DR. GEORGE STAN

,,Cted, Doamne!Ajutd necredinfei mele"

(Matei 17,14-2L; Marcu 9,14-29; Luca 9,37-43)

Istorisiri biblice

Tipdritd cu binecuvAntareaPrea Sfin{itului Pdrinte Galaction,

Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

Editura Cartea OrtodoxdAlexandria,2018

ii:-.

w,

intoarce de pe ca-irturisim gregelile,pentru un pdcdtos.oud de drep[i, care

Cuprins

CuvAntinainte ..... 5

Prefa{d .......7Predicadepemunte. Fericirile ......9invierealuiLazdr ..55invierea fiicei-l+ri Iair gi vindecarea femeii bolnave dedoisprezeceani .....75Vindecareafiiceicananeencei.. .....83Cred, Doamne! Ajutd necredinlei mele. . . . 9IFemeiapdcdtoasd... ...101ParabolaSemindtorului .....111Parabola celor doi datornici . . 121,

Parabola vameqului gi a fariseului. .

ParabolaFiuluiRisipitor .....135

a'j.

:d Dumnezeu caree cunoastere, dAn-i natura cu puterearr vii, fdrd ca Dum-

il al Alexandriei neg cei smeriti, ,,cei ca-

, cei care ,,seleapddd-tri ,,dmt senma cilt de

e npropie de ea"10.

re oarnenii s-au in-striinat gi unii falXosebirea clard intre:xemplu - pdcateleau datoria sd mdr-

le credinld a Biseri-intuitorul: ,,Oricinerrfirturisi-uoi gi Eu

uri" (Matei70,32).

Autorul

. Bucuresti, 2005, p.172.

:ir.:ru Seminariile Teolo-

cer-schi, prof. dr. Constan-.i::,:; -':etirtL Facultdgile de

PREDICA DE PE MUNTE.FERICIRILE

Matei 5, 1-48; 6, L-34;7, 1-29; Luca 6,20-49

Dupd ce SfAntul Ioan Botezdtorul a fost aruncat in inchisoa-re de Irod Antipa - guvernatorul Galileii - pentru cd condam-nase cu curaj viafa de desfrAu a acestuia, care luase de so{ie pecumnata sa Irodiad4, solia fratelui sdu Filip, Domnul nostruIisus Hristos ,,a plecat tn Galileea" (Mntei 4, 12), unde a inceputsd propovdduiascX inv5!5tura sa dumnezeiascd si mAntuitoa-re gi sd facd minuni: a inviat morfi, a vindecat orbi, a vinde-cat leproqi, ,,tdmdduind toatd boala gi toatd neputinla tn popor"(Matei 4,23).

SfAntul Apostol gi Evanghelist Matei istorisegte ci MAntu-itoruf trecAnd pe lAngX lacul Ghenizaret (sau Marea Tiberia-dei, sau Marea Galileii sau Lacul Tiberiadei), gi-a ales dintrepescarii acelui lac, pe primii patru dintre ucenicii Sdi: pe Si-mon Petru gi pe fratele sdu Andrei gi pe Iacob al lui Zevedeu sipe Ioan, fratele Iui (Matei 4, 78-2L), cdrora le-a zis: ,,veniti dupdMine gi ad aoi face pescari de oamenL lar ei indatd, ldsdndu-gi mre-jele, au mers dupd EI" (Mntei 4,18-22).

Neobosit, MAntuitorul a strdbdtut toate drumurile Galileii,propovdduind inv6!5tura Sa nu numai in sinagogi, ci oriundeera inconjurat de ascultdtori: ir:r piele, la malul mdrii, pe cdmp,pe munte. Datoritd faptului c6, ,,niciodqtd n-a uorbit un om frsa

cum aorbeste Acest Om" (Ioan 7 , 46) gi pentru cd ,,ti tnadla pe ei ca

unul care aaea putere, iar nu cum ?i tnadlau cdrturarii lor" (Matei 7 ,29) mergeau dupi El ,,multimi multe din Galileea, din Decapole,din lerusalim, din ludeea si de dincolo de lordnn" (Matei 4, ZS), casi-L vadd, sd-L asculte qi sd le vindece bolnavii, cdct,,nduceaula El pe to[i cei ce se aflau tn suferin[d, fiind cuprinsi de multe feluride boli gi de chinuri.., $i Elii aindeca" (Matei 4,24).

