copiute exploatare secundara222

8/18/2019 copiute exploatare secundara222

1/8

1.Factori de care depinde energia nat a zac.-dimensiunea zacamantului -cuprinde o zona productiva si acviferul;-cond initiale de pres si temp;-caracteristicele rocii si fl continute in acesta2.Factori de care depinde randamentul de utilizare al en naturale de zac .

a)factori naturali:-caracteristicele rocilor colectoare:k,m,beta;-caracteristicele fl din zac:vas,dens; b)factori tehnici:gabaritul de exploatare:nr total de sonde so modul lor de amplasare-sist de extractie utilizat;-ritmul de inj;-conservarea in zac a agentilor naturali de dezlocuire.3.Formele de energie naturala-expansiunea sist roca-fl;-expansiunea gazelor dizolvate care se continua cu expansiunea gazelor iesite din sol pemasura ce pres zac scade sub pres de saturatie;-expansiunea gazelor libere;

-expansiunea apei din acvifer;-efectul gravitational.4.Mecanisme de exploatare det de forma de energie nat .

ntr-un zac cu pres initiala mare peste pres de saturatie un prim fenomen esteexpansiunea sist roca-fl;!xpansiunea rocii:se reduce volumul porilor ca urmare a dilatarii

partii solide la scaderea pres.!xpansiunea titeiului e mai pronuntata la pres mari."# grafice)5.Metode de recuperare a titeiului prin suplimentarea energiei de zac$ecuperarea petrolului:a)pe seama energiei nat sunt:expansiunea sist roca-fl;expansiunea gazelor dizolvate silibere;gazelor din %&';apei din acvifer;energia gravitationala.

b)pe seama eng suplimentarea:-metode conventionale"injectie de apa si de gaze);-metodeneconventionale"termice;chimice;nemiscibile;in perspective)%ele termice:inj de abur ,de fl calde si incalzirea stratului;%himice:-inj de sol de

polimeri;de sol alkaline;sol de sulfoctauli.(emiscibile:-inj de solventi lichide sau gazoasesi inj de % #. n perspective:-cele nucleare.7.Metode pt det acumularii de hidrocarburi .*rebuie sa cuprinda:-mai multe variante de exploatare posibile;-indicatorii economici aferenti fiecarei variante;-ierarhizarea variantelor in f-ctie de indicatorii de eficienta economica.+t clasificarea rezervelor se intocmesc:-modelul geologo-fizic al zac;-modelul mathematic al zac;!valuarea perspectivelor de aplicare a unor metode de crestere a recuperarii,pe bazaeficientei economice a acestora.9.Titlul aburului .$eprezinta masa vaporilor saturati dintr-un kg de amestec bifazic.

/01/2 /0 /.4e poate det vol 5x al amestecului bifazic la o anumita temp atuncicand se cunoaste titlul aburului:5x v prim6x"v second-v prim).


2/8

*ransformarea este izoterm-izobara.1 .!n"ectia de abur.Mecanisme de recuperare 7+rincipalele metode de dezlocuire la inj cu abur este:-dezlocuirea cu valori si apa calda in conditiile unui raport al mobilitatii mai favorabil;-ditilarea cu abur;

-efectul miscibil al solventului%el mai important dintre aceste efecte este cel al vaporizarii prin distilarea cu abur. cesteffect se pastreaza si in cazul utilizarii acestui process la zac cu titei mai usoare si cuvascozitate mai redusa."diagrama)1#.$efiniti entalpia!ste un parametru a carui valoare nu poate fi masurata deoarece contine energia interna

bazata pe activitatea moleculara,care nu poate fi masurata.se poate insa det variatiaentalpiei:di du6d"pv),care pt un fl incopresibil devine:di du6vdp.%f primului princ altermodinamicii & de dilatare ef de sist poate fi datorat unei cantitati de caldura primitadin exterior sau variatiei energiei sist.89 du,+t fl incompresibil dv ;d9 du.

