodată huţa pe picioare dar care a avut grijă ca sănu se rupă niciodată firul neamului său

- Plec la bunelul meu din Europa mă lămurea mai icircn glumă mai icircn serios colegul meu de școală

Iar eu mă gacircndeam la regimul de vize care nu maiexistă icircntre el și obeliscul acela de la Balaton unde icircntr-unmormacircnt comun odihnește pe veci un basarabean stin- gher care nu și-a văzut niciodată nepotul Poate doar că șil-a imaginat atunci cacircnd glontele vrăjmaș icirci intra icircn inimăldquoNepotul bunelului nepothelliprdquo

AngelaAramă

Scriitorul Vitalie Cio- banu mi-a sugerat să com-pletez această listă neagră adeectelor cu rdquoinantilism șiimaturitate cronică de par-că am fi mereu bolnavi derahitismrdquo Din toate acestearezultă incapacitatea noas-tră de solidarizare care ne

joacă mereu esta căci amajuns să fim icircnrobiți Ar firidicolă ar fi un subiect decomedie burlescă dacă nu

ar fi atacirct de tragică situațiapolitico-economică actu-ală Dramatismul ei vinenu doar din pauperizareacetățenilor criza demogra-fică și procentul icircngrijoră-tor de sinucideri inclusivinantile Ci mai ales dinaptul că după aproape 25de ani de democratizarechinuită redevenim un statpolițienesc dictatorial

Cu poliția am avutde urcă pe timpul grevei

jurnaliștilor de la Teleradio-Moldova icircn 2004 Un an-chetator numele căruia nu-l

voi da icircn speranța că nu lu-crează și azi pentru oligarhiacriminală m-a citat icircntr-o

bună zi pentru interogatoriuEra un bărbat tacircnăr chipeșinteligent cu bune mani-

ere M-a invitat să stau josși mi-a pus niștre icircntrebăriicircn legătură cu scopul greveinoastre Acestea s-au epuizatrepede și icircntr-un final vă-dit stingherit bărbatul a datagasat cu mapele de masă șia exclamat bdquoEi de ce mă im-pun ei să ac porcăria astardquo

Altă dată vreo trei polițiștiau poposit noaptea tacircrziu laușa mea icircn același scop Nuam vrut să semnez nimic șile-am reproșat bdquoHalal deasemenea bărbați ai neamu-lui Prin asta vă maniestați

Veniți noaptea să speriațiemeile pe la casele lorrdquo Șiei stacircnjeniți de situație și-au

cerut scuze și au plecat in- vocacircnd ordinul superiorilorpe care au ost nevoiți să-lrespecte Atunci icircn 2004 nua ost arestat nimeni dintregreviști deși nostalgicul Vo-ronin era considerat un mareautoritar Astăzi icircn bdquopro-eu-ropenesculrdquo 2016 ără nicio

jenă au ost ridicați de acasăicircn zorii zilei trei protestataricărora li s-au ăcut perchezițiiicircn ața amiliilor speriate șiniciun polițist cu siguranțănu a avut remușcări Căcinu-mi imaginez cum poți săai moralitate și să continuisă-l slujești pe cel mai odiospoliticianist moldovean dintoate timpurile

Alexandru Pănuţa RaduCebotari și Ion Matasevicisunt acum icircn arest doar

pentru că au avut curajulsă lupte pentru bunăstareaamiliilor lor pentru că audorit să-și ia țara icircnapoi dinmacircinile celor care ne-au je-uit băncile și au pus datoriape umerii noștri au irosit re-sursele valutare și au aruncatMoldova icircn zona obscură aizolării internaționale

Iurie Iordan GhenadieLacircsacirci și Silvia Vrabie ju-decătorii care examineazăcazul celor trei protesta-tari arestați nu aud glasulrațiunii ac abstracție deprotestele cetățenilor activindash ei au un ordin de icircndeplinitși știu că sunt captivii celui

care l-a dat De apt tot sis-temul judecătoresc orțelede ordine celelalte instituțiidin domeniul respectiv suntcaptivele lui Și această reali-tate va avea repercursiuni nudoar asupra amiliilor celorarestați pe motive politiceci asupra fiecărui cetățean

al Republicii MoldovaDoar criminalii vor aveașanse să scape Căci corbla corb nu scoate ochii

Aș spune că elibera-rea protestatarilor ținede demnitatea noastrănațională altel odată cuei ne putem consideraicircncarcerați cu toții Deciși icircn această ordine deidei solidarizarea estecrucială Umberto Ecospunea bdquoNimic nu icirci dămai mult curaj unui omricos decacirct rica altuiardquoFiind ricos (nu degeabase icircnconjoară de zeci dehăndrălăi icircnarmați și nu

iese singur icircn stradă) ldquomi-cul Napoleon de pe Bicirccrdquorecurge la icircnricoșareanoastră prin arestări princreșterea numărului dedeținuți politici prin re-pet instituirea unui statpolițienesc Să nu-i dămcurajul să persevereze

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8 9Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


Administrație publică locală

deCarolina Cenat

Una dintre cele maimportante resurse deezvoltare a municipiuluihișinău o constituie te-

enurile Din păcate mo-ul icircn care sunt adminis-ate nu asigură utilizarea

cestora icircn cel mai bunmod pentru a satisace

ecesitățile de dezvoltaremunicipiului Chișinău

entrul Analitic Inde-endent bdquoExpert-Gruprdquo acut o analiză a terenuri-

or ocupate ilegal icircn 2010-014 constatacircnd că icircncești ani 300 de hectaree terenuri municipale au

ost ocupate abuziv iar bu-

etul municipal a suportatierderi de cel puțin 500e milioane de lei Exper-i au constatat că preţurileormative la privatizarea

erenurilor și a suprae-elor nelocuibile sunt deece ori mai mici decacirctele de piaţă

Astel din cele 300 deectare s-au constatat ur-

mătoarele pierderi 215a de terenuri agricole ale

ostei Gospodării agricoleDumbravardquo 11 ha de zonăe parc (Dendrariu Cioca-a Sculeni Centru) 15 haherete și terase aerenteheretelor 02 ha din tere-urile aerente grădinițelor

școlilor Majoritateaupraețelor au ost ocu-ate pentru construcția de

Urban

Afacerile dubioase cu loturi icircn Chișinău icircnfloresc

Ion Prunici vrea să facă din Păulești un sat modern150 de hectare le putem folosi pentru ProgramulMunicipal bdquoLocuințe Accesibilerdquo obținacircnd

peste 10000 de apartamente sociale la un preț de 350de euro pentru un metru pătrat (rata lunară = cu prețulchiriei actuale = 150 eurogarsonieră și 250-300 eurorata lunară pentru un apartament cu două camere)

Bătălia cea mai mare icircn capitalăterenurile libere pacircndite de mul983579i bdquorechinirdquo

Primarla 25 de ani

n proprietateaublică a Chișinăuluiu mai rămas 653e hectare de tere-uri libere pentruonstrucții conform

ltimelor date dinmai 2016 Acumutoritățile publice

ocale se gacircndescum să le gestionezea acestea să adu-ă profit icircn acelașimp să nu le piardăind considerate

ezerva de aur arimăriei

case individuale parcăriterase gherete

Scheme de acapararea terenurilor

Sunt cunoscute maimulte metode de a punemacircna pe un teren Deexemplu inițial fir-ma identifică un terenapoi depune o solicitarela Consiliul MunicipalChișinău (CMC) ceracircndsă icircncheie un contract dearendă CMC lasă solici-tarea ără răspuns apoi fir-

ma acționează Consiliul icircn justiție la Curtea de ApelChișinău Instanţa obligăCMC să dea terenul icircn o-losinţă respectivei firme

bdquoDupă ce firmele obțindreptul de olosință asupraacestor terenuri semnacircndcu Primăria un contract dearendă ridică un imobilUlterior depun o cerereprin care solicită privati-zarea terenurilor la un prețde trei ori mai mic decacirctcel indicat icircn documentelecadastrale și de circa 6-10ori mai mic decacirct prețul depiaţă potrivit experțilorimobiliari Ulterior suntpreluate la preţuri derizo-rii și terenurile aerenteconstrucțiilor ără să fieorganizate licitaţiirdquo se ara-

tă icircntr-o analiză a Centru-lui de Investigaţii Jurnalis-tice

Icircntr-o altă metodă suntimplicate amiliile tinere

Acestea depun la primărieo cerere să li se oere un lotpentru construcția casei delocuit Ei sunt incluși icircntr-olistă imensă de așteptareavacircnd șanse aproape nule

Aceștia dau Consiliul Mu-nicipal Chișinău icircn jude-cată Evident primăriapierde procesul și amiliatacircnără dobacircndește un teren

pe care mai apoi icircl vindeCentrul de Investigaţii Jur-nalistice a constatat că icircnChișinău ar exista o mafie aterenurilor icircn schemă fiindimplicați angajați de la pri-mărie judecători

Majoritatea decizii-lor Consiliului MunicipalChișinău publicate pe site-ul primăriei au ca subiectdarea icircn arendă sau pri-

vatizarea terenurilor dateanterior icircn olosință per-soanelor fizice și juridice

Arendarea sau privatizarealoturilor se ace icircnsă ărălicitație Schemele nu suntnoi și uncționează de pes-te 10 ani bdquoContractul dearendă exclude procedurade licitaţie 95 din supra-eţele luate icircn arendă sau

locaţiune au ost privatiza-te icircntr-un timp oarte scurtintenţia fiind din start pri-

vatizarea și nu arenda Ma- joritatea supraeţelor priva-tizate icircn acest mod se aflăicircn zona centrală a orașuluiunde terenurile și con-strucţiile sunt extrem descumperdquo susține TatianaSavva economistă la bdquoEx-pert-Gruprdquo Dar să revenimla cele peste 600 de hectarede teren rămase icircn proprie-tatea municipalității

Ce poate facemunicipalitateacu 600 de hectarede teren

bdquoCeea ce a ăcut și pacircnăacum adică diverse bdquoicircn-străinări cu scandalurirdquo(circa 20 de hectare pe

an care nu aduc bdquonici baniserioși icircn bugetrdquo și bdquoniciinvestiții solide icircn orașrdquo Adoua variantă e să acemceea ce cere opoziția destacircnga din Consiliul Muni-cipal adică să bdquopunem la-căt tuturor privatizărilorarendărilorrdquo și astel aces-te 650 de hectare să rămacirc-nă bdquoparagină părăsitărdquo care

bdquonu va aduce nici bani icircn buget și nici investiții icircnorașrdquo Sau bdquovarianta 3rdquo va-lorificarea inteligentă bdquoicircnstil germanrdquo a acestei bdquore-zerve de aurrdquo 200 de hec-tare se vor comercializa lapreț de piață obținacircndu-se cel puțin 200 de mili-oane de euro (euro10000ar

x 2 00 hectare) Cu acești bani putem reabilita la unnivel adecvat practic toa-tă inrastructura orașului(drumuri trotuare) șiconstrui obiective prio-ritare (cacircteva străzi noicacircteva intersecții denive-late reconstrucția parcu-rilor și bdquoOrășelul CopiilorTrei Iezirdquo din zona Circu-lui)rdquo susține GhenadieIvașcenco consilier muni-cipal

100 ha se vor valorificapentru bdquodestina983579iisocialerdquo ndash spa983579ii verziterenuri de sportOrășelul Copiilor dinzona Circului parcărimultietajate etc

Pe o parte din terenuri pot fi construite locuințe pentru săraci

Infografic bdquoExpert-Gruprdquo

Conform ordinuluinr 904 al MinisteruluiSănătății al RM din 2012la o distanță mai mică de100 metri de instituțiile deeducație nu pot fi comer-cializate băuturi spirtoasețigări și alte produse dău-nătoare sănătății copiilorDar icircn raionul Briceni uniicomercianți au magazine

cu asemenea produse chiarpe teritoriul școlilorLilia Bărbuță din

Șireuți Briceni a fostmulți ani bucătăreasă lașcoală Și fiindcă viața a icircnvățat-o cum să se com-porte cu mai marii zilein-a prea avut probleme La icircnceputul primăv erii a dat icircnsă peste belea Mai icircntacircis-a schimbat conduce-rea gimnaziului Apoi ocomisie mixtă a Centruluide sănătate publică aInspectorarului fiscal și aDirecției de icircnvățămacircnta depistat nereguli icircnadministrarea produselorContabilii au constatat unsurplus de produse scum-pe (care nu se știe de ceerau păstrate icircn frigiderși nu puse icircn oală) și o anu-mită insuficiență de alteproduse de această dată

Acum doi ani 6 primă-rii din jurul Lipcanilor aucacircștigat un proiect de circa35 mln lei și au procurat un

buldoexcavator Caterpillero autospecială și alt inventar

Acum primarul teleonea-ză la icircntreprinderea ldquoCom-prodLipcanirdquo și soluționează

deTudor Josanu

Deși orășean rămăse-se atașat de sat Icircn fiecare

vacanță revenea la Păuleștiunde icircl are pe bunicul Ion

Cu produse interzisepe teritoriul școlilor

AlexeiDumitraș

mai ieftine Registrul me-niurilor a confirmat că icircnloc să fie completat zilnic icircnainte de pregăt irea hra-nei era semnat după cebucatele erau consumatePotrivit acestei schemecopiii puteau consuma pehacircrtie caviar sau trufanda-le icircn timp ce li se serveauterciuri și ceai

Bărbuță icircmpreună cufamilia sa a construit chiar icircn coasta gimnaziului lavreo 10 metri distanță unmagazin icircn care poți găsitot ce-ți poftește inima Icircnclusiv votcă vinuri țigăribere Așa la recreație ele-vii șireuțeni ar putea trage

și cacircte o dușcă Icircntrebată cum se icircm-pacă cu legea amfitrioanarăspunde că a construitmagazinul cu acte icircn re-gulă (Nu ni le-a arătat pemotiv că le-a uitat acasă)Ne mai spune că produseleinterzise nu sunt comerci-alizate copiilor Noua direc-toare a gimnaziului ȘireuțiStela Marusic afirmă cădupă controlul din 18 mar-tie șefa magazinului numai este bucătareasă LiliaBărbuță nu a confirmat căa luat act de ordinul Minis-terului Sănătății cu atacirctmai mult nu-l va executa Icircn atare situație ar fi deașteptat autosesizareaProcuraturii Briceni Maiales că asemenea unitățicomerciale se icircnregistrează icircn teritoriul mai multorinstituții școlare

Tehnică bună lucrări de calitate Oameni pentru oameni

La cheremul bucătăresei

Cimitirul din Hlin-ca Briceni sat cunici o mie de locui-

tori e situat pe unpovacircrniș După ploitorențiale dru-mul rămacircnea cugropi Bătăi de cappentru primarulAlexandru Marianmai ales icircn preaj-ma sfintelor Sărbă-tori de Paști

problemele mai ușor Tot așaprocedează primăriile CrivaDrepcăuți Șireuți Slobozia-Șireuți și Lipcani

Icircnainte deserveam doarLipcaniul ndash ne-a inormatdirectorul icircntreprinderii

Valentin Crăciunndash acumrăspundem tuturor apeluri-lor Avem icircn calitate de șefi6 primari și 6 contabili Darsubordonarea e doar icircn baza

contractelor achitate cu 20-30 la sută mai iefin decacirct pepiață icircnsă la timp și integral

Asemenea relații con- vin părților Icircntreprin-derea după asociereaprimăriilor și cacircștigareaproiectului finanțat de Su-edia și Danemarca poatepresta tot elul de serviciindash de la transportul icircncăr-căturilor lucrări de sudare

construcții iluminare ca-nalizare pacircnă la amenaja-rea teritoriului

Recent pe strada prin-

cipală din Lipcani icircn bazaunui proiect au ost plan-tate straturi cu flori auost sădiți copăcei arbuștidecorativi Aceleași lucrărise desășoară și icircn grădinapublică din ața primăriei

Avem zeci de comenzidela primăriindash ne-a comu-nicat vicedirectorul AlexeiBejenari prezent la lucrărindash Majoritatea suntlegatedeamenajareacimitirelortrans-portarea deșeurilor săpareacanalelorde evacuarea ape-lor Darle reușimpe toateLucrămdupăun graficstabi-litavemtehnicăbunăIaroa-meniicacircștigă Cu toate pro-

blemele legate de finanțareaprimăriilorse găsescsoluții

Alexei Dumitraș

Ion Prunici a plecatdin sat cacircnd avea10 ani Părinții fi-ind pedagogi s-austabilit cu traiul laChișinău A studiatla UniversitateaTehnică din Moldo-va devenind ingi-ner-constructor

Gicol pedagog și el rdquoPer-sonalitatea remarcabilă a

bunelului a ost un motivcare a tras greu la cacircntaratunci cacircnd am luat deci-zia să candidez Nu regretnimicrdquo ndash susține tacircnărulprimar

Un sat relativ mic cu900 de suflete Păuleștiimulți ani nu au avut primă-rie intracircnd icircn componențacomunei Nișcani Pro-

blemele țin de atitudineaautorităților ață de rdquosateleără perspectivărdquo Aici acti-

vează doar doi agenți eco-nomici Resursele de com-pletare a bugetului abiaating plaonul de 10 la sută

iar structurile uncționeazăicircn baza subvențiilor de stat

Satul are norocul de a fiamplasat icircn zona de codruapt care a atras pe vremuriatenția unor oameni bogați

Au stăpacircnit moșii au du-rat edificii unele din carese mai păstrează și azi Unconac boieresc construitde niște greci are con-orm modei de atunci și unparc Icircntregul complex luatcacircndva sub protecția statu-lui acum a ajuns proprie-tate privată L-am icircntrebatpe Ion Prunici pe șleau cear putea aduce el icircn plussatului Păulești și dacă maiconsideră că are șanse reale

pentru a-și realiza promisi-unile electorale

rdquoDeja se icircntacircmplă lu-cruri bune Căminul cul-tural uncționează iar bi-

blioteca publică a devenitmodel pentru tot raionulCălărași prin deschidereacu finanțare americană aprogramului Cinematecași a unui centru de calcu-latoare Accesul gratuit laInternet și Skype este im-portant icircn situația cacircndzeci de păuleșteni se aflăpeste hotare Satul are ne-

voie de un drum centralde un sistem de aprovizi-onare cu apă potabilă șiunul de canalizare Se ceracțiuni de readucere a unortradiții populare dispărutea unor activități sportive șide agrement ndash mai adaugăprimarul ndash Prioritar ar fi să

valorificăm potențialul tu-ristic icircn centru situacircndu-separcul și conacul boiersec

dar și alte locuri de interescultural cum ar fi un mu-zeu al satului pentru carea și ost identificată o clă-direrdquo

La despărțire l-am ru-gat pe tacircnărul primar dePăulești Ion Prunici sătransmită prin intermediulCRONICII un mesaj con-sătenilor După o scurtăezitare a ormulat urmă-toarele rdquoDoresc să avemo primărie cu o activitatetransparentă dar icircmi do-resc și participarea oameni-lor icircn rezolvarea probleme-lor comunității Doar astel

vom reuși să creăm Atenanoastră adică o Greciemică dar la noi acasă Și așmai solicita sătenilor răb-dare și icircnțelegere pentrucă nici Roma nu a ost con-struită icircntr-un singur anrdquo

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 0 1 1Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016 UtilRural



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


deEugen CIOBANU

Or acesta nu e omul

are să pună banul cacircști-at la ciorap după cum nue zgacircrcește să onoreze laota maxim posibilă plataentru terenurile arendatee la consătenii săi

S-au dus timpurile cacircndealurile din jurul satelorrau icircnţesate de țăranii pră-tori ndash se dă cu părereaospodarul Acum la pute-e sunt tehnica specialiștiiehnologiile moderne Iatăe ce noi investim an den icircn aceste domenii Să zi-em la ora actuală numaiactoare avem 24 de uni-