Pentru a se mai linigti pulin ,,de tmbulzeala mullimii din jurulLui"l1, MAntuitorvl ,,s-a retras pe un munte"12, unde, in falaucenicilor Sdi (adicd a acelora care il urmau indeaproape peMAntuitorul) gi a unei mari mullimi de oameni, a rostit ceamai dezvoltatd cuvAntare, numitd ,,Predica de pe Munte".

SfAntul Evanghelist Luca istoriseqte cd MAntuitorul, inaintede a-gi alege Apostolii, s-a retras pe un munte ,,ca sd Se roagegi a petrecut noaptea" (Luca 6, 12) rugAndu-Se lui Dumnezeu.CAnd s-a fdcut ziul,, Domnul nostru Iisus Hristos ,,a chemat laSine pe ucenicii Sdi qi a ales din ei doisprezece, pe care i-a nu-mit Apostoli: pe Simon, cdruia t-a zis Petru, gi pe Andrei, frate-le lui, pe Iacob gi pe loan, pe Filip gi pe Bartolomeu, pe Mateigi pe Toma, pe Iacob al lui Alfeu gi pe Simon numit ZIlotul, peIuda al lui Iacob gi pe Iuda Iscarioteanuf care a devenit trddd-tor" (Lucn 6,73-76).

,,Aceastd alegere trebuia deosebitd de chemarea fdcutdla Lacul Ghenizaret, cu prilejul pescuitului bogat" (Luca 5,

1,-17)13, cAnd si-a ales pe primii dintre ucenicii Sdi: pe SimonPetru gi pe fratele sdu Andrei gi pe Iacob gi pe Ioary fratele lui(Matei 4,18-21).

Apostolii aveau si ducd invd{5tura MAntuitorului in toatdlumea.

Dupd ce a ales pe cei doisprezece Apostoli, Domnul nostruIisus Hristos a coborAt impreund cu ei si ,,a stnt ?n loc qes" unde

11 Pr. dr. Gh. Tilea, Predica de pe munte (probleme morale), in revista Glasul Biseri-cii, nr. 5-6, mai-iunie, 7960, p. 429-430.

12Idem, op. cit., p.430.

_ 13 Pr. prof . dr. Constantin Cornifescu, Studiu biblic aI Notilrti Testament, curs litogra-fiat pentru anul I, partea I, Bucuresti, 1995, p.116-177.

10

-.-.ff.ry&,-

,turariilor" (Matei7,dileea, din Decapole,

;ut" (Matei 4,25), ca

navii, c6,ci ,,aducea(

ilrinSi de multe feluriI ?l\

;.i.i rtutltintii din jurul'Lte":r, unde, in fafa:ar-l indeaproape perameni, a rostit cea

l Ce pe \[unte".rIantuitorul, inainte-mte ,,ca si Se roage

-l-Se lui Dumnezeu.{ristos ,,a chemat lazece, pe care i-a nu-. :i F.e,\ndrei, frate-Lrtolomeu, pe Matei:n nrumit ZlIotul, peare a devenit trid6-

e chemarea ficutdrlui bogat" (Lucn 5,

:rucii Sai: pe Simoni pe loan, fratele lui

ntuitorului in toatd

irrli, Domnul nostrut :i;it itt Ioc ses" unde

= :. ;evisia Clasul Biseri-

'...:.: -. ::.;:':"atf, curs litogra-

,,multime multd de ucenici ai Sdi gi mullime mare de popor din toa-td ludeea, din lerusalim qi de pe ldrmul Tirului qi aI Sidonului, ae-

niserd ca sd-I asculte qi sd se aindece de bolile lor" (Luca 6, 17).Dinacest ,,loc ses" a rostit MAnfuitorul in fala Apostolilor, a uce-nicilor gi a mullimii de ascultitori, o cuvAntare numitd ,,pre-dica de pe Munte", denumire luatd de la locul de unde a fostrostitdla.

Pentru a inlelege de ce SfAntul Apostol gi Evanghelist Ma-tei istoriseqte cd MAntuitorul a vorbit de pe munte (Matei S,

1), rar SfAntul Evanghelist Luca spune cd MAntuitorul a vor-bit stAnd ,,in loc ses" (Luca 6, I7), trebuie sd spunem cAtevacuvinte despre muntele de pe care a fost rostitd Predica de peMunte. Acest munte se numeste Kurun Hattim (Coarnele luiHattim, astdzi supranumit si,,Muntele FericirTlor"Ls, pentru cdde pe acest munte a rostit Domnul nostru Iisus Hristos ,,Predi-ca de pe Munte", care incepe cu Fericirile.

