CONTRIBUŢII ALE REPREZENTANŢILOR ŞCOLILOR DE MANAGEMENT ÎN DEVENIREA MANAGEMENTULUI

OPERAŢIONAL

Universitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe Economice,

Specializarea Management,Anul II

1

Cuprins

Etimologie.......................................................................................................................................................................4

SCOLILE DE MANAGEMENT............................................................................................................................................4

Scoala Clasica..............................................................................................................................................................4

Frederick Winslow Taylor........................................................................................................................................4

Date Personale....................................................................................................................................................4

Despre munca sa.................................................................................................................................................5

Henry Fayol.............................................................................................................................................................6

Date personale....................................................................................................................................................6

Despre munca sa.................................................................................................................................................6

Frank Bunker Gilbreth, Sr........................................................................................................................................7

Date personale....................................................................................................................................................7

Despre munca sa.................................................................................................................................................8

Lillian Moller Gilbreth.............................................................................................................................................8

Date personale....................................................................................................................................................8

Despre munca sa.................................................................................................................................................9

Şcoala psihologica.....................................................................................................................................................10

Elton Mayo............................................................................................................................................................10

Date personale..................................................................................................................................................10

Despre munca sa...............................................................................................................................................10

Laurence Henry Gantt...........................................................................................................................................11

Date personale..................................................................................................................................................11

Despre munca sa...............................................................................................................................................11

Henry Ford............................................................................................................................................................12

Şcoala sistemica........................................................................................................................................................13

2

Elwood Buffa........................................................................................................................................................13

Bibliografie....................................................................................................................................................................14

3

Etimologie

Managementul este considerat in mod diferit, in functie de doua perspective lingvistice principale, francofona sau anglofona. In prima, etimologic managementul echivaleaza cu a tine in mana si a stapani, a conduce cu mana forte, ceea ce implica ideea controlului actiunii si orientarea sau directionarea ei. In limba engleza curenta, ''to manage'' semnifica a se aranja pentru, a face astfel incat. In aceasta acceptiune, managementul ar fi ''arta de a face ceea ce trebuie, pentru ca rezultatul urmarit sa fie atins'', ''arta de a fi eficace''.

Semnificatii:

Pentru a lamuri care este semnificatia conceptului de management, ar trebui precizate si sensurile unor termeni care au aceeiasi arie de circumscriere. Aceste concepte sunt: conducere, administrare, leadership.

SCOLILE DE MANAGEMENT

Scoala Clasica

Reprezinta o abordare anglo-saxona , preponderent pragmatica , axata pe metode inductive , promovate de F.W.Taylor, care a pus bazele stiintei managementului. Abordarea latina apartine francezului Henry Fayol care, utilizînd metodele deductive , extinde managementul taylorist de la cercetarea proceselor de munca la ansamblul întreprinderii , de la elementele productivitatii individuale la procesele de productie si la organismele sociale ca factori ai progresului economic.

Frederick Winslow Taylor (20 martie 1856-21 martie 1915)

Date Personale

A fost un inginer mecanic american, care a căutat să îmbunătăţească eficienţa industrială . El este privit ca tatăl managementului ştiinţific şi a fost unul dintre primii consultanţi în management .Taylor a fost unul dintre liderii intelectuali ai Mişcării pentru eficienţă energetică şi ideile sale, sens larg, au fost extrem de influente în epoca progresivă.

Taylor s-a născut în 1856 într-o familie înstărită din Quaker în Germantown, Philadelphia, Pennsylvania. Strămoşul lui Taylor a fost Samuel Taylor, stabilit în Burlington, New Jersey in 1677. Tatal lui Taylor, Franklin Taylor, un avocat educat la Princeton, a construit averea familiei din ipoteci. Frederick Taylor a studiat timp de doi ani în Franţa şi Germania şi a călătorit in Europa timp de 18 luni. În 1872 ,a intrat la Phillips Exeter Academy din Exeter, New Hampshire.

4

La absolvire, Taylor a fost acceptat la Harvard Law School. Cu toate acestea, din cauza vederii ce se deteriora rapid, Taylor a trebuit să ia în considerare o carieră alternativă. După depresia din 1873, Taylor a devenit un ucenic patternmaker industrial, câştigând experienta la o companie de pompe-de fabricaţie, Enterprise Hydraulics Works, în Philadelphia. Cariera lui Taylor a progresat în 1878, atunci când a devenit muncitor pe masina maşină la Midvale Steel Works. La Midvale, Taylor a fost promovat ca sef, maistru, director de cercetare, şi în cele din urmă inginer şef al lucrărilor. Taylor a devenit student al Institutului de Tehnologie Stevens, studiază prin corespondenţă şi obţine o diplomă în inginerie mecanică în 1883. La data de 03 mai 1884, s-a căsătorit cu Louise M. Spooner din Philadelphia.