ăţi mare parte procuraten anii de la urmă ndash peror-

mante cu consum redusi dacă anterior semănatulau recoltarea durau chiar

săptămacircni la racircnd acum

Lideri icircn businessul agricol

bdquoBinele nu eicircn mult cimultul icircn binerdquo

Un proiect temerarcasa din baloturi de paie

Fără apă la Prut

De fiecare datăacircnd am posibili-atea să intreţin oiscuţie cu Nicolaeajuc directorulRL bdquoCazangeniirdquount impresionate energia și hăr-icia acestui lidere fermieri din lo-alitatea leoveanăazangic

Icircn ediția preceden-tă CRONICA a scrisdespre graveleprobleme icircn apro-vizionarea cu apăpotabilă a orașuluiBălți și a raioane-lor din preajmă

e vorba de zile număra-te De aici vine și calita-tea producţiei și evitareapierderilor și costurile maimici etc

bdquoIcircn prezent avem icircn jurde 60 de angajaţi salariulmediu lunar constituindcirca 1900 lei Evidentmecanizatorii calificați be-neficiază de cacircștiguri multmai substanţialerdquo

Sunt mulţumiţi de cumle sunt gestionate pămacircn-turile și arendatorii Deexemplu icircn sezonul agri-col 2015 fiecare cotaș (ariamedie e de 227 ha) a pri-mit conorm contractelor

respective cacircte 600 kg degracircu 100 kg de orz 100kg de floarea-soarelui 30kg de cartofi 10 kg de cea-

pă 15 kg de varză plus lacare icircn primăvară fiecăruiai s-au semănat gratuit cacircte25 ari de porumb

Dar pacircnă a ajunge lasituaţia economică și i-nanciară stabilă de azis-a muncit mult și cu răb-dare

Icircn anul 2003 cacircnd amajuns icircn runtea bdquoCazange-nilorrdquo el avea datorii la ban-că estimate la 1400 mii delei ndash iși amintește domnulCajuc Și doar icircn 2008 amizbutit să lichidăm toatedatoriile bancare La ziuade azi gestionăm circa 2mii de hectare de terenuri

arabile o plantaţie de 15hectare de vie o ermă desuine și una de ovine o ci-readă de vaci Adică pree-răm să avem icircn gospodăriecum se spune cacircte oleacădar de toate Vom menţinecred eu și pe vi itor aceastăstrategie

După cum afirmă direc-torul Cajuc la ora actuală

bdquoCazangeniirdquo are o oertăde arendare conorm că-reia ar putea gestiona maimult de 2 mii de hectareDar consideră gospodarulnu e cazul să te extinzi preamult vorba ceea ndash mai

bine mai puţin dar mai bine căci binele nu e icircnmult ci multul icircn bine

Și credem noi are ab-solută dreptate

de Ion Domenco

Cu dificultăți similare seconruntăaproapetoateregiu-niledin Moldovachiarși celeaflatelacircngăapenaturaleCon-tinuăminvestigareatemei Dedataaceastamergemspresud- vest

La Cantemir oameniiicircncănuau uitatcum toamnatrecutănuau avut apăla robinetezile

icircnșirSpecialiștiide la Apă-Ca-nal se scuzauinvocacircndlucrăride profilaxieDar icircn realitatesituațiae maigravăIcircnlunilede varășiicircnceputul toamnei2015din cauza nivelului scăzut alapeiicircnPrutdin careesteapro- vizionat orașul s-au mai icircnre-gistratasemeneacazuriPentrua redresastareade lucruriapaa ost pompată din acircntacircnilearteziene bdquoAvem treiacircntacircni ndashafirmainginerul-șe de la Apă-Canal Eugen DregleaAcesteapermitaprovizionarea conormcerințelorsanitaredeși apaareunmirosspecificPompeledis-ponibilesunt perormantedarnu potuncționa dacă nivelulfluviuluiesteicircncontinuăscăde-remai alesvara Icircndeosebi icircnanulcurentcacircnddupă o iarnăărăzăpadăa urmatoprimăvarăcupuține precipitațiirdquo

Petimpde vară apa dinracircumai esteutilizată șipentruirigarea terenurilor agricole Astel consumul crește de la350la500mcicircn24deoreIatădece icircncepacircndcu lunaaugust2015sistemele derecepționarea apei inregistrauun regimdemaximă insuficiență Și maigravăestesituațiaicircnraionulCa-hulcareicircn vara anului2015aicircnregistratmaimulte cazuride

sistare a aprovizionării cu apăUnproiectdinprogramulldquoPro- vocările Mileniuluirdquo prevedecaapadinPrutsă fiepompatădin raionul vecin Leova spreCimișliaBasarabeasca Ciadacircr-Lungașialteraioane

Dumitru Vrabie medic-șef sanitar al raionuluiCantemir sus983579ine că icircn2015 au fost renova-te două apeducte laCapaclia și la CociuliaDin cele 26 existentesunt autorizate doar11 celelalte 15 funcţio-nacircnd fără acordul ser- viciului sanitar de laAgenţia Apele Moldo- vei Și apeductele dinlocalităţile Antonești

Enichioi Lingura nusunt icircn ordine Deseorilacircngă facircntacircni cișmeledepistăm deșeurimenajere grămezi de gunoi bălegar

Marian Beiu arhitectul raionuluiTelenești icircl sus983579ine pe Aurel rdquoEu

icircnsumi am realizat două proiec-te de conservare a energiei careau fost și premiate Unul din eleprezintă termoizolarea cu argilă șipaie care a micșorat cheltuielilepentru icircncălzire icircn iarna curentă

aproape icircn jumătate Mi-a plăcutceea ce a construit Aurel CormanEste ra983579ional și bine calculat Casaasta e ca prima racircndunică careprevestește primăvara schimbări-lor Cu siguran983579ă vor fi construitemai multe asemenea caserdquo sus983579inearhitectul

Aprovizionarea cu apăpo-tabilăicircn zonaPrutului Inerioreste o problemă mai vecheIar icircn ultimii ani seceta esteconstantăEcologiștiisusțincăsunt absolut necesare acțiuniprompte pentru diminuareaeectelor enomenuluiPrecumarfi potrivitluiIonDregleadelaInspecția ecologicăCantemiricircntreținerea acircșiilor orestieredarșireplantareaunoraicircnspe-cial icircn zoneleriveraneracirculuiPrut

Darundeau dispărutsălci-ileplopiialbialți arbori depemalulracirculuiAu osticircnregistra-teacțiunidecurmareaextrage-riinisipului șiprundișuluisubpretextulcurățiriiracirculuipentrucirculația navală Cacirctă apăvamaicurge pePrutspreDună-repacircnăcand cearezidualădin

orașulCantemir nuse vamaiscurge icircnracircu iarTigheciulunafluental Prutuluinuva maifiicircmbacirccsit primăvarași dupăfi-ecareploaie cuzeci detonedegunoiși deșeurimenajere Cupărerede răușirulicircntrebărilorpoate continua iar catastroaecologicăe la picioarelenoas-treOareactoriide deciziedinstructurilede profil cercetăto-riin-autrasnicioconcluziedinlecțiaanului2010 cacircndrevăr-sarea Prutuluia cauzat acoperi-reacuapăndash diniulieșipacircnă-nseptembrie ndash a traseuluiautoChișinău-Cahula segmentuluide cale eratădin zonă inun-darea a cca 3000 () hectaredeterenuri debaltăicircntresatele

Gotești Ghioltosu deteriora-reaa7 casede locuita multorobiectivesocial-economice Se vorbeaatuncisusși taredesprenecesitateaoperăriiunoracțiunicardinalede redresareasituațieiprivindcircuitul apeide preve-nireamacircliriiracirculuiPrutcurățiriiși adacircnciriialbiei de creareazonelor umede-dirijateși nedi-rijate Aceste ideibdquogenialerdquo aurămasdoarpe hacircrtie OameniidinGoteștinu-și potlucra te-renuriloragricole acestea fiindacoperiteicircn fieceprimăvarăcuapăprovenitădinploișizăpadăapelereaticefiind la supraațăCanalele de scurgere rămacircnnecurățatelinia decurentelec-tricn-a ostrestabilităiarstațiadepomparenu uncționează

Icircnsudde multeorioame-niiajungicircntimpulveriilamare

disperarePotrivit datelor urnizatede Centrul de SănătatePubli-că Cantemir se aflăla eviden-ţă 1588 surse descentralizatede alimentarecu apă potabilă(acircntacircnipubliceși acircntacircni individuale de mină) dintre careuncționează1510celelalte78fiindpărăsite Rezultateleinves-tigăriia 66acircntacircnila parametriisanitaro-chimiciarată că5 din-treele nucorespundnormelorprivind conţinutul de nitraţiazotfierflorforclorurișialteelementecueectnocivDin70acircntacircni publice28 nuau indi-catorii microbiologicinecesariDin88 deacircntacircniarteziene șisonde uncționează 51 Icircn 16dincele 20 investigateapa nucorespunde parametrilor sani-taro-chimiciadmisibili(la amo-niuclorizisulaţi osaţietc)

Dumitru Vrabie medic-șesanitar al raionului Cantemirsusținecăicircn2015auostrenova-tedouăapeductela CapacliașilaCociuliaDincele 26existen-tesuntautorizatedoar11 cele-lalte15 uncţionacircndărăacordulserviciuluisanitarde la Agenţia ApeleMoldoveiȘi apeducteledin localităţile Antonești Eni-chioiLinguranu sunticircn ordineDeseori lacircngăacircntacircni cișmele

depistămdeșeurimenajeregră-mezidegunoibălegarSpecialiștiisusțincădacănu

vor fi icircntreprinse acțiunilene-cesaremai multelocalitățidinluncaPrutuluipotrămacircneși icircnaceastăvarăărăapăpotabilă

Icircn prezent avem icircn jur de 60 de angajaţisalariul mediu lunarconstituind circa 1900lei Evident mecaniza-torii califica983579i benefi-ciază de cacircștiguri multmai substanţiale

Creșterea ciupercilorpoate fi un hobby cu mij-loace minime care doar săasigure periodic o familiecu un deliciu la bucătărieori un proces complex deproducție ndash deci un busine-ss interesant și profitabilextrem de simplu accesibilpentru oricine are curio-zitatea și curajul să-l icircn-ceapă De la icircnsămacircnțareacompostului ai de așteptataproximativ 15 zile pacircnă laprima roadă după care dindouă icircn două zile icircntr-unciclu de circa 60 de zile veitot culege ciuperci

Ciupercile constituiecultura cu cel mai marerandament pe metru pă-trat Astfel icircntr-un singurciclu de cultura de pe 1mp se pot scoate 15-20 kgde ciuperci Icircntr-un an serealizeaza usor patru-cincicicluri de cultură Rezultă ocantitate de 80-100 kgmpan Și te poți limita chiarla un singur metru (o cadă icircntr-un șopron) ori poțiavansa la sute (hale maride producție)

Dacă aveți o pivniță omagazie un grajd un podorice icircncăpere icircnchisă și ră-coroasă aerisită icircnseamnăcă icircndepliniți deja principalacondiție pentru icircnceputdeoarece celelalte condițiipresupun investiții minimeCompostul trebuie să fiemereu umed Lumina nucontează

De la un hobby lao afacere profitabilă

Pentru un compostbun se potrivesc paiede gracircu curate și usca-te icircngrășămacircnt natural(găinaț) de pasăre gips uti-lizat icircn construcție (cca 6din cantitatea de compost)pentru stabilizarea Ph-ului Se pot adăuga hartieveche frunze rumegus delemn dejectii animale etcApa poate fi reciclată

Inițial compostul arenevoie de aproximativ 30de zile pentru fermentareTemperatura optimă acompostului este de 24-28grade iar icircn icircncăpere ndash19-22 grade Icircn sistemul celmai simplu compostul seașează icircn saci de polieti-lena cutii lăzi orice vasela icircndemacircnă (care pot fietajate) și se icircnsemacircnțeazăcu miceliu de ciuperci (cca07 kg de miceliu la 100 kgde compost)

Ciupercile răsar apoi icircn5-6 valuri fiecare nece-sitacircnd 3-4 recoltări lainterval de 2-3 zile Dupăexploatare compostul poa-te fi folosit ca icircngrășămacircntagricol drept combustibilsau pe post de furaj pentruanimale deoarece are ovaloare nutritivă icircnaltă

Bineicircnțeles dupălansarea acestei aventuriveți mai avea de icircnvățatmulte despre cultivareaciupercilor dar principalulcunoașteți deja Spor latreabă

Aventura ciupercilor

Suntem tot maiinteresați de no-ile tendințe deretehnologizarede inovațiile dindomeniul con-servării energieiNu e o modă nespun specialiștiiSe fac icircncercări icircndrăznețe de aschimbă esențialviața omului

IonCernei

Unul din aceste proiectetemerare este casa ecologică pecare și-oconstruieșteAurelCorman de la Sărătenii-NoicomunaRatuș

Aurel icircși are deja ridicatăcasa din baloturi de paieicircncadrate icircntr-un scheletdin lemn de stejar Sigurullucru care bate la ochi esteacoperișul de ardezie Darstăpacircnul susține că este unultemporar ndash cacircnd va aveadestule mijloace icircl va aco-peri cu țiglă ceramică saumetalică

LaSărătenii-Noiunsătuccucinci gospodăriila margi-ne de codru Aurel Cormans-a stabilit recent Este că-sătorit cu Elenao rusoaicăinimoasă Educă icircmpreunăo etiță AnastasiaMai mulțianiei au locuit la Moscovadar și icircn India Acolo Elenaavea o meseriepentru careera apreciatăndash brodeazăpepacircnză scene dinreligia indu-săAcasăicircn Moldova Elenaicircși urmează breasla Trimiteprinpoștă lucrărileicircn Indiașicacircștigăo bucatăde pacircine

rdquoN-am rămasacolo deșinuera răude trăitndash spune AurelE ozonă tropicalăărăiernicu oameni păstrători șigeneratori aiunei culturide-osebite Apropo ideea uneicase ecologice de acolo amadus-oDin lutpaietrestiecostruiesc niștecăsuțede toa-tă rumusețea dotate cu totnecesarulunui trai modernDorulde baștină a ost maiputernicAm visat sătrăimlamargineaunuisat miciar icircnspatelecaseinoastre săavemo pădurePatruani icircn urmăne-am procurat o gospodă-

riețărăneascăconstruitădinmaterialetradiționaleDaram vrut altcevandash și iată casa dinpaierdquo

Ideeacu casanui-aplăcutcuivacare a datoc celor cacirc-tevasutede baloturide paieprocurateșistivuiteicircncurteEadevăratcă balorurile procu-rateunanmai tacircrziul-aucos-tatmaiiefinrdquoDesutedeani

oamenii icircși construiesc casedin materiale tradiționalenuielelemnargilăpaieMi-aupovestitceiicircnvacircrstăcălaoclăcăușor ridicauo asemeneacăsuță icircntr-o ziDin păcatenuam avutașa-numita Lumacirc-narea Domnului o speciedesalciecare dădea nuiele taripentrucarcasaAșaaostcon-struităicircn 1913casavechepecaream cumpărat-oAr puteasămairezisteicircncăvreo50deaniTotușimi-ampusicircngacircndsă ac o casăasemeni vilelorromane din timpul apusuluiImperiului Roman Eracon-struită mai icircntacirci carcasa delemn apoiperețiicu blocuridepiatrăși l iantdinnisip și var stins iar acoperișul eradeșindrilăAm văzut cumseaceo asemenea vilăla ViasatHistrory Amdecissă utilizezmaterialedecostrucție localeLacarcasăamolositlemndestejar Fundația bineicircnțelesamăcut-o dinbetonStejarulși baloturile le-am tratatcupreparate antiseptice astel vor asigura o durabilitate decelpuțin150 aniConstrucțiacudouă nivelearepuținecuie

dinmetalmaimultesuntdinlemn Ulterior am clădit ba-loturile am instalatcele douăplaoanemai apoi geamurileși acoperișul Baloturile auostacoperitecu unstratgrosdelutși paieȘi peexterioraș vreasă aplico crustăde nisipcu var pe plasă metalică Văasigurcă acestamestece maidurdecacirctbetonulnudă cră-

păturichiar șiicircn cazul unorcutremureputernicerdquone spu-nestăpacircnul

Casanou construităicircși aremicroclimaei ecald deșiicircncănu aresobeDupăcum ne-aspusstăpacircnulapa rămasăaiciicircntr-o găleată nu a icircnghețatcacircnd aarăeragerrdquoSănu vămireDe sute deani caselelanoise construiaudin materi-ale tradiționalecare suntter-moizolanteexcelentendash iarnaasigurăcălduraiar varandash ră-coarePerețiivăruițisunt icircncăun avantaj varul fiind unan-tiseptic excelentrdquo Aurel ne-aarătattoateicircncăperiledelaceledouă nivele pe carepreconi-zeazăsă lefinisezela anul vii-torVafi maiușordușumeauaesteprocuratăurmează să fieașternută

Tudor Țurcanu primarulde Ratuș afirmă că aceastăexperiența merită să fie cu-noscută și aplicată rdquoAm cititcă undeva icircn Călărași cinevaa ăcut o asemenea casă ce-idrept olosind lampaci darși acoperind-o cu stu pentrucare a cheltuit sume enormeCasa lui Aurel este ceva mai

accesibilă la preț dar serveșteaceluiași școp ndash să-și asigureun trai sănătos pentru mulțiani icircnainte Are icircn acest senstoată susținerea noastrărdquo nespune primarul Potrivit luila scut timp după ce a ridi-cat casa Aurel s-a pomenitcu un proces-verbal Inspec-toratul icircn construcție Bălți aintervenit deoacere stăpacircnulnu a prezentat un proiect alcasei Ministrul costrucțiilorși amenajării teritoriului aanulat icircnsă procesul-verbal A considerat că este preadin cale aară să sancționeziun entuziast care are o ideede pionerat Totuși Aurelurmează să-și prezinte pro-iectul spre aprobare Sperămsă nu i se ridice bariere biro-cratice

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 2 1 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016

Icircn1893aabsolvitSemina-rulDuhovnicescdinChișinău Aici s-a transerat icircn ultimulandupăceși-aicircnceput studi-ilela SeminarulTeologic dinTiflisundeicircn 1894 a venitla icircnvățătură StalinIcircn 1898-1940 OnisimBudacova ostparohalbisericiidinStăuceni

După 45 de ani de sluj- bă părintele s-a pensionatprimind de la AdministrațiaFinanciară Chișinău o pensieicircn valoare de 12340 lei pelună Icircncepacircnd cu luna iulie1944 de la re-ocuparea Basa-rabiei pensia nu i s-a mai datPeste un an autoritățile loca-le i-au confiscat o parte dinterenuri roadele obținutemai multe tone de vin și in- ventarul agricol iar icircn iulie1949 părintele a ost depor-tat icircmpreună cu alți săteniicircn Siberia Fiind indignat de

atitudinea autorităților sovie-tice și bazacircndu-se pe aptul căa icircnvățat icircntr-un seminar teo-logic cu Stalin de acolo dinsurgiunul din Tiumen preo-tul basarabean icirci scrie lui Iosi Visarionovici o scrisoare

Tovarășului IV StalinPreședinte al SovietuluiMiniștrilor de la preotul

pensionar OnisimGheorghievici Budacovcare locuiește icircn azilul

pentru invalizi din satulSartacirctia raionul Berezovsk

districtul H-Mansiiskregiunea Tiumen

[icircnregistrată la 20 iulie 1950]

Icircn noaptea spre 6 iu-lie 1949 eu și soția am

Scrisori către StalinMorminte

fără cruce

Rezisten983579abasarabeană

Metalul tancului instalat icircn centrulorașului este pentru primăria Bălţimai scump decacirct memoriaoamenilor ce au pierit icircn lagăruldin lunca Răutului

IN MEMORIAM Icircn acea diminea983579ă pe noi icircmpreună cu 16-17

gospodari din sat ne-au urcat icircn vagoane marfare icircnchise și ne-au deportat icircn sectorul Belaia Recikaraionul Iughinsk regiunea Tiumen

bdquoIcircn acest fel nu se comportă nici cu negrii din AmericardquoArhiva militară rusă este dispusă să ofere contra plată ()numele persoanelor decedate icircn lagărul de prizonieri de la Bălţi