Muntele Kurun Hattim, care de fapt este o colind, este situ-at nu departe de !5rmul vestic al lacului Ghenizaret,Iajums-tatea drumului dintre Tabor si Capernaum gi are o indllime de569 metri deasupra nivelului lacului Ghenizaretl6. Se numestemuntele Kurun Hattim (Coarnele lui Hattim), din cauza for-mei sale: o colini alungit5, care la cele doud capete ale saleare doud culmi (doud bra!e), dAnd muntelui aspectul de ga

turceascdlT. intre cele doud culmi (bra!e) ale muntelui KurunHattim se afld un frumos platou unde pot sd incapd o multimede oameni. Pe acest platou poposiserd ucenicii in timpul incare MAntuitorul, urcat pe munte, petrecuse noaptea rugAn-du-Se. De pe acest platou si-a rostit Domnul nostru Iisus Hris-tos cuvAntarea, ceea ce explicd (pentru ce SfAntul Luca spune

1a Idem, op. cit., p. 1L6.15 Pr. Sabin Yerzan, Predica de pe Munte, izoor de tnadldturi pentru aiata crestind, in

Glasul Bisericii m. 1.-2, ianuarie-februarie, 7958, p. 78.16Idem, ibidem.

-17 Dr. Irineu Pop-Bistrileanul, Episcop Yicar, lara sfafifl arena operei mhntuitoare,

Editura Universal Dalsi, 1955, p. 53.

11

cd MAntuitorul a rostit aceasti cuvantare qezand,,in loc ses,,>>(Luca 6,17)18.

- Predica de pe Munte a fost rostitd de MAntuitorul in al doi_lea an al activitdlii sale pubrice, cu pulin timp inainte de pastileiudeilorle

. P^redica de pe Munte este istorisitd intr-o formd mai rungdde sfantul Apostol gi Evangherist Matei, care redd un numdrde noud fericiri qi intr-o formb mai scurtd de sfantur Evanghe_list Luca, care reduce numdrur fericirilor ra patru2'. i",f,;;;;citim cele doud forme are predicii de pe Munte, vedem cd atatsfAntul Apostol gi Evangherist Mate i, c6rt gi sfantur Evanghe-list Luca, <redau una gi aceeasi Cuvantare: sunt aceeagi ascur-tdtori, acelasi loc, cu toate cd sfantul Matei spune cd MAntuito_rul a vorbit de pe munte, iar SfAntul Luca i" p" ,,un loc Qes,,;aceeaqi introducere: Fericirile; aceeagi incheiere: pilda omuluicare si-a zidit casa pe temelie de piatrd gi a omul,ri .ur" si-a zi_dit-o pe temelie de nisipr21.

Istorisirea de cdtre sfantul Apostor gi Evangherist Matei aPredicii de pe Munte, intr-o formd mai lungd iecat istorisireasfantului Evanghelist Luca, se datoregte f"aptului cd sfantulMatei ,,qi-a scris Evangheria22 pentru cregtinii provenifi din-tre Iudeii din Palestina23. Din aceastd cauzd, sfantul Matei ,,acrezst necesar sd redea cuvintele MAntuitorului in intregime,intrucat in ele se pune si marea problemd a atitudinii Dom-nului nostru Iisus Hristos fald de Legea vechiului restamentgi fald de aplicarea acesteia in epoca-sa"rn. Dimpotrivd, sfan-tul Evanghelist Luca, care gi-a r.ii, Erru'ghelia pentru crestinii

f:t.J"bi" Ver zan, op. cit., p.78.-lePr'.prof' Ioan Constantinescrl Fericirile Domnului nostru Iisus Hristos,in indru--u:,'iJ";,';;;,T]?ffi:ei patrioiic, Bu"u,eqti, 7e87, p.tos.

"--" '-

'zr Pr. Sabin Yerz.an, op. cit., p.79.22l'Joul restament, veis_iune revizuitd, redactatd gi comentatd de Bartoromeu vale_

::: flffl:j tucuresti, 1ee3, p.1: .Evanghelie (cu'Ant s;..";; ;r;; il-,r"u*.,e ,,vestea

23ldem, ibidem.2a Pr. prof . dr. Constantin Cornilescu , op. cit ,, p . II7 .

:ezand "in loc ges"r,

antuitorul in al doi-np inainte de Pagtile

-o formX mai lungd:are redd un numdrie SfAntul Evanghe-ia patrurc. insd dacilrunte. r'edem ch atAtsi SfAntul Evanghe-: sunt aceeagi ascul-

-ipune ca MAntuito-cte pe ,,un loc ges";

:eiere: pilda omului. '.-rmului care si-a zi-

:-, anghelist Matei a

1qa decAt istorisirearaptului cd SfAntul

'::nii proveniti din-zi SfAntul Matei ,,a,lnilui in irrtregime,a a atitudinii Dom-, echiului Testament'. Dimpotriv5, SfAn-',eiia pentru cregtinii

.. -:, --:,.:,s Hristos, in indru-.>

::-:::: ie Bartolomeu Vale-'--=:; aare inseamnd ,,Vestea

proveniti dintre pdgAni, ,,pe care nu-i interesa aceastd proble-md, a l5sat-o in mare mdsurd la o parte"r\, ,,Ctbund stlinld"26.

Predica de pe Munte cuprinde ,,trn tezalrr incomparabil deinlelepciune gi moralS religioas5. Ea cuprinde un program ide-al al vielii cregtine, plecAnd de la invdldturile vechiului resta-ment, care sunt completate gi desdvdrsite"27.

Predica de pe Munte istorisitd de SfAntul Apostol si Evan-ghelist Matei, poate fi impdrlitd in: introducere, cuprins siincheiere. Introducerea contine cele noud fericiri, care cu-prind invdfdturi ce scot in evidenti ,,condifiile de intrare inImpdrdlia lui Dumn ezelr" (Matei 5, 1.-76)28 .,,Se numesc fericiri,pentru cd rdspund tendinlei eterne a sufletului omenesc, careeste fericiTea"2e.

+.In prima parte a fiec[rei fericiri, se scoate in evidenld. ,,o vir-

tute crestini drept condilie a fericirii vegnice, iar in partea adoua se anunt5 rdsplata lui Dumnezett"3}.

Spre deosebire de cele zece porunci din Decalog (leqirea 20,2-17) care aveau rolul de a opri sdvArgirea faptelor rele31, Feri-cirile nu sunt porunci ,pare trebuiau acceptate de popor printeamd"32, ci sunt indemnuri adresate celor care doreau ferici-rea vesnich, intrucdt ,,prin Fericiri se inteleg cele nouX cii pecare crestinul trebuie sd meargd pentru a ajunge la fericireavesnicd"33. Dar cregtinii sunt datori sdpilzeasci gi cele zece po-runci din Decalog, intrucAt MAntuitorul spune: ,,Sd nu socoti{icd am venit sd stric Legea gi prorocii; n-am venit sd strig ci siplinesc" (Matei 5, 77)34.

25Pr. prof. dr. Constantin Cornilescu, op. cit.,p.777.26Pr. Sabin Yerzan, op. cit., p.79.27Pr. prof.Ioan Constantinescu, op, cit., p. 108.28 Pr. prof. dr. Constantin Cornitescu , op. cit., p. 1,17 .2eIdem, op. cit., p. 118.30Idem, ibidem.31 Pr. prof. Ioan Constantinescu, op, cit., p.109.32Idem, ibidem.33.I1ztdtd!.Lra de credintd crestind ortodoxd, Bucuregti, 1992, p. 413.3a NouI Testament, versiune tevizuiti., redactati gi comentatd de Bartolomeu Vale-

riu Anania, Bucuregti, 1993, p.8: ,,...verbul a plini are intelesul de a intregi, a implini,a completa, a desdvArgi".

13

Aqa cum am spus mai inainte, prima parte a predicii de peMunte este alcdtuitd din cele noud fericiri. prima fericire istori-sitd in Evanghelia dupd Matei este: ,,Fericili cei sdrnci cu duhul,cd n lor este tmpdrdtia cerurilor" (Mntei s, g). Cuvintele ,,cei sdracicu duhul" au fost si sunt pentru necredinciosii tuturor timpuri-1or, prilej pentru a spune cd ,,sdraci cu duhul" inseamnd oameni,,simpli la minte"3s, sau ,,cu mai pulind minte,,36, sau cd ,,sdra-cul cu duhul este un inapoiat, un prost" 37, salrcd ,,sdraci cu du-hul" inseamn5 ,,cei nestiutori sau simpli,,38.