Din 1890 până în 1893 Taylor a lucrat ca director general şi ca inginer de consultanţa pentru management pentru Manufacturing Investment Company of Philadelphia, o companie care a operat fabricile de hârtie în Maine şi Wisconsin. El a petrecut timp ca manager de plante în Maine. În 1893, Taylor a deschis o practica independenta de consultanta in Philadelphia. În 1898, Taylor sa alăturat grupului Betleem Steel, unde el, Maunsel White şi o echipă de asistenţi au dezvoltat un oţel de mare viteză. Pentru procesul său de tratare a otelului de mare viteză a primit o medalie de aur la expoziţia personală la Paris în 1900, şi a fost distins cu Medalia Elliott Cresson în acelaşi an de către Institutul Franklin, Philadelphia. Taylor a fost forţat să părăsească Betleem Steel în 1901, după antagonismele cu alţi manageri. În 1901, Frederick Taylor şi Louise au adoptat trei copii orfani, Kempton, Robert şi Elizabeth.

La data de 19 octombrie 1906, Taylor a fost distins cu un grad onorific ca Doctor în Ştiinţe de la Universitatea din Pennsylvania.Taylor, în cele din urmă, a devenit profesor la Tuck School of Business de la Dartmouth College.La sfarsitul anului 1915 Taylor prins pneumonie şi la o zi după implinirea varstei de 59 de ani, pe 21 martie 1915,acesta a murit. El a fost înmormântat în Cimitirul West Laurel Hill, în Bala Cynwyd, Pennsylvania.

Despre munca sa

Frederick Winslow Taylor, cunoscut ca “parinte al managementului stiintific” a subliniat nevoia observarii pe cale empirica (examinarea unor fenomene reale), a analizarii si experimentarii, considerand ca managerului ii revine rolul de a descoperi cea mai buna modalitate de desfasurare a muncii sub indrumarea sa.  Scoala managementului stiintific are ca scop obtinerea productivitatii maxime cu un efort minim. In principala sa lucrare, “Principiile managementului stiintific” Taylor sustinea ca: “pentru a realiza un management stiintific este nevoie sa fie stabilite o serie de reguli, legi si formule care sa inlocuiasca judecata fiecarui individ in parte, dar care pot fi folosite efectiv numai dupa ce au fost consemnate oficial”.Taylor a urmarit analizarea fiecarui pas in vederea elementelor sau miscarilor distincte ce alcatuiesc munca fizica. Sarcina urmatoarea era de a observa daca acele elemente pot fi reproiectate sau modificate pentru a putea fi obtinuta cea mai buna si mai rapida metoda de a munci, accentul fiind pus pe eficienta. Taylor dorea ca munca sa fie facuta intr-un mod cat mai simplu.In lucrarea mentionata mai sus, Taylor expune o serie de principii ale muncii care prevedeau:- concentrarea experientei traditionale, structurata pe categorii si transpusa in reguli, legi si formule, avand ca scop ajutarea lucratorilor in activitatea lor zilnica;- formularea elementelor stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care sa le inlocuiasca pe cele empirice;- selectarea, instruirea si promovarea lucratorului pe baze stiintifice;- colaborarea cu lucratorii pentru ca munca sa fie obtinuta conform principiilor stiintifice formulate;- realizarea unei diviziuni a muncii si a responsabilitatii egala intre lucratori si manageri, pentru ca acestia sa efectueze activitatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti.Pierderile majore de timp apar datorita angajatilor si a felului in care percep timpul lor si al celorlalti. Pe de

5

o parte, nu li se aduce aminte constant scopul pe care il au, iar pe de alta parte ei gasesc inutil sa isi termine munca intr-un mod mai rapid, tamandu-se ca vor primi sarcini in plus.

Henry Fayol

Un alt reprezentant al scolii clasice de conducere a fost inginerul francez Henry Fayol El a socotit intreprinderea un organism complex, in legatura cu alte organisme economice, pe care l-a analizat si studiat in intreaga sa complexitate. 

Date personale

Fayol a fost născut în 1841 într-o suburbie din Istanbul, Turcia, unde tatăl său, un inginer, a fost numit chestorul de lucrări pentru a construi un pod peste Golden Horn (Podul Galata). Ei au revenit în Franţa în 1847, unde Fayol studia la şcoala miniera “École Nationale Supérieure des Mines” din Saint-Étienne. Henry Fayol a murit la Paris la 19 Noiembrie 1925.

La 19 ani a început sa lucreze ca inginer la compania miniera "Compagnie de Commentry-Fourchambeau-Decazeville" din Commentry. El a devenit director in 1888, cand compania minieră a angajat peste 1000 de persoane, şi a deţinut poziţia peste 30 de ani până în 1918. Până în 1900 compania a fost unul dintre cei mai mari producători de fier şi oţel din Franţa şi a fost privită ca o industrie vitală. În 1916 a publicat experienţa sa în cartea "Administration Industrielle et Générale" doar la câţiva ani după ce Frederick Winslow Taylor a publicat Principiile sale de management ştiinţific.

H.Fayol a reusit sa defineasca si sa grupeze, in mod corespunzator partile componente ale intreprinderii din a carei interactiune se atinge insasi obiectivul final al activitatii acesteia.A identificat sase grupe de activitati ce trebuie realizate, respectiv operatii: tehnice (de productie), comerciale (de aprovizionare si desfacere), financiare, de evidenta (contabila si statistica), de asigurare si de administrare (previziune, organizare, coordonare, control si comanda).

Despre munca sa

Henry Fayol ,inginer francez, a fost cel care a dezvoltat prima teorie cuprinzatoare a managementului.El a publicat in 1916 cartea Administraţia industrială şi generală care stă la baza concepţiei sale administrative.Lucrarea a fost aproape ignorată în Statele Unite până la traducerea sa în limba engleză,care a apărut în 1949.Fayol a fost una dintre cele mai influente persoane care au contribuit la concepte moderne de management şi care au propus ca primar să existe cinci funcţii de conducere:de planificare, organizare, de comandă, de coordonare şi de control.Fayol a fost marcat de lucru, de test, de timp şi s-au dovedit a fi relevante şi adecvate pentru managementul contemporan.Multe din ziua de azi, inclusiv textele de gestionare s-au redus de la cinci la patru funcţii: de planificare, organizare, de conducere şi de control.Fayol a crezut că managementul teoriei ar putea fi dezvoltat, şi apoi invăţat. Ca Socrate, Fayol a sugerat că managementul universal al omului este o activitate de corporaţie, care se aplică la fel de bine în familie.Fayol a fost descris ca fiind tatăl modern al managementului operaţional.Fayol credea că conceptul de management era universal aplicabil oricarui tip de organizaţie. Deşi avea şase principii: tehnice, comerciale, financiare, tehnicii securităţii, de evidenţă şi de administrare, el s-a axat mai mult pe cel din urmă.Principiul de administrare se adresa variabilelor precum:divizarea muncii, autoritate sau putere, disciplină, unitate de conducere, unitate de comandă, subordonarea intereselor individuale la cele orgaziţionale, remunerarea corectă şi echitabilă, principiul centralizării, lanţul scalar, principiul egalitaţii, regula-fiecare la locul lui, stabilirea personalului, iniţiativa, spiritul de echipă. Fayol este important deoarece a fost primul care a remarcat că managerii întreprinderilor din epoca sa au

6

fost formaţi in marea lor majoritate în şcolile franceze de ingineri unde cursurile sunt exclusiv tehnice şi unde nu există cursuri de administraţie,comerţ,finanţe. El consideră că pentru a se forma o capacitate administrativă nu este suficientă practica afacerilor.Fayol face repartiţia activităţilor pentru fiecare persoană din întreprindere şi trage două concluzii: activităţile administrative sunt prezente peste tot şi au o pondere din ce în ce mai mare pe măsura avansării în ierarhie, astfel că pentru persoanele din nivelurile superioare ale ierarhiei devine obligatorie studierea ştiinţei administraţiei. Fayol se concentrează pe analiza activităţilor administrative, considerând că celelate activităţi nu mai au nevoie de teoretizare în timp ce în domeniul administrativ lipseşte o doctrină specifică. Activităţile administrative nu se referă la activităţile despre material şi maşini, ele privesc doar personalul. Fayol stabileste in urma acestei analize principii de administrare de o largă valabilitate: diviziunea muncii, unitate de conducere şi de comandă, gradul de descentralizare, ierarhia, ordinea materială şi morală, autoritate şi responsabilitate,disciplina, subordonarea interesului individual interesului general, stabilitatea şi unitatea personalului. Fayol consideră că aceste principii de administrare sunt necesare şi suficiente: orice persoană care ar cunoaşte şi ar respecta aceste principii îşi va îndeplini în mod corect întreaga activitate administrativă. Nu este nevoie de indivizi excepţionali ci doar de o ştiinţă administrativă corectă. Fayol a fost ferm convins că o ştiinţă a administraţiei şi o bună cunoaştere a acesteia sunt necesare pentru ca o întreprindere să funcţioneze eficace.El a insistat pe enunţarea unor principii de administrare valabile in orice situaţie. Aceste principii sunt de obicei deduse dintr-o analiză a activităţilor ale unei organizaţii. După cum era de aşteptat aceste principii au fost foarte criticate insistându-se pe dificultatea de a le implementa şi pe dimensiunile pe care le creează. Totuşi cea mai solidă critică vine din partea şcolii de resurse umane care atrage atenţia asupra totalei neglijări a dimensiunii psihologice şi psiho-sociale a organizaţiei.

Frank Bunker Gilbreth, Sr. (7 iulie 1868 – 14 Iunie 1924)

A fost un adept al managementului ştiinţific şi un pionier al studiului mişcării, dar este, probabil, cel mai bine cunoscut ca tatăl şi figura centrală a cărţii sale “Cheaper by the Dozen”.

Date personale

Gilbreth, născut în Fairfield, Maine din tatăl Joseph Hiram şi mama Martha (născută Bunker) Gilbreth, nu a avut educaţia formală dincolo de liceu. El a început ca un zidar, a devenit un antreprenor, un inventator, şi a evoluat în inginer de management. El a devenit în cele din urmă un lector ocazional la Universitatea Purdue, care detine de lucrarile sale. S-a căsătorit cu Lillian Moller Evelyn pe 19 octombrie 1904 în Oakland, California, au avut 12 copii. Numele lor au fost Anne, Mary (1906-1912), Ernestine, Martha, Frank Jr., William, Lillian, Frederick, Daniel, John, Robert şi Jane.

Gilbreth şi-a descoperit vocaţia atunci când, ca antreprenor tânăr, a căutat modalităţi de a face meseria de zidar (primul său comerţ), mai rapidă şi mai uşoră. Acesta colaborat cu soţia sa, Lillian Moller Gilbreth, care a studiat obiceiurile de lucru ale angajaţilor de fabricaţie şi materiale în tot felul de industrii, pentru a găsi modalităţi de a creşte producţia şi de a face munca mai uşoară. El şi Lillian a fondat o firma de consultanţă de management, Gilbreth. Inc, concentrându-se pe astfel de eforturi.

7

Despre munca sa

Gilbreth a servit în armata americană în timpul Primului Război Mondial, repartizarea sa fiind să găsească mijloace mai rapide şi mai eficiente de montare şi demontare arme de calibru mic. Potrivit lui Claude George (1968), Gilbreth a redus toate moţiunile de mână în unele de combinaţie de 17 mişcări de bază. Gilbreth a numit aceste mişcări „therbligs”, însemnând „Gilbreth” scris invers cu „th” transpus. El a folosit un aparat de fotografiat care a fost calibrat în fracţiuni de minute pentru a măsura cele mai mici mişcări în rândul lucrătorilor. George a observat că Gilbreth a fost, mai presus de toate, oameni de ştiinţă care au încercat să înveţe managerii că toate aspectele legate de locul de muncă ar trebui să fie constant pus la încercare, şi îmbunătăţiri în mod constant adoptate.Accentul lor pe “cel mai bun mod” şi therblig precede dezvoltarea de îmbunătăţire continuă a calităţii (CQI) şi înţelegerea sfârşitul secolului 20 ca mişcări repetate pot duce la muncitorii care se confruntă cu leziuni repetitive de mişcare.

Gilbreth a murit de insuficienţă cardiacă la 14 iunie 1924, la vârsta de 55 de ani. Acesta se afla la gara Lackawanna în Montclair, New Jersey, vorbind la un telefon. Deşi activitatea Gilbreth-ilor este adesea asociata cu cea a lui Frederick Winslow Taylor, a existat o diferenţă substanţială între filosofia Gilbreth şi Taylor. Simbolul de Taylorism a fost cronometrul; Taylor a fost în primul rând preocupat de reducerea timpilor de proces. Soţii Gilbreth, pe de altă parte, au încercat să facă procese mai eficiente prin reducerea mişcării implicate. Ei au văzut abordarea lor ca fiind mai mult preocupată de bunăstarea lucrătorilor decât Taylorism-ul, care lucrătorii înşişi adesea perceput ca fiind vizate în primul rând cu profit. Această diferenţă a condus la o ruptură între Taylor şi soţii Gilbreth care, după moartea lui Taylor, s-a transformat într-un conflict între Gilbreth-i şi adepţii lui Taylor. După moartea lui Frank, Lillian Gilbreth a luat măsuri pentru a vindeca ruptura (Price 1990); cu toate acestea, unele divergenţe rămân peste problemele de istorie şi de proprietate intelectuală.

Lillian Moller Gilbreth(24 Mai 1878 – 2 Ianuarie 1972)

A fost una dintre primele femei ingineri care deţin un doctorat. S-a născut în Oakland, California, din tatăl William şi mama Anne (născută Delger) Moller.

Date personale

L.Gilbreth este fără îndoială primul adevărat psiholog industrial / organizatoric. Ea si sotul ei Frank Bunker Gilbreth, Sr. au fost pionieri în domeniul ingineriei industriale. Interesul lor în timp şi in studiul mişcarii ar fi putut avea ceva de-a face cu faptul că au avut o familie extrem de mare. Cărţile “Cheaper by the Dozen” şi „Belles on Their Toes”, scrise de copiii lor Ernestine şi Frank Jr., sunt povestea vieţii lor de familie cu doisprezece copii lor.

Despre munca sa

Ea a servit ca un consilier pentru a preşedinţilor Hoover, Roosevelt, Eisenhower, Kennedy şi Johnson în materie de apărare civilă, de producţia de război şi de reabilitarea cu handicap fizic. Ea si sotul Frank au un exponat permanent în Smithsonian Muzeul National de Istorie Americană Smithsonian şi un portret al ei atarna in National Portrait Gallery.

Lillian a absolvit Universitatea din California, Berkeley cu un BA (1900) şi MA (1902).A terminat teza de a obţine doctoratul la Universitatea din California,pe care însă nu l-a primit, deoarece gradul ei nu a fost capabil să completeze cerinţele de rezidenţă. Teza ei a fost intitulată Psihologie de Management.A obţinut

8

mai târziu doctoratul de la Universitatea Brown în 1915, dupa ce a scris o disertaţie. L.Gilbreth a primit, de asemenea, 22 de grade de onoare de la şcoli, cum ar fi Universitatea Princeton, Universitatea Brown, şi Universitatea din Michigan.

În activitatea sa, Lillian Gilbreth a combinat perspectivele unui inginer, unui psiholog, unei soţii, şi ale uneni mame; ea a ajutat inginerii industriale vedea importanţa dimensiunile psihologice de muncă. Ea a devenit primul inginer american care a combinat o sinteza de psihologie si management ştiinţific. Ea şi soţul ei au fost siguri că ideile revoluţionare ale lui Frederick Winslow Taylor, aşa cum au fost formulate de Taylor, nu ar fi uşor nici să fie puse în aplicare, nici suficiente; implementarea lor ar necesita munca grea de către ambii ingineri şi psihologi pentru a le face de succes. Atât Lillian cât şi Frank Gilbreth credea că gestionarea ştiinţifică formulată de Taylor a căzut scurt, atunci când a venit la gestionare elementul uman de la etajul magazinului.Soţii Gilbreth au contribuit la formularea constructivă a unei critici a Taylorismului. Această critică a avut sprijinul altor manageri de succes.

Pe lîngă faptul că avea doisprezece copii, că a scris cărţi, că a ajutat companiile cu aptitudini de management , Lillian a fost esenţială în proiectarea unui birou, pe care ea l-a proiectat în 1933, în colaborare cu IBM pentru a fi afişat la Targul Mondial de la Chicago.

Cea mai evidentă muncă a Lillianei Gilbreth a inclus cercetarea de marketing pentru “Johnson &Johnson” în 1926 şi munca ei pentru a îmbunătăţi deciziile femeilor în materie de cheltuieli în primii ani ai Marii Depresiuni. Ea a ajutat, de asemenea, multe companii renumite, cum ar fi „Johnson&Johnson” şi „Macys”, cu departamentele de gestionare a companiilor. În 1926, când „Johnson &Johnson” a angajat-o pe Lillian Gilbreth ca consultant, firma a beneficiat în trei moduri. În primul rând, s-a putut folosi de formarea ei ca psiholog în măsurarea şi analiza atitudinile şi opiniile. În al doilea rând, ar putea da o experienţă de inginer care se specializează în interacţiunea dintre organisme şi obiecte materiale. În al treilea rând, ea ar fi o imagine publică ca o mama de 12 şi o femeie de cariera, pentru a construi încrederea consumatorilor. În timp ce la „Johnson &Johnson” Gilbreth a studiat efectele psihologice ale ambalajului exterior al servetelelor sanitare.

