contabilitate financiara a1 ceccar

Contabilitate financiara

Contabilitate financiara

Suport de curs

HAGIU RAYMONDA

1. Contabilitatea, componenta a sistemului informational economic 1.1 Sistemul informational economic si contabilitatea

1.2 Organizarea contabilitatii agentilor economici

1.3 Obiectul contabilitatii

1.4 Metoda contabilitatii

1.5 Structura conceptuala a contabilitatii

1.1. Sistemul informational economic si contabilitatea

Informaia n general i cea economic n special, sunt principalele surse folosite pentru luarea deciziilor in procesul de management.

Ca importanta, ntia surs de date a sistemului informaional economic este n continuare contabilitatea.

De-a lungul timpului, contabilitatea a evoluat formidabil de la simple nsemnri izolate, cu mijloace primitive ce stteau la dispoziia oamenilor, pn la nregistrrile sistematice i sistematizate, bazate pe diverse reguli i principii contabile.

Contabilitatea reprezint att teorie, ct i practic aflate ntr-un proces de continu perfecionare.

Practica contabila este o activitate desfasurata in campul de actiune a cel putin trei protagonisti in al caror joc de interese apar adesea fenomene de divergenta si chiar de contradictie, si anume:

a)managerii firmelor;

b( profesionistii contabili;

c)- utilizatorii informatiilor financiare

Informatiile contabile nu au nici o relevanta daca sunt prezentate haotic. Ele sunt cu atat mai utile cu cat maniera de evaluare si prezentare se circumscrie cat mai exact fondului economic al pozitiei financiare si al tranzactiilor efectuate de o entitate economica.

Pentru a rspunde nevoii de informaii este necesar sa se identifice cei interesai n obinerea acestora. Cine sunt utilizatorii informaiilor financiare?

-investitorii prezeni i poteniali ei au nevoie de informaii pentru a putea decide daca ar trebui s cumpere, s vnd sau s pstreze participrile. Acionarii sunt interesai si de informaii care le permit sa evalueze capacitatea ntreprinderii de a plti dividende.

-angajaii sunt interesai de informaii privind stabilitatea si profitabilitatea ntreprinderii lor, i de informaii care le permit s evalueze capacitatea ntreprinderii de a plti salariile, asigurrile sociale, etc.

-creditorii financiari - sunt interesai de informaii care le permit s determine daca mprumuturile i dobnzile vor fi rambursate la scadenta;

-furnizorii si ali creditori comerciali - dac ntreprinderea are capacitatea plii datoriilor la scadenta; informaii privind lichiditatea imediata;

-clienii daca ntreprinderea are continuitate, n special dac activitatea lor este dependenta de ntreprinderea respectiv;

guvernul si instituiile sale solicita informaii pentru a reglementa activitatea ntreprinderilor, pentru a determina politica fiscal, i ca baz pentru calculul indicatorilor macroeconomici;

Situaiile financiare generale trebuie sa rspund cerinelor tuturor acestor utilizatori ntruct ei nu se afla in poziia de a solicita anumite rapoarte specifice care sa conin acele informaii de care au nevoie.

Pentru ca un singur raport sa satisfaca intreaga gama de utilizatori a fost necesar ca sinteza si rezultatul operatiunilor economice desfasurate de o entitate economica sa fie prezentate intr-o reprezentare financiara structurata. Aceasta reprezentare financiara se concretizeaza in situatiile financiare, sursa principal de informaii financiare i contabile pentru mediul extern.

1.2 Organizarea contabilitatii agentilor economici

Forma organizaorica si de functionare a contabilitatii intreprinderii se diferentiaza in principla in raport de conceptia contabila adoptata.

Cele mai cunoscute si mai influente culturi contabile din lume sunt: europeana si anglo-saxona. In raport de cele doua culturi contabile se pot utiliza doua concepte organizatorice, monoist si dualist.

Monoist in cazul in care la nivelul entittaii economice se organizeaz un singur circuit contabil, osingura contabilitate atat pentru latura interna cat si cea externa a entitatii. Dualist daca pentru cele doua laturi se sunt organizate dar corelate contabilittai separate.

Pentru Romnia opereaza conceptul dualist. La nivelul intreprinderii se disting doua sectiuni ale contabilitatii: financiara si de gestiune.

In Romania, Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat reglementeaz cadrul legal pentru conducerea contabilitii, ntocmirea situaiilor financiare anuale si cuprinde o serie de sanctiuni pentru nerespectarea reglementarilor contabile aplicabile.

Totusi, rspunderi i sanciuni care pot afecta conducerile entitilor sunt cuprinse si n Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, cu modificrile i completrile ulterioare.

n cazul entitilor ale cror valori mobiliare sunt tranzacionate pe o pia reglementat, sunt prevzute rspunderi suplimentare n legislaia aplicabil acestora, emis de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare.

Potrivit art.10 din legea contabilitatii, rspunderea pentru organizarea i conducerea contabilitii la agentii economici revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii unitii respective.

Organizarea i conducerea contabilitatii se realizaeza de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare.

Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine.

In cazul in care contabilitatea este condusa pe baza de contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora, potrivit legii si prevederilor contractuale.

1.3. Obiectul contabilitatii

Contabiliatea reperezinta un sistem informational care cunatifica, prelucreaza si comunica informatii financiare despre o entitate economica identificabila.

Obiectul contabilitatii entitatilor economice il formeaza: patrimoniul acestora, rezultatele financiare si elementele extrapatrimoniale.

Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial ala intreprinderii luat in totalitatea si structuralitatea sa.

Obiectivul sau principal il constituie furnizarea de informatii sintetice privind pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare.

Potrivit prevederilor legii contabilitatii nr.82/1991 republicata (art.2), conducerea contabilitati presupune defasurarea activitatilor specifice contabile, respectiv, evaluare cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si a capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice prevazute la art.1 din legea contabilitatii.

1.4. Metoda contabilitatii

Metoda contabilitatii contureaza modul de studiu si de cercetare a obiectului acestei discipline stiintifice precum si mijloacele utilizate pentru relaizarea sarcinilor sale. In acest mod se infaptuieste interdependenta i conditionarea dintre obiectul si metoda contabilittaii.

Data fiind complexitatea obiectului de studiu, metoda contabilitatii este constituita dintr-un sistem logic de principii si procedee de lucru. Infaptuirea obiectivelor contabilitatii presupune respectarea unor principii si procedee de lucru, care decurg din particulariitatile si esenta acesteia.

Acestea sunt:

Sistemul dublei reprezemtari

Sistemul dublei reprezentari reprezinta practic temelia contabilittaii, s-a dezvoltat din perioada Renasterii, prima descrie esistematica a contabilitatii in partida dubla fiind realizata in anul 1494 cu doi ani dupa ce Columb a adescoperit America, intr-un manual de matamatica scris de Fra Luca Pacioli, un calugar franciscan, prieten cu Leonardo da Vinci.

Goethe celebrul poet si dramnaturg german a caracterizat conatbilitatea in partida dubla ca fiind ,,una dintre cele mai mari descoperii ale mintii umane.,, Iar Werner Sombart, un eminet economist si sociolog afirma: ,,Contabiliatea in partida dubla a luat nastere din acelasi spirit ca si sistemele lui Galileo si Newton.,,

In sistemul partidei duble fiecare operatiune trebuie inregistrata cel putin o data in debit si o data in credit astfel incat valoarea baneasca totala a sumelor debitioare sa fie egala cu cea a sumelor creditoare. Datorita modului in care este conceput intregul sistem este permanent echilibrat.

Tote sistemele contabile, indiferent de gradul de sofisticare sunt bazate pe principiul dualitatii.

T-ul contului reprezinta o baza buna pentru studiul sistemului partidei duble.

Teoretic spus potrivit sistemului dublei reprezentari patrimoniul economic este privit ca fiind format din bunuri economice ca obiecte de drepturi si obligatii pe de o parte si patrimoniul juridic format din drepturile si obligatiile cu valoare juridica, de alta parte.

Dubla reprezentare a patrimoniului in contabilitzate presupune ca orice modificare a acestuia in sensul cresterii sau descresterii lui sa afecteze atata bunurile cat si drepturile si obligatiile cu valoare ceonomica, in toate cazurile de modificare mentinuindu-se o egalitate valorica a patrimoniului economic cu cel juridic.

Alte principii specifice sunt:

Echilibrul bilantier este evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica metodei sale de lucru, respectiv dubla inregistrare si anume, orice modifiocare a patrimoniului presupune inregistrari contabile npentru modificarea a acel putin doua elemente patrimoniale.

Principiul inregistrarii cronologice si sistematiceInregistraea in contabilitate a operatiilor economice se efcetueaza atat in ordine cronologica adica in succeiunea lor in timp cat si grupate, repectiv sistematizate pe grupe sau structuri componente a le patrimoniului.

Rezultatatul inregistrarilor cronologice este consemnat in Registrul jurnal iar rezultatul inregistrarilor sistematice in Cartea mare. Principiul inregistrarii sintetice si analitice

Reflectarea in contabilitate a operatiunilor economice se poate face:

pe gruope sau categorii de bunuri economice, drepturi si obligatii in cadrul contabilitiatii sintetice.

Pe feluri de bunuri, drepturi si obligatii in cadrul contabilitatii analitice.

Principiul generalizarii si sintetizarii informatiilorInformatiile obtinute din inregistarrea si perlucarea datelor privind operatiile economice si finanaciare ce au loc la nivelul entitatilor economice sunt sintetizate cu ajutorul situatiilor financiare anuale.

Potrivit legii contabilitatii, conducerea contabilitatii trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne cat si in relatiile cu investitorii, creditorii financiari, institutiile publice si alti utilizatori. Modul de inregistarare si prelucrare a informatiilor respective este stabilit prin reglementari contabile specifice (de ex. OMFP nr.1752/2003 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene) .

In mod concret tinerea contabilitatii presupune inregistarea in contabilitate conform functiunii conturilor, a operatiunilor economico-financiare efectuate de societatea comerciala pe baza documentelor justificative si completarea registrelor de contabilitate obligatorii: registrul jurnal, registrul inventar si Cartea Mare. In cazul utilizarii sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, exista obligatia sa se asigure prelucrarea datelor inregsitrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicate. Potrivit art.22 din legea contabilitatii, pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la inchiderea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile.

1.5. Structura conceptuala a contabilitatii

Cadrul conceptual al contabilitatii reprezinta un ansamlblu de obiective si notiuni fundamentale interlegate, care permit sa se elaboreze un ansamblu coerent de standarde si sa stabilesca natura, functia, limitele contabilitatii financiare si ale situatiilor financiare.

Compenenetele cadrului conceptual includ obiective, caracterstici calitative, elemente, principii de recunoastere, principii de masurare, situatii si rapoarte financiare.

Componeneta fundamentala a cadrului conceptual este reprezentata de obiective. Ele sustin celelalte compenenete si sunt generate de necesitatile utilizatorilor de informatii financiare.

Caracteristicile calitative sunt criterii utlizabile in alegerea si evaluarea politicilor contabile si de raportare.

Elementele sunt componentele care stau la abaza crearii situatiilor financiare. Ele se refera la active, datorii, capitaluri proprii, investitiile proprietarilor, distribuiri in favoarea proprietarilor, rezultate, venituri, cheltuieli, castiguri si pierderi.

In genere, desi cu deosebiri specifice de la o tara la alta, sistemul de reglementare contabile poate cuprinde: cadrul conceptual, reteaua de norme sau standarde contabile, sistemul de reglementare normativa contabila, planul de conturi si schema de contabilizare a operatiilor economice si financiare, ghidurile contabile profesionale, dictionarul de termeni contabili, politica de contabilitate, institutia normalizarii contabile.

In ceea ce priveste institutia normalizarii contabile, in Romania, reglementarea contabila se elaboreaza de Ministerul Finantelor, dupa ce in prealabil aceasta a fost avizata de Consiliul National al Contabilitatii.

Incepand cu exercitiul financiar 2006, in Romania, normatorul contabil s-a orientat catre conformitatea cu directivele europene, respectiv Directiva a IV a a Consiliului 78/660/EEC privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societati comerciale, si Directiva a VII a a Consiliului 83/349/EEC privind conturile consolidate, in sensul conformitatii cu acestea.

Totusi aceste directive reprezinta numai un cadru conceptual, din cuprinsul lor rezultand competentele dar si limitele statelor in a dezvolta si detalia aceste reguli prin norme contabile nationale. In pofida naturii prescriptive a textelor sale, Directiva a IV a nu a condus la o prezentare identica a conturilor anuale a entitatilor economice din statele membre datorita faptului ca ea nu este o lege si nu a avut un impact direct asupra entitatilor si ea a lasat statelor membre un numar mare de optiuni si de dispozitii care incep cu expresia ,,statele membre pot autoriza .

Exemple:

Conturile anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere si notele la conturi. Statele membre pot permite sau cere includerea si a altor situatii in conturile anuale.

Statele membre pot autoriza sau cere prezentare in conturile anuale a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezenta directiva.

Statele membre pot impune societatilor economice care fac parte dintr-un anumit sector economic anumite adaptari ale formatului, nomenclaturii si terminologiei din bilant.

Statele membre pot prevedea formate speciale pentru conturile anuale ale societatilor de investitii si ale holdingurilor financiare, cu conditia ca aceste formate sa ofere o imagine a acestor societati echivalenta cu imaginea fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii societatii.

Elementele prezentate in conturile anuale se evalueaza pe baza principiului pretului de cumparare sau costului de productie. Statele membre pot declara Comisiei ca acestea isi rezerva prerogativa, de a permite sau cere tuturor societatilor comerciale sau anumitor clase de societati:

- evaluarea pe baza metodei valorii de inlocuire pentru imobilizarile cu durate limitate de utilizare economica si pentru stocuri;

- evaluarea elementelor prezentate in conturile anuale, inclusiv capitalul si rezervele, prinalte metode, destinate sa tina seama de inflatie;

-reevaluarea imobilizarilor; etc.

In Directiva a-IV- a, se prezinta considerentele care au condus la adoptarea acestei directive. La elaborarea aceasteia s-a plecat de la ideea ca patrimoniul social al entitatilor economice a caror activitate depaseste in mod evident teritoriul unui stat, este singura garantie pe care aceste entitati o ofera tertilor. Deoarece tertii sunt interesati in primul rand de modalitatile de evaluare folosite pentru a aprecia marimea si realitatea acestui patrimoniu, la situatia financiara si la regulile de intocmire si publicare a conturilor. De asemenea masurarea drepturilor in patrimoniu ale actionarilor, asociatilor, pe de o parte, si a rezultatelor intreprinderii pe de alta parte, este in relatie directa cu metodele alese pentru estimarea bunurilor, drepturilor si angajamentelor sociale.

Directivele IV si VII au aparut din necesitatea coordonarii dispozitiilor nationale ale statelor membre si aspirante, cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raportului administratorilor, modurile de evaluare, conditiile de auditare, cat si de publicare a acestor documente, in special pentru societatile cu raspundere limitata si societatile pe actiuni.

Directiva a IV a justifica necesitatea adoptarii enumerand argumentele care au condus la acesta:

- coordonarea dispozitiilor nationale privind prezentarea si continutul conturilor anuale si rapoartelor anuale, metodele de evaluare utilizate la intocmirea acestora precum si publicarea lor, in ceea ce priveste anumite societati comerciale, prezinta o importanta deosebita pentru protejarea membrilor si tertilor;

- activitatile acestor societati comerciale se extind frecvent dincolo de frontierele teritoriilor lor nationale si pe de alta parte, si nu ofera tertilor garantii peste valorile activelor nete;

- este necesar, in plus sa se prevada in cadrul Comunitatii cerinte juridice echivalente minime in ceea ce priveste intinderea informatiilor financiare care trebuie puse la dispozitia publicului de catre societatile comerciale concurente;

conturile anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor si datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii societatii comerciale; trebuie prevazut formatul obligatoriu pentru bilant si contul de profit si pierdere si minim al notelor la conturi si al raportului anual

Totusi directiva permite statelor membre sa acorde derogari pentru anumite tipuri de societati comerciale de importanta economica redusa;

- diversele metode de evaluare a activelor si datoriilor trebuie coordonate in masura in care este necesar pentru a se asigura comparabilitatea si echivalenta informatiilor cuprinse in conturile anuale;

- conturile anuale ale tuturor societatilor comerciale carora li se aplica prezenta directiva trebuie publicate;

- conturile anuale trebuie auditate de persoane autorizate si nu mai intreprinderile mici pot fi scutite de obligatia de auditare;

Aceste reguli cuprinse in directivele europene sunt aplicabile societatilor comerciale fara exceptii din considerente de specificitate a domeniului de activitate. Chiar daca, in genere pentru institutiile de credit si societatile de asigurare, exista reglementari contabile nationale specifice, particularizarea se concretizeaza in special pe planul de conturi si operatiunile specifice, principiile contabile, conditiile de recunoastere evaluare si prezentare a operatiunilor si tranzactiilor economice, precum si cerintele privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare sunt general valabile.

Reglementarile contabile in Romania, incepand cu anul 1994 si in prezent prezent au fost in plin proces de convergentei pana la conformitate deplina cu Directivele europene in domeniul contabilitatii.

Incepand cu exercitiul financiar 2006, asa cum prevede Ordinul ministrului finantelor publice nr.907/2005, persoanele juridice prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82/1991 aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene.

La finele anului 2005, Ministerul Finantelor Publice a emis Ordinul nr. 1752 din 17 noiembrie 2005, pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene.

Aceste reglementrile se aplic de ctre urmtoarele categorii de persoane juridice:

a) societile comerciale:

- societile n nume colectiv;

- societile n comandit simpl;

- societile pe aciuni;

- societile n comandit pe aciuni i

- societile cu rspundere limitat.

b) societile/companiile naionale;

c) regiile autonome;

d) institutele naionale de cercetare-dezvoltare;

e) societile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale;

f) subunitile fr personalitate juridic, cu sediul n strintate, care aparin persoanelor prevzute la lit. a) e), cu sediul sau domiciliul n Romnia, precum i sediile permanente din Romnia care aparin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul n strintate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari.

Asadar, incepand cu 1 ian 2006, entitatile economice aplica norme contabile unitare, respectiv, tratamentele contabile, criteriile de recunoastere a structurilor situatiilor financiare, regulile de evaluare sunt comune. Practic singurele diferente intre diferite categorii de eintitati se refera exclusiv la forma situatiilor financiare si conditiile privind auditarea acestora.

La art. 11 din Directiva a IV-a se prevede ca, ,,statele membre pot permite societilor comerciale care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei criterii:

- total bilan: 3 650 000 euro;

- cifr de afaceri net: 7 300 000 euro;

- numr mediu de angajai n cursul exerciiului financiar: 50

ntocmeasc bilanuri prescurtate prezentnd numai acele elemente precedate de litere i cifre romane de la art. 9 i 10, prezentnd separat informaiile cerute n paranteze la D (II) la Active i la C la Datorii de la art. 9 i la D (II) de la art. 10, dar ca total pentru fiecare.

Prin urmare, respectand prevederile directivei, prin normele nationale aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2006, reglementarile contabile aprobate prin O.m.f.p. nr. 1752/2005, la art. 3 s-au prevazut doua categorii de situatii financiare, respectiv:

1. Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre criteriile mentionate intocmesc situatii financiare care cuprind:

- bilan,

- cont de profit si pierdere,

- situaia modificrilor capitalului propriu,

- situaia fluxurilor de trezorerie,

- notele explicative la situatiile financiare anuale.

2. Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime intocmesc situatii financiare care cuprind:

- bilan prescurtat,

- cont de profit i pierdere,

- note explicative la situaiile financiare anuale simplificate.

Opional, ele pot ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de trezorerie.

Situatiile financiare anuale si situatiile financiare anuale simplificate constituie un tot unitar.

Potrivit legii contabilitii, situaiile financiare anuale trebuie nsoite de o declaraie scris de asumare a rspunderii conducerii persoanei juridice pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale n conformitate cu Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV a Comunitilor Economice Europene.

Pentru situaiile financiare ale anului 2006, ntocmite potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV a Comunitilor Economice Europene, ncadrarea n criteriile de mrime prevzute la pct. 3 alin. (1) din reglementari, se efectueaz la sfritul exerciiului financiar al anului 2006, pe baza indicatorilor determinai din situaiile financiare ale anului 2005, ulterior, se iau in considerare exercitiul curent si cel precedent.

Astfel potrivit O.m.f.p. 1752/2005, o entitate care a intocmit situatii financiare anuale simplificate va intocmi situatiile financiare anuale care cuprind bilan, cont de profit si pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie si note explicative, numai daca, n dou exerciii financiare consecutive depete limitele a dou dintre cele trei criterii de marime.

O entitate care a intocmit situatiile financiare anuale care cuprind bilan, cont de profit si pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie si note explicative va intocmi situatii financiare anuale simplificate, numai daca, n dou exerciii financiare consecutive nu depete limitele a dou dintre cele trei criterii marime.

Aceste reglementari contabile delimiteaza entitatile in functile de criteriile de marime nu numai in ceea ce priveste forma situatiilor financiare ci si conditiile de audiare.

2. SITUATIILE FINANCIARE ALE EXERCITIULUI

OBIECTIVUL SITUATIILOR FINANCIARE

Obiectivul situaiilor financiare este acela de a oferi informaii despre poziia financiar, performanele i modificrile poziiei financiare a ntreprinderii care sunt utile unei sfere largi de utilizatori n luarea deciziilor economice.

Poziie financiar, performan i modificri n poziia financiar

Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situaiilor financiare, necesit evaluarea capacitii unei ntreprinderi de a genera numerar sau echivalente de numerar. Aceast evaluare se poate realiza prin analiza poziiei financiare, performanei ntreprinderii i evoluiei acestora.

Poziia financiar a unei ntreprinderi este influenat de resursele economice pe care le controleaz, de structura sa financiar, lichiditatea i solvabilitatea sa precum i de capacitatea sa de a se adapta schimbrilor mediului n care i desfoar activitatea.

Informaiile precedente despre resursele economice controlate de ntreprindere i capacitatea sa de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea ntreprinderii de a genera numerar sau echivalente de numerar n viitor.

Informaiile despre structura financiar sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de creditare i modul n care profiturile i fluxurile viitoare de numerar vor fi repartizate ntre cei care au un interes fa de ntreprindere, acestea fiind utile i pentru anticiparea anselor ntreprinderii de a primi finanare n viitor.

Informaiile despre lichiditate i solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea ntreprinderii de a-i onora angajamentele financiare scadente.

Informaiile despre performana unei ntreprinderi, n special profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificrilor poteniale ale resurselor economice pe care ntreprinderea le va putea controla n viitor.

Informaiile privind modificrile poziiei financiare a unei ntreprinderi sunt utile pentru a evalua activitile sale de exploatare, finanare i investiii n perioada de raportare. Aceste informaii sunt utile, oferind utilizatorului o baz pentru evaluarea capacitii de a genera numerar.

Situaiile financiare, n structura lor includ componente care s ofere infomaiile necesare pentru evaluarea ntreprinderii.

Elementele componente ale situaiilor financiare, sunt:

a) bilanul contabil;

b) contul de profit si pierdere;

c) situaia tuturor modificrilor in capitalurile proprii;

d) situaia fluxurilor de numerar;

e) politicile contabile si notele explicative.

Companiile sunt ncurajate sa prezinte o analiza financiara ntocmit tot de conducere n care s se specifice principalele trsturi ale poziiei si performanei financiare, cum ar fi o analiza a:

a) principalilor factori si influene care au afectat performanta ntreprinderii, de exemplu impactul creterii brute a preului la materii prime si reducerea cererii unui produs;

b) sursele de finanare ale ntreprinderii, politica privind gradul de ndatorare si politicile de control a riscului;

c) potenialul si resursele ntreprinderii ale cror valori nu sunt nregistrate n bilanul contabil, de exemplu potenialul si competenta angajailor.

Pentru a-i atinge obiectivele, situaiile financiare trebuie elaborate cu respectarea celor dou conceptele de baz, contabilitatea de angajamente i continuitatea activitii.

Contabilitatea de angajamente

Potrivit contabilitii de angajamente, efectul tranzaciilor i ale altor evenimente se produc sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc (i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit) i sunt nregistrate n evidenele contabile i raportate n situaiilor financiare ale perioadelor aferente.

Situaiile financiare ntocmite n baza acestui principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat viitoare i despre resursele privind ncasrile viitoare.

Continuitatea activitii

Situaiile financiare sunt elaborate, de regul, pornind de la ipoteza c o ntreprindere i va continua activitatea i n viitorul previzibil.

Astfel, se presupune c ntreprinderea nu are intenia i nici nevoia de a lichida sau de a-i reduce n mod semnificativ activitatea; dac o astfel de intenie sau nevoie exist, ar putea fi nevoie ca situaiile financiare s fie ntocmite pe o baz diferit de evaluare i, n acest caz, trebuie indicat baza utilizat.

Totui pentru rspunde obiectivelor propuse, pentru a fi utile informaiile cuprinse n situaiile financiare, potrivit Cadrului General al IASB trebuie s ndeplineasc anumite caracteristici calitative, cum sunt: inteligibilitatea, relevana, credibilitatea i comparabilitatea.

2.1.Bilantul pozitia financiara

Situaiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentnd o imagine fidel a poziiei financiare, performanei i modificrii poziiei financiare a unei ntreprinderi. Se presupune c aplicarea caracteristicilor calitative principale i a standardelor adecvate de contabilitate are, n mod normal, ca rezultat ntocmirea unor situaii financiare care reflect, n general, o imagine fidel a situaiei ntreprinderii.

Crearea in 1971 a Uniunii Europene a condus la elaborarea unor directive si in domeniul financiar contabil, prin care se urmarea obtinerea unei armonizari a dreptului societatilor comerciale a statelor membre. In mod particular, Directiva a IV-a si-a fixat ca obiectiv, printre altele, rezolvarea diferentelor cu privire la formatul situatiilor financiare anuale. Cu toate acestea, datorita rezistentei diferitelor tari in fata unui format impus, Directiva a IV-a nu a cerut o prezentare identica a conturilor anuale ale statelor membre. Mai mult, Directiva, intr-o forma intermediara, lasa la latitudinea intreprinderilor un numar mare de optiuni privind prezentarea conturilor anuale, de exemplu:

a) un format general, cu listare numai pentru active si pasive;

b) un format economic, in care pasivele curente erau deduse din activele curente pentru a seobtine activul net si prezentarea finantarilor din fonduri pe termen lung;

c) un bilant al proprietarilor, care oglindea modul in care au fost utilizate fondurile provenite de la proprietari.

Forma finala a Directivei a IV a, pentru prezentarea pozitiei financiare permite statelor membre, posibilitatea de a opta intre doua scheme: sub forma de tablou bilantier sau de cont, ori sectiuni separate sub forma lista sau diferenta.

Directiva precizeaza, ca ,,pentru prezentarea bilanului, Statele membre prevd unul sau ambele formate prevzute la art. 9 i 10. Dac un Stat membru le prevede pe amndou, acesta poate permite societilor s aleag ntre formate.

Statele membre pot permite sau cere societilor s adopte prezentarea bilanului prevzut la art. 10 ca o alternativ la formatele altfel impuse sau permise.

Prima schema, cea sub forma de cont se intemeiaza pe ecuatia de principiu:

ACTIV = CAPITAL PROPRIU+ DATORII

Ecuatia de mai sus este redata prin forma bilantului:

SPECIFICARE ACTIVSPECIFICARE PASIV

I. ACTIVE IMOBILIZATE

II. ACTIVE CIRCULANTE

III. CHELTUIELI IN AVANS SI VENITURI ANGAJATEI. CAPITALURI PROPRII

II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

III. DATORII

IV. VENITURI IN AVANS SI CHELTUIELI ANGAJATE

Formatul bazat pe ecuatia de mai sus este prevazut la art.10 din Directiva a IV a, format in care ordinea de dispunere a pozitiilor in activul bilantului este, de regula, cea inversa lichiditatii activelor: de la cele mai putin lichide pana la trezorerie, iar elementele de pasiv sunt prezentate in ordinea inversa exigibilitatii surselor de finantare, incepand cu elementele capitalului propriu, continuind cu datoriile pe termen lung si cu cele curente sau pe termen scurt.

Cea de-a doua schema de bilant din directiva, lista sau diferenta are la baza ecuatia generala de echilibru:

ACTIV DATORII = CAPITAL PROPRIU

Modelul de sinteza al unui asemenea bilant se prezinta astfel:

BILANTUL

ACTIVE IMOBILIZATE (a)

+ ACTIVE CIRCULANTE (b)

+ CHELTUIELI IN AVANS SI VENITURI ANGAJATE (ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE) (c)

- DATORII CURENTE (PE TERMEN SCURT) (d)

- VENITURI IN AVANS SI CHELTUIELI ANGAJATE (daca legislatia tarii le recunoaste ca datorii curente, in caz contrar figureaza la datorii pe termen lung) (e)

ACTIVE CIRCULANTE NETE SAU DATORII CURENTE NETE

(b+c-d-e)

= EXCEDENT ACTIV FATA DE DATORII CURENTE

- DATORII PE TERMEN LUNG

- PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

= CAPITAL PROPRIUAcest model este cel adoptat de reglementarile contabile aplicabile in Romania cu prezentarea detaliata din directive sau prescurtat potrivit art.11 din directiva aplicabila.

Bilantul in viziunea normatorului din RomaniaStandardele contabile nationale in Romania, in prezent sunt in plin proces de convergentei pana la conformitate deplina cu Directivele europene in domeniul contabilitatii.

Intrucat la art. 11 din Directiva a IV a se prevede ca ,,statele membre pot permite societilor comerciale care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei criterii:

- total bilan: 3 650 000 euro;

- cifr de afaceri net: 7 300 000 euro;

- numr mediu de angajai n cursul exerciiului financiar: 50

s ntocmeasc bilanuri prescurtate prezentnd numai acele elemente precedate de litere i cifre romane de la art. 9 i 10, prezentnd separat informaiile cerute n paranteze la D (II) la Active i la C la Datorii de la art. 9 i la D (II) de la art. 10, dar ca total pentru fiecare., prin normele nationale propuse spre aplicare, incepand cu 1 ianuarie 2006, s-au prevazut doua categorii de situatii financiare.

Potrivit acestora, bilantul de in forma sa completa se prezinta astfel:

A. Active imobilizate

I. Imobilizri necorporale

1. Cheltuieli de constituire

2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare, dac acestea au fost achiziionate cu titlu oneros

4. Fondul comercial, n msura n care acesta a fost achiziionat cu titlu oneros

5. Avansuri i imobilizri necorporale n curs de execuie

II. Imobilizri corporale

1. Terenuri i construcii

2. Instalaii tehnice i maini

3. Alte instalaii, utilaje i mobilier

4. Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie

III. Imobilizri financiare

1. Aciuni deinute la societile afiliate

2. mprumuturi acordate societilor afiliate

3. Interese de participare

4. mprumuturi acordate societilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare

5. Investiii deinute ca imobilizri

6. Alte mprumuturi

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime i materiale consumabile

2. Producia n curs de execuie

3. Produse finite i mrfuri

4. Avansuri pentru cumprri de stocuri

II. Creane

(Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creane comerciale

2. Sume de ncasat de la societile afiliate

3. Sume de ncasat de la societile de care compania este legat n virtutea intereselor de participare

4. Alte creane

5. Capital subscris i nevrsat

III. Investiii pe termen scurt

1. Aciuni deinute la societile afiliate

2. Alte investiii pe termen scurt

IV. Casa i conturi la bnci

C. Cheltuieli n avans

D. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an

1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din emisiunea de obligaiuni convertibile

2. Sume datorate instituiilor de credit

3. Avansuri ncasate n contul comenzilor

4. Datorii comerciale furnizori

5. Efecte de comer de pltit

6. Sume datorate societilor afiliate

7. Sume datorate societilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an

1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din emisiunea de obligaiuni convertibile

2. Sume datorate instituiilor de credit

3. Avansuri ncasate n contul comenzilor

4. Datorii comerciale furnizori

5. Efecte de comer de pltit

6. Sume datorate societilor afiliate

7. Sume datorate societilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale

H. Provizioane

1. Provizioane pentru pensii i obligaii similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane

I. Venituri n avans

J. Capital i rezerve

I. Capital subscris

1. Capital subscris vrsat

2. Capital subscris nevrsat

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve statutare sau contractuale

3. Alte rezerve

VI. Profitul sau pierderea exerciiului financiar

Formatul bilanului prescurtat este urmtorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizri necorporale

II. Imobilizri corporale

III. Imobilizri financiareB. Active circulante

I. Stocuri

II. Creane

(Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

III. Investiii pe termen scurt

IV. Casa i conturi la bnci

C. Cheltuieli n avans

D. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an

H. Provizioane

I. Venituri n avans

J. Capital i rezerve

I. Capital subscris (prezentnd-se separat capitalul vrsat i capitalul nevrsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat()

VI. Profitul sau pierderea exerciiului financiarDe asemenea, regulile de baza stabilite prin Directiva a IVa pentru recunoasterea si prezentarea elementelor in situatiile financiare au fost preluate si adaptate de reglementarile contabile romanesti, in perspectiva aplicarii lor incepand cu exercitiul financiar 2006.

Prevederile referitoare la bilant, in esenta constau in urmatoarele cerinte:

- Formatul bilanului i al contului de profit i pierdere, n special n ceea ce privete forma adoptat pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciiu financiar la altul.

- n bilan i n contul de profit i pierdere, elementele prevzute lin formatul bilantului trebuie prezentate separat, n ordinea indicat. O subclasificare mai detaliat a elementelor se poate face numai n notele explicative.

Formatul, succesiunea i terminologia elementelor din bilan i din contul de profit i pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, n cazul n care natura specific a unei entiti impune acest lucru. Astfel de adaptri trebuie efectuate atunci cnd sunt cerute prin reglementri speciale emise de Autoritile de reglementare.

Pentru fiecare element de bilan, de cont de profit i pierdere si, dup caz, din situaia modificrilor capitalului propriu i situaia fluxurilor de numerar trebuie prezentat valoarea aferent elementului corespondent pentru exerciiul financiar precedent.

Dac valorile prevzute mai sus nu sunt comparabile, absena comparabilitii trebuie prezentat n notele explicative, nsoit de comentarii relevante.

Un element de bilan, din contul de profit i pierdere i, dup caz, din situaia modificrilor capitalului propriu i situaia fluxurilor de numerar pentru care nu exist valoare nu trebuie prezentat, cu excepia cazului n care exist un element corespondent pentru exerciiul financiar precedent.

Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege.

n bilan elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i exigibilitate.

-a) un activ reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil;

- b) o datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice;

- (c) capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale.

2.2. Contul de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere in viziunea Directivei a IV-a a C.E.E.

Ca si in cazul bilantului, prezentarea performantelor activitatii unei intreprinderi agricole se realizeaza prin intermediul modelelor si schemelor contului de profit si pierdere, reglementate de normele nationale sau agreate de normele contabile europene sau internationale. Personalizarea acestor modele este posibila fie numai pentru nevoile proprii de informare fie, potrivit prevederilor directivei, numai daca statele membre cer anumite adaptari pentru intreprinderile din sectoare economice specifice.

Directiva a IV a a C.E.E. propune pentru contul de profit si pierdere, patru scheme, in exenta doua, diferentiate in functie de criteriul ales pentru structurarea cheltuielilor si veniturilor, cel al naturii sau cel al functiilor (destinatiei), multiplicarea pana la cifra patru depinde de modul de asezare a elmentelor in cadrul fiecarei scheme.

In baza Directivei a IV- a a C.E.E. schema lista a contului de profit si pierdere bazata pe clasificarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura, se prezinta astfel:

Contul de profit si pierdere1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finie si produse in curs de executie

3. Productia imobilizata

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materiile prime si cu consumabilele

b) Alte cheltuieli din afara

6. Cheltuieli cu personalul

a) Salarii

b) Cheltuieli cu asigurarile sociale, cu mentionarea distincta a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale

b) Ajustarea valorii activelor circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investitii financire si imprumuturi ce fac parte din activele imobilizate, cu mentionarea seperata a celor generate de societatile din cadrul grupului

11. Venituri din dobanzi si alte venituri similare, cu mentinarea separat a celor generate de societatile din cadrul grupului

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financaire si a investitiilor financaire detinute ca active circulante

13. Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare, cu mentionarea separata a celor ce privesc sociatatile din cadrul grupului

14. Impozitul pe profitul sau pierderea din activitatea curenta

15. Profitul sau pierderea din activiatea curenta

16. Venituri extraordinare

17. Cheltuieli extraordinare

18. Profitul sau pierderea din activitatea curenta

19. Impozitul pe profitul sau pierderea extraordinara

20. Alte impozite ce nu apar in elementele de mai sus

21. Rezultatul exrecitiului financiar

Schema lista a contului de profit si pierdere bazata pe clasificarea cheltuielilor si veniturilor dupa functia lor, se prezinta astfel:

Contul de profit si pierdere1. Cifra de faceri neta (vanzari nete)

2. Costul de productie aferent afacerilor

3. Profitul- pierdere (1-2)

4. Costul de distributie (incluisv amortizarile si porvizioanele)

5. Cheltuieli generale de administratie (inclusiv amortizarile si provizioanele)


7. Venituri financiare (pe structuri)

8. Cheltuieli financiare (pe structuri)

9. Impozitul asupra profitului curent al exercitiului

10. Profitul sau pierderea neta din activitatea curenta



Analizand cele doua scheme privind contul de profit si pierdere, dupa natura si dupa functie se poate constata ca prima schema este centrata pe indicatorii privind cifra de afaceri si productia exercitiului iar cea de-a doua pe indicatorii privind cifra de afaceri si costul bunurilor vandute.

In cazul primului model se ofera posibilitatea studierii consumului intrarilor (stocuri, servici, etc.) raportand diferite cheltuieli clasate dupa natura lor la productia exrcitiului (productia globala). Pe acesta cale se pot aprecia atat valoara nou creata cat si repartitia sa sub forma de salarii, impozite si taxe , dobanzi, amortismente, rezultate. Aceste distribuiri reprezinta de fapt nu altceva decat remunerarea factorilor care au participat la obtinerea de valoare.

Cel de-al doilea model construit pe criteriul destinatiei veniturilor si cheltuielilor, ofera utilizatorului posibilitatea de a studia gestiune a functiilor intreprinderii raportand costurile diferitelor functii la productia vanduta, astfel pe acesta baza de a detremina eficienta gestiunii.

Pentru utilizatorii externi de informatii, contul de profit si piedere construit pe criteriul functiei prezinta inters informational in primul rand pentru investitorii de capital. Acestia fiind preocupati de riscul atasat si profitul adus de afacerea in care au investit, pentru a-si fundamenta deciziile de a vinde, investi sau patra precum si pentru a evalua capacitatea intreprinderii de a plati dividende.

Contul de profit si pierdere construit pe criteriul naturii prezinta interes pentru factorii de productie participanti la crearea si distribuirea bogatiei (proprietari, investitori, creditori, salariati, stat, etc.), acestia solicitand informatii pentru a reglementa activitatea, a detremina politica fiscala, ca baza de calcul pentru PIB, si alti indicatori statistici.

Contul de profit si pierdere in viziunea normatorului din RomaniaInca din anul 1994, Romania a optat pentru schema- lista a contului de profit si pierdere, bazata pe clasificarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor. Totodata, in notele la situatiile financiare, este prezentat si contul de profit si pierdere dupa destinatii, numai pentru rezultatul din exploatare.Contul de profit i pierdere cuprinde: cifra de afaceri net, veniturile i cheltuielile exerciiului, grupate dup natura lor, precum i rezultatul exerciiului (profit sau pierdere). Formatul contului de profit i pierdere este urmtorul:

1. Cifra de afaceri net

2. Variaia stocurilor de produse finite i a produciei n curs de execuie

3. Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat


5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile

b) Alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli cu personalul:

a) Salarii i indemnizaii

b) Cheltuieli cu asigurrile sociale, cu indicarea distinct a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i imobilizrile necorporale

b) Ajustri de valoare privind activele circulante, n cazul care acestea depesc suma ajustrilor de valoare care sunt normale n entitatea in cauz.

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct a celor obinute de la societile afiliate

10. Venituri din alte investiii i mprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinct a celor obinute de la societile afiliate

11. Alte dobnzi de ncasat i venituri similare, cu indicarea distinct a celor obinute de la societile afiliate

12. Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare i investiiile deinute ca active circulante

13. Dobnzi de pltit i cheltuieli similare, cu indicarea distinct a celor privind societile afiliate

14. Profitul sau pierderea din activitatea curent



17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinar

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

20. Profitul sau pierderea exerciiului financiar

Prevederile referitoare la elementele din contul de profit si pierdere se rezuma la:

Cifra de afaceri net cuprinde sumele rezultate din vnzarea de produse i furnizarea de servicii care se nscriu n activitile normale ale entitii, dup deducerea reducerilor comerciale i a taxei pe valoarea adugat, precum i a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

(1) Veniturile i cheltuielile care apar altfel dect n cursul activitilor curente ale entitii trebuie prezentate la Venituri extraordinare i Cheltuieli extraordinare.

(2) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale entitatii si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

(3) In intelesul prezentelor reglementari, prin activitati curente se intelege orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a afacerilor sale, precum si activitatile conexe in care aceasta se angajeaza si care sunt o continuare a primelor activitati mentionate, incidente acestora sau care rezulta din acestea.

(4) Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are n vedere, mai degraba, natura elementului sau a tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de entitate, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzactie poate fi extraordinara pentru o entitate, dar nu si pentru o alta, datorita diferentelor dintre activitatile curente ale acelor entitati. De exemplu, pierderile rezultate in urma unui cutremur pot fi calificate de catre o entitate ca element extraordinar.

(5) Exemple de evenimente sau tranzactii ce dau nastere, in general, la elemente extraordinare in cazul majoritatii entitatilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.

(6) Cu excepia cazului n care veniturile i cheltuielile prevzute la pct. (1) sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, n notele explicative trebuie prezentate explicaii despre valoarea i natura acestora. Aceeai prevedere se aplic veniturilor i cheltuielilor legate de un alt exerciiu financiar.

Entitile trebuie s prezinte n notele explicative proporia n care impozitul pe profit afecteaz Profitul sau pierderea din activitatea curent i Profitul sau pierderea din activitatea extraordinar.

Adoptarea schemei contului de profit si pierdere, pe naturi de venituri si cheltuieli pe naturi, a necesitat si o prezentare a contului de profit si piedere pe destinatii, dar numai in note.

Schema adoptata presupune urmatoarele elemente:

Analiza rezultatului din exploatare

Denumirea indicatorului

0

1. Cifra de afaceri net

2. Costul bunurilor vndute i al serviciilor prestate (3 + 4 + 5)

3. Cheltuielile activitii de baz

4. Cheltuielile activitilor auxiliare

5. Cheltuielile indirecte de producie

6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1 2)

7. Cheltuielile de desfacere

8. Cheltuieli generale de administraie


10. Rezultatul din exploatare (6 7 8 + 9)

2.3. Situatia modificarilor capitalurilor proprii

Situatia modificarii capitalurilor proprii, conform IFRS, este componenta a situatiilor financiare anuale, in schimb, Directiva a IV a a C.E.E nu impune o astfel de prezentare.

Regelementarile contabile romanesti aplicabile intreprinderilor mari, conform O.m.f.p. 94/2001, stabilesc formate si componente ale setului situatiilor financiare anuale distincte pe categorii de entitati:

- Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei criterii (denumite in continuare criterii de mrime):

- total active: 3.650.000 euro,

- cifr de afaceri net: 7.300.000 euro,

- numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.

ntocmesc situaii financiare anuale care cuprind:

- bilan,

- cont de profit si pierdere,

- situaia modificrilor capitalului propriu,

- situaia fluxurilor de numerar,

- notele explicative.

Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime prevzute la alin. (1) ntocmesc situaii financiare anuale simplificate care cuprind:

- bilan prescurtat,

- cont de profit i pierdere,

- note explicative la situaiile financiare anuale simplificate.

Opional, ele pot ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia fluxurilor de numerar.

Structura exemplificativ a situaiei modificrilor capitalului propriu este urmtoarea:

SITUAIA MODIFICRILOR CAPITALULUI PROPRIU

la data de ..........

- lei -

Denumirea elementuluiSold la nceputul

exerciiului financiarCreteriReduceriSold la sfritul exerciiului financiar

Total, din care:Prin transferTotal, din care:Prin transfer

A123456

Capital subscris

Patrimoniul regiei

Prime de capital

Rezerve din reevaluare

Rezerve legale

Rezerve statutare sau contractuale

Alte rezerve

Aciuni proprii

Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat sau pierderea neacoperitSold C

Sold D

Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitilor Economice EuropeneSold C

Sold D

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabileSold C

2.4. Situatia fluxurilor de numerar

Informaiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei ntreprinderi sunt utile utilizatorilor de situaii financiare, punndu-le la dispoziie o baz pentru evaluarea capacitii entitii de a genera numerar i echivalent de numerar, i a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de numerar. Deciziile economice luate de ctre utilizatori impun o evaluare a capacitii unei entiti de a genera numerar sau echivalente de numerar, precum i a momentului i siguranei concretizrii acestora.

Atunci cnd este utilizat mpreun cu restul situaiilor financiare, situaia fluxurilor de numerar furnizeaz informaii care permit utilizatorilor s evalueze modificrile n activele nete ale unei ntreprinderi, structura sa financiar (inclusiv lichiditatea i solvabilitatea sa), precum i capacitatea entitii de a influena valoarea i momentul de apariie a fluxurilor de numerar, n vederea adaptrii la circumstanele i oportunitile n continu schimbare. Informaiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacitii unei ntreprinderi de a genera numerar i echivalente de numerar i dau posibilitatea utilizatorilor s dezvolte modele de evaluare i comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor ntreprinderi. De asemenea, aceste informaii sporesc gradul de comparabilitate al raportrii rezultatelor din exploatare ntre diferite ntreprinderi, deoarece elimin efectele utilizrii unor tratamente contabile diferite pentru aceleai tranzacii i evenimente.Structura exemplificativ a situaiei fluxurilor de numerar este urmtoarea:

SITUAIA FLUXURILOR DE numerar11la data de ....................

Denumirea elementuluiExerciiul financiar

PrecedentCurent

A12

Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

ncasri de la clieni

Pli ctre furnizori i angajai

Dobnzi pltite

Impozit pe profit pltit

ncasri din asigurarea mpotriva cutremurelor

Numerar net din activiti de exploatare

Fluxuri de numerar din activiti de investiie:

Achiziionarea de aciuni

Achiziionarea de imobilizri corporale

ncasri din vnzarea de imobilizri corporale

Dobnzi ncasate

Dividende ncasate

Numerar net din activiti de investiie

Fluxuri de numerar din activiti de finanare:

ncasri din emisiunea de aciuni

ncasri din mprumuturi pe termen lung

Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar

Dividende pltite

Numerar net din activiti de finanare

Creterea net a numerarului i echivalentelor de numerar

Numerar i echivalente de numerar la nceputul perioadei

Numerar i echivalente de numerar la finele perioadei

2.5 Principii contabile; anexe explicative; Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata in M.O. nr.48/14.01.2005

Principii contabile

Principiile contabile sunt enunuri de esen a conceptelor generale , delimitate ca sistem de referin pentru construcia informaiei contabile cu privire la poziia financiar , performanele financiare i modificarea poziiei financiare a unei entiti , utile unei game largi de utilizatori .

Principiile contabile sunt enunuri care asigur cadrul normativ cu privire la limitele evalurii i recunoaterii posturilor din sistemele financiare ale entitilor economice .

Necesitatea principiilor contabile este impus de activitatea practic , ntruct se pot ntlni operaii , evenimente i tranzacii pentru care nu exist reguli sau proceduri unice de soluionare , ceea ce impune apelarea la raionamentul profesional care are la baz reguli i convenii contabile universal acceptate .

Principiile contabile care privesc organizarea contabilitii n Romnia constituie o seciune distinct a reglementrilor aprobate OMFP 1752 / 2005 .

Evenimentele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz n conformitate cu principiile contabile generale conform contabilitii de angajamente , astfel efectele tranzaciilor i altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd tranzaciile i evenimentele se produc ( i nu pe msur ce trezoreria sau echivalentul su este ncasat sau pltit ), fiind nregistrate n contabilitate i raportate n situaiile financiare ale perioadelor aferente .

Principiile contabile generale ce trebuie avute n vedere la evaluarea i recunoaterea structurilor n situaiile financiare sunt explicaii sumare .

1) Principiul continuitii activitii entitatea nu va intra n perioada urmtoare n ntreruperea sau reducerea semnificativ a activitii , prezumndu se continuarea acesteia i n viitor ;2) Principiul permanenei metodelor consecven n aplicarea regulilor , normelor i metodelor , crendu se astfel premisele compatibilitii informaiilor ;3) Principiul prudenei aprecierea rezonabil a tranzaciilor , evitndu se riscul de transfer , n viitor , a incertitudinilor prezentului . n esen , prudena n contabilitate const n contabilizarea pierderilor chiar dac sunt doar previzibile i contabilizarea profiturilor dect dac sunt certe . Conform acestui principiu un venit nu poate fi contabilizat dect dac este validat , n timp ce o cheltuial poate fi nregistrat dac realizarea ei este probabil .Evaluarea structurilor din sistemele financiare trebuie fcut pe o baz prudent astfel :

i. Poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanului ;

ii. Trebuie s se in cont de toate datoriile aprute n cursul exerciiului curent sau a unui exerciiu precedent , chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data intocmirii acestuia ;

iii. Trebuie s se in cont de toate datoriile previzibile i pierderile poteniale aprute n cursul exerciiului financiar curent sau precedent , chiar dac acestea devin evidente numai ntre data bilanului i data ntocmirii acestuia ;

iv. Trebuie s se in cont de toate deprecierile , indiferent dac rezultatul exerciiului financiar este pierdere sau profit .

4) Principiul independenei exerciiului trebuie s inem cont de toate veniturile i cheltuielile aferente exerciiului , indiferent de data ncasrii sau plii acestora ;5) Principiul intangibilitii bilanul de deschidere a exerciiului trebuie s corespund cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent ;6) Principiul necompensrii prevede orice compensare ntre elementele de activ i de datorii (pasiv) sau intre elementele de venituri i cheltuieli este interzis. Eventualele compensri ntre creane i datorii fa de acelai agent economic pot fi efectuate numai dup nregistrarea n contabilitate a veniturilor i cheltuielilor la valoarea intergal .7) Principiul evalurii separate a elementelor de activ i pasiv

Conform acestui principiu ,componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat .

Cele apte principii sunt obligatorii pentru entitile care ntocmesc situaii financiare simplificate .Entitile care ntocmesc un set complet de situaii financiare trebuie s respecte nc dou principii :

8) Principiul prevalenei economicului asupra juridicului conform cruia prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilan i din contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic al tranzaciei i nu numai de forma juridic a acestuia .

9) Principiul pragului de semnificaie . Conform acestui principiu elementele din bilan i din contul de profit i pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate dac :

acestea reprezint o sum semnificativ

o astfel de combinare ofer un nivel mai mare de claritate , cu condiia ca elementele astfel combinate s fie prezentate separat n notele explicative .

Abaterile de la principiile contabile generale pot fi efectuate doar n cazuri excepionale .Orice astfel de abatere trebuie prezentat n notele explicative , precum i motivele care le-au determinat , mpreun cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor ,datoriilor ,poziiei financiare i a profitului sau pierderii .

Note explicative

Potrivit Reglementrilor contabile romneti notele explicative la situaiile financiare anuale simplificate conin informaii referitoare la metodele de evaluare a activelor, precum i orice informaii suplimentare care sunt relevante pentru necesitile utilizatorilor n ceea ce privete poziie financiar i rezultatele obinute. Se cere menionarea n note dac situaiile financiare anuale simplificate au fost ntocmite cu respectarea prevederilor Legii contabilitii nr.82/1991, republicat i cu prevederile cuprinse n reglementrile contabile aplicabile.

Notele explicative trebuie s cuprind informaii privind cifra de afaceri net, defalcat pe segmente de activiti i pe piee geografice, n msura n care aceste segmente i piee difer substanial unele fa de altele, innd seama de modul de organizare a vnzrii de produse i a furnizrii de servicii rezultate din activitile curente ale entitii.

n prezentarea oricrei informaii referitoare la segmentele de raportare se ine seama i de interesele economice ale entitii.

Se menioneaz onorariile aferente exerciiului financiar pltite auditorilor financiari pentru auditul financiar al situaiilor financiare anuale sau onorariile pltite pentru verificarea situaiilor financiare anuale, precum i onorariile pltite pentru alte servicii de certificare, servicii de consultan fiscal i alte servicii dect cele de audit.

n notele explicative trebuie incluse informaii privind numrul mediu de persoane angajate n cursul exerciiului financiar, defalcat pe categorii i, dac acestea nu sunt prezentate distinct n contul de profit i pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciiului financiar

Se menioneaz suma indemnizaiilor acordate n exerciiul financiar membrilor organelor de administraie, conducere i de supraveghere n virtutea responsabilitilor acestora, precum i orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru fotii membri ai acestor organe, indicndu-se valoarea total a angajamentelor pentru fiecare categorie.

Se prezint suma avansurilor i creditelor acordate membrilor organelor de administraie, conducere i de supraveghere, cu indicarea ratelor dobnzii, principalelor condiii i a oricror sume restituite, precum i a angajamentelor asumate n numele acestora sub forma garaniilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie.

Se prezint msura n care calcularea profitului sau pierderii exerciiului financiar a fost afectat de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale i regulile de evaluare prevzute de prezentele reglementri, a fost efectuat n exerciiul financiar curent sau ntr-un exerciiu financiar precedent n vederea obinerii de faciliti fiscale. Atunci cnd influena unei asemenea evaluri asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativ, trebuie prezentate detalii.

Se prezint diferena dintre cheltuiala cu impozitul pe profit/venit aferent exerciiului financiar curent i exerciiilor financiare precedente i suma impozitelor rmas de plat pentru aceste exerciii, cu condiia c aceast diferen s fie semnificativ pentru obligaiile fiscale viitoare.

De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciiului financiar i rezultatul fiscal, aa cum este prezentat n declaraia de impozit pe profit.

n notele explicative trebuie s se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net pe destinaii, astfel:

a) sumele repartizate la rezerve;

b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni;

c) dividende;

d) alte repartizri.

Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata in M.O. nr.48/14.01.2005

Organizarea contabilitii in Romania are la baz legea contabilitii nr.82/1991 modificat i republicat 259/2007 MO 506/2007 si OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu Directivele Europene ( MO 1080/bis/2005 , modificat si completat cu OMFP nr. 2374/2007) .

Conform acestor reglementri societile comerciale ; companiile naionale ; regiile autonome ; instituiile naionale de cercetare-dezvoltare ; societile cooperatiste i celelalte persoane juridice care in baza legilor speciale de organizare ,funcioneaz pe principiile societilor comerciale au obligaia s organizeze i s conduc contabilitate proprie respectiv contabilitate financiar i contabilitate de gestiune adaptat la specificul activitii .

Instituiile publice , asociaiile i celelalte persoane juridice cu i scop patrimonial , precum i persoanele fizice care desfoara activiti productoare de venituri au de asemenea obligaia s organizeze i s conduc contabilitate proprie ( contabilitate financiar i dup caz contabilitate de gestiune ).

n conformitate cu L 82 /2001 rspunderea pentru organizarea i conducerea contabilitii revine administratorului , ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligaia gestionrii unitii respective . Contabilitatea se organizeaz i se conduce de regul n compartimente distincte conduse de ctre directorul economic , contabilul ef sau o alt persoan mputernicit s ndeplineasc acest funcie . Aceste persoane trebuie s aib studii economice superioare . Contabilitatea poate fi organizat i condus pe baz de contracte de prestri de servicii n domeniul contabilitii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii , membre C.E.C.C.A.R.

Rspunderea pentru aplicarea necorespunztoare a reglementrilor contabile revine directorului economic , contabilului ef sau altei persoane mputernicite s ndeplineasc aceast funcie mpreun cu personalul din subordine . n cazul n care contabilitatea este condus pe baz de contracte de prestri servicii n domeniul contabilitii ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii membrii C.E.C.C.A.R. , rspunderea pentru conducerea contabilitii revine acestora potrivit legii i prevederilor contractuale .

Instituiile publice la care contabilitatea nu este organizat n compartimente distincte sau care nu au personal cu contract individual de munc potrivit legii pot ncheia contracte de prestri servicii pentru conducerea contabilitii i ntocmirea situaiilor financiare trimestriale i anuale cu societi comerciale de expertiz contabil sau cu persoane fizice autorizate conform legii . ncheierea contractelor se face cu respectarea reglementrilor privind achiziiile publice de bunuri i servicii iar plata serviciilor se face din fonduri publice cu aceast destinaie .

Subunitile far personalitate juridic , cu sediul in strintate , care aparin entitilor de mai sus , cu sediul sau domiciliul in Romania precum i subunitile fr personalitate juridic n Romania care aparin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul n strintate au obligaia s organizeze i s conduc contabilitate proprie conform Legii contabilitii nr.82/1991.

Modificrile aduse legii contabilitatii prin Legea nr. 259 din 19 iulie 2007, publicata in M Oficial nr.506 din 27 iulie 2007, sunt:

1. delimitarea n mod clar a categoriilor de persoane care rspund pentru organizarea i conducerea contabilitii, precum i a categoriilor de persoane care rspund de aplicarea corespunztoare a reglementrilor contabile; ,, Contabilitatea se organizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare.

Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

(4) Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine.

In cazul in care contabilitatea este condusa pe baza de contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora, potrivit legii si prevederilor contractuale.,,

2. completarea categoriilor de persoane care rspund de ntocmirea i publicarea situaiilor financiare anuale i a celor consolidate n conformitate cu prevederile legale, respectiv membrii organelor de administraie, de conducere i supraveghere, potrivit regulilor de guvernan corporativ, potrivit cerinelor Directivei 2006/46/CE a Parlamentului European i a Consiliului. 3. menionarea expres a prevederilor privind obligativitatea ca situaiile financiare s fie nsoite de o declaraie scris a conducerii societii, care i asum responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale consolidate;

1. de asemenea, s-a prevzut c, pentru asigurarea n termen a datelor necesare sistemului instituional al statului, pentru exerciiile financiare ale anilor 2007 i 2008, situaiile financiare anuale ale societilor comerciale vor fi depuse i la Ministerul Finanelor Publice. 2. corelarea termenelor de depunere a situaiilor financiare cu noile prevederi ale Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, cu modificrile i completrile ulterioare; 3. modificarea duratei de pstrare a registrelor de contabilitate i a documentelor justificative;

4. suspendarea aplicrii prevederilor art. 27 alin. (3) pn la data de 1 ianuarie 2009.

5. actualizarea cuantumurilor amenzilor pentru nerespectarea prevederilor Legii contabilitii;

Registrele de contabilitate

Sunt documente contabile obligatorii n cadrul crora entitile nregistreaz periodic ,cronologic i sistematic operaiunile economice i financiare consemnate n documentele justificative care produc modificri asupra poziiei financiare, performanelor financiare ,fluxurilor de trezorerie .

n conformitate cu Legea contabilitii registrele de contabilitate obligatorii sunt :

-registrul jurnal (pentru evidena cronologic )

-registrul inventar

-registrul cartea mare pentru evidena sistematic

-registrul jurnal de ncasri i pli pentru asociaiile familiale i persoane fizice autorizate care au calitatea de comerciant.

2.6 Ordinul MFP nr.1752/17.11.2005, pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu Directivele Europene

Vizavi de entitile care au obligaia intocmirii situaiilor financiare sunt prevazute urmatoarele :

A. societile comerciale ; companiile naionale ; regiile autonome ; instituiile naionale de cercetare-dezvoltare ; societile cooperatiste i celelalte persoane juridice care la data bilanului depesc limitele a doua dintre urmtoarele trei criterii (denumite criterii de mrime )

total active : 3.650.000 euro ;

cifra de afaceri net : 7.300.000 euro ;

numar mediu de salariaii in cursul exerciiului financiar : 50

ntocmesc situaiile financiare anuale formate din :

bilan,

cont de profit i pierdere

situaia modificrilor capitalului propriu,

situaia fluxurilor de trezorerie ,

notele explicative la situaiile financiare anuale

B. persoanele juridice care la data bilanului nu depsesc limitele a doua dintre criteriile de mrime ntocmesc situaii financiare anuale simplificate care cuprind:

bilan prescurtat ,

cont de profit i pierdere ,

notele explicative la situaiile financiare anuale simplificate Opional , ele pot intocmi :

situaia modificrilor capitalului propriu,

situaia fluxurilor de trezorerie

Trecerea de la situaia intocmirii unui set complet de situaii financiare la situaii financiare simplificate i invers se face doar dac in dou exerciii financiare consecutive au fost ndeplinite dou dintre cele trei criterii .

Situaiile financiare anuale trebuie nsoite de o declaraie scris de asumare a rspunderii conducerii persoanei juridice pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale n conformitate cu Reglementrile Contabile conforme cu Directiva a patra a Comunitilor Economice Europene .

Situaiile financiare ale entitilor care au obligaia elaborrii unui set complet al acestora sunt supuse auditului potrivit legii.

Situaiile financiare simplificate sunt supuse verificrii potrivit legii , nu e nevoie de auditare .

Fac obiectul auditului financiar i situaiile financiare anuale ntocmite de entitile de interes public ( OMFP 907/2005).

Entitile de interes public :

instituiile de credit

instituiile financiare nebancare definite potrivit reglementrilor legale nscrise n registrul general

societi de asigurare ,reasigurare

entiti reglementate i supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

societile de servicii de investiii financiare

societi de administrare a investiiilor i organismelor de plasament colectiv autorizate ,avizate de Comisia Naional a valorilor mobiliare

societi comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare pe o pia reglementat

companiile i societile naionale

persoane juridice care aparin unui grup de societi i intr n perimetrul de consolidare de ctre o societate mam care aplic Standardele Internaionale de Raportare financiar .

De asemenea sunt supuse auditului financiar situaiile financiare ntocmite n vederea efecturii operaiilor de fuziune ,divizare sau ncetare a activitii precum i alte entiti stabilite prin OMFP.

Societile comerciale ; companiile naionale ; regiile autonome ; instituiile naionale de cercetare-dezvoltare ; societile cooperatiste i celelalte persoane juridice au obligaia s conduc contabilitate n partid dubl i s ntocmeasc situaii financiare anuale care trebuie publicate potrivit legii mpreun cu raportul administratorilor ,raport de audit sau raportul comisiei de cenzori dupa caz .

Situaiile financiare anuale consolidate sunt elaborate conform Directivei a VII a a Comunitilor Economice Europene .

O societate mam trebuie s ntocmeasc situaii financiare anuale consolidate dac face parte dintr-un grup de societai .

REGULI GENERALE DE EVALUARE

Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz, n general, pe baza principiului costului de achiziie sau al costului de producie. n situaia n care s-a optat pentru reevaluarea imobilizrilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea just, se aplic prevederile subseciunii 7.2.5 din prezentele reglementri.

Evaluarea la data intrrii n entitate

La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilete astfel:

a) la cost de achiziie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producie - pentru bunurile produse n entitate;

c) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii - pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul social;

d) la valoarea just - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit.

n cazurile menionate la lit. c) i d), valoarea de aport i, respectiv, valoarea just, se substituie costului de achiziie.

Prin valoare just se nelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunvoie ntre pri aflate n cunotin de cauz n cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.

Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective.

Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziie.

Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i materialelor consumabile i cheltuielile de producie direct atribuibile bunului.

Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.

n costul de producie poate fi inclus o proporie rezonabil din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, n msura n care acestea sunt legate de perioada de producie.

Urmtoarele reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit, astfel:

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise;

- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie;

- regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i locul final;

- costurile de desfacere.

Dobnda la capitalul mprumutat pentru finanarea achiziiei, construciei sau produciei de active cu ciclu lung de fabricaie poate fi inclus n costurile de producie, n msura n care aceasta este legat de perioada de producie. n cazul includerii dobnzii n valoarea activelor, aceasta trebuie prezentat n notele explicative.

n sensul prezentelor reglementri, prin activ cu ciclu lung de fabricaie se nelege un activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sau pentru vnzare.

. Evaluarea cu ocazia inventarierii

- Evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementri i normelor emise n acest sens de Ministerul Finanelor Publice.

Evaluarea la ncheierea exerciiului financiar

La ncheierea exerciiului financiar, elementele de activ i de pasiv de natura datoriilor se evalueaz i se reflect n situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu rezultatele inventarierii.

n acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii, denumit valoare de inventar. n acest caz, se vor avea n vedere, printre altele:

a) Pentru elementele de activ, diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea contabil net a elementelor de activ se nregistreaz n contabilitate pe seama unei amortizri suplimentare, n cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cnd deprecierea este reversibil, aceste elemente meninndu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat se evalueaz la valoarea de cotaie din ultima zi de tranzacionare, iar cele netranzacionate la costul istoric mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare.

Valorile mobiliare pe termen lung se evalueaz la costul istoric mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare.

Prin valoare contabil net se nelege valoarea de intrare, mai puin amortizarea i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenele constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se nregistreaz n contabilitate, pe seama elementelor corespunztoare de datorii.

La fiecare dat a bilanului:

a) Elementele monetare exprimate n valut (disponibiliti i alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele i depozitele bancare, creane i datorii n valut) trebuie evaluate i raportate utiliznd cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei i valabil la data ncheierii exerciiului financiar. Diferenele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, ntre cursul de la data nregistrrii creanelor sau datoriilor n valut sau cursul la care au fost raportate n situaiile financiare anterioare i cursul de schimb de la data ncheierii exerciiului financiar, se nregistreaz, la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.

b) Pentru creanele i datoriile, exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz. Determinarea diferenelor de valoare se efectueaz similar prevederilor lit. a).

c) Elementele nemonetare achiziionate cu plata n valut i nregistrate la cost istoric (imobilizri, stocuri) trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efecturii tranzaciei.

d) Elementele nemonetare achiziionate cu plata n valut i nregistrate la valoarea just trebuie raportate utiliznd cursul de schimb existent la data determinrii valorilor respective.

Prin elemente monetare se nelege disponibilitile bneti i activele/datoriile de primit/de pltit n sume fixe sau determinabile.

Evenimentele care apar dup data bilanului pot furniza informaii suplimentare referitoare la perioada raportat fa de cele cunoscute la data bilanului. Dac situaiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta i informaiile suplimentare.

Evaluarea la data ieirii din entitate

La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

3 Contabilitatea capitalurilor

Definiii i structuri privind capitalurile

Capitalul reprezint sursa de finanare durabil cu caracter stabil i permanent al unei entiti economice sub forma echivalentului valoric al resurselor investite de proprietari sau teri pe termen lung .

Capitalul unei entiti mbrac urmtoarele forme :

Capital propriu ;

Datorii pe termen lung ;

Provizioane

Capitalul propriu exprim dreptul acionarilor ( interesul rezidual ) n activele entitii dup deducerea datoriilor .

Ecuaie bilanier

Capital propriu ( A net c ) = ACTIVE DATORII metoda

Bilan contabil substractivA net corectat

contabilitate financiara a1 ceccar

Documents

ct i practic aflate

interese apar adesea