contabilitate financiara
TRANSCRIPT
Universitatea TRANSILVANIA BraşovFacultatea de ŞTIINŢE ECONOMICE
PROIECTCONTABILITATE
FINANCIARĂ
STUDENT: JOZSA CSABA GRUPA: 8481 TRANZACŢII INTERNAŢIONALE
Analiza financiară
Analiza financiară reprezintă activitatea de diagnosticare a performanţelor financiare ale unei intreprinderi la încheierea unui exerciţiu financiar. Altfel spus analiza financiară urmăreşte să identifice punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unor strategii de menţinere şi dezvoltare a intreprinderii.
Indiferent de faptul că este internă sau externă, analiza financiară are ca obiective:
- studiul performanţei financiare- studiul echilibrului financiarSursele de date pentru analiza financiară sunt următoarele:- bilanţul- contul de profit şi pierdere- anexe la bilanţObiectivul principal al funcţiunii financiare este punerea în aplicare a
unui sistem de metode de gestiune financiară care să determine creşterea valorii societăţii comerciale. Astfel pentru societăţile mari acest obiectiv vizează maximizarea valorii de piaţă (a acţiunilor sale), iar pentru societăţile mici şi mijlocii obiectivul substanţial este asigurarea independenţei şi a rentabilităţii.
Structura gestiunii financiare cuprinde un domeniu operaţional pentru gestiunea fluxurilor financiare şi un domeniu funcţional responsabil de prelucrarea datelor financiare, de difuzarea acestora în mediul intern şi extern al intreprinderii şi de relaţiile cu mediul financiar extern.
Gestiunea financiară ocupă un loc particular în conducerea generală a societăţii, dar ea nu este decât o funcţie complementară alături de alte
domenii funcţionale cum sunt: contabilitatea generală şi analitică, controlul financiar, informatica de gestiune etc.
În continuare, după o scurtă prezentare a societăţii, vom urmări analiza financiară a S.C. “CARPATEX” S.A..
S.C. “CARPATEX” S.A.
S.C. “CARPATEX” S.A. are o istorie îndelungată, care începe cu înfiinţarea în 1823 a Fabricilor de Postav şi Ţesături de Modă din Braşov Wilhelm Scherg & Ciie S.A., care este întreprinderea cea mai veche din ramura industriei de lână.
S.C. “CARPATEX” S.A. s-a înfiinţat prin preluarea integrală a patrimoniului întreprinderii de stofe, conform H.G. 1245/1990. Conform statutului societăţii capitalul social a fost subscris şi vărsat de statul român ca unic acţionar. În baza legii privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991, acţiunile societăţii au fost transmise celor doi acţionari: FPS şi FPP. În 1995 are loc privatizarea de 100%, în urma căreia la Adunarea Generală a Acţionarilor din 11.11.1996 a fost hotărâtă modificarea statutului S.C. “CARPATEX” S.A..
În prezent societatea îşi desfăşoară activitatea în trei unităţi amplasate astfel:
- Unitatea I: Str. Nicolae Titulescu nr.2, unde se află sediul societăţii, secţia de ţesătorie şi finisaj, precum şi atelierele de întreţinere şi secţia creaţie.
- Unitatea a II-a: Str. Avram Iancu nr.64, secţia filatură cardată şi vopsitoria de fibre.
- Unitatea a III-a: Str. Mihai Viteazul nr.87, depozitele de materii prime pentru secţia filatură.
Obiectul de activitate al S.C. “CARPATEX” S.A. este fabricarea şi comercializarea de:
- fire lână şi tip lână cardate.- ţesături lână şi tip lână. - abur şi apă supraîncălzită, executări de lucrări privind prestări de
servicii şi sponsorizarea diferitelor activităţi.
Firma are secţii de producţie în care pornind de la fibră se filează prima dată firele, se execută toate operaţiile pregătitoare necesare pentru obţinerea ţesăturii, are secţie de remediere a defectelor ce pot apărea în ţesătura crudă şi are secţie de finisare a ţesăturilor în care se obţine tuşeul necesar fiecărui articol în parte.
Toţi indicatorii calculaţi pe anul 1998 vor avea ca indice cifra “0”, iar indicatorii calculaţi pe anul 1999 vor avea ca indice cifra “1”. Deasemenea săse ţină seama de faptul că toate sumele sunt exprimate în mii lei.