Lillian Gilbreth a murit la 2 Ianuarie 1972 in Pheonix, Arizona.

Şcoala psihologica

Denumita si behaviorista, a relatiilor umane sau comportamentista , scoala psihosociologica îsi face aparitia în urma cu patru decenii, ca raspuns la ideile promovate de scoala clasica care a neglijat factorul uman.

Reprezentantii acestei scoli apartin de regula cercurilor universitare. Cei mai de seama reprezentanti ai scolii psihosociologice sunt : E.Mayo, H. L. Gantt ,Henry Ford,M.Weber, G. Mead si altii. Acestia acorda o importanta deosebita individului , grupurilor de lucru , comportarii acestora. Ei sustin ca factorul uman influenteaza si modifica toate punctele de sprijin în organizare , concepute si sustinute de catre universalisti. Dezvoltîndu-si ideea centrala a necesitatii situarii pe primul plan în  procesul managerial a resurselor umane ale întreprinderii , reprezentantii scolii psihosociologice subliniaza faptul ca omul ar putea fi determinat sa munceasca mai productiv daca i s-ar satisface anumite necesitati

9

Elton Mayo

Date personale

George Elton Mayo a fost un psiholog australian, sociolog şi teoretician in organizare. El a predat la Universitatea din Queensland intre 1911-1923 înainte de a trece la Universitatea din Pennsylvania, dar cel mai mult timp din cariera sa l-a petrecut la Harvard Business School (1926-1947), unde a fost profesor de cercetare industrială. La 18 aprilie 1913 s-a căsătorit cu Dorothea McConnel în Brisbane, Australia. Ei au avut două fiice, Patricia şi Gael.

Despre munca sa

Mayo este cunoscut ca fondator al Mişcarii Relaţiilor Umane şi pentru cercetările sale, inclusiv Studiile Hawthorne şi cartea sa “The Human Problems of an Industrialized Civilization”(1933). Cercetarea pe care a realizat-o sub Studiile Hawthorne din anii 1930 a arătat importanţa grupurilor în care afectează comportamentul indivizilor la locul de muncă.Angajaţii lui Mayo, Roethlisberger şi Dickson, au efectuat experimente practice. Acest lucru i-a permis să facă anumite deduceri despre modul în care managerii ar trebui să se comporte. El a efectuat o serie de investigaţii pentru a se uita la modalităţile de îmbunătăţire a productivităţii, de exemplu, schimbarea condiţiilor de iluminare la locul de muncă. Ceea ce a găsit totuşi, a fost că satisfacţia muncii depinde în mare parte de modelul social informal al grupului de lucru.

El a concluzionat că performanţa oamenilor de lucru depinde atât de aspectele sociale, cât şi de conţinut locurilor de muncă. El a sugerat o tensiune între “logica sentimentului” lucrătorilor şi “logica de costuri şi eficienţă” a managerilor care ar putea duce la conflicte în cadrul organizaţiilor.

Dezacord cu privire la procedura angajaţilor săi în timp ce efectuează studii:

-membrii grupurilor al căror comportament a fost studiat li s-a permis să se aleagă;

-două femei au fost înlocuite, deoarece acestea vorbeau în timpul activităţii lor. Ele au fost ulterior identificate ca membre ale unei mişcări de stânga;

-un membru italian a fost de lucru peste medie, deoarece a trebuit să aibă grijă de familia lui. Astfel, el a afectat performanţa grupului într-un mod pozitiv.

Rezumat al convingerilor Mayo:

-lucrătorii individuali nu pot fi tratati în mod izolat, ci trebuie văzuţi ca membri ai unui grup;

-stimulentele monetare şi condiţiile bune de muncă sunt mai puţin importante pentru individ decât nevoia de a aparţine unui grup;

- grupurile informale sau neoficiale formate la locul de muncă au o influenţă puternică asupra comportamentului a acestor lucrători într-un grup;

-managerii trebuie să fie conştienţi de aceste nevoi sociale şi să le satisfaca pentru a se asigura că angajaţii colaborează cu organizaţia oficială, si nu împotriva ei.

10

Laurence Henry Gantt ( 1861 - 23 noiembrie 1919)

Date personaleA fost un  inginer mecanic american şi consultant de management , care este faimos pentru dezvoltarea diagramei Gantt în 1910. I-a intalnit pe Barth si Taylor in1887 la Mitvale Steel Company, iar dupa anul 1901 el isi creaza propria firma de consultanta. Ca si Taylor, el promoveaza “cooperea armonioasa “ dintre manageri si muncitori, subliniind importanta procesului de invatare si apreciind ca “in toate problemele de management elementul uman ramane cel mai important.

Despre munca sa Diagramele Gantt au fost angajate pe proiecte majore de infrastructură, inclusiv Barajul Hoover şi autostrada Interstate şi continuă să fie un instrument important în managementul de proiect .

Gantt s-a născut în Calvert County, Maryland .A absolvit Şcoala McDonogh în 1878 şi apoi a continuat la Stevens Institute of Technology din New Jersey .Apoi a lucrat ca profesor şi ca raportor înainte de a deveni inginer mecanic. În 1887, el s-a alăturat lui Frederick W. Taylor în aplicarea principiilor de management ştiinţifice pentru activitatea lor de la Midvale Steel şi Bethlehem Steel, unde a lucrat cu Taylor până în 1893. Mai târziu în cariera sa, în calitate de consultant de management, după inventarea diagramei Gantt-a proiectat, de asemenea, " sarcina si bonus sistem de plată a salariilor şi metode suplimentare de măsurare a eficienţei şi productivitatea lucrătorilor .

Henry Gantt este listat sub Stevens Institute of Technology Alumni.Societatea Americana a Inginerilor Mecanici (ASME), acorda o medalie annuală în onoarea de Laurence

Henry Gantt. Moştenirea lui Henry Gantt asupra managemenului de producţie este următoarea:

Diagrama Gantt  :acceptat ca un instrument de management important astăzi, acesta oferă un calendar grafic pentru planificarea şi controlul de muncă, şi înregistrarea progresul către etape ale unui proiect. Diagramă are o variaţie modern,  programul de evaluare şi de revizuire Tehnica (PERT).

Eficienţa industrială: eficienţa industrială pote fi produsă numai prin aplicarea de analize ştiinţifice la toate aspectele legate de lucrările în curs. Rolul managementului industrial este de a îmbunătăţi sistemul prin eliminarea şanselor şi accidente.

Sarcina si bonusul de sistem: El legate de bonus plătit pentru manageri la cât de bine au învăţat angajaţii lor pentru a îmbunătăţi performanţa.

Responsabilitatea socială de afaceri: El a crezut că afacerile au obligaţii la bunăstarea societăţii în care îşi desfăşoară activitatea.

Henry Ford (1863- 1947) a fost fondator al industriei americane de automobile, a intemeiat Ford Motors Company (1903), autor al unui nou mod de organizare a productiei industriale, cunoscut sub denumirea de fordism. Cea mai semnificativa inovatie in contextul de Fordism a fost introducerea de banda rulanta ca linii de asamblare in 1913, scurtand timpul de asamblare pentru un model complet T Ford, ajungand de la peste 12 ore pentru asamblarea completa, la o ora si jumatate. Ca rezultat, s-a creat o producere enorma in masa a produselor.. Toate modelele T erau negre. Toata lumea si-a luat acelasi lucru. Acest lucru a marit viteza de

11

productie a produsului, cat a si coborat costurile medii de producere pentru ca produsul sa fie mai permisibil financiar pentru public. Mecanizarea abundenta a sporit eficienta. A vandut 10 milioane de automobile model T, si a facut o avere considerabila, in timp ce angajatii lui au devenit cei mai bine platiti muncitori de fabrica din intreaga lume. Sistemul productiei Fordiste are patru elemente principale. In primul rand este caracterizat de o divizie distinctiva de munca, de separarea diferitelor sarcini de lucru intre diferite grupuri de muncitori. – in care muncitorii necalificati executa lucrari simple simple, si repetate iar cei calificati tehnic si managerial se ocupa de functii legate de cercetare, design, controlul calitatii, finante, coordonare si marketing. Elementul doi consta in faptul ca, este un sistem in care manufactura partilor si componentelor este facuta la standarde ridicate.