15.%arametrii de care depinde coef global de transmisie a caldurii .a) 8et temperaturii cu care fl cald ajunge in dreptul stratului productive b)cantitatea de caldura cedata statelor traversate respective cantitatea de caldura ramasainmagazinata in fl cald cand acesta ajunge la intrarea in strat.19.Mecanismul combustiei subterane.

rontul de ardere se deplasseaza de la sonda de inj catre sondele de reactie in sensulcurgerii aerului injectat.de obicei sondele sunt amplasate in panouri a.i. aerul inj printr-osonda de inj se deplaseaza catre < sonde de reactie. mportant pt conducerea procesuluieste ca frontul sa se deplaseze cat mai uniform radial fara canalizari catre sondele dereactie.1ona :zona arsa prin care circula aerul inj catre frontul de ardere.*emp aerului creste pemasura ce el se apropie de front.1ona :zona de combustie temp maxima < -= de grade. ici are loc arderea aeruluicare se formeaza in zona din fata frontului incepind de la temp de cca #> .1ona -zona de vaoprizare cu temp minime cuprinse intre #> -/= .8atorita temp maridin zona frontului de ardere titeiul si apa care se gaseste in zona din fata in stare devapori.5aporii sunt preluati de curentul de gaze fierbinti si transoprtati in zona din fatacu temp mai mici unde condenseaza. ractii grele din titei care nu pot sa distileze sunt tf in cax si servesc ca combustibil pt frontul de aer.1ona 5-zona de condensare a vaporilor cu temp minime /= -/ .4e caract printr-ooarecare constanta a temp asa numitul platou de abur.1ona 5-vaporii condensati formeaza un banc de apa resp de titei la temp inca ridicatecare spala zona care se spala zona din fata .%ondensarea vaporilor hidrocarburi produceun lichid cu dens mica.1ona 5 -este zona rece neafectata de incalzire si care se gaseste inca la temp de zac.2 .Mecanismele de dezlocuire4unt datorate efectului combinat ale sursei de pre,inj de aer cu factori general de sursa decaldura si anume:-4palarea cu gaze la temp mare care are loc in zona vaporizare si care pe de o parte lasa

pt zona de ardere numai cocsul necesar iar pe de alta parte antreneaza in zona de


3/8

condensare un amestec de vapori de apa vapori de titei si gaze arese fierbinti..4palarea cuabur care in zona de condensare formeaza bancul de apa ce dezlocuieste nemiscibil titeiulantrenand si fractiile volatile rezultate din dislocuirea acestuia.4palarea miscibila-careeste dat condensarii componentilor usori din titeiul vaporizat si intrarii in sol a % # dingazelle arse. a nastere o emulsiei trifazica ce mareste mult saturatia in titei in fata

bancului de apa formand astfel bancul de titei care se deplaseaza catre sondele de reactie.22.$emonstrati posibilitatea incetarii arderii la &'+e masura ce distanta frontului fata de sonda de injectie creste,la debit de aer mentinutconst.,cant.de aer care revine unui metro cub de zaccamant"cocs)este din ce ince maimica si temp.scade. pare ,decei,posibilitatea incetarii arderii,care ,potrivitexperientelor,se produce la /3-/? grade cels.+e de alta parte se obs.ca temp .e mai amrein axul zac.datorita pierderilor de caldura in acoperis si culcus.2#.&ombustia subterana umeda%ostul unui proces de combustie subt. ! foarte mult influentat de costul aerului injectat

pt.intretinerea arderii titeiului.%4@ e o combinatie intre %48 si injectia de apa.apa siaerul se injecteaza simultan.&a contactul cu roca fierbinte din spatele frontului de ardere

apa se transf.in abur. cesta e preluat de curentu de aer,traverseaza frontul de ardere undese supraincalzeste si se transporta caldura inmagazinata catre zona din fata.8upa cum secunoaste,capacitatea aburului de a inmagazina caldura e foarte mare iar procesul decondensare esi el izoterm si isobar.24.&ombustia subterana in(ersa+p.deplasaraea frontului de ardere de la sonda de productie catre cea care injecteaza aer.fost conceputa ca o met.de recuperare a titeiurilor f.vascoase.%onsta in aprinderea zac.insondele de productie,formarea uni front circular de ardere si alimentare lui cu aer injectatprin sondele de injectie. erul traverseraza stratul la temp.pe care o areformatiunea,intalneste frontul de ardere,iar gazelle care trec prin front si se deplaseaza

prin zona calda lucarnd ca agent de dislocuire a titeiului.25.)xplicati depunerea cocsului sec.la &'!

erul inj.in zac.are tendinta de racier,deci,limiteaza zona de vaporizare. erul traverseazafrontu iar caldura inmagazinata se transf.prin aceasta zona catre sonda de reactie.&arandul lor A si c vaporizerBte in procesul de distilare si cracare care au loc in fatafrontului in zona de vaporizare,traverseaza frontul de ardere si curg catre sonda prin zonaarsa cu temp.inalta. ici are loc un nou process de cracare si de depunere al cocsuluisec. cesta nu arde pt.ca intreaga cantitate de oxCgen ce a fost injectata a fost consumatain zona de ardere.2*.&omparati &'$+&'!+&',$ezulta ca la %4 comparative cu%48 consumul de aer e mai mare pt.ca pe langa cocsard si o parte din fractiile intermediare. n plus o partre din titei ramane in zac.formandcoscs sec.factorul de recuperare e mai scazut decat la %48 iar cocsul e mai mare.27.$emararea proc.de combustie subt .