Acestor rduvoitori, acestor necredinciosi, le spunem cicregtinii sunt ,,fii ai luminii, nu ai intunericului,, (I Tesaloni-ceni 5,5). Nu se putea ca MAntuitorul sd fericeascd pe cei fd-rd de minte, cand citim in sfanta scripturi cx Dumn ezelr, ca-re l-a creat pe om, l-a inzestrat cu puterea de cunoastere, dan-du-le primilor oameni porunca de a stdpani natura cu putereaminlii3e gi de a pune nume tuturor fiinleror vii, fdrd ca Dumne-zeu sd intervinino. ,,5i n pus Adam nume tuturor animalelor qi tu-turor pdsdrilor cerului si tuturor fiarelor sdlbatice" (Facerea 2., 20).,,oare nu era plin de inlelepciune acela care a putut da numecuvenite animalelor, pdsdrilor si fiarelor sdlbatic e?" , seintrea-bd SfAntul Ioan Gurd de Aura1.

Acestor oameni necredinciogi qi rduvoitori care spun ciMAntuitorul fericeste pe cei fdrx de minte, le mai amintim gicd in cei doud mii de ani care au trecut de la infiinlarea Biseri-cii, ,,cultura crestind dezminte aceastx falsd interpretare, prinbogdtia, complexitatea gi indllim ea ei,,42.

Deoarece in Evanghelia dupi sfAntul Luca se spune: ,,Fericitir,toi cei sdrnci", fdrd sd mai adauge completarea ,,iu duhul,, (Lu-

j" R"d,i c-.Pitr scu, Fericirile. in revista Altarul Banatului, Anul XlX, nr. 1-3, ianu-arie-martie, 2008, Timigo ara, p. 57.

36Pr. prof. dr{onstantin tornifescu, op. cit,, p. 11g.37Pr. dr. Gh. Tilea, op. cit., p.437.3EPr. prof. Ioan Constantinescu, op. cit., p. 110.3ePr. prof. dr. Constantin Cornilescu, op. cit., p. 11g.

illf. p.or dr' Dumihu P_opescu, Iisus Hristois'pnntocrntor, Bucuresti, 2005, p.172.a1 Idem, op. cit., p. 772-173.a2Pr. prof. Ioan Constantinescu, op. cit., p. 110.

14

arte a Predicii de pePrima fericire istori-iti cei sdraci cu duhul,Cuvintele ,,cei sdraciosii luturor timpuri-l/" inseamn5 oamenirnte"36, sau cd ,,sdta-sau cd ,,sdracicu du-:).

iosi, le spunem cd

ericului" (l Tesaloni-

fericeasci pe cei f5-:d ci DumrLezet)t ca-

de cunoagtere, dAn-ni nalura cu puterear r-ii, fdrd ca Dumne-luror nnimalelor qi tu-Jtice" (Facerea 2, 20).

rre a putut da numeilbatice?", se intrea-

oitori care spun cd

e, le mai amintim qi

la infiinlarea Biseri-sd interpretare, prin

ica se spune: ,,Fericiti:area ,at duhul" (Lu-

:,ui. -\nul XIX, nr. 1-3, ianu-

ca 6, 20), unii spun cd MAntuitorul fericegte pe cei s5raci. Nucredem insd cd MAntuitorul a putut ferici pe cei siraci, numaipentru cd sunt sdraci, deoarece sdrdcia in sine nu este o virtute,ea neavAnd nici o valoare dacd nu-i insofitd de iubirea fald deaproapele. MAntuitorul fericeqte nu pe sdraci, pur gi simplu, cinumai o categorie de s5raci, gi anume numai pe ,,cei siraci cuduhul". Apoi, nu trebuie sd uitdm cX SfAntul Apostol si Evan-ghelist Matei ,,a surprins, ca ascultdtor direct al Predicii de peMunte, mai mult decAt redd Fericirea intAia cuprinsX in Evan-ghelia dupd Luca", deoarece,,SfAntul Luca n-a fdcut parte din-tre ascultXtorii direcli ai Predicii de pe Munte"a3.

Dupd invd!5tura Bisericii noastre, nici bogdtia nu este reain sine dacd este dobAnditd pe cdi cinstite gi dacd din ceea ce iiprisoseste, bogatul ajuth pe cei aflaliinnevoie, dovedind cd estebun gi-gi iubeste aproapele. Numai cd bogdlia produce mai tot-deauna impietrirea inimii, ii face pe bogali egoigti, indiferentifald de cei lipsifi, fdrd dragoste de aproapele. De aceea MAntu-itorul a spus: ,,Cu greu rsa intra un bogat tn ?mpdrd{ia cerurilor" si,,mai lesne este sd treacd o cdmild prin urechile acului, decht sd intreun bogat ?n tmpdrdlia lui Dumnezeu" (Matei 79,23-24).

Cea mai bund explicatie a cuvintelor ,,sdraci cu duhul" odau SfAntul Ioan Gurd de Aur gi SfAntul Chiril al Alexandri-ei, care spun cd prin ,,sdraci cu duhul" se infeleg ,,cei smeriticu duhul" , ,,cei care se considerd pdc5togi, sdraci in podoabeduhovniceEtT"aa, cei care,,se leapidd de pdcatul mAndriei qi alingAmfdriT"as, cei care-gi ,,dal) seama cAt de departe sunt dedesdvArgire gi se strdduiesc sd se apropie de ea"a6.

Creqtinii,,sdraci cu duhul" sunt aceia care ,,isi dezlipesc debund voie inima de bunurile pdmAntegti, isi golesc mintea de

a3Pr. Sabin Yerzan, op. cit., p.81,.aaPr. prof. dr. Constantin Corni{escu, op. cit., p. 118.asArhid. Prof. dr. IoanZdgrean, Mornla crestind, manual pentru Seminariile Teolo-

gice, Clu j-Na poca, 2006, p. 46.6Miiropolit dr. Nicolae Mladin, prof. diac. dr. Orest Bucevschi, prof. dr. Constan-

tin Pave,l, prof. diac. dr. Ioan Zdgrean, Teologia morald ortodoxd, pentru facultdtile de teo-Iogie, Alba Iulia, 2003, vol.I, p.144.

15

cunostintele cele deqarte giigi elibereazdsufleful de iubirea ce-lor vremelnice, pentru ca, astfel sdrdcitS, mintea sd doreascd afi umplutd cu bunurile ceregti, cu bogdlia gtiinfei dumnezeiegtigi cu iubirea celor vesnice"aT. Acegti cregtini, oricAt de virtuogiar h, nu se cred niciodatd desdvArgili si se strdduiesc sd urcetreaptd cu treaptd, cAt mai sus, pe scara desdvArqiriias.

Prin urmare, smerenia este prima virtute care se cerecrestinului, cdci ,,fdr6, smerenie, crestinului ii lipsesc motivulgi dorin{a de a combate p5catele gi de a deprinde virtutile"ae.

A doua fericire este: ,,Fericiti cei ce plilng, cd aceia se aor mhn-ghia" (Matei5, 4).

PlAnsul exprimd mAhnirea si durerea sufletului omenesc giel poate avea cauze diferite. De exemplu, un ho! plAnge fiepentru ci nu a reusit sd fure ceva, fie pentru ch a fost prins fu-rAnd gi pedepsit. De aceea, trebuie sd infelegem cd nu toli ceicare plAng pot dobAndi mAngAierea, ci numai aceia care,,fiindconstienfi de pdcatele lor, se intriste az6, qipldng, fiindcd nu poth aqa cum ar dori sd fie"50; plAng si le pare rdu pentru picate-le sdvArgite,,cu care au mAhnit pe DumnezelJ"sl, ca apostolulPetru, care ,,a plAns cLL amfrr" (Matei 26,75) dupi ce s-a lepddatde trei ori de Domnul nostru Iisus Hristos in curtea arhiereu-lui Caiafa. PlAnsul plin de c5in{d al SfAntului Petru, i-a adusiertarea.

Dar MAntuitorul fericeste nu numai pe cei careigi plAng pro-priile picate, ci qi pe cei care plAng pentru pdcatele semenilorgi se roagd lui Dumnezeu pentru ca acestia sd se indreptes2. $iMAntuitorul S-a intristat 9i a plAns pentru pdcatele celor carelocuiau in Ierusalim, Betsaida, Hora zin qi Capernaum si ,,carenu voiau sd se pocdiascX" (Matei 1L,27-24;23,37-38).

aT inadldtura de *edintd crestind ortodoxd, Bucuresti, 1992, p. 414.asIdem, ibidem.aeArhid. prof. dr. IoanZdgrean, op. cit., p. 47.soldem, ibidem.51 inadldtura de credintd cr estind ortodoxd, Bucuresti, 7992, p. 475.tMitropolit dr. Nicolae Mladiru prof. diac. dr. orest Bucevschi, prof. dr. Constan-

tin Pavel, prof. diac. dr. Ioan Zd,grean, op. cit., p. 145.

16