Henry Ford si-a imaginat prima linie de asamblare mobila in 1913 si a revolutionat procedeele de fabricare cu Modelul Ford T. Astfel, prima fabrica Ford cu sediul la Highland Park, in Michigan, devine referinta in materie de sisteme de productie in serie pentru lumea intreaga.Intentia lui Henry Ford a fost clar aceea de a produce cel mai mare numar de vehicule, de conceptie rezonabila, la cel mai jos cu putinta pret. In acele vremuri, a poseda o masina era un privilegiu. Obiectivul lui Henry Ford era acela de a “lumea pe roate”si a produce un vehicul accesibil unui numar mare de oameni. Pentru a atinge acest obiectiv al consumului de masa, Henry Ford mai avea inca nevoie de a creste productivitatea. Muncitorii uzinei de la Detroit au fost pozitionati pe posturi prestabilite. Un cablu atasat la sasiu, ii permitea sa deplaseze vehiculul aflat in constructie, inainte de a-l opri pe acesta la fiecare etapa de asamblare.Henry Ford s-a inspirat din principiile unor pionieri in domeniu cum ar fi Elihu Root (care definise un mod de asamblare plecand de la segmentarea si simplificarea procesului de fabricare). Pe masura ce experimentul sau a avansat, Henry Ford va ameliora metodologia. Viziunea sa despre productia in serie urma sa devina realitate.Pentru a reduce constrangerile de utilizare a fortei de munca calificata, Henry Ford a recurs la folosirea unor piese intersanjabile ce puteau fi montate de agenti necalificati. Spiritul de inovatie se aplica in egala masura sistemului de transport prin severitate si intelegere. Implantarea personalului si a uneltelor facea obiectul unor studii meticuloase pentru a asigura linia de productie fara greseala.In sanul fiecarui departament, modul de operare era descompus in unitati specifice. Alura productiei se va accelera , uneori chiar dublandu-se. Liniile destinate subansamblelor au fost create in toate activitatile de productie - dupa cum remarca Henry Ford- “in fabrica, totul este in miscare”.

Şcoala sistemica

   Este cea mai tânara scoala. Ea este o sinteza a precedentelor scoli.

 Alaturi de anumite mosteniri , reprezentantii acestei scoli i-au adaugat  

  si alte trasaturi care îi confera complexitate si aplicabilitate.

   Este reprezentata de reputatii oameni de stiinta , dintre care mentionam

  pe urmatorii : P.Drucker , R.Johnson , F.Kast, H.Simon,Elwood Buffa

   Studiile manageriale efectuate de catre acestia se caracterizeaza prin

  urmatoarele trasaturi :

12

    Se utilizeaza o gama larga de concepte si metode ce provin din alte stiinte ca analiza economica , sociologie , psihologie , finante , statistica , matematica , drept , informatica , logica.

     Componentele multidisciplinare de natura conceptuala si metodologica sunt folosite pentru abordari complexe si echilibrate a relatiilor dintre cele cinci functii ale managementului respectiv : previziunea , organizarea , conducerea , antrenarea si evaluarea.

   La randul sau , întreprinderea este studiata si tratata ca un sistem si fiecare din cele cinci functiuni ca subsisteme ale sale , mod de abordare ce asigura realism si dinamism analizelor si rezolvarilor elaborate.

Elwood Buffa

Software CRAFT este un astfel de program care poate manipula până la 40 centre de prelucrare. Modelul CRAFT ia în considerare diferite tipuri de amplasări si diferite tipuri de manipulare a materialelor, între centrele de prelucrare, pe care le poate utiliza o companie. Analistul furnizează amplasarea initială, o matrice care identifică numărul de sarcini deplasate între centrele de prelucrare si o matrice care identifică costul transportului. După calculul costului amplasării initiale, CRAFT schimbă locatia perechilor sau tripletelor de centre de prelucrare care sunt adiacente sau se află în aceeasi zonă si după mai multe iteratii si evaluări sunt printate solutiile finale care produc cea mai mare reducere estimată a costului.

Sunt necesare mai multe iteratii deoarece o singură amplasare initială nu garantează obtinerea solutiei optime,de aceea analistul va propune diferite variante ale amplasării initiale. Algoritmul pentru modelul computerizat CRAFT a fost publicat de E.S.Buffa . (1964). Software CRAFT nu functionează bine dacă utilajele de amplasat au suprafetele inegale. CRAFT a fost modificat frecvent, exemple de astfel de modificări sunt CRAFT-M, CRAFT-3D sau COFAD. Software COFAD este o modificare a CRAFT si include costurile deplasărilor pentru toate variantele de sisteme de manipulare a materialelor (SMM) , astfel integrând problema selectării SMM cu problema amplasării. COFAD îmbunătăteste amplasarea initială, utilizând procedura CRAFT. Algoritmul determină apoi costul deplasărilor materialelor între fiecare pereche de utilaje, utilizând variante fezabile de SMM. Costurile deplasărilor astfel determinate sunt utilizate pentru a selecta SMM cu cost minim.

Bibliografie

GOLU , PANTELIMON – Psihologie sociala , Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1974.

NICOLESCU , O , Management industrial , A.S.E. , 1990.

13

Stuart, Crainer Des Dearlove - Guru in business : cei mai importanţi 54 de gânditori în managementBucureşti : Meteor Press, 2008

Internet: wikipedia.org

Netmba.com

Fordham.edu

Wall-street.ro

14