Cetățenii so-vietici icircncercausă comunice cuautoritățile comu-niste Unii scriaula redacții la co-mitetele de partidiar alții ndash directliderilor de la

Chișinău sau de laMoscova OnisimBudacov (n 1873)este fiul preotuluiGheorghe Budacovdin satul Sănătău-ca judeţul Soroca

ost treziți de autoritățile polițienești militare Ne-au ordonat imediat să vă pregătiți de plecare Icircn aceadimineață pe noi icircmpreunăcu 16-17 gospodari din satne-au urcat icircn vagoane mar- are icircnchise și ne-au deportaticircn sectorul Belaia Recikaraionul Iughinsk regiuneaTiumen Războiul oamea groaznică din iarna anului1946 ndash prima jumătate aanului 1947 din cauza căro-ra icircn unele sate a murit 15din populație au deavori-zat populația Basarabiei au pierit sau au ost tăiate ani-malele de casă ndash caii oile Au ost vacircndute lucrurile dincasă uneori chiar și caseledoar ca oamenii să nu moa-ră de oame De regulă pacircnăicircn 1946 lanurile satelor din Basarabia erau prelucratesemănate iar acum uneori

chiar o jumătate bună rămacircnicircmburuienite La toate aces-tea se mai adaugă privareade dreptul la proprietate asupra pămacircntului interzicereaarendei limitarea supraeţeiterenului grădinii viei ce poate reveni unei amilii șicele cacircteva reorme moneta-re din 1940 pacircnă icircn 1948 Icircn 1940 oamenii de la sateschimbau o rublă pe 40 de leiicircn 1944 speculanții schimbau1 rub pentru 60-70 de lei iaricircn Decembrie 1944 la schim-barea ostelor credite pentru1 rub erai nevoit să achiți 10rub

Icircn două săptămacircni cacirctne-am aflat icircn tren eu m-amconvins că și alți consătenideportați au aproximativaceleași mijloace de existență

ca și mine ndash un pensionar că-ruia nu i se achită pensia Ca șimine nu au pluguri și animalede tracțiune nu au nici gracircumănacircncă doar porumb nu aurezerve suficiente de ăină etcUnii au lucrat icircn kolhoz cine-va un an altcineva ndash doi Eide asemenea au ost numițirdquochiaburirdquo și au ost ridicați pentru a fi deportați Toți suntindignați de ce au ost privațide casele lor gospodării ani-male semănături pămacircnturi grădini șamd Cum vor putea ei cu copii mici locui icircnacest ținut icircndepărtat și aspru ără casă rezerve de pacircinesurse financiare icircmbrăcămin-te specială icircncălțăminte Fărănicio vină

Icircn Belaia Recika și icircn altesectoare Barașka Șpazavod Novoziorka Tropinka eraudeportate eșaloane cu basara-beni Cei de la Comenduirea

MAI și șefii locali se indignaude ce au ost repartizați la tă-iat pădure bătracircni icircn vacircrstă de70-80 de ani cu o capacitatemică de muncă Nu ne găseaude lucru Peste două luni pemine icircmpreună cu soția șiicircncă opt pesoane icircn vacircrstă totdeportate ne-au urcat icircn va- gon și la sacircrșitul lunii septem-brie icircnsoțiți de un convoi demilitari ne-au trimis icircn Tiu-men după care cu vaporul pe racircurile Tura Tabol Irtacircș șiObi pacircnă am ajuns icircn Beri-ozovo De acolo pe racircul Sociva peste 200 de verste ne-au adusicircn satul Sarticircnia unde ne-auamplasat icircn Azilul de Stat pentru invalizi și bătracircni

Ce ar fi ost cu acei pensi-onari care au servit ani de zileșefilor sovietici icircn uncții icircnal-

te dar care locuiesc icircn sat icircncasa lor unde au o grădinădacă autoritățile ar fi procedatcu ei tot așa Autoritățile pă-cătuiesc atunci cacircnd considerăcă un anumit cetățean estecapitalist exploatatorul mun-cii străine chiabur și pe loc icircl privează de pensie icirci confiscăicircntreaga avere iar acesta se pomenește trimis să locuias-că icircntr-o regiune icircndepărtatăși aspră din Siberia de est caacolo să-și dobacircndească hranași să-și asigure existența Esteclar că icircn asemenea condițiiomul nu poate să existe darautoritățile noastre nu aunicio treabă Icircntr-o oarecaremăsură ele se consideră salva-toarele patriei și aceasta esteo etapă icircn avansarea lor Se olosesc de vie grădină roadeși pămacircntul prelucrat de alțiicare sunt icircnvinuiți că aducdaune statului că exploatea-

ză munca străină că adunăbogății Iar deportarea icircn Si-beria icircndepărtată se ace ărămari greutăți Este adevăratcă icircn acest el nu se comportănici cu negrii din America

Cu respect sincerOnisim Budacov preot1950 Iunie ziua a 11-a

Mariana S ȚĂRANUconferențiar universitardoctor icircn istorie

PavelDumbrăveanu

n mai s-au icircmpli-it 24 de ani deacircnd la marginearașului Bălţi aost instalată șifinţită o Troiţăn memoria vic-imelor lagăruluie prizonieri careactivat acolo icircnara-toamna lui944

Puţinele rude ramase icircnaţă ale prizonierilor ose-

mintele cărora zac icircn luncaăutuluiau cinstit memoriactimeloricircn cadrul unui te-eumȘi au constatatpentrucacircta oarăcă guvernăriinu-iasădemilostivireșipocăin-pentrua-i comemoraome-eștepeceicareaumuriticircn

hinuriicircn acellagăracum72eaniTroița a ost instalată la

niţiativa uneiechipede zia-ști de la ostul săptămacircnal

Curierul de Nordrdquo care auvut icircndrăzneala să publicen premieră icircncă icircn 1992ategroazniceși binedositee autorităţile sovietice rdquoLaiște lucrăride terasamenticircnitorulcartierlocativbdquoLucea-

ărulrdquos-a datde o mulţimeeoase și maimulţimartoriculari ai evenimentelor dinmpul războiului și din pe-oada postbelică afirmă căvorba deosemintelea suteeprizonierirdquo Ziarulscria căpacircnă acum nimenin-a vor-itdespre aceastardquo reerindu-ela spuseleunuibălţeancareocuia icircn vecinătatea ostului

lagăr deprizonieri Auurmatapoideclaraţiilea sutedealţimartoriocularidin nordulre-publiciicareauavutdesueritdincauzalagaruluidin Bălţi

I ar icirc ntre t im p așa cumanunţa Boris Griţunic arhi-tectulșe deatunci alorașuluiBălţilucrărilede undaţiepeacellocauoststopateșis-auăcut demersurila diversein-stanţepentrua sestabilipe-rimetrulexactal ostuluilagărde prizonieri și mormintelorcomunebdquoDeșini s-aupromisacţiuniconcretenimeni nuaicircncercat să icircntreprindă cevaconcret icircn această direcţierdquoscriaBorisGriţunic

Ti mp de c acircţ iva a ni jurnaliștii bălţeniau publicatun serial de materiale bdquoMor-minteără crucerdquocare evocaumărturisirile unor prizonieriscăpaţi din lagăr a rudelorceloracareaumuritaicioriamartorilorevenimentelortra-giceDin spuselelors-acon-statat că icircn lagăruldin luncaRăutuluis-au aflatprizoniericapturațideautorităţilesovie-tice după operaţiaIași-Chiși-năuaceștia fiindeciori basa-rabeni mobilizaţi icircn Armata

Romacircnă dar și oarte mulţiostașidealte naţionalităţiPreședintelede atunci al

comitetului executival raio-nuluiGlodeniLeonid Istratipovestea că avea doarșapteanicacircndicircntoamnalui1944avenitlaBălţisă-șivadătatăl bdquoAm văzutchinurile oameni-lordupăsacircrmaghimpatăși icircnacelecacirctevaminutecacirctne-audatvoie casă-lvedempe tă-ticumi separecă icircmbătracircni-semșieuTataaveaatunci32deaniI s-apermissăne ţinăicircnbraţecacircteun minut pefie-caredinceitreicopiiiarcacircndi-a venit racircndul surorii maimicinuștiudece soldatuls-asupăratșil-abătutpetatanoifiindalungaţiL-am zăritapoidedepartedelavre-o50-100demetri Maimultnu l-am

văzutA ostdus icircnSacircktacircvkarundea muritrdquo

Bălţeanca Xenia Rubanscriacă soţulei aostofiţericircn Armata Romacircnă și direct delaIașia ostadusde sovieticilaBălţibdquoZiși noaptestăteamlacircngă lagăr șivedeamcum icirciduceaude viila groapăNulisedădeanimicdemacircncatlisearuncaudoarcoji deharbuzși bostan știuleţi de porumbSoţulmeua rămasviudardecacircteoria scrispe laChișinăunimeni niciodată nu i-a răs-punsde parcăacestlagărarfiostundevaicircn altăţarărdquo

Iar Emilia Ţurcanu fiicaostuluiprizonierEfeni Ţur-canudinBaraboiDondușenispuneacăa primitunrăspunsoficialde laArhivaNaţionalăa RMprecumcă bdquoicircnondu-ri le de documente aflate lapăstrarenu sunt datedespreŢurcanu Efeni Calistratrdquo șică instituţia nu dispune bdquodeinormaţii despre lagărul deprizonieridin Bălţirdquo

Primele inormaţii ofici-ale dar incomplete despreactivitatealagărului numărulcelorace aumuritaiciși des-pre locul lor de icircnmormacircn-

tareau ost aflatetocmai icircnebruarie 2002de la ArhivaMilitarădeStat dinRusiaPo-trivit lui VVoronţovdirectoradjunctal instituţiei Lagărulnr33 dincadrulNKVD-uluia ostcreatla 26 septembrie1943inițialicircn orașul Polta- va Icircn perioada16 iuliendash 10octombrie 1944 lagarul aost strămutat la Bălți Treipuncte speciale de capturareaprizonierilorau ostdisloca-tecevamaidevremeșiicircn altelocalităţiicircnvecinate BălţiuluiLagărulnr33avea ocapacita-tede 20mii deprizonieriiarpunctelede capturareputeausăpimească pacircnăla 2miideprizonieriIcircn totalprin acestlagăr au trecutpeste331 miipersoaneprizonierigermaniunguriaustriecipoloniran-

cezi sacircrbi horvaţi belgieniucraineni ruși cehi italieniromacircnișide altenaţionalităţi

Arhiva moscovită nu aurnizat inormaţii definitivedespre persoanele moarte icircnlagăr icircnperioada cacircts-a aflatlaBălţi Potrvit unui alt do-cumentsemnatde unalt adjunct al șeuluiArhivei ruse VKorotaevdoar icircn perioada11-30 septembrie 1944 lacimitiriledin Bălţi auost icircn-mormacircntaţi 2052 prizonieripierițiicircn lagărulnr33 iaricircn-tre1 și7 octombrie icircnlagărauosticircnregistraţi509 morţiIcircn1944la Bălţieraudisloca-te lagărul pentru prizonierinr103o filialăa lagărului deprizonieri nr198 și spitalulspecialnr3376Korotaevafir-macă arhivaruseascădispunedeactelede icircnmormacircntareaprizonierilordecedaţiicircn aces-telagăreșicăelepotfiobţinu-tedoaricircn bazaunorcontractecontraplată

Potrivitunui registruoe-ritde arhiva moscovită la1octombrie 1944 icircn lagărulnr33 au osticircnregistraţi 154demorţi icircnmormacircntaţiicircnpa-trumormintecomuneiar da-

teledesprenumeleacestorașilocurilemormintelor lipsescLa2 3și 4octombrieauosticircnregistraţi91 97 șirespec-tiv74 morţicare auostdaţipămacircntuluide asemenea icircnmormintecomunesăpateicircncimitirespecialepentruprizo-nieriOameniimureaude en-terocolită pneumonie tuber-culozădistrofie malarieetcDoaricircn perioada11-30 sep-tembrie1944 deenterocolităaumurit 1243de prizonieri

4000de ofiţericaptividedierite naţionalităţi au ostexpediaţi la 30 iunie 1944deundevade pel inia icircntacirciarontului icircn lagărul nr27 alNKVDdin KrasnogorskDaricircnaintedea fitrimișilapunc-tulde destinaţie aceștia autrecutprinlagăruldela Bălţi

de la ldquoCurierul de Nordrdquodarmaterial am ostajutațide Primăria Bălţi condusăatunci de agrarianul Vladi-mirTonciucEși operameș-terilorpopulariPavelCuratușiMaxim Odagiu dinFun-duriiVechiGlodenicareaudepus eorturi sufletiste icircnconecţionareaTroiţei

Dupa 1996 VictorMo-revapoiVasilePanciukși-au bătutjocnu doarde osemin-tele prizonierilor icircnhumateicircn această luncă darși decolegii lor din primărie deceidoi meșteri populariderudelevictimelorși de toatăsuflarea de bună credinţăTot aceștidoi indivizi nuaupermisconstrucţiaicircn vecină-tateaTroiţei a uneiBisericia

Oaselorprecumse anunţasela7 mai1992icircn cadrulservi-ciuluidivinde sfinţirea Cru-cifixului Despreactuala gu- vernare dela Bălţiicircmie greu

sazic cevabănuiesccă ediliideaici nuștiunimicdespreacestCrucifix

Metalultancului instalaticircncentrul orașuluiestepen-truprimăriaBălţimai scumpdecacirctmemoriaoamenilorceaupieriticircn lagăruldinluncaRăutului

PS Pusesem punct aces-tui material cacircnd găsesc icircn-tro reţea de socializare nișteracircnduri care la sigur merităsă fie citite și de altă lume Ele au ost scrise la 21 mai2013 și aparţin bloggerului Dragoș Galbur care a co- pilărit icircn vecinătate loculuiunde a os dislocat lagărulde prizonieri din Bălţi bdquoEuam trăit o viață icircntreagă icircn Bălți și nici nu am știut deexistența acestui loc aces-tei istorii nedrepte cu finaltragic Nu am avut de undești Abia cacircnd am ajuns launiversitate și am devenit pasionat de istorie am aflatcu stupoare că locul pe undeicircn copilărie mă jucam de-arăzboiul cineva mai de-mult chiar s-a războit Așasuntem noi moldovenii me-reu căutăm să ne construimun viitor dar nici măcar nune cunoaștem istoria sau mairău nici nu prea vrem s-ocunoaștemhelliprdquo

Dinpartea redacţieiCredcădemulta venittimpulcacetăţeniiRepubliciiMoldovasăcunoascăistoriaţăriilor

precumșisoartacelorapecareviaţai-a făcutcuori

fărăvoinţalorsă fieeti-chetaţibdquodușmaniai PuteriiSovieticerdquoDacăautorităţileFederaţieiRusesuntdispusesăoferedate desprenumele

prizonierilorosemintelecărorazacicircn mormintelecomunedin luncaRăutuluidece ArhivaNaţionalăa

RepubliciiMoldovanu și-arasuma responsabilitateasăfacăluminăși icircnaceastămaredurerea poporuluibasarabean

Cel puţinașa arată unuldindocumenteleparvenite de laarhivarusă icircnadresaUniunii veteranilorde răzoiaiArmateiRomacircneșia urmașilorlordinRMoldova

De Paștiam vizitatloculundes-aaflat lagărulde con-centrare și am constatat cărăstignirea instalată icircn 1992

abia demai rezistă icircnbătaia vacircntuluia uităriiși indieren-ţeiautorităţilorlocalePăcatulemareIcircnprimulracircndicircnaţalui Dumnezeu darși icircnațaonoarei imaginii PrimărieiBălți a icircntregiisocietăţiAmtras această concluzie amin-tindcă Troiţaa ostinstalatad e n oi u n gru p d e z iari șt i

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


14 1 5Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016Istorie De-o vorbă

Băl983579iul a bdquoicircntineritrdquo cuhellip 199 de ani

Locuri de ocolit sau

obiecte de studiu

Gustave Eiffelpărăsit la Florești

Reabilitarea istoriei Capitalei de Nord

Movilele blestemate

Ar putea deveni o atrac983579ie turistică

Anul 2016 vafi după toate

robabilitățileltimul icircn careălțenii au con-emnat la 22

mai de Hramulrașului un fals

storic Icircn loc de96 ani de la primatestare documen-ară a localității eiretind să jubilezeronat 595 de anii urbei

deEugen Urușciuc

Lenea ignoranța și in-eresele bdquoratelui mai marerdquou ost actorii ce au stat laaza erorii istorice care ul-

erior a condus la scriereamultiplicarea unei istorii

enaturate a orașului BălțiDr Teo-Teodor

Marșalcovschi proesor laUniversitatea de Stat bdquoAle-

u Russordquo din Bălți estenul dintre istoricii care aontribuit decisiv ca ade-ărul istoric să triumeau trebuit zece ani pentruudierea documentelor și

cumularea argumenteloriințifice cu care a convins

omunitatea academică șiutoritățile că prima atesta-e documentară a localitățiiălți a ost ăcută exact laoctombrie 1620 și nu icircn

421 conorm copy-paste-lui als din studiile despretoria Bălțiului

um s-a produsroarea istorică

Și acum dle proesor arebui să ne apucăm de co-

ectat anul primei atestăriocumentare de pe toateemele orașului actele ofi-

ale și din cărțile de isto-e icircl icircntreb pe Teo-Teodor

Marșalcovschi aflacircndu-nen preajma unui imens pa-ou din centrul orașuluiare anunță că Bălțiul vaonsemna icircn acest an ju-ileul (als) de 595 de anired că e cazul zice pro-

esorul să rescriem toatătoria localității pentruă abundă de alsuri a ostatată prin prisma intere-

elor geopolitice și poartăovara unor ideologii caree sunt străine

Icircn 1853 Filip Brun dinOdesa a tradus icircn limbausă notele de drum aleălătorului și diplomatu-ui rancez Guillebert deannoy care a pomenit

n jurnalul său de o locali-

Istoricul Teo-Teodor Marșalcovschi față-n față cu neadevărul istoric

tate Belz bdquoun alt oraș dinRusiardquo care de apt nu eraBălțiul din Moldova (deoa-rece nici nu exista la acea

vreme) ci o localitate si-tuată la nord de Lvov Deatunci toți cercetătorii aupornit pe o pistă greșităăcacircnd legătură icircntre Belzși Ringalia Mazovi sora re-gelui Polonez Wladyslaw II

Jagiellon și osta soție a lui Alexandru cel Bun

Este deplasată departede adevăr și legenda des-pre Ringala Mazovi careără vreo argumentareștiințifică apare icircn calitatede bdquoondatoarerdquo a orașuluiBălți Autorii cei mai radi-cali și ără pregătire proe-

sională propun cititorilorpacircnă și imaginea renumiteipoloneze dar care repre-zintă o altă persoană șitrebuie să precizăm că ima-ginea Ringaliei nici nu secunoaște povestește Teo-Teodor Marșalcovschi

Și bdquoDiploma de danierdquodin 13 decembrie 1421prin care Alexandru celBun i-a dăruit după divorțRingaliei tacircrgurile Sireț și

Volhovăț nu are nicio le-gătură cu Bălțiul contrarreerințelor ăcute de-a lun-gul anilor de către pretinșiiistorici Dr Marșalcovschia constatat că Ringala Ma-zovi nu avea cum să laseurme icircn istoria actualuluiBălți or pe locul actualuluiBălți icircn acele timpuri nu a

existat nici o localitate iartoponimul Bălți a intraticircn expresia documentelorabia icircn 1620 Icircn schimb is-toricul bălțean a constatatexact icircn baza documente-lor că prima atestare do-cumentară a Bălțiului depe Răut datează cu bdquoziuade luni 4 octombrie 1620către amiazărdquo Teo-Teo-dor Marșalcovschi susținecă a descoperit aceastămențiune icircn Cronica Cam-paniei de la Țuțora a arma-tei polone

Ce spune Institutulde Istorie al AȘM

Pentru că autoritățileorașului Bălți au ost sesi-

zate de către Teo-TeodorMarșalcovschi icircn privințaconuziei cu prima atesta-re documentară a orașuluiPrimăria bdquocapitalei denordrdquo a solicitat și opi-nia Institutului de Istorieal Academiei de Științea Moldovei O scrisoaresemnată de către directo-rul-adjunct al Institutului

Nicolae Enciu expediatăadministrației bălțene lamijlocul lunii ebruarieac confirmă veridicitateastudiilor lui Teo-TeodorMarșalcovschi

Istoricul bălțeanpovestește că demult și-a datseama de aptul că mai multeaspecte din istoria Bălțiuluiinclusiv cel cu privire la pri-ma atestare sunt alse dar cănu dispunea de argumenteștiințifice Pentru ca să com-

bat neadevărul spune dom-nul proesor am avut nevoiede circa zece ani de muncămigăloasă cu o sumedeniede acte medievale

Și directoarea Muzeu-lui de Istorie și Etnografie

din Bălți Ludmila Dobro-geanu ne-a spus că bănu-ia cu mulți ani icircn urmă căceva nu se leagă cu anulprimei atestări documen-tare a orașului deoareceprea multe apte se băteaucap icircn cap Deși osteleautorități comuniste dinBălți au ost puse anterioricircn ața neadevărului istoric

(ce-i drept ără un suportcert științific) ele au reu-zat să se icircmpace cu aptulcă orașul este mai tacircnăr cucirca 200 de ani afirmacircndcă o eventuală modificarea anului primei atestări do-cumentare ar conduce ladezbinarea societății

Ce au de gacircndsă icircntreprindăautoritățile

Comisia pentru Topo-nimie din cadrul PrimărieiBălți s-a icircntrunit deja icircncacircteva ședințe dezbătacircndsubiectul bdquoneadevăruluiistoricrdquo Acum este icircn cursde definitivare dosarul re-spectiv avizul AȘM și re-

comandările istoricilor deacum cacircțiva ani pe carele-au ăcut icircn cadrul uneiconerințe științifice bdquoCucertitudine anul acestalucrurile vor rămacircne ne-schimbate deoarece nu

vom reuși să modificămceva pacircnă la Ziua orașuluipe care o sărbătorim la 22mairdquo ne-a spus Ludmila

Cerguță secretara Comi-siei pentru ToponimieFuncționara ne-a asiguraticircnsă că membrii Comisi-ei au putere de voință dea recomanda ConsiliuluiMunicipal Bălți să adoptehotăracircrea prin care să ofi-cializeze anul 1620 dreptan al primei atestări docu-mentare a localității

Deocamdată nu esteclar dacă legislatorii lo-cali vor avea o asemenea

voință

Rădăcinileorașului Bălți

Deși nu există acte exac-te din deducțiile ăcute luiTeo-Teodor Marșalcovschi

icircn cadrul cercetărilor deun deceniu putem afirmacă actualul oraș Bălți icircșitrage rădăcinile din satulBălți de la confluența pacirc-racircului Bălți cu racircul Cubolta(actualul raion Sacircngerei)

Această așezare ar fi osticircntemeiată de țărani liberi

veniți dintr-o localitate depe moșia Zăvădeni undeactualmente este amplasatăosta Fabrică de zahăr din

Alexăndreni Ulterior oparte dintre locuitorii aces-tui sat au migrat spre loculpe care este amplasat icircnprezent Bălțiul Strămoșii

bălțenilor au ridicat prime-le locuințe icircn Piața Obo-rului regiunea care estesupranumită icircn prezent Po-dul Chișinăului

Directoarea Muzeului de Istorieși Etnografie din Băl983579i LudmilaDobrogeanu membră a Comi-siei nominalizate spune că dinmoment ce vor fi puse la dosa-rul Comisiei toate argumenteleștiin983579ifice autorită983579ile nu au

cum să respingă propunerea caanul primei atestări a orașuluisă fie revizuit Icircn timp opineazăLudmila Dobrogeanu o deci-zie la acest subiect ar putea fipropusă spre adoptare icircn lunaiunie

Un sătean povestea că odată noaptea trecacircnd prinpădure pe lacircngă movila de pămacircnt a auzit un oftatputernic Omul a crezut că poate are cineva nevoie deajutor Icircnsă cacircnd s-a apropiat o umbră mare de la

icircnălţimea unui copac l-a privit drept icircn faţă Ochii icircierau roșii și foarte mari Pentru un moment a icircncreme-nit pe loc iar apoi spune bărbatul nici nu ţine mintecum a ajuns acasă Apoi acesta (nu a dorit să-și dezvă-luie identitatea pentru a nu fic onsiderat de consătenidrept paranoic) ne mai povestește că icircntr-o zi calulsău a fugit L-a căutat toată ziua și cacircnd s-a icircnnoptatl-a găsit pe movilă stacircnd nemișcat Cacircnd s-a apropiatsă-l apuce de hamuri și să-l ia acasă calul l-a atacatBărbatul a fugit lăsacircnd calul icircn pădure Cacircnd s-a trezitdimineaţă animalul păștea linistit icircn faţa casei

Acestea sunt movile u-nerare rămase icircncă din pe-rioada bronzului Cea maiicircnaltă movilă se află lacircngăsatul Chișcăreni (Sacircngerei)și are 17 metri icircnalţime Icircnsatul Chetrosu Drochiasunt cele mai multe curga-ne 24 la număr Se spunecă acestea au un bogat in-

ventar de obiecte din bronzși ceramică Corpul deunc-

tului presărat cu ocru eraașezat icircn gropi Cadavreleservitorilor și ale cailorsacrificaţi erau dispuse icircnperimetru Arheologii rușis-au ocupat cel mai multde săpături și rezultatele auost conorm așteptărilor

Dar ce zice arheologiamoldovenească Pentrudetalii ne-am adresat dluidrcon Sergiu Matveevde la Catedra Arheologie șiIstorie Antică de la USMicircnsă am ost surprinși săauzim de la un expert icircndomeniu că bdquoObiectivulmajor al Facultăţii este prinexcelenţă didactic Toateicircntrebările adresaţi-le insti-tuţiilor responsabilerdquo

Responsabili de cur-gane Ei bine zis și ăcut

Icircn mai multe loca-lităţi din Moldovaputem vedea niștemovile mari de pă-macircnt care variazăatacirct icircn icircnălţime dela 1 la 8 metri cacirctși icircn diametru dela 60 la 80 metri(Bălţi)

Ne-am adresat la AgenţiaNaţională Arheologică darși experții aceștia ne-au re-comandat doar lucrarealui Ion Hacircncu bdquoStrăvechimonumente din RepublicaMoldovardquo iar despre săpă-turile icircn aceste movile u-nerare nu au binevoit să nespună nimic

Deci dacă rdquoexperţiirdquo nune-au prea ajutat nu ne-arămas decacirct să ne adresămoamenilor simpli poatemai puțin cărturari

Redactorul-șe al CRO-

NICII Virgil Zagaievschiși-a amintit cum icircn copilă-rie tatăl său icirci povestea căsub o asemenea movilă arfi ost icircngropat icircn vremuristrăvechi un uriaș Povești

La noi pe post de arhe-ologi au icircncercat să fie maimulţi oameni pasionați desăpături Icircn satul CenacCimișlia lumea mult timpcredea că icircn movila dinpădure este icircngropat untanc din timpul razboiului

Versiunea a rămas valabilăpacircnă cacircnd cacircţiva oameni auicircncercat să acă săpături șisă scoată monstrul de fierBătracircnii povestesc că lascurt timp unul cacircte unulau renunțat Oamenii auajuns la concluzia că mo-

vila este blestemată Aveau

coșmaruri unuia la scurttimp au icircnceput să-i piarăanimalele altul s-a icircmbol-năvit celui de-al treilea i-amurit soţia

O altă istorioară auzi-tă de la o colegă a sa mi-apovestit-o și bloggerul Vi-orel Ciobanu Bătracircnii dinCubota Sacircngerei poves-tesc celor mai tineri desprelegenda curganului de la eisituat icircn mijlocul cacircmpuluiLocuitorii ară totul de jur-icircmprejurul movilei dar oocolesc Se spune că acolo

este mormacircntul unui hantătaro-mongol Legendaspune că odată niște băr-

baţi s-au apucat s-o sapepacircnă vor da de comoarăCacircnd colo a apărut de ni-căieri un bătracircnel Acestale-a spus că dacă vor co-moara trebuie să aducătoate lucrurile bisericii la

baza mormacircntului Bărbaţiiașa au și ăcut dar au uitatde un lucru Cacircnd au reluatsăpăturile iarăși le-a apărut

bătracircnelul și le-a amintit căau uitat mătura din biseri-că Și a dispărut cu tot cuaverile sacircntului locaș Deatunci nimeni nu a mai icircn-drăznit să acă săpături icircnacel loc

Poate că e mai bună ver-siunea dlui Zagaievschi

La o periferie aorașului Floreștinu departe devechea fabrică defermentare a tu-tunului și de fostulSpital de zemst-vă stă părăsit unuimitor și cu ade-vărat impresionantpod de fier cu-noscut cu numeleRoman

Are o i storie de un se-col Odinioară a constituitdovada uneia din multiple-le reușite romacircnești de pu-nere icircn aplicare a arhiectu-rii fierului Mai mult decacirctatacirct acest monument de-adreptul halucinant astăzieste atribuit lui GustaveEiffel

Inginerii de la o uzinădin Reșița Romacircnia careau participat la lucrărilede construcție a poduluide fier din Florești au lă-sat vorbă localnicilor căproiectul ar fi ost inspiratdin creația celebrului ingi-ner rancez Gustave EiffelIcircntr-adevăr este eviden-tă asemănarea uluitoare apieselor cu cele din podulde peste Prut de la Un-gheni opera lui Eiffel darși cu cele din Turnul Pari-zian Or cum nu sunt do-

vezi documentare clare icircn

această privință respectiva

PavelSavca

VariaBerdianu

Icircn prezent privitdin depărtare podulde fier continuă săimprezioneze prinmăre983579ia și splendoareasa de aproape icircnsăarată jalnic Din fostulcarosabil au rămasdoar barele de fierLocuitorii din preajmapodului au icircnjghebatdin scacircndurile adu-se de acasă o punte icircngustă Cu anii șiacestea au putrezitAcum mai pu983579ini pie-toni riscă să traversezeracircul călcacircnd pe pun-tea șubredă evitacircndcapcanele numai de eiștiute Potrivit marto-rilor deja s-au semna-lat mai multe căderide pe pod soldate cutraumatisme iar opersoană și-a găsit aicimoartea

afirmație rămacircne doar oipoteză

Structura metalică celeagă cele două maluri aleracircului Răut are o lungimede aproape 50 de metriElementele din oțel dinpartea superioară și struc-tura de rezistență suntprinse cu nituri și nu exis-tă nicio sudură Aflat laporțile orașului la vremeaconstrucției podul de fiera avut un rol important icircnicircntreținerea numeroaselorcurse atacirct ale comerțuluiintern cacirct și ale celui ex-tern care treceau prin

Soroca spre Ucraina Petimpul regimului comu-nist odată cu deschidereapentru circulație a unuipod nou de această datădin beton armat aflat lao distanță de circa 3 km

pe cursul de jos al racirculuiRăut podul vechi trep-tat icircși pierde din utilitate

Acesta rămacircne să fie tra- versat de pietoni și de rareunități de transport alelocalnicilor din margineaFloreștilor și din sateleapropiate care icircși scurtaudrumul spre spital Apoiinstituția medicală a oststrămutată la un alt capătal orașului De atuncipodul de fier a ieșit totaldin atenția autoritățilorlocale Nefiind utilizat aicircnceput să degradeze

Din punctul de vede-

re al actualului primar deFlorești Valeriu Ceapăpodul nu mai prezintă in-teres pentru oraș Astapentru că pe partea opusăa Răutului se află moșiasatului Băhrinești inclu-siv pășunile spre careorășenii nu au acces Fap-tul este confirmat și deprimarul de BăhrineștiTedosia Bunescu Ea afir-mă icircnsă că podul Romanicirci scutește pe săteni de unocol pe drumul asaltatspre Florești de 14 km Pescurtătură sunt doar 4 kmExistă o problemă ndash dru-mul este practicabil doarpe vreme bună Cacircnd adevenit primar TeodosiaBunescu și-a propus pro-iectul unei șosele costulfiind de 2500 mii lei Banii

vor fi acordați de IFADContribuția comunității

va fi de 400 mii lei Ul-terior autoritățile icircși voricircndrepta atenția spre re-stabilirea podului care aost inclus icircn calitate demonument de istorie șiarhitectură icircn Strategia dedezvoltare socio-econo-mică a orașului Floreștipentru 2015-2020 alături

de alte obiective turistice

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


16 17Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016 ExodulDiaspora



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


La Cernăuți a avut locolimpiada școlară panucrai-neană la romacircnă cu partici-parea elevilor din regiunileCernăuți și TranscarpaticăLogica sugerează că ar fitrebuit să participe elevii

din toate regiunile Ucraineiunde se studiază romacircnaȘcolile regiunii Odesa cu125 de mii de conaționalin-au fost reprezentaterdquoAutoritățile consideră căromacircnii din sudul Basarabieistudiază laquomoldoveneascaraquoși nu laquoromacircnaraquordquo ndash citim peportalul BucPress

Este opinia echipei demoldoveniști nostalgicide la Odesa pentru caremenținerea dihotomieiromacircnimoldoveni rămacircneo misiune ideologică de ac-tualitate Pentru ei nu suntromacircni ci moldoveni așacum ne-au icircnvățat tovarășiiLenin-Stalin-Brejnev Și tre-buie ținuți icircn hățișul vechilordogme despre laquolimba mol-doveneascăraquo și laquopopor mol-

Apoi tot ei și-au pusntrebarea Ce vină auvut evreii la el ca și et-icii germani ndash oamenivili Cu ce au greșit șiță de cine De ce atacircta

uerință Doar pentru cănii erau evrei și ceilalțirau germanildquo

Astăzi puțini dintreoii lcouitori ai Giroculuiănățean știu că icircncă dinecolul al XIX-lea icircn lo-alitate trăia o importantăomunitate germană Prinpiritul lor gospodăresctitudinea socială serioa-ă de care au dat dovadăe-a lungul existenței lore acest meleag germaniiomacircni și-au adus un aport

Diversele mitinguriau proteste confirmăă activiștii sociali pot fiumăraţi pe degete Cei

mai mulţi dintre ei fiind

ngajaţi politic liderii di-ecţionează activităţileociale icircn avoarea unuinumit partid Tot elul dectiviști care mănacircncă dinalma Puterii participă la

orumuri și mese rotundecriu recomandări pentruuvernare dar icircn viaţa

eală nu i-am văzut nicio-ată

Fără pariciparea elevilordin regiunea Odesa

De ce m-așmai icircntoarce (II)

Olimpiadă na983579ionalăla romacircnă la Cernău983579i

Supravie983579uirea germanilor bănă983579eni

VadimBacinschi

dovenescraquo diferite de limbaromacircnă și poporul romacircn

Suntem departe de gacircn-dul că organizatorii olimpiadeise situează pe aceleași pozițiiDar de ce atunci i-au ignoratpe elevii vorbitori de romacircnădin regiunea Odesa De ce ro-macircnii luminați de la Cernăuțiau acceptat de fapt diho-tomia romacircnimoldoveni Icircntrebările par rezonabile

Astfel tovarășilorde la Odesa din sfera icircnvățămacircntului școlar

aceluiași Anatoli Semeno-vici Fetescu care conduceAsociația Moldovenilor dinUcraina li s-a oferit icircncă unargument La Odesa are locolimpiada la laquomoldoveneas-căraquo Tot așa se pricep să al-catuiască programe școlaresă editeze manualehellip

După ce racircndurile demai sus fuseseră scrisene-a venit informația că icircn anul școlar 2016-2017elevii din regiunea Odesa vorputea participa la Olimpi-ada națională de romacircnăPentru aceasta ei vor trebuisă depuna cereri de parti-cipare indiferent de faptuldacă autoritățile locale lespun școlilor respective laquocupredareraquo icircn romacircnă sau icircnmoldovenească

Semicentenar amarViaţa fără machiajn ianuarie 1945

acircnd din lagărelee exterminaree la Auschwitz-

Birkenau eraualvați ultimiiupraviețuitori

majoritatea dintrei fiind evrei sutee mii de etniciermani urcaureptele unui cal-ar

deosebit la evoluția econo-mico-socială a satului

Anii celui de-al DoileaRăzboi Mondial au lăsatsuflete pline de durere șicase pustii Comuniștiiau dezbinat mii de amiliiau distrus vieți omeneștiDeportarea etnicilor ger-mani la muncă orțată icircn

Uniunea Sovietică a oe-rit multe momente dereflecție Icircn acea perioadădin Banat regiunea ger-mană și nu doar mii depersoane au ost duse icircnSiberia Astăzi icircn sătucul

bănățean Giroc mai trăiesc12 dintre supraviețuitoriCea mai icircn vacircrstă dintre

nemții deportați are 92de ani icircși amintește aceleclipe de groază Soldatulsovietic a icircndreptat armaspre mine am mai avutmult de suerit Pămacircntulni s-a luatldquo ndash spune Eca-terina Frei O altă victimăa anului rsquo45 este FrențiLochinger care a trăit șiea calvarul Ne-au urcaticircn vagoane de mară Treisăptămacircni am tot mers icircn-runtacircnd gerul iernii pacircnăam ajuns icircn lagăr Erauacolo mii de oamenildquo

Cu icircmplinirea unei jumătăți de veac de la acelemomente tragice Asociația

ARS LUMEN din Giroc aorganizat recent o icircntrunireștiințifică la tema mișcărilorde populații icircn zona Banatu-lui Evenimentul va rămacircnedrept mărturie istoriei ro-macircnilor printr-un volumeditat de Asociația MoiseBotardquo din Giroc

Războiul șiconsecințele lui vor rămacirc-ne mereu icircn sufletele celorcare au simțit pe pielealor cum este să pierzi săcazi dar să te și ridici pen-tru a merge mai departeDeportații din Giroc o acși astăzi

Mircea Bota

Conferința științifică la tema mișcărilor de populații icircn zona Banatului

Noi nu suntem bdquorusski mirrdquoPuterii mereu i-a convenit dezbinarea din societate

Deși icircn republicăxistă o armată derganizaţii publiceon-profit icircn jure șapte sau opt

mii societateaivilă din Moldovapsește Majori-atea ONG-urilorxistă doar peacircrtie

Puterea icircntotdeauna asuprimat activiștii și lide-rii reali ca să poată icircncălcaicircn rdquoliniște și pacerdquo toatenormele și legile posibileIcircn consecinţă nimeni nuprimește niciun sprijin dinpartea autorităţilor

Minorităţile etnice dinMoldova icircntotdeauna auăcut jocul partidelor pro-

ruse Dar este surprinză-tor aptul că nici orțelepolitice pro-romacircne nicicele pro-europene nu audorit vreodată să schimbeaceastă stare a lucrurilorFactorul laquoрусский мирraquo(rdquolumea ruseascărdquo) și po-sibilitatea manipulării apeste 30 din populaţiemereu a ost pe placul tu-

turor Bunăoară Ghimpusau Chirtoacă la oriceacuzaţii de corupţie șiurt aduse Guvernării aumereu de-a gata sperie-toarea cu rdquoocupanţii rușirdquoIcircn replică comuniștii șisocialiștii oricacircnd sar cuamenințarea despre rdquojan-darmul romacircnrdquo care bagăspaima icircn vorbitori de

limbă rusă Și nu știu de cenimeni nu dorește cu adevăratsă ajute minoritățile să le deaposibilitatea ba chiar poate săle impună să se integreze icircnsocietatea moldovenească săicircnvețe limba romacircnă culturași istoria acestei ţări Politici-enilor le convine dezbinareadin societate