Pe baza datelor prezentate în bilanţ se determină următorii indicatori:1. Situaţia netă2. Fondul de rulment 3. Nevoia de fond de rulment4. Trezoreria netă
Determinarea acestor indicatori necesită întocmirea unui bilanţ simplificat de forma:
ANUL 1998Active imobilizate: 20.157.402
Capitaluri proprii: 33.250.602Datorii pe termen lung: 27.681.891
Active circulante: 60.850.980
Datorii pe termen scurt: 20.075.889
ANUL 1999Active imobilizate: 19.274.464
Capitaluri proprii: 34.601.716Datorii pe termen lung: 28.850.119
Active circulante: 77.363.938
Datorii pe termen scurt: 33.186.567
1. Situaţia netă: SN
Exprimă valoarea drepturilor pe care le au proprietarii asupra întreprinderii şi se calculează după următoarea formulă:
SN = Total Activ-Datorii
SN0 = 81008382-(27.681.891+20.075.889) SN0 = 33.250.602
SN1 = 96.638.402-(28.850.119+33.186.567) SN1 = 34.601.716
2. Fondul de rulment net: FRN
Se poate calcula cu ajutorul următoarelor formule:
FRN = CP-Ai , unde CP – capitaluri permanenteFRN = Ac-DTs Ai – active imobilizate
Ac – active circulante DTs – datorii pe termen scurt
CP = Cp+DTl , unde Cp – capitaluri proprii DTl – datorii pe termen lung
Prin prima formulă obţinem:
FRN0 = (33.250.602+27.681891)-20.157.402 FRN0 = 40.775.091
FRN1 = (34.601.716+28.850.119)-19.274.464 FRN1 = 44.177.371
Calculul prin a doua formulă:
FRN0 = 60.850.980-20.075.889FRN0 = 40.775.091
FRN1 = 77.363.938-33.186.567
FRN1 = 44.177.371
FRN = FRN1-FRN0 = 44.177.371-40.775.091FRN = 3.402.280
Pe baza calculelor se observă că FRN a crescut din 1998 până în 1999 cu 3.402.280 mii lei. Fondul de rulment pozitiv arată că capitalurile permanente ale întreprinderii finanţează integral activele imobilizate nete şi o parte din activele circulante.
Fondul de rulment se poate descompune în:- fond de rulment propriu: FRP- fond de rulment străin: FRSFondul de rulment propriu se calculează cu ajutorul formulei:
FRP = Cp-Ai
FRP0 = 33.250.602-20.157.402 = 13.093.200
FRP1 = 34.601.716-19.274.464 = 15.327.252
Fondul de rulment străin se calculează prin următoarea formulă:
FRS = FRN-FRP
FRS0 = 40.775.091-13.093.200 = 27.681.891
FRS1 = 44.177.371-15.327.252 = 28.850.119
Putem observa pe baza rezultatelor că atât FRP, cât şi FRS înregistrează o creştere, deci putem spune că se menţine într-o anumită proporţie gradul de autonomie din domeniul investiţional. Creşte FRP, dar în acelaşi timp creşte şi FRS, deci gradul de îndatorare.
3. Nevoia de fond de rulment: NFR
Acest indicator reflectă mărimea resurselor de finanţare a activelor circulante necesare desfăşurării activităţii întreprinderii. Se calculează ca
diferenţă între nevoile temporare (fără disponibilităţi) şi resursele temporare (fără credite pe termen scurt).
NFR0 = (60.850.980-1.034.827-43.531-27.442)-20.075.889NFR0 = 39.669.291
NFR1 = (77.363.938-168.943-27.614-12.282)-33.186.567NFR1 = 43.968.532
NFR =NFR1-NFR0 = 4.229.241
Nevoia de fond de rulment are valoare pozitivă şi se apreciează favorabil fiind expresia unei politici de creştere a nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.
4. Trezoreria netă: TN
Trezoreria netă se calculează în felul următor:
TN = FRN-NFR
TN0 = 40.775.091-39.669.291 = 1.105.800
TN1 = 44.177.371-43.968.532 = 208.839
TN = TN1-TN0 = 208.839-1.105.800TN = -896.961
În fiecare din cei doi ani trezoreria netă înregistrează valori pozitive, ceea ce înseamnă că intreprinderea desfăşoară o activitate eficientă, dispunând de o autonomie financiară pe termen scurt.