nainte de aprinderea stratului in sonda se injecteaza aer timp de cateva zile la debit de# -#? normal metro cub pe zi.4copul e acela de a realize o saturatie cu aer in strat cel

putin in jurul gaurii de sonda si ase realize o permeab.efectiva pt.aer.+e de alta parte seobs daca stratul primeste sau nu debitul de aer necesar proc .de ardere.+res de inj. aerului variaza fctie de caract.zac.si e mult mai mare atunci cand in format.nu exista osaturatie initiala in gaz. prinderea spontana nu e de dorit pt.ca poate avea loc la orice


4/8

dist,de sonda de productie,pt.ca se pun in pericol prin temp ridicata aaerului pereteluicoloanei de exploatare.8in aceasta cauza se recomanda ca aprindere a stratului sa serealiz.cu un aprinzator de strat.

# .&aract.pe care trebuie sa le indeplineasca zacamintele supuse la &'

- dancime strat mai mare de > -/ m pt. aevita iesirea prin teren a gazelor rezultatae dincombustie-&imita sup. ! conditionata de ppres. de inj-'rosimea efectiva a strat mai mare de 3m-+ermeab. Dai mare de / 8arcC-'reutetea specifica a titeiului theoretic intre E#?-FE? kg pe metro cub-5acozitataea titeiului teoretic mai mica de # centipoiss#1.%rinc .de calc.al debit.de aer primar la combust. sec .+p.aprindereea titeiului din strt se face prin arderea in sonda a uni gaz a carui compoz edata in fractii vlumetrice;Gmin suma"x6C2


5/8

#7.&onditioanarea apei utilizate la solubilitatea polimeruluipa folosita la preparare se analizeaza d.p.d.v al salinitatii totale si in special a conc de

ioni de %a 66,Dg66.4-a constatat ca vas sol de polimeri scade cu cresterea salinitatiiapei pana la o conc de (a%l de 3I.@n alt component al apei de preparare ce trebuieanalizat este ionul feros.

#-. asc aparenta a sol de polimeri.4-a definit ca parametrul D,ca raport al mobilitatii celor # faze dezlocuitoare sidezlocuita pt un process de inj de apa clasica se poate scrie:D Da2Dt "ka2miu ind a)2"kt2miu t ).&a masurarea in lab cu vascozimetrul de tip stJald variatia vasc sol de

polimeri functie de conc acestuia este aprox liniara.%onf legii lui 8arcC viteza de filtrarese poate calc cu rel:5f "k2miu)grad p.5as aprenta are valori de ?-#? de ori mai maredecat cea masurata.4 .Facori care influienteaza comportarea sol de polimeri in mediul poros-5asc,factorul de rezistenta,factorul de rezistenta rezidual,retinerea polimerului in mediul

poros,factorul de sita.41Factorul de rezistenta si rezistenta reziduala

Dicsorarea mobilitatii sol de polimeri fata de cea a apei cu care s-a facut prepararea poatefi exprimata prin raportul celor doua mobilitati $:$ Da2Dp "ka2miu a)2"kp2miu p) Da-t2Dp-t.5aritia fac de rezistenta poate fi analizata in timp de regula $ creste repede pana la# 5p circulate dupa are cresterea devine din ce in ce mai lenta.+t aprecierea reducerii

permeabilitatii rocii colectoare dupa trecerea unui dop de sol de polimeri,a fost definitfactorul de rezistenta rezidual $r Da2Dap "ka2miu a)2"kap2 miu ap) ka2kap.4e obs caacest factor se reduce de fapt la raportul permeabilitatii efective ale rocii fata de apa deinj.42./etinerea polimerului in mediu poros

nteractiunea sol de polimeri cu roca are ca efect retinerea subs active din sol simodificarea prop acesteia. n principal sunt de evidentiat # aspecte retinerea mecanica amacromolec de polimeri in porii f fini;retinerea prin absortia polimerului pe suprafataudata fenomen dependent in compozitia rocii. mbele fenomene conduc in final laeliminarea conc sol.4#.Factorul de sita!ste definit ca raport dintre vas sol de polimeri si cea a apei de preparare: miu p2miua; cest parametru este util atat pt aprecierea retinerii polimerului in roca cat si pt detgradului de forferace.8aca factorul de sita initial,det anterior,imediat dupa dizolvarea

polimerului a avut un vol mai mare decat cel obtinut la proba luata la capul de inj acestascadere poate fi cauzata de:nerespectarea conc sol,calitatea apei de diluare,prezentaoxizilor de fier in rezervoare si contactul sol cu # si masa moleculara prea mica a

polimerului.44.%osibiliatea de degradare a sol de polimeri8epozitarea polimerilor,temp ridicata,degradare chimica si mecanica,si degradarea sol inzac.45.)(itarea degradarii sol de polimeri

mpotriva degradarii chimice:tratarea apei de preparare se face in sist inchis,indepartarea# se face prin tratare cu hidrosulfit de sodiu,prepararea ,stocarea si pomparea sol se va

face tot in sist inchis.8egradare mecanica:pompele centrifugale sunt inlocuite cu pompecu piston, utilizarea unor pompe cu debit scazut ,teurile si coturile in unghiu drept sunt


6/8

inlocuite cu curbe cu acelasi diametru,col se perforeaza cu un nr mare de gloante,seindeparteaza eventualele blocaje,sol s efiltreaza cu filtre de pazla.4*.,tilizarea dopului 0programat la in" sol de polimeri8opurile programate sunt folosite numai in cazul cand apar diferente de mobilitate intreapa si polimeri,in spatele dopului de sol care dezlocuieste titeiul,se pot forma canalizari

ale apelor de inj care are tendinta sa inainteze mai repede decat sol.fenomenul esteaccentuat in special daca vol dopului este redus sub .35pori.47.&riterii pt selectarea zac pt in" de sol cu polimeri4e cere a f buna cunoastere a zac din punct de vedere geologic si anumita experienta aoperatorului,principalele criterii sunt:a)roca colectoare-sunt perforate colectoarele constituite din gresii si nisiprui consolidate.

b) l din zac-se prefera titeiuri cu vas ?-/#? m+a0s4-.%rincipiile si conditia de utilizare a sol alcaline+oate fi aplicata ca proces de rec secundara sau tertiara.+roces este recomandabil inspecial in zac partial inundabil sau dupa inceperea unui proces de inj conventionala deapa.%onditia de aplicare e ca titeiul sa aiba caracter acid.

49.Mecanisme care explica cresterea rec titeiului cu sol alcaline$educerea tens interfaciale,emulsionarea,modif cap de udare a rocii colectoaresolubilizarea unor filme interfaciale rigide.5 . ariatia tens interfaciale

n gen sol alcaline utilizate pt dezlocuirea titeiului au pA mai mare decat /#.8aca seanalizeaza in acest domeniu variatia tens interfaciale functie de conc in agent activ seconstata o variatie de genul"# diagrame)51.Modificarea umectabilitatii rocii si efectul acesteia asupra rec la in"

n gen supraf mediului poros prezinta o afinitate mai mare sau mai mica pt unna dintrefazele prezente in pori,in f-ctie de tipul mineralelor si caracteristicele acestor fazemajoritatea rocilor sunt udate preferential de catre apa. n timpul geologic de contact potavea loc niste fen de adsortie a componentilor polari din titei cea ce poate micsoraundarea rocii de catre apa sau poate conduce chiar la inversarea udarii.52.&riterii deselectie a zac pt dezlocuirea titeiului pt sol alcaline+rincipalul criteriu de selectie e indicele de aciditate organica al titeiului. l doilea estestratul productiv cu AK/> m,tK> grade,hL


7/8

apa de inj. pa ca agent de impingere al dopului de gaze este faza cu mobilitate mairedusa si umezitoare a.i.dezlocuirea dopului de gaz se va face in conditii optime.55.&onditii de realizare a miscibilitatii la in" de gaze sarace%and gazul cu compozitie vine in contact cu titeiul de comp apare in zac un sist

bifazic caracterizat prin componenta 8/. nj in cond de supraf gaze sarace acesta va

intalni si va deplasa in zac gazul cu compoz 5/ format anterior.Discibilitatea se atinge printr-un proces de vaporizare a compusilor intermediari din titei.+roc de dezlocuire cugaze sarace presupune inj continua a gazelor la pres mari de ordinul < -


8/8

-cresterea vasc apeilte efecte:-scaderea tens interfaciale

-reducerea umflarii argilelor -cresterea permeabilitatii rocii.**.&omparati realizarea miscibilitatii & 2 titei cu cea intalnita la dezlocuirea

miscibila cu gaze.%omparativ cu situatia intalnita la inj de gaze ,domeniul de existenta bifazica e mult mairedus.

copiute exploatare secundara222

Documents