Din păcate nici majorita-

tea ucrainenilor din Mol-dova nu se deosebește demasa vorbitoare de rusăChiar și evenimentele tra-gice din Ucraina războiuldin Donbas și anexareaCrimeei nu i-au schimbatLipsa icircn Moldova a uneiprese pro-europene de lim-

bă rusă și promovarea acti- vă prin televiziunile ruseștiși agenții Kremlinului apropagandei putiniste și-au dat roadele Doar o micăparte dintre ucrainenii dela noi conștientizează cineși ce este dar mă bucurăaptul că zi de zi număruloamenilor adecvați creșteSunt convins că dacă Sta-

tul și Guvernarea se va pre-ocupa real de problemeleminorităţilor etnice vomputea schimba oarte rapidsituaţia

Mihail BagasPreședintele Asociației

Ucrainenilor din Moldova bdquoIcircmpreunărdquo

deCarolina Cernat

Icircnacelparcmunceaupes-teo sutădemoldoveniveniţi

dindieriteraioanePuţinidin-treeiaveaupermisedemuncăȘefilorde acolole conveneaulucrătoriiilegalifiindcă așaleplăteautemiri ceMaialescămoldovenii nu suntpretenţi-oșiStăteaucacircte4-5 persoaneicircntr-ocamerănuicircșicumpărauhaine fiindcă legăseaulacircngălăziledegunoiiarmacircncareaoluaupegratis dela magazinelecarearuncauproduseleaproa-peexpirate

Femeialacei65 deaniadecissă revină acasăla pen-siade 800de lei Dincauzacrizeidin Rusia cu greu se

deAntonina Sarbu

A osthellip Pacircnă la urmăularul era găurit icircn cacirctevalocuri

bdquoMacircine plec Am luat o bursă icircn America Vă mul-ţumesc pentru ore pentrutoate s-au icircntacircmplat multeicircntr-un an Sunt un copilcrescut de bunei Mama șitata s-au căsătorit icircn aniistudenţiei Erau cacircte unulicircn amilie Medici Tata gi-necolog mama pediatru

Au construit o casă mare cuacircntacircnă și boschet icircn curteIeri m-am icircntors de acolo

Am dormit icircn odaia meaam scris icircn jurnal icircl ţin decacircnd am icircnceput să pricepliterele Dimineaţa am scos

deAlina Tofan

LeipzigGermania

De cacircnd mă țin minteștiam că voi pleca De aca-să Din sat Abia așteptamsă cresc mare să terminșcoala de opt ani Ca săpot pleca Părinții știaucă vreau să plec Colege-le de școală și de joacăde asemenea cunoșteauplanurile mele de viitor Nuera o taină Era o dorințăobișnuită a unui copil de lasat Cu părinți colhozniciCu mamă tutunăreasăMama mea a fost aproapetrei decenii tututnăreasăau fost ani cacircnd rdquonormardquoei era de un hektar și 20de ari de teren cultivat cuplante de tutun Racircnduriranduri De ordinul sutelorLe număram prin luna maicacircnd se icircncheia campaniade sădire a tututnului Apoila icircnceput de iunie apoi lasfacircrșit de iunie - la primulși respectiv la al doileaprășit Uneori și la altreilea prășit dacă plouamai intens și buruienelesufocau plantele de tututnApoi la primul cules Șitot așa pacircnă la primabrumă care punea crucepe culesul frunzelor verzibdquoaromaterdquo gradul de bdquocoa-cererdquo al cărora icircl contabili-zam icircn funcție de grosimeacleiului negru lipicios greude spălat care ramacircneape macircni și pe haine Credcă aș fi fost o tutunăreasăbună cunosc procesele decultivare-colectare-uscare-predare la stat a tutunuluibdquopederostrdquo Procesele asteatehnologice mi-au macircncatca și altor copii ca mine

cu părinți colhoznici-tut-nari vacanțele școlare șitimpul liber Așa cred euacum Dar icircn copilăria measovietică această primăexperiență de muncă labdquonorma de tutunrdquo a mameia fost mai mult decacirct sufi-cientă să mă motiveze să icircnvăț bine la școală Și săvreau să plec Din sat La icircnvățătură cum se spuneaatunci La studii cum sespune acum

O vorbă mai veche spu-ne să ai grijă ce-ți dorești pentru că există riscul cadorințele tale să devinărealitate Dorințele mele deplecare s-au materializatCa și dorințele celorlalțimoldoveni-emigranți Toateplecările mele ndash din ogradacasei părintești din satdin țara de-acasă eventualdin țara de aici ndash au pornitde la ideea că ar trebuisă mai icircnvăț ceva Să maiadun ceva nou și bun icircntraista mea personală Estemotivul clasic al migrațieibenevole de orice culoare Icircntr-un final icircnvățătura totun proces de achiziție este

De cacircnd mă țin minteștiam că voi pleca Și voireveni Dar nu la plantațiilede tutun Nici la propriunici la figurat Pentru căștiu prea bine că e marepăcat ndash și la propriu șila figurat ndash să las sămucezească icircn traista-desaga-geamantanulmeu de migrant bdquostudiosrdquocele adunate prin efort șimuncă Deși continui săcred precum o știu deja șidin experiență că pentruorice plecare există și undrum de icircntoarcere

S-a așezat mai la oparte și a așteptatpacircnă icircn sală nu amai rămas nimeniS-a apropiat timidăMototolea icircn macirciniun fular Obosităam rugat-o să fiecacirct mai ldquope scurtrdquo

apă din acircntacircnă am umplutulciorul de pe masăhellip Mi-am luat cacircteva lucrușoaredragi albumul cu otografiiam icircncuiat ușa am dus cheiala nanu un vecin bun și amplecat din satul copilărieimele De acasă Uitasem să

vă spun că bunica nu maieste a cedat mai devremela 49 de ani Biletul pentru

America e icircn geantă icircn oliacu numărul trei din mapăPrimul bilet e pentru Roma

Voi sărbători Sacircnta Icircnvierecu mama și cu noua ei ami-lie Cacircnd aveam doi anișorimama m-a lăsat la bunicași a plecat la lucru icircn Italia

Acolo hellipși-a icircntemeiat altăamilie Am un răţior de

11 anișori Mama e ericităcred După sărbători amzborul spre Paris Mă duc latata Icircn acei ani cacircnd mamane-a părăsit tata a plecat lalucru icircn Franţa S-a căsătoritcu o ranţuzoaică Am doiraţi gemeni din cea de-adoua căsătorie a tatei

Mă așteaptă mă iubesc vor să recupereze ceva Nucred că se mai poate dar lelas iluzia Fac tot ca să fimericiţi

Există ceva sunt bolna- vă un el de boală care nue nici amărăciune nici ge-lozie nici tristeţe suerinţăhellipe durere vie icircn adacircnc icircn-cacirct nimic nicio altă emoţienu-i mai poate sta alăturihellip

O am de la doi ani atuncinu icircnţelegeam mă bucu-ram de jucăriile care mile trimiteau mami și tatide revenirile lor acasă de

braţele lor de excursiile laChișinăuhellip Ei și-au găsitericirea fiecare separaticircn alt colţ de lume și binecă nu cunosc nimic des-pre boala mea Ar suerieu icirci iubesc și nu vreau să-i

icircmpovărez Icircncă pot luptapentru ericirea lor Voi reveni icircn Moldova peste doiani O să mă căsătoresc cuNicu băiatul care m-a ţinutde macircnă icircn toţi acești aniȘi icircn situaţiile oribile A ostgreu Vreau să nasc copiimulţi să locuiesc icircn casanoastră poate cei care au

judecat destinul părinţilormei vor icircnţelege că au gre-șit icircn tinereţe toţi greșimldquo

PS Mi-a scris dinRoma rdquoAjuns cu bine M-auașteptat la aeroport Stămla masă făţiorul a aprinslumacircnările Mă ia de macircnăși-mi arată casa grădina

Aici au icircnflorit lalelele au o grădină plină cu flori Prindun buchet Mulţumesc VRrdquo

Calvarul prin care trecmoldovenii icircn Rusia O rudă de a mea care afost nevoită să lucrezela bătracircnețe mătură-toare icircntr-un parc dinorașul Moscova pen-tru a-și putea recon-strui casa devastatăde un incendiu mi-apovestit istorii zgudu-itoare ale conaţionali-lor noștri cu care lucracot la cot

icircntreține pesinedarsă acărezerve nici vorbă nu maipoate fi Fiecare moldovean

deacoloareicircn spateoistorietristădin caremotivși-alăsatcasași a venit sămăture icircncapitalaRusieiMi-apovestitdespre un conațional de-aleidin Ștean Vodăcareicircnlocsă măture prin parc s-aapucatde băut Ziua adunalucruri de printomberoaneiar noaptea dormea icircntr-unsubsolcu alţiboschetari

bdquoIcircntr-ozil-avăzutuncon-săteande-alsău I-apropussă-l ajute să-și acă acteleșisăse icircntoarcăla copiidarnua vrutera cutotul degradat

Acelaicircnsănus-aliniștitCacircnd

s-adusacasăi-apovestitsoţi-ei boschetarului unde esteceviaţă duce Femeiaa venit

dupăella MoscovaBărbatulnuvroia săse icircntoarcăacasăEa a cerut ajutorla miliţieMiliţieniii-au pus cătușe pemacirciniși l-au conduspacircnălatrenrdquo continuăpovestea pen-sionara

Eroina noastră a revenitdinMoscovaicircn primulracircnddincauzacrizeideacolodarșidericamiliţieiIcircntr-ozimili-ţieniil-aureținutpeunuldin-tre conaționaliinoștri Acestai-aduspe miliţienii rușiicircnlo-cul undelocuiau moldoveniii-atrădatpeceicarenuauactele-aspusși numelecelorcare

i-aangajatilegalnumaisăfieellăsaticircnpaceAcestaaostunuldinepisoadele derețineredin

care au scăpat ușor plătindamendăIcircnaltăzi ungrupde re-

prezentanţi ai legii mascaţiaudescinsicircn orţăicircnclădireaunde locuiau moldoveniiI-aupuspetoţicuaţalapere-tei-auameninţati-aubătutșifiecarea plătitcacircte200 dolarica sănu fiearestatMiliţieniile-audat la dispoziţiecacirctevazileca să eliberezeclădireaFiindu-iricădeo altădescin-dereamiliţieibătracircnași-aă-cutbagajeleși arevenitacasăcumacircinilegoale Așacumaplecat

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 8 19Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016 Cronica satiricăMica publicitate

VAcircND GRAcircU9830851000 KGORZ 9830851000 KG

069891841ȘTEFAN VODĂ

Secondhand icircn Parlament

Expoziţia a ost repar-tizată icircn patru comparti-mente fiecare cu denumi-rea sa fiind axate pe patruteme majore ale societăţiimoldovenești comparti-mentul Straie ponosite cusloganul bdquoNoi ne știm des-tinul ndash votăm ţintirimulrdquocompartimentul Periuţe dedinţi cu icircndemnul pragma-tic bdquoCa să-ţi pui doi dinţi

vinde-i pe părinţirdquo com-partimentul Chiloţi de iar-nă cu regretul bdquoAș macircncasalam da n-amrdquo și compar-timentul Pălării cu bortice-le intitulat bdquoCine ură macirci-ne-un bou ieri avea deja unourdquo

Vestea s-a răspacircndit

ca ulgerul prin cabinete-le deputaţilor astel icircncacirctorganizatorii originalului

vernisaj ndash Mișcarea șome-rilor statici Asociaţia pen-sionarilor activi și Fundaţiaadevăraţilor patrioţi mol-doveni filiala din Padovandash abia de au mai putut aceaţă solicitărilor Primeleau zburat spre holul Parla-mentului deputatele carelucru firesc s-au interesatde parumurile ranţuzești

Astel socialista MarinaRadvan și liberala AlinaZotea s-au ales cu cacircte treisticluţe de parum olositnumai de două ori și extra-se icircn cele din urmă de peultimele rochii purtate dedouă baronese din Parisdecedate acum 20 de ani

ArcibaldTamacircie

Joi icircn clădireareparată a forului

legislativ al Repu-blicii Moldova afost deschisă o ex-poziţie cu vacircnzarede haine și icircncăl-ţăminte purtatăcu genericul bdquoSe-condhand secon-dhand locul tăue-n Parlamentrdquo

Amazoanelerdquo au mai lici-tat două eprubete minus-cule cu aromele Bretanieidin seria Arderea pe ruga Guvernului de noapterdquoiar ca bonus s-au pricopsitși cu cacircte o picătură de par-um reciclat din șerveţeleleolosite icircn hotelurile mar-

seliene Comunista ElenaBodnarenco s-a interesatde Krasnaia Moskvardquo Ru-șii ne fiind prezenţi la ex-poziţie organizatorii i-aupropus arome ostășeștidin seria Cum pute Putinrdquoproduse de firme cosme-tologice din Donbas Maimult un expert icircn mirosurii-a explicat că ceea ce-și do-rește distinsa doamnă estede apt odecolon și icircn Ru-sia se vinde icircn magazinelealimentare Liliana Paliho-

vici trecu impasibilă pe lacircn-gă parumurile de macircna adoua și se opri icircn aţa stan-dului Pălării cu borticele

A ofat adacircnc a amintire șia cumpărat tăcută o pălăriede toamnă din seria bdquoAdiopică runzardquo

Nici domnii deputaţi nus-au lăsat prea mult invitaţiLa doar cinci minute de lainaugurarea expoziţiei Ma-rian Lupu măsura deja o pe-reche de pantaloni olosiţicacircndva de un baschetbalistchinez Icircnsă ori chinezul aost prea scund ori dl Lupu

este prea sus pantalonii nuse dădeau trași pe craci Li-derul democrat ormulardquodeja icircn gacircnd o icircnjurătură laadresa Partidului ComunistChinez cacircnd simţi la spa-te macircinile grijulii ale dluiDiacov care icirci șopti ceva laureche Da da avem și noicomuniști icircn racţiune ndash sescuza Lupu ndash Ai drepta-te o să-i cumpăr icircn loc deșorțurirdquo

La cacircţiva pași icircnconju-rat de camere de luat vederiicircși maniesta solidaritateacu oamenii săraci și AdrianCandu După ce probasecinci costume donate de

biroul de pompe unebredin Berlin finul nașuluirdquose plimba prin aţa oglin-zii icircntr-o pereche de retuji

pe care icirci purtase icircn 1265Simon Montort animato-rul primului parlament bri-tanic Icircși pipăia ba undulretujilor ba lateralele ba icircșiprivea jenat dinaintea sprecare erau aţintite camere-le de filmat Un gacircnd nu-idădea pace Cum a putut

să icircncapă ditamai demo-craţie icircn doi craci atacirct deicircnguștirdquo R ăsuflacircnd ușuratpreședintele Parlamentuluiăcu o declaraţie de presăde-a dreptul copleșitoarecu privire la perspectivaedificării statului de drept

Dacă nu mă icircnșeală me-moria sub domnia lui Edu-ard I apare pentru primaoară un Parlament convo-cat de rege drept un orga-nism de guvernămacircnt șicare avea să devină icircn timpun instrument de controlicircn macircinile baronilor apoiicircn slujba icircntregii naţiuni

Astel le răspund criticilormei cei care afirmă că Re-publica Moldova este unstat captiv icircn macircinile oli-garhilor să citească mai icircn-

tacirci istoria Angliei de acum800 de ani Exact peste optsecole vom fi și noi icircn sluj-

ba icircntregii naţiunirdquoMihai Ghimpu privea

ţintă spre compartimentulPeriuţe de dinţi și icircncercasă dea o nouă interpretaresloganului bdquoCa să-ţi pui doi

dinţi vinde-i pe părinţirdquoSe uita la o tunică militarăromacircnescă și icircntr-o clipi-tă prin aţa ochilor icirci trecuicircntreaga lui viaţa de luptăpentru oameni și idealulnaţional Icircși aminti de stră-

buni de Mihai Viteazulregretă un pic că Ștean celMare nu a purtat numele deȘtean Ghimpu cel Mare șică nimeni nu-l crede apt desacrificiu icircn numele idealu-lui sacircnt Dar el este destulde apt chiar dacă icircn 1992 laNistru au murit alţii pentrupămacircntul strămoșesc Ar fiplecat și el la război icircnsă aales greul cel mai greu ndash sălupte icircn Parlamenthellip bdquoDo-riţi să cumpăraţi cevardquo ndash o

voce icircl readuse la realitate bdquoNu Mie nu-mi trebuie ni-

mic Eu pentru popor Eulas totul poporuluirdquo ndash răs-punse liderul liberal și seicircndreptă spre umuar

Icircnsoţit de cacircţiva tinericu drapele roșii icircși aceapariția Igor Dodon voci-eracircnd bdquoIată la ce ați adusţara Oamenii umblă icircn se-condhand iar voi vă lăăiţiicircn binerdquo Apoi scoţacircndu-șisacoul de 300 de euro probă

și cumpără un maiou pe carese citea inscripţia bdquoProști damulţirdquo Lăpușneanu a ostmoldovan și noi vom păstracu sfinţenie amintirea luirdquondash rosti scurt Igor Dodon șise icircndrepta spre ieșirea dinparlament urmat de tineriicu drapele roșii pe maiouri-le cărora scria cu litere mari

bdquoProști da mulţirdquo Vouă bre ce nu vă

ajunge gara de trenuriunde să vă vindeţi boare-le Aţi icircmpuţit tot Parla-mentulrdquo ndash mustră organi-zatorii comunistul Dardle Voronin noi am crezutcă așa o să vă fie mai co-mod Voi doar munciţi aicica robii și nu aveţi timp să

veniţi să vă cumpăraţi ha-ine de care poartă popo-rul ndash icirci răspunde timid un

veteran al comerţului cuajutoare umanitare ndash cacircndtreceţi icircn goana mașinilornici nu priviţi icircn parteanoastrărdquo Lasă că altă datăam să rog șoerul să meargămai icircncet Da amu luaţi-vă

boarele și valeardquo ndash se icircn-creţi Vladimir Nikolaevici

Icircncet vacircnzătorii de ve-chituri icircși adunară hainelede la care mirosea a spălă-

toriile din toate ţările eu-ropene O ăceau icircntr-o li-niște mormacircntală și numaicacircteva hohote de racircs se au-zeau din biroul socialistului

Vlad Batracircncea care exersacum să rupă mai teatralharta Romacircniei Mari

După ceva timp cei dela Mișcarea șomerilor sta-tici Asociaţia pensionariloractivi și Fundaţia adevăra-ţilor patrioţi moldoveni fi-liala din Padova au părăsittăbacircrcind cutiile tixite cu

vechituri clădirea proaspătreparată a ParlamentuluiRepublicii Moldova

De apt și ea un el de boară de macircna a douadacă ne amintim cine apurtat-o pacircnă la obţinereaIndependenţei

Transport pasageri | Chișinău ndash ParisUROPATURvăoferătransportdinChișinăusprePariscucelemaionfortabileautocare șila celemaiavantajoase preţuriperutahișinău-ParisPlecaredin Chișinăuicircn fiecareMiercuri șiVinerilecaredinParisicircn fiecaresacircmbătăși duminicăChișinăundashParisornire orChișinăustrLiviu Deleanula intersecție cuNicolae

ostin(marketLinella)Rezervări+373 78116777 Parisndash ChișinăuRezervăriNumărul estescris pesiteServiciiincluse icircnpreț-racircnzla restaurant- Wi-Fi-ceai cafeabiscuiți-icircnsoțirede bord

Cumpăr AUTOMOBILE de vacircnzare urgentumpăr orice automobil de vacircnzare urgentă Diferite modelecump și repede (inclusiv avariate) Tel 079484733

Atenție Cele mai ieftine monumente din Moldovaonument de granit 1m icircnălțime 3600 lei Forma de la 250i portret manual de la 650 lei (portrete colorate) Litera cos-

ă 5 lei transport 5 leikm Instalarea costă 1500 lei Lucrămără zile de odihnă E posibilă deplasarea pentru primirea co-

enzilor 069431382mailru

aldcongrup SRL este una dintre cele mai mari companii icircnomeniul executării rețelelor exterioare de apă și canalizaren Republica Moldova Oferim servicii de tipulnstalații și rețele exterioareucrări de finisare a construcțiilorexecutarea construcțiilorterasamente și lucrări de terenucrări de protecție a construcțiilor și utilajelor

montarea utilajelor și instalațiilor tehnologicealdcongrup ndash construim ca să dureze Tel 078664664

ompania KASTEEL oferă toate elementele ce țin de reali-area unui acoperiș soluții complete pentru acoperișul ca-

ei tale Gama noastră și de servicii este special conceputărezolvată pentru a satisface orice nevoie Efectuăm lucrări

omplete de icircnvelitori acoperiș icircn toată țara acoperișuristribuie și montează țigla metalica sisteme de jgheaburiburlane ferestre de mansardă (veluxfakro) orice profil la

omandă +37368 680031 +37368 680032

Ciment M 400Vindem ciment M 400 Ricircbnița 63 lei sacul și 1575 lei tonaDe la 2 tone ndash livrarea gratuită icircn raza orașului Chișinău079177771

Servicii de evacuare a gunoaielorMateriale mobilă deșeuri

Servicii de evacuare direct din locuinţe de mobilier vechi de-șeuri Suntem rapizi eficienţi și oricacircnd la dispoziția dvs Tel079448385

Cuști pentru iepuriAm cuști de 3 tipuri pentru 8 iepuroaice pentru 12 și 96 la icircngrășatTel 079038279

Vacircnd nutrii sau schimb pe iepuri rasa California prețul 1000lei Tel 068646016

Vacircnd urgent sau dau icircn chirie aproape gratisafacere stacircnă de capre și iaz

Afacere 35 km de la Chișinău - stacircnă de capre și iaz neter-minat cu aproape 2 hectare de pămacircnt privat pentru maimulte detalii sunați 069211973

SRL Fitosem dispune de un lot diversificat de semințe delegume ambalate icircn europachete conform normelor și stan-dardelor Semințele sunt moldovenești și europene dispunde certificat de calitate Avem mai mult de 50 de soiuri delegume suntem dispuși să livrăm semințele Tel 068524251ADRESA MAGAZINULUI STRTIGHINA 61

Reparația mașinilor de spălat automate la domiciliu Che-marea este gratuită Diagnostica intră icircn costul reparațieiChemarea pentru diagnostică costă 100 lei Piese de schimbPuteți apela (700-2200) Fără zi de odihnă +37368 355376

Vacircnd școala auto urgent preț 15000 euro 079465903Chișinău

Monede antice romaneSe vacircnd monede antice romane toate monedele au mai multde 1800 ani 250 lei bucata Denarii de argint Hadrianus (117-

138) Marcus Aurelius (161-180) Commodus (180-192) Commodus(180-192) Toate monedele sunt 100 originale Tel 078906361

Hăinuțe icircn chirie pentru copii Salonul Teatrul Mic oferă ogamă largă de rochițe și costumașe pentru orice ocazieteatrulmicmdgmailcom +37379 240340

Caricaturi la nunţi și petreceri

Desene animate la petreceri

079095025

Parfumerie de calitate din Dubai350 lei orice model

livrare gratuită icircn Chișinău068599948

Cursuri de contabilitatela ASEM

Sună la 022245211sau la 067277552

Centrul de Instruire șiConsultanţă icircn afaceri

Haine la comandă

magazin online

Garderobamd

Vindemcăpușuni proaspete

culese la noi icircn MoldovaFără nitraţi

Contact 068175442str Academiei 5

wwwparubinmd

Fotografii artisticede studio

069616520

Coafură și machiaj

Cărţi de vizită pe o parte și pe ambele părţi079502402

069140626 022277563

Internet magazin de cărţi wwwezoteramd

Tapete 3D la comandăLivrare icircn decurs de două zile

022238215 068527627

Lentile de contact Premio și Premio Toric 100 leibucGrăbiţi-vă stocul e limitat

VAcircND TRACTOR ЮМЗ060679808

ServiciiFotoampVideola celmaiaccesibilprețvețiprimiun filmulețlacel maiicircnaltnivelLa felfacemgratispentrufiecareevenimentunvideoalbumcufotoimaginiNunțicumetriizile denaștere-oricareevenimenticirclputemicircnregistrala celmaiaccesibilpreț șilacelmai icircnaltnivelIcircn cazcă comandațiFullpachetprimițireduce-reși multealtebonusuriplăcute+37379360525

Echipa Major Band - Muzică pentru evenimenteEchipanoastrădispunedetotulpentru caevenimentulorganizatdedumneavoastrăsăfieunicși irepetabilSolistașiprezentatoare-Romina SpicircnuPentruEVENIMENTEmici -AVEM PREȚURImiciPentruPETRECERIMARI-AVEM REDUCERIMARI 079226326

Servicii foto și video la nivel profesionistEsența profesiei noastre este de a vă lăsa amintiri frumoasedespre cele mai importante evenimente din viața dvs eve-nimente ce nu o să se mai repete niciodată Noi vă prestămservicii foto și video pentru nunți aniversări ceremonii șa Icircn fața obiectivului fieca re om se schimbă și noi ne bucură mcă avem ocazia să surprindem aceste momente și să avemcolaborări frumoase cu clienții noștri Noi nu icircnscenăm nimicnoi doar vă ajutăm să vă descoperiți potențialul Dvs și să văsimțiți adevărați actori Serviciile noastre- operator foto - operator video

- regizor - fotografii nelimitate- video - nelimitat - video clip la alegere - cadouDatorită experienței noastre vă vom icircnțelege dorințele din-tr-un singur cuvacircnt implementacircndu-le Puteți fi siguri icircn ca-litatea serviciilor noastre Prețuim clienții noștri anume dinacest considerent ne recomandă prietenii noștri iar dupănuntă venim și la icircncreștinarea copilului Tel 069415710

Compania Euroscop vă oferă transport spreUngaria Austria Germania Olanda Belgia

Cehia Slovacia Anglia și ElveţiaPreţ pentru o persoană 80 euro

Nr de telefon-068930098

Un sejur la Sovata -Hotelul Faget

224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur

MICA PUBLICITATE IcircN CRONICANume ______________________________________

Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Completează acest talon și expediază-lredacție sau (preferabil) scrie-ne la

promocronicagmailcom sau posteazăpe paginile și icircn grupurile noastre Facebook

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


2 0 2 1Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016 DivertisDivertis

Și pentru că gătitul să-ătos nu trebuie să icircnsemneai puțin gust sau tehnici

omplicate vă propun oețetă de supă-cremă dinroccoli și spanac perfectăentru sănătatea creieruluiumneavoastră

eci veți aveaevoie de

- 300 gr de buchețele de

rocoli- un morcov- o jumătate de rădăcină

e țelină- 4 căței de usturoi- 150 gr de frunze proas-

ete de spanac- 2 linguri de ulei de măs-

ne sau floarea soarelui- 150 ml de smacircntacircnă- un ou- sare și piper

Mod de preparareVom icircncepe prin a spăla

curăța buchețelele deroccoli ceapa morcovul ră-ăcina de țelină și spanaculrmează tăierea morcovuluițelinii icircn cubulețe mici apoi

ocăm mărunt ceapa Icircntr-oală unde uleiul de măsline

floarea soarelui) este deja

Mixt de sănătate

Ce este și

cum ac983579ioneazăapa micelară

Porsche 911 Rpremieră mondială

Astel ca să-ți ortificiănătatea creierului acețiz de calitățile următoare-

or produse

Morcovii suntunoscuți din vechi tim-uri pentru eectele bene-ce asupra vederii dar eiunt și o sursă de luteină

entru a-țimenține puterea

e concentrarei sănătate a cre-erului ai nevoiee o alimentațieorectă și echili-rată Din aceas-a nu trebuie săpsească fructele

egumele cacirct șiondimentele

GalinaEfros

substanță care-ți protejeazăcreierul de simptomele icircm-

bătracircnirii sporind reicircntine-rirea celulelor nervoase

Pentru icircmbunătățireacapacității de icircnvățare me-dicii recomandă Afinele

Aceste ructe mici conțin vitaminele A complexul-BC si E care ajută la preveni-rea degenerarii sau distru-gerii neuronilor a celulelorcreierului Mai contribuieși la menținerea sănătățiisistemului nervos central

Spanacul este bogat icircnsubstanțe nutritive și oerăaproape jumătate din nece-sarul zilnic de vitamina Adoar prin consumul uneicești Icircn spanac găsim și vi-tamina K care sporește or-marea unui sistem nervossănătos și stimulează uncțiacognitivă a creierului

Despre beneficiileconsumului regulat derozmarin se știe de cacircte-

va secole și nu este un se-cret că această plantă cuo mie de utilizări con-tribuie la icircmbunătățireamemoriei Rozmarinulrunizeaza organismuluiconcentrații sporite desubstanțe active care auun rol uimitor icircn calma-rea sistemului digestivși a sistemului nervoscentral icircn plus ajută la

combaterea stresului

Broccoli este legumacarea declaratrăzboi pro-cesului de icircmbătracircnirePelacircngăaptulcăasigurăbunauncționare a sistemuluinervos și uncționareaop-timăa creieruluiesteidealpentruprevenireapierderiimemoriei

Rețetă

Supă-cremă din broccoli și spanac

icircncălzit vom pune ceapa și olăsăm pentru cacircteva minuntela icircnăbușit Cacircnd ceapa devi-ne sticloasă turnăm treptat jumătate de cană de apăfierbinte Adăugăm mor-covul și țelina amestecacircndbine Cacircnd observați că apa icircncepe să scadă adăugați icircncă jumătate de cană de apăfierbinte După ce legumelesau icircnmuiat adăugăm 2 litride apă călduță cacircnd icircncepesă fiarbă punem brocolispanacul și usturoiul tăiatDupă aproximativ 3-4 minun-te stingem focul acoperimoala cu un capac și lăsăm 10minunte să se răcorească Icircntre timp icircntr-un bol vombate bine smacircntacircna și oul

adăugacircnd sare și piperdupă gust Pentru a obțineo cremă fină vom presalegumele cu o cantitatemică de supă icircn care aufiert icircntr-un blender saucu ajutorul unui mixervertical După ce obținemcrema fină adăugămamestecul de smacircntacircnăși ou dacă este preaconsistentă puteți adăugapuțină supă icircn care aufiert legumele Vom lăsavasul la foc mic pentru5 minunte amestecacircnd icircncontinuu

Supa-cremă dinbrocoli și spanac se poateservi atacirct caldă cacirct șirece Poftă bună să aveți

Cred că vă icircntrebațice este apa mice-lară Ei bine esteunul dintre celemai noi și apreciateproduse cosmeticecare au umplut raf-turile magazinelorAcest produs estefoarte utilizat darși recomandat despecialiști icircn der-mato-cosmetică

Apa micelară este osoluție lichidă simplă icircn careplutesc micele ormațiunichimice cu o structură spe-cială Aceste micele au capa-citatea de a atrage icircn acelașitimp apa și uleiul reușindastel să curețe icircn prounzi-me supraețele cu care intrăicircn contact Spre deosebirede alte produse de curățareeste că nu necesită clătireIcircnainte de a alege un produsdiscută cu un armacist des-pre tipul tău de ten fiindcăproducătorii oeră mai mul-te variante de concentrațieSe aplică cu ajutorul dis-

chetelor demachiante nudirect pe ten Icircmbibă cacirctevadischete icircn soluție și curățătenul ușor pacircnă cacircnd dis-cheta rămacircne perect curatăDacă obișnuiești să aplicimai mult machiaj sau săolosești produse rezistentela apă se poate să ai nevo-ie de 2-3 aplicări pentru aelimina complet machiajul

Apa micelară este unul din-tre cele mai delicate produ-se pe care le poți olosi nu

vei avea nevoie de un al doi-lea produs special pentruochi și o poți icircncerca și dacăai pielea oarte sensibilă

Metodă naturală pentru icircndepărtarea punctelor negre

Messi cel mai bine plătitfotbalist din lume

Pentru multe femei (darnu numai) punctele negresunt o mare bătaie de cap

Deseori ne gacircndim ce măștisau ce remedii am puteafolosi pentru a scăpa deaceastă problemă de aceeavin cu o mască care poate fiutilă Avem nevoie de doar 2ingrediente miere și praf descorțișoară

Modul de prepapareeste foarte simplu secombină 12 linguriță demiere cu 12 linguriță prafde scorțișoară Se aplicăpasta omogenă de culoaremaro pe zona nasului acolounde de obicei sunt celemai multe puncte negre Selasă timp de 5 minute apoise icircndepărtează cu ajutorulunei dischete demachianteumezită cu apă Aceastămască funcționeaza celpuțin la fel de bine și pe te-

nurile mature Atenție la te-nurile sensibile scorțișoaraare rolul de a supraactivacirculația sanguină Icircn

concluzie este posibil să se icircnroșească zona a fectatăCa remediu puteți folosi osoluție cu aloe vera

Argentinianul LionelMessi atacantul echipeispaniole FC Barcelonase află pe primul loc icircnclasamentul celor mai bineplătiţi jucători de fotbal din

lume icircn 2015 cu venituride 74 de milioane de euroconform France Football

Lionel Messi a cacircștigat3 trofee icircn 2015 și a primital cincilea Balon de Aur din

carieră Icircn vacircrstă de 28 deani Lionel a icircnscris 449 degoluri pentru Barcelona icircn523 de apariţii Pentru echi-pa naţională a ArgentineiMessi a bifat 108 selecţii și50 de goluri

Messi icirci devansează icircn continuare pe CristianoRonaldo (Real Madrid 674milioane de euro icircn creș-tere cu 134 milioane) și peNeymar (Barcelona 435milioane de euro icircn creșterecu 7 milioane de euro) Acestclasament este neschimbatpentru al treilea an consecu-tiv potrivit France Football

După ce au lan-sat racircnd pe racircndnoile versiuni decurse 911 GT3 și911 GT3 RS ger-manii au anunțatde curacircnd noul911 R cel maiușor 911 de serieconstruit icircn pre-zent și singurulcare nu va avea ocutie automată

DeaptPorsche911 Resteconstruitpebazaversiu-nii911GT3RSCoupeulaprimito capotă șiniștearipidinfibră decarboniar aco-perișul este ăcut dinmag-neziu Inginerii Porsche audecissă renunţela scaunelespate sistemul audio și celdeclimatizaredotări carenu

vorfidisponibileniciicircncali-tatedeopţiuniAstelPors-che911R cacircntărește 1370kgcu50kgmaipuţindecacirctun911GT3RS

Sub capotă e un motorde 40 litri cu șase cilindricare generează 500 cai pu-

tere și 460 Nm de cupluPropulsorul poate fi cuplatdoar la o cutie de vitezemanuală sport cu șase ra-poarte

Coupeul ace sprintulde la 0-100 kmh timp de38 secunde iar viteza ma-

ximă este de 323 kmhNoutatea mai dispune

de un eleron acţionat elec-tric un diuzor neobișnuitși un sistem de evacuare agazelor de eșapament dintitan Icircn pachetul standardsunt incluse jante de 20 deinci din aliaj ușor dar șimecanisme de racircnare car-

bono-ceramice cu discuride 410 și 390 mm (aţă șispate respectiv)

Icircn calitate de opţiuneeste oerit sistemul caremărește garda la sol pepuntea din aţă cu 30 demilimetri Cei de la Por-sche spun că uncţia vatransorma mașina icircn unapentru uz cotidian

Icircn total vor fi constru-ite 991 de exemplare și nu600 cum se vehicula ante-rior Icircn Germania vacircnzări-le modelului vor icircncepe icircnluna mai iar preţul de starteste de 189544 Euro

Porsche icircși uimește fanii din nou Generația

Nume Ana GurdișVacircrstă 22 de aniOcupație masterandă

la FJȘC coordonator deactivități la Centrul Mediapentru Tineri aici fac partedin departamentul videoAvem voluntari care suntinteresați de domeniul jur-nalismului TV și icirci icircnvățămsă pună icircn practică pasiunilelor facem traininguri apoi icirci icircncurajăm să aplice tot ce au icircnvățat Particip la activitățicu tinerii cu nevoi specialeși cu cei din grupuri vulne-rabile

Mai sunt și voluntarăAIESEC acolo fac parte dindepartamentul de Market-ing

Am ales să fac astapentru că icircmi place să fiuocupată să mă dezvoltpersonal dezvoltacircnd șiinspiracircnd pe alții icircmi placemult să fiu utilă și să cunoscmulți oameni de la care pot icircnvăța

Principala trăsătură acaracterului ambiția

Lucrul cu care mă macircn-dresc cel mai mult pot ușorsă interacționez cu oamenii

Icircmi iubesc activitateapentru că iubesc oameniicare mă icircnconjoară și simtcă aduc un impact icircn socie-tate prin acțiunile mele

Cel mai greu icircn ceea cefac este să gestionez tim-pul icircmi place să mă implic

icircn prea multe activități șiuneori uit de mine

Cea mai de prețexperiență munca cu gru-purile vulnerabile copiii șitinerii cu necesități specialecare au un potențial enormși au nevoie de icircncurajare

Apreciez cel mai multla oameni sinceritatea șiomenia sinceritatea nașterespect și cele mai frumoaselucruri

Icircmi iubesc țara pentrucă aici m-am născut pentrucă aici am devenit ceea cesunt

Nu plec peste hotare de-oarece simt că aici avem unpotențial enorm și el trebuie icircncurajat și dezvoltat

Cea mai mare realizare să muncesc icircntr-un colectivde oameni prietenoși și săfiu un exemplu pentru mulțitineri

Idolii mei sunt nu amidoli nu copiez pe nimenidar icircmi place să ascult oa-menii și de obicei oameniicei mai ciudați mă inspirăacei care nu sunt icircnțeleșicare sunt respinși de soci-etate

Icircn fiecare zi icircncerc să facceva util ceea ce va aducerezultate de lungă durată

Ambiții de viitor mi-așdori să pot călători și sădescopăr

Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


2 2 2 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016 Icircntacirclniri folcloriceCultură



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


bdquoIcircn 1967 mă icircntorceamn Japonia unde am luatarele Premiu pentru Cio-o-San La solemnitățile

e icircnchidere a concursu-i placircngeam de bucurieemoție A fost arborat

rapelul Uniunii Sovieti-e Dar eram fericită căunt moldoveancă A fostn eveniment extraordi-ar Primeam pe adresaoncursului telegrame dinferite colțuri ale globuluiumai din Moldova n-amrimit nimic

După zece ore debor la Moscova am fostrăși asaltată de ziariștipoi am luat zborul sprehișinău Stewardesa s-a

apropiat de mine și mi-aspus Veți fi icircntacirclnită lanivel icircnalt cu toată onoa-rea cu pionieri cu flori estelume de pe lume Pe aero-port cacircntă fanfarardquo Cacircndam ieșit din avion lumeatrecea indiferentă pe lacircn-gă mine Nici pionierii dinChișinău nu mă așteptau pemine ci o delegație de copiidin Tașkent unde avuseseloc un puternic cutremurde pămacircnt și care fuseserăinvitați să se odihnească icircn Moldova Icircmi pare răurdquomi-a spus cu tristețe ste-wardesa Am luat un taxi șiam venit singură acasărdquo

de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi

Pe 22 noiembrie seicircmplinește un secol de la

nașterea artistului Urmeazăa fi aprobat un program demaniestări Reiese că vomavea doar o jumătate de anGrecu Maestrul s-ar fi bu-curat și de asta scrie Anto-nina Poate Este un prilejpentru a ne aminti de o per-sonalitate a culturii romacircnecare s-a născut icircn Bugeac icircnostul județ Cetatea Albă icircnRomacircnia Mare Rădăcinilepersonalității lui trebuie că-utate icircn arșițele secetele și

vacircntoaicele sudului E vorbade actualul raion Sărata re-giunea Odesa

Ca să ajungi azi de laOdesa la Frumușica Veche(Staroselie) Mangiu (Me-neailovka) treci prin loca-litatea pe care ar trebui s-oconsiderăm baștina picto-

Localitatea Vadul-lui-Isacde pemalulPrutuluila suddeCahul a dat Mol-

dovei o pleiadăde artiști no-torii precum suntactorulșiregizorul Sandri Ion Șcureameșterulde instrumentepo-pulare LiubomirIorgaacto-rul Mihai Iorga muzicianul

Vasile Păcuraru dansatorulIonFurnicădinJOCNumelelora răsunat demulteoripesceneleunor prestigioasema-niestăriculturaledinlume

Aicila Vadul-lui-Isacdemaimulţianiexistășio an-arăIcircnrunteaei seaflăClimZgardan un entuziast ărăseamănicircmpătimit altradiţii-lordin sudPentrucăa doritperpetuarea lora crescut șidiscipolindash clarinetistulSorinZberea din orchestra Fol-clorrdquo Aurel Macovei careaajunsicircn OrchestrasimonicăaFilarmoniciidinTimișoaraDe-a lungul anilorsub ba-ghetadirijorului ClimZgar-dan au cacircntat mulţi viitori

muzicienioriginari din altesatedin luncaPrutului Vla-dimirRomeusa alessăcacircntelatrompetăiar MihaiMoca-nundashla trombon

Chiar dacă activeazăicircn condiții de voluntariatClim Zgardan nu se lasăde anara lui și se arată op-timist Cu grupul de miciinstrumentiști obține pre-mii la estivaluri și concur-suri Au susținut concerte laCahul și Cantemir la Chiși-nău și Soroca dar și dincolo

ansare de carte

De la persoana icircntacirci

Sergiu Botezatupoet și cetățean

Maria Bieșu Pionierii dinChișinău nu mă așteptau

Trei noi volume de ver-uri Plimbări prin luminăa un pas de sine și Ce ene și ce-i rău a lansat

ergiu Botezatu Pe lacircngăremarcabilă aparițieditorială icircnalt apreciată

e cititori renumiți scriitoricritici literari poetulează și un fenomen civic

e răsunet Din fondurilecumulate icircn urma vacircnzări-

lor vor fi organizate diverseacțiuni caritabile precumsusținerea persoanelor HIVpozitive și a copiilor caresuferă de fibroză chisticăMai mult cu ocazia ZileiMondiale a Copiilor 10 mii

de exemplare ale cărții pen-tru copii Ce e bine și ce-i rău vor fi dăruite la grădinițe șișcoli din Republica Moldovași Romacircnia

Mihai Grecu Icircnceputurileunei biografii

Stela Botez Folclorul icircn pas cu modernitatea

Cronica sud-basarabeană

Printr-o decizie aGuvernului 2016a fost declaratanul Mihai GrecuVestea am aflat-odintr-o postare peFacebook a colegeimele de facultateAntonina Sacircrbu

rului locuită preponderentde țigani Faraoanii (Fara-onovka) a ost icircntemeiatădupă ce țarul rus apro-

bă strămutarea țiganilordomnești de la Orhei icircn

județul Akkerman (DinuPoștarencu O istorie a

Basarabiei icircn date și do-cumente Editura CartierChișinău 1998 p 14)

Surselenearatăcăpictoruls-anăscutlaFaraonovkaMaigăsimcă a copilăriticircn Tașlacircc(azi Kamenskoe Arciz)An-toninaSacircrbuspunecă maes-

trulGrecuvorbeadeseorides-preTașlacirccundeși-a petrecutcopilăriaIcircn perioadapostbe-licăsatula ostucrainizatiarșcoala cu predareicircn romacircnăa ostdesființatăAzi romacircnaeste predată opțional iar icircn

viațacotidianăovorbescdoar bătracircnii

O altă adresă legată denumele artistului icircn sudulBasarabiei este Cetatea

Albă Aici a studiat la ȘcoalaNormală (Școala Pedagogi-că uncționează și azi) La ease reerea artistul icircntr-un in-terviu radioonic interesant

acordat Ceciliei MelniciucUn ragment a ost publicaticircn revista Atelierrdquo MihaiGrecu spune aici Istoria cuBacovia are o rădăcină adacircn-că lungă mare Prin 1936cacircnd eram normalist (studiala Scoala Normală- VB) icircnclasa a VIII-a deschideamcartea de limba romacircnă și

vedeam Arghezi Pillat To-pacircrcenu Minulescu Baco-

via Eminescu intrase icircn noiără voia noastrărdquo

Icircn 1935 pe cacircnd icircnvăța laCetatea Albă expune prime-le lucrări și ia Marele premiual tineretului artistic din Ro-macircnia Icircn 1937 recrutat icircnarmată ace școala de ofițeriicircn rezervă la Bacău dupăcare studiază la Academia de

Arte din București

Fanfara lui Clim Zgardan la parisde Prut icircn judeţele GalaţiTulcea Dar cel mai mult se

bucură că au ajuns să evolu-eze la Paris La invitația co-legilor din Lituania icircn varalui 2016 vor merge acolo icircnturneu

Beneficiind de susţine-rea autorităţilor publice lo-cale dar și prin contribuțiapărinților au procurat in-strumente și costume noi

Vor trece anii dar vor ră-macircne să dăinuie melodiilecacircntecele populare doineleromanţele valsurile și tango-urile pe care le interpreteazăcu atacircta oc astăzi discipoliilui Clim Zgardan un valorosartist și un devotat pedagogPentru el muzica a devenitnu numai o parte a vieţii dar

viaţa icircnsăși pe care o trăieșteicircn demnitate alături de soţiasa Maria iubitoare de muzi-că populară și de copii că-rora le-a mijlocit legătura culumea sunetelor

IonDomenco

Mihai Grecu Moara veche 1975

Mihai Grecu Zi de toamna 1964

Ce vise avea copila dealtădată care obișnuia săhoinărească prin pădureadin preajma casei

Icircn copilărie icircmi plăceasă urc icircn podul casei și săadmir rumusețea Codri-lor Tigheciului care se icircn-tindeau panoramic icircn ațamea Cred că acolo sus cuprivirea spre natura satu-lui am icircnceput să visez cuochii deschiși La 11 anitata a zis că eu trebuie să acșcoală de muzică Datorităpărinţilor am putut să-miicircmplinesc visul care m-aicircnsoţit toată viaţa un vis de

care n-o să mă las nicicacircndpentru că nu mă văd să acaltceva decacirct muzică

Bunicii și mama ţi-au icircmpru-mutat din dragostea pentruactivitatea didactică

Mama și bunicii meisunt pedagogi de vocație șiicircn copilărie mă gacircndeam căși proesoară mi-ar sta bineLa 18 ani am ost angajatăla școala de arte Maria Ce-

botarirdquo din Cahul Am avutiniţial 10 elevi la canto iaricircn al doilea an de studiuam dirijat un cor din 60 deelevi

Și cum ai reușit să te impui Concomitent icircnvăţam

la Colegiul de Muzică Acolo am studiat pedago-

Pentru tacircnăra inter-pretă Stela Botez mu-zica a devenit un stilde viaţă S-a născut icircninima Codrilor și visulcopilăriei sale a fostsă se facă artistă S-a icircmprietenit cu scenalocul care-i permitesă-și exprime toatetrăirile Ne-am obișnu-it s-o vedem la braţ cu

cobza Am provocat-osă ne povesteascădespre dragostea eifaţă de folclor pe careo promovează oriundes-ar afla

TatianaSlivca

gie dirijatul coral iar toatecunoștinţele acumulate leaplicam icircn practică

Tu ai descoperit folclorul icircnadolescenţă după absol-virea celor două școli demuzică Ce te-a făcut să teicircndrăgostești iremediabil demuzica populară

Folclorul mi-a devenitun stil de viaţă Recunoscla icircnceput a ost curiozi-tatea mi-am dorit să văd

ce-i asta Eu cacircntam dejala nunţi muzică popularădin repertoriul altor inter-preţi muzică ușoară cla-sică pe care o studiam lacolegiul din Cahul Cacircnda venit timpul să aleg acul-tatea mi-am dat seama căaș vrea să ac olclor pen-tru că icircn acest domeniu nucunoșteam oarte multe lu-cruri Acolo m-am icircntacirclnitși cu cobza Și iată că de lastil de muzică a devenit unstil de viaţă M-am ambiţi-onat să studiez zona olclo-rică din care provin pentrucă mergeam la concursuri-le de gen din Romacircnia și

vedeam că fiecare con-curent cacircntă doar piesedin zona lui și m-amicircntrebat eu din cezonă olclorică vin

Ai fost la festivaluri neștiindiniţial ce zonă folcloricăreprezinţi

Eu credeam că este zonaolclorică Basarabia Dar deapt cacircnd am icircnceput să ci-tesc literatură de specialita-te am ajuns la concluzia că

bunăoară Moldova de Sudse dierenţiază de Moldovade Nord Și au icircnceput să-mi placă aceste dierenţe

Care ar fi cacircteva trăsături decaracter ale oamenilor dinținutul Tigheciului

Bărbaţii noștri tighe-ceni erau oarte dacircrji Le-genda spune că Ștean celMare a cacircștigat războaiecu ei Femeile noastre erauoarte rumoase Părul lungși bogat și-l acopereau cu

batista albă peste care pu-neau broboadă dar numaila horă icircși icircmpleteau cosiţași-și arătau podoaba capi-lară Sunt niște detalii carem-au cucerit și icircn timp amicircnceput să icircndrăgesc toa-

te componentele culturiinoastre naţionale Obiec-tele de uz casnic ștergarelecovoarele portul popularndash mi-au devenit de mare in-teres Eu acasă mănacircnc din

veselă de lut iar aţa mea

de masă este brodată Mi-sdragi ţoalele din casa părin-tească unde am copilăritși i-am zis mamei să le păs-treze pentru că o să le iauși o să le găsesc peste aniun loc icircn casa mea Cacircndmerg la anumite evenimen-te obișnuiesc să icircmbracneapărat măcar o piesă dinportul popular Vreau săpromovez acest stil de viață

și ndash cine știe ndash poate tine-rii vor lua exemplu pentrucă ei sunt viitorul nostru

De cacircnd te-ai icircnfrăţit cucobza și de cacircnd o porţi cutine la drumul mare

La Conservator toţistudenţii de la canto popu-lar studiază un instrumentpopular auxiliar și eu amales cobza pentru că eraceva nou Proesorul meurenumitul instrument din

Tălăncuţardquo Victor Bot-naru mi-a pus instrumen-tul icircn braţe a ăcut nișteprobe și eu am zis că esteoarte interesant și vreausă icircnvăţ Au ost și mo-mente cacircnd icircmi era greudoar eu studiasem ante-rior acordeonul și pianulși aveam deja răbdarea dea toci un tact care nu-miiese Cobza m-a ăcut sămă pot dierenţia și de in-terpreţii din Romacircnia Mătot gacircndeam eu icircn timpulnopților cacircnd nu aveamsomn cum aș ace să mădeosebesc de ceilalţi co-

legi Și mi-a venitideea să combincobza cu voce și or-

chestră Am icircncercataceastă experienţă primadată la Sibiu la concursul Vară vară primăvarărdquounde acest stil de inter-pretare a ost acceptat șiam continuat Ulterior

mi-am ormat un reper-toriu și treptat a apărutproiectul intitulat Fata cucobzardquo Astăzi am o cobzăcreată special pentru minendash eu fiind mititică trebuiesă-mi fie comod la cacircntat

De unde vine titlul proiectu-lui Fata cu cobzardquo

De apt a ost o poreclăcare mi s-a pus icircn RomacircniaMi s-a părut un titlu care sememorizează ușor este su-gestiv și m-am gacircndit c-ar fi

bine dacă m-aș porecli așaicircn continuare Piesele de

dans și voie bună impri-mate cu orchestră sunt to-tal dierite de ceea ce cacircnteu cu cobza și atunci consi-der că este bine să le ac peambele

Ce părere are Zinaida Bolbo-ceanu profesoara ta despre

proiectul Fata cu cobzardquoȘtiu că dumneaei te susţineicircn intenţiile tale și icircţi icircncre-dinţează să-i cacircnţi piesele

Eu sunt o norocoasă că

am icircntacirclnit-o Ea este au-tentică din creștet pacircnă-nopincă și m-a icircnvăţat multelucruri pe parcursul anilorde studii Dumneaei m-aicircncurajat să continui să numă las de cobză De la Bar-

bu Lăutaru icircncoace oartepuţin se mai cacircntă voce-cobză și ea mi-a zis că esteun stil care trebuie păstrat

Cum le explici elevilor tăi folclorul

Prin propriul exempluLe-am cacircntat la cobză șiastel le-am captat atenţiaFolclorul dintotdeauna aost icircn pas cu modernita-tea pentru că așa cum stră-moșii noștri și-au trăit ti-nereţea la horă icircmbrăcacircndcea mai rumoasă ie etele

brodacircndu-și hainele la șe-zători tot așa astăzi dacăolclorul este abordat detineri rămacircne tacircnăr mereu

Acum este la modă să porţihaine populare să mănacircnciceva tradiţional Restauran-tele cele mai scumpe suntcele rustice și costumelecu elemente tradiţionaleau niște preţuri exageratepe-alocuri Și asta icircnseam-nă că este demodat Nu

asta dă dovadă că olcloruleste modern și reprezintă osursă de inspiraţie pentrunoi Eu icirci icircndemn pe toţisă păstreze atacirct cacirct reușescceea ce au icircnvăţat acasă dela părinţi și bunei Doar așa

vom asigura continuitateaneamului nostru

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


2 4 Nr 2 (2) 31 mai 2016Cronica promoțional

NumePrenume Localitatea

10000 lei

Micircțu Iacob sChiștelnița rTelenești

1000 lei

Boldișor Alexandru sVolintiri rȘtefan Vodă

Cebotari Lilia sSofia rDrochia

Miron Olga sTeleșău rOrhei

Șpac Cristian sSeliște rOrhei

Hadji Tatiana orComrat

500lei

Mincev Dorin sBaimaclia rCantemir

Melnic Eugen sPelivan rOrhei

Furta Maria orRezina

Colesnic Galina orOrhei

Bezrucica Anastasia orRezina

Moldovan Va lent ina sZăluceni rFlorești

Ivanova Vera orRezina

Moraru Sevastian sPelinei rCahul

Scripcaru Olga orFlorești

Costas Valentina orOrhei

250 lei

Morari Leonid sCogacirclniceni rRezinaBicirczgu Andrei sȚacircnțăreni rAnenii Noi

Munteanu Lilia sToceni rCantemir

Godoroja Ștefan or Chișinău

Rudic Iulia sBrezoaia rȘtefan Vodă

Strah Diana sSacircrcova rRezina

Cerga Natalia sȘerpeni rAnenii Noi

Levința Valeriu orOrhei

Guboglo Olga or Ceadacircr-Lunga

Munteanu Sveta or Orhei

100 lei


Chele Alina sCazangic rLeova

Oistric Dumitru sSărata Nouă rLeova

Ianțos Ana or Ștefan Vodă

Țurcan Corina orRezina

Casian Valeri sCeadacircr rLeova

Olar Mihail sTahnăuți rRezina

Covali Valeriu sPăpăuți rRezina

Bezrucica Stela orRezina


Rusu Dmitrii orRezina

Josan Olga sLalova rRezina

Covaș Nicolae sChetrosu rDrochia

Sicircngrav Alexandr sCopceac rCeadacircr-Lunga

Iurcu Serghei sVatici rOrhei

Cebotari Vadim or Orhei

Melnic Dorina sPelivan rOrhei

Pacircnzaru Valentina sSevirova rFlorești

Toderașcu Iuliana orChișinău

Lungu Natalia orCantemir

Simac Tatiana orUngheni

Ficircrnachi Marian sBiești rOrhei

Nocu Alexandru sSusleni rOrhei

Madan Ion orOrhei

Sandu Clavdia orOrhei

Chirtoacă Constantin sJora rOrhei

Colesnic Ecaterina sMitoc rOrhei

Zaporojan Eudochia sPiatra rOrhei

Colomeeț Irina orComrat

Moise Artiom orComrat

Tarchev Ivan orComratCaranfil Dumitru orCeadacircr-Lunga

Peoglo Zinaida orComrat

Ticu Nelea orOrhei

Asadova Nadejda orOrhei

Gliga Silvia orOrhei

Grecu Alina sVacircșcăuți rOrhei

Anapreeva Vera orSoroca

Terlac Galina rCeadacircr-Lunga

Ciorna Ecaterina sColibași rCahul

Podlesnic Iulian orTelenești

Zabalotnicirci Dorina orSoroca

Radov Vitalii orBasarabeasca

Taranenco Maria orComrat

Cojocari Dmitrii or Ceadacircr-Lunga

Doboș Constantin sBujor rHacircncești

Picircntea Nicolai sChetrosica Nouă rEdineț

Ursu Viorica sLozova rStrășeni

Crețu Dorin orCăușeni

Mursa Axenia sPalanca rCălărași

CITEȘTIȘI CAcircȘTIGI icircn cadrul campaniei promo983579ionale CRONICA

Completează taloanele promo983579ionale din revistă decupează-le și transmite-le la redac983579ie Icircn cadrul Show-ului la Acasă icircn Moldova TV (reluat și de PRO TV) ele vor participa la extrageri

pentru concursurile promo983579ionale cu premii oferite de CRONICA

8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei

REZULTATELEprimei extrageri din cadrul TOMBOLEI PROMOțIONALE

CRONICAși-a premiatprimii cacircștigătoriPrima tombolă

promoțională CRO-NICA a avut loc pe27 mai icircn emisiedirectă icircn cadrulemisiunii bdquoO searăperfectărdquo la pos-tul de televiziuneAcasă icircn Moldovareluat și dePRO TV

Puteți revedea secvențape site-ul televiziunii saupe paginile Facebook aleCRONICII Directorul

Editor al revistei Mihai Mi-

hailov a acut o prezentarea noii apariții editoriale

Pe toată durata emisi-unii reporterițele noastreLina Lungu și Varia Berdi-anu au răvășit zecile de miide taloane promoționale venite de la cititori și auextras caștigătorii

Marele Premiu icircn va-loare de 10000 lei a ostextras chiar de prezenta-toarea emisiunii RodicaCiorănică

Biletele care s-au dove-dit a fi mai puțin norocoa-se vor participa icircn continu-are la Extragerea Specialădeci mai au șanse bune la

cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


2 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016

Vlad Pohila Editorialist

SocialActualitate

Adresa redacției Chișinău str Pușkin 22 bir 300Tel079151790 068117664

e-mail promocronicagmailcomPublicitateAbbe Virgil Media SRLDistribuțieMedava-ComgrupSRL

Tipar Editura Universul Comanda nr 815Tiraj 6500exemplare

Redacția nu poartă răspunderepentru conținutul materialelorde autor șia celor publicitare

PP SăptămacircnalulCRONICASRL Icircnregistrată la 29032016

nr 1016600010641

MihaiMihalov Director editor

VirgilZagaievschiRedactor-șef

ReneSSchwertzIntegrareeuropeană

Arcadie GherasimEditorialist

Angela Aramă Editorialist

Emilia Ghe983579uRedactor stilizator

SergiuPuică Redactorartistic

AlexeiDumitrașRegional

EmGalaicu-PăunCultură

Tatiana Slivca Interviuri

Galina EfrosSocial

VadimBacinschiDiaspora

Varia BerdianuReporter

IonDomencoRural

Lina LunguReporter

MirceaZatu șevschiEveniment foto

Lumini983579a GhemuReporter

Nu dațibanii pevorbe goale

Miliardul furatbdquoo expresie figurativărdquo

Președintele Republicii Moldova

va fi ales-numit-ales dehellip

mun Chișinău str Uzinelor 962Tel 079 579 191 069 588 845

GarduriPavajeBorduri

Crisdam Construct SRL

l a p r e ţ p r o m o ţ i o n a l

Nedumeriri

Maimuţa cu grenadă

Suntemicircn faţa uneiinfracţiuni calificate deameninţare cu utilizareaforţei icircn relaţiile interna-ţionale icircn raport cu unstat suveran E o variantăsancţionată de dreptulinternaţional Și autorită-ţile romacircne trebuie să lasesfioșenia și timiditatea defrica evitării escaladării șisă califice aceste declaraţiiexplicitPutin se descalifică cuasemenea susţineri ignoră

realitatea Rusia se pre-zintă ca o ameninţare laadresa păcii și stabilităţii icircn lume un stat revizionistși revanșard care icircncear-că să impună prin forţărecunoașterea unui statutde superputere și a unordrepturi excepţionale lanivel internaţional

IulianChifuPreședinteleCentruluide PrevenireaConflictelorșiEarly WarningBucurești

Putin ameninţăRomacircnia și Polonia

Mane techel faresAVOCATUL TĂU

Am lucrat cacircțiva ani la Moscova ca să cacircștig bani pentru un apartament Nu am avut icircncredere icircn bănciledin Moldova unde aș fi putut să-mi deschid un depozitbancar I-am vorbit despre temerile mele unui consăteancare are case de schimb valutar icircn Chișinău Acesta mi-a propus să-i trimit lui banii Așa am și făcut Icircntr-o anumi-tă perioadă i-am expediat icircn total 30200 de dolari Cacircndam revenit acasă i-am cerut banii Nu a vrut să mi-i deaspunacircnd că nu are de unde La icircnceput icircmi spunea căchipurile i-ar fi dat unei persoane să-mi cumpere aparta-ment Apoi gluma s-a icircngroșat și el susține că icircn generalnu știe despre ce bani vorbesc Singura dovadă că i-amdat banii sunt transferurile efectuate de la o bancă dinMoscova Ce pot face pentru a-mi recupera banii Cu ceam greșit cacircnd i-am dat banii acestui individ

Carolina B Călărași

Pentru recuperarea ba-nilor urmează a fi clarificaturmătorul aspect Identi-ficarea scopului efectuăriitransferurilor bancare icircncontul consăteanului ndash pen-tru păstrare pentru procu-rarea unui apartament saupentru icircmprumut

De regulă băncile icircna-inte de efectuarea transfe-rului solicită informații cuprivire la destinația plățiiDacă s-a indicat scopul de icircmprumut urmează a fiextrase dovezile cu privirela transferurile bancareefectuate și icircn termen de3 ani de zile se icircnaintea-ză icircn prealabil o somațiescrisă cu privire la restitu-irea sumei icircmprumutateUlterior icircn caz de refuz sau icircn lipsa unui răspuns se vaadresa icircn instanța judiciarăcu acțiune de chemare icircn judecată privind restituirea icircmprumutului anexacircndu-se documentele dovedi-toare (cecurile bancaresomația martori dacă suntetc)

Dacă lipsesc astfel deprobe ce ar dovedi relația

de icircmprumut ci doar depăstrare temporară abanilor se va icircnainta oacțiune de chemare icircn ju-decată privind restituirea icircntemeiată pe icircmbogățirefără justă cauză cu docu-mentele doveditoare (ce-curile bancare somațiamartori dacă sunt etc)

Soluții pentru viitorSituațiile de acest gensunt multiple și pot creaconsecințe negative per-soanelor care au investittimp și muncă icircn acumu-larea unui capital pe careriscă să-l piardă din lipsăde informare

Prin urmare o măsurăeficientă de asigurare arecuperării banilor ar fi icircncheierea unui contractde icircmprumut autentificatnotarial Sau se va eliberao procură pe numele celuicăruia i s-a transferat sumade bani privind icircmputerni-cirea și gestionarea banilorpentru procurarea unuiapartament Dacă e imposi-bilă la moment perfectareaactelor sugerăm cel puțin icircncheierea unei recipi-se icircntre cele două părțiimplicate (care să includădatele de identitate datelede naștere și adresele aces-tora) cu indicarea sumei debani transmise și termenul icircn care urmează a fi restitu-ită Alte soluții ar fi efectu-area transferurilor bancarecu indicarea expresă a

destinației sau efectuareaunui depozit bancar Deșiunele bănci nu se bucurăde o mare icircncredere lacapitolul respectiv totușiacestea asigură o garanțiefermă a existenței banilor și icircși asumă responsabilitateade păstrare-transmitere aacestora

Ce trebuie să faci cacircnd dai bani unei persoane

EmGalaicu-Păun

IcircnziuaicircncareSergiuCio-cleaaostpropuspentrupos-tulde guvernatoralBănciina-ţionaleicirci spuneameseistuluiEugenLungucă dacăar aflade această nominalizare re-gretatulnostruprietenpoetulEugenCioclea(1948 -2013)ndash boemul prinexcelenţă ceși-asacircrșit zileleicircntr-o sărăcielucie ndash s-arsculadin morţidoarca să-șivadănepotulbdquopa-

rizianrdquopunacircndu-șisemnăturape noile emisii de bancnotemoldovenești (Icircntre paran-tezefie spus icircnsușipoetulaapucat să-și punăsemnăturaicircncei65deanideviaţădintrecare doar 25 de viaţă l itera-răbdquola vedererdquo petreicărţi de versurindash săfi ostdoar Numi-torul comun din 1988 și toterade-ajunscasă-iasigureun

locde cinsteicircnistoria literelorromacircne)Icircn replicădistinsul

critic mi-a povestito istorieauzităde laNicolaeEsinencualtstacirclpdenădejdeal boemeiautohtone păţanie ce s-ar fipetrecutprin aniirsquo70-rsquo80 pecacircnd toată lumea noastră li-terarăbea cuCioclea darni-menidar absolutnimeninu-lpublicaEibinedupăun chepacircnăhăt dupămiezulnopţiiEsinencuicirclcară peCioclea laelacasănuicircnaintedea-i dași bani de tren (10 rublerenu-mitulчервонецsovietic)pre-ţulbiletuluipacircnă laMoscovaundelocuia pe atunci priete-nulnostru Numarei-a ostmirarea luiEsinencu a douazidimineaţacacircndl-agăsitpeCioclea dormind duscu că-mașaicircmbrăcatăpedosavacircndicircn buzunarulde la piept 10ruble(cași cumchiarcelcareile-adat arfi venitnoapteasă

ile ure)O fiostpoatere-flexulomuluicareicircn tinereţea

totdormitpringăridarșipre-moniţia ndash dacă e săne luămdupă ce se spune icircn popordespre icircmbrăcarea hainei pedosndashcă toatăviaţavafi bătutșidestrăinișideaisăi

Icircntre timp Sergiu Ciocleaa și intrat icircn pacircine succedacircn-du-i lui Dorin Drăguţanuicircn uncţia de Guvernator alBăncii Naţionale (și imediatmi-au venit icircn minte versuri-le lui Eugen Cioclea bdquoBancaLimbii Naţionale icircmi maiacordă nelimitat credit decuvinterdquo) Iar cu doar cacirctevazile icircnainte se stingea picto-rul Gheorghe Vrabie cel carea desenat leul moldovenesc(și tot atunci mi-am imaginatcum pentru o zi bancnotelenaţionale icircși pun firul de me-tal de-a curmezișul pe postde panglică de doliu)

Toate aceste reflecţii mi-auvenitpornindde lagestuluneitineretaxatoare de tro-leibuzndash săfi avutvreo20deanicel maidegrabă petrecuţilaţarăsaula vreo perierieaChișinăuluiicircn totcazuleraevidentmai tacircnără decacirct sta-tulnostru ndash care trebuindsă-mi dearestuldin 20de leiși văzacircndu-mă mai icircngădu-itor se porni să numerecu voce tare (bdquounadoi treihelliprdquo) bancnotede1 leucaremai decaremai slinoasăpoticnindu-sebrusc icircnainte săajungălazece și reluacircndnumărătoareadela bdquounadoitreihelliprdquoCaunăcut se poticnidin nouiarși iar Văzacircndcum măuitfixla buzele ei mișcacircndu-se caniște degete ce socotescba-niiatanu sepierducu fireașitreculalimbarusălaquoодиндватриhellipraquoȘiașacei 18leirestanţiură număraţidinpri-macașicum abiaurmacircndlo-gicaalabetuluichiriliccireleaurăzbătut lacapătde undeserătăciseră icircncacircteva racircnduriprinalabetullatin Amrămasliteralmente bouchebeeacute ndashpe-ocl ipă mi-am și icircnchipuit-onumăracircndmiliardulurat icircn bancnotede1$

Debunăseamăicircncelimbăse lasănumăraţi baniimoldo- venilor Că decacircștigatse știendashfie laquoодиндва триhellipraquo(ruble)fie bdquoonetwothreerdquo sau bdquoundos tresrdquosau bdquoumdoistrecircsrdquosau bdquoeinszweidreirdquo sau bdquoundeuxtroisrdquo(euro)

bdquoNumăratcacircntăriticircmpărţitrdquo(Daniel525)

bdquoBanul iubește să fienumăratrdquo zice omul

(mai cu seamă cel de-lare cu prisosinţă)Acum niște ani am cu-noscut un librar careori de cacircte ori vacircnză-rile de carte scădeaudramatic se apuca sănumere banii din casă(mai punacircnd și de la ella nevoie) iar odatănumărătoarea icircncheia-tă icircși făceau apariţia șiprimii cumpărători

Nimenidintremoldoveniuștiecacircţi dolariaufostecuperaţilamomentdin

iliardulfurat dela celeeibăncișicareacuma

evenitdatoriedestat Șistapentrucă premierulavelFilipnu și-aicircndeplinitromisiuneafăcutăicircncă la2ianuariecacircnd spuneacăainstalaun panouldquoundelnicsăvadă toatălumea

ăuiteastăzi s-areușitecuperareala aceastăsumăebanimacircine s-areușitsăecuperămaceastăsumădeanirdquo

Icircntrebatrecentdernaliștiunde estepano-premierula explicatcă

romisiuneasa ldquoafostoxpresiefigurativărdquoși căldquonusteneapăratsă instalămunanouicircncentrul orașuluinuredcăvadeveniunsimboltractivacestpanourdquoCacirctesprebaniiceurmauafi re-

cuperaţiFilipa amintitcăhellipafostcreatun comitetpentrumonitorizareacazurilorderezonanțădinRepublicaMoldovandasho platformădediscuțiipentruprim-ministrușiinstituţiilerespective

Aflattimpde cacirctevazilelaChișinăuunde s-aicircntacirclnitcuprocuroriși reprezentanţiaiBăncii NaţionaleDougSquiresexpertanticorupţie icircnSUAa sugeratcădacă icircnţarasas-arfuraunmilli-ardldquocazular fiinvestigatintensivcu dedicarecuechipeformatedinprocuroriregulatorireprezentanţiaisocietăţiiciviletoţi adunaţicasă-șideaseamacareeceamaibunăcaledeinves-tigarea celoricircntacircmplateTotodatăs-ar faceschim-buride informaţiișiprobedeoarececoordonareașicooperareaestecrucialăicircnastfeldecazurirdquo

Așadar șeul statului vanumit Sau alesDe admi-

istraţia hotelului Nobil Sauesprinvot directDeCurteaonstituţionalăNu deParla-

mentSaude Curteade Apelau demoș Gheorghede lailiceniiVechiSause vatragesorţiLa ziuadeastăzi nimic

nue certpentrucă totulseschimbăpestenoapte

Camastaicircnțelegidin per-spectiveleprivindmodulicircncare vafiales-numitPreședinteleRe-publiciiAminteștedebanculcupompieriicares-ausăturatsă-lsalvezezilnicpe unomuleanșipacircnăla urmăl-auicircmpușcat(nu

eo sugestie)IcircnsăbdquoJilţulVultu-ruluirdquoeunlocpreaatractivcasănuprovoaceintrigi șijocuri

Partidele se desășoară pemai multe terenuriConcomi-tent Șicu maimulţijucătoridindieritecategoriide greuta-teAstelicircncăicircnaprilieCurteade Apel a schimbat macazul

șia admiscererea grupuluideiniţiativăcarevreareerendumconstituţionalprivind alegereașeuluistatuluiprinvotuldirectalalegătorilorLa modulacesta

aostanulatădeciziaanterioarăa Comisiei ElectoraleCentra-leprincare plebiscitul a ostrespins Icircnsădecizia Curţiide Apelpoate (șicu siguranţăvafi)atacată la Curtea Supremăde JustiţieDar mai există șidecizia Curţii Constituţionalecarea anulat modificareaLegiiSupreme din1999 prin carepreședintele era alesde Parla-

ment Icircnseamnă oare asta cătoţipreședinţiicareauurmataudeţinutaceastă uncţieilegal

Șimai este șiComisia delaVeneţiaalecăreideciziiau

caracterderecomandarePacircnălauntimpDincolo de acestedecizii

stauanumiţiactoripoliticicaretrag sorile și modelează situ-aţiile Icircnuncţie deIcircn uncţiede gradul tensiunilor socialealegerile prezidenţiale directepotfiun ciolanaruncatluimoșGheorghe de la BiliceniSauunsacde banipentrudeputaţi

icircncazulalegeriipreședinteluidecătreParlamentIcircn esenţăpu-ţinconteazăAvacircndsistemulșiclasapoliticăpecare oavem(șineare)neputemlesneimagina

perspectiveleUnom dinaarasistemului nuva deveni preșe-dinteSauvadevenicucondiţiasădevinăși elpartea sistemu-luiDe altel seimplicăCurteaConstituţionalăComisia Elec-torală CentralăComisiade la VeneţiaCurteade ApelșimoșGheorghede laBiliceni

Fidel Galaico

Președintele rusVladimir Putin adeclarat vinerila Atena că Ro-macircnia și Polonias-ar putea afla icircnraza de acţiune arachetelor rusedeoarece găzdu-iesc elemente alescutului antirache-tă american

deArcadie Gherasim

Reacţia Romacircniei și aPoloniei a ost una calmă

Astel MAE al Romacirc-niei și-a exprimat surprin-derea cu privire la poziţiapreședintelui rus bdquoAceastăpoziție relevă o ignorare asituaţiei reale pe care atacirctRomacircnia cacirct și aliaţii săiau explicat-o icircn repetateracircnduri icircn ceea ce priveștecaracterul pur deensiv alsistemului de apărare anti-rachetă Ar putea fi toto-dată interpretată ca o ame-ninţare la adresa securităţiiregionalerdquo

Ministrul de externepolonez Witold Waszczy-kowski icirci amintește lui Pu-tin că elementele scutuluiantirachetă care urmeazăsă fie amplasate icircn Poloniasunt concepute ldquosă apereEuropa de un atac cu rache-te din Orientul Mijlociu

bdquoTotuși prezenţa militară icircnPolonia a americanilor și aorţelor multinaţionale aleNATO reprezintă icircntr-ade-

văr un răspuns la comporta-mentul agresiv al autorităţi-lor ruse care ne icircngrozeștea adăugat șeul diplomaţieide la Varșovia

Kremlinul nu este laprima ameninţare de acestgen la adresa unor statemembre ale NATO

Astel după ce Dane-marca a acceptat să parti-cipe cu cel puţin o regatăla sistemul antirachetăNATO din Europa amba-

sadorul rus la CopenhagaMihail Vanin declara icircnmartie următoarele bdquoNucred că danezii icircnţeleg oar-te bine situaţia Toate ţărilecare se vor alătura sistemu-lui antirachetă NATO icircn

viitor vor fi ţinte ale rache-telor balistice ruserdquo

Veronica Moraruavocat

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


6 7Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



Fapte dar și vor-










GalinaEfros

VladPohilă






















Revenind la Mircea








































AngelaAramă




















8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8 9Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



deCarolina Cenat














Urban





Primarla 25 de ani


































deTudor Josanu




AlexeiDumitraș


















Alexei Dumitraș


















8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


deEugen CIOBANU

Or acesta nu e omul









Fără apă la Prut















de Ion Domenco































IonCernei













8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 2 1 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016











fără cruce



















PavelDumbrăveanu





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





obiecte de studiu



Movilele blestemate






deEugen Urușciuc










































voință





































PavelSavca

VariaBerdianu












8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


6 7Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



Fapte dar și vor-










GalinaEfros

VladPohilă






















Revenind la Mircea








































AngelaAramă




















8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8 9Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



deCarolina Cenat














Urban





Primarla 25 de ani


































deTudor Josanu




AlexeiDumitraș


















Alexei Dumitraș


















8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


deEugen CIOBANU

Or acesta nu e omul









Fără apă la Prut















de Ion Domenco































IonCernei













8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 2 1 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016











fără cruce



















PavelDumbrăveanu





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





obiecte de studiu



Movilele blestemate






deEugen Urușciuc










































voință





































PavelSavca

VariaBerdianu












8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


6 7Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



Fapte dar și vor-










GalinaEfros

VladPohilă






















Revenind la Mircea








































AngelaAramă




















8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8 9Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



deCarolina Cenat














Urban





Primarla 25 de ani


































deTudor Josanu




AlexeiDumitraș


















Alexei Dumitraș


















8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


deEugen CIOBANU

Or acesta nu e omul









Fără apă la Prut















de Ion Domenco































IonCernei













8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 2 1 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016











fără cruce



















PavelDumbrăveanu





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





obiecte de studiu



Movilele blestemate






deEugen Urușciuc










































voință





































PavelSavca

VariaBerdianu












8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


8 9Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



deCarolina Cenat














Urban





Primarla 25 de ani


































deTudor Josanu




AlexeiDumitraș


















Alexei Dumitraș


















8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


deEugen CIOBANU

Or acesta nu e omul









Fără apă la Prut















de Ion Domenco































IonCernei













8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 2 1 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016











fără cruce



















PavelDumbrăveanu





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





obiecte de studiu



Movilele blestemate






deEugen Urușciuc










































voință





































PavelSavca

VariaBerdianu












8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


deEugen CIOBANU

Or acesta nu e omul









Fără apă la Prut















de Ion Domenco































IonCernei













8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 2 1 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016











fără cruce



















PavelDumbrăveanu





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





obiecte de studiu



Movilele blestemate






deEugen Urușciuc










































voință





































PavelSavca

VariaBerdianu












8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016


1 2 1 3Nr2(2) 31 mai 2016 Nr2(2) 31 mai 2016











fără cruce



















PavelDumbrăveanu





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





obiecte de studiu



Movilele blestemate






deEugen Urușciuc










































voință





































PavelSavca

VariaBerdianu












8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





obiecte de studiu



Movilele blestemate






deEugen Urușciuc










































voință





































PavelSavca

VariaBerdianu












8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)

















VadimBacinschi


















Mircea Bota
















deCarolina Cernat




deAntonina Sarbu





deAlina Tofan

LeipzigGermania































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016












ArcibaldTamacircie














































omandă +37368 680031 +37368 680032
















079095025




Sună la 022245211sau la 067277552


Haine la comandă

magazin online

Garderobamd




wwwparubinmd


069616520



069140626 022277563



022238215 068527627











224 EURpersoană

022544566sau 067200666 Star-Tur


Localitatea __________________________________

Telefon _____________________________________

Mesaj __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016















Mixt de sănătate

Ce este și




or produse





GalinaEfros










Rețetă



















































Lina Lungu

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016





C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)







de Nicolae Roibu

deVadimBacinschi











ansare de carte



























Arte din București






IonDomenco













TatianaSlivca





































8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

8162019 CRONICA nr 2 31 mai 2016




10000 lei


1000 lei






500lei











250 lei










100 lei
























Madan Ion orOrhei









Ticu Nelea orOrhei




















8 5

37

11

6

10

1

Telefon mobil

Mașină de spălat

Cuptor cu microunde

Scooter

Frigider

4Laptop

2Motobloc

9Televizor

12MA R EA

S U R P R I ZĂ

3000 Lei

5000 Lei

2000 Lei










cacircștig

cronica nr 2, 31 mai 2016

Documents