Soldurile intermediare de gestiune: SIG
Sunt folosite pentru a pune în evidenţă volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii. Pentru calculul acestor indicatori se folosesc datele din contul de profit şi pierdere.
Aceste SIG-uri, prezentate în tabelul următor sunt:- marja comercială: MC- producţia exerciţiului: PE- valoarea adăugată: VA- excedentul brut de exploatare: EBE- rezultatul exploatării: RE- rezultatul current: RC- rezultatul net: RN
Solduri intermediare de gestiune Anul 1998 Anul 1999 Vânzări de mărfuri- Costul mărfurilor vândute
1.039.857 896.340
808.892 567.212
1.Marja comercială 143.517 241.680 Marja comercială+ Producţia vândută+ Producţia stocată + Producţia imobilizată
143.517 55.357.338 6.540.365 ---
241.680 56.015.375 11.397.464 129.718
2.Producţia exerciţiului 61.897.704 67.542.555 Producţia exerciţiului+Marja comercială- Consumuri externe
61.897.704 143.517 43.225.308
67.542.555 241.680 48.084.116
3.Valoarea adăugată 18.815.913 19.700.119 Valoarea adăugată+ Subvenţii de exploatare- Impozite, taxe- Cheltuieli cu personalul
18.815.913 --- 253.698 14.170.367
19.700.119 3.445 237.361 13.099.343
4.Excedentul brut de exploatare 4.391.848 6.366.860 Excedentul brut de exploatare+ Alte venituri din exploatare- Alte cheltuieli din exploatare- Amortizări, provizioane
4.391.848 11.022.910 10.110.249 946.086
6.366.860 13.660.423 12.662.965 1.326.244
5.Rezultatul exerciţiului – profit 4.358.422 6.038.074 Rezultatul exerciţiului+ Venituri financiare
4.358.422 3.294.235
6.038.074 3.450.876
- Cheltuieli financiare 6.057.968 8.550.0846.Rezultatul curent – profit 1.594.689 938.866 Rezultatul current+ Venituri excepţionale- Cheltuieli excepţionale- Impozit pe profit
1.594.689 103.339 737.142 508.780
938.866 1.293.600 724.518 636.445
7.Rezultatul net – profit 452.106 871.503
Din tabelul prezentat se poate observa că profitul net al întreprinderii a crescut de la 452.106 mii lei la 871.503 mii lei.
Unele cheltuieli au crescut, dar altele au scăzut, fapt care se poate observa şi în cazul veniturilor. Aceasta a determinat şi faptul că rezultatul curent din1999 e mai mic decât cel din 1998, deşi rezultatul exerciţiului e mai mare în1999 decât în 1998. Totuşi rezultatul net este mai mare în 1999 datorită faptului că veniturile excepţionale au crescut mai repede decât cheltuielile excepţionale.
Valoarea adăugată în cei doi ani reprezintă o creşterea de valori de18.815.913 mii lei în 1998 şi de 19.700.119 mii lei în 1999.
Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare şi reprezintă resursa principală a întreprinderii cu influenţă directă asupra rentabilităţii economice a întreprinderii şi a capacităţii sale de autofinanţare.
Capacitatea de autofinanţare: CAF
Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii la sfârşitul unui exerciţiu financiar destinat să remunereze capitalurile proprii prin dividende şi să finanţeze investiţiile de menţinere sau de reducere, precum şi cele de dezvoltare din exerciţile viitoare.
Capacitatea de autofinanţare se calculează pornind de la veniturile şi cheltuielile gestiunii curente posibile de a se transforma imediat sau la termen în fluxuri de trezorerie.
Această capacitate se poate determina prin două metode:1. metoda deductivă
2. metoda adiţională
1. Metoda deductivă
Anul 1998 Anul 1999 EBE+ alte venituri exploatare+
Analiza ratelor de structură patrimonială
Analiza ratelor de structură ale activului
a) Rata activelor imobilizate: RAi RAi = (Ai /total activ)*100
RAi = (19.274.464/96.638.402)*100 = 19,945 %
După conţinutul componentelor activelor imobilizate această rată se descompune în:
a1) Rata imobilizărilor corporale: Ric
Ric = (ic /total activ)*100
Ric = (19.247.186/96.638.402)*100 = 19,915 %
a2) Rata imobilizărilor financiare: Rif
Rif = (if /total activ)*100
Rif = (27.278/96.638.402)*100 = 0,03 %
b) Rata activelor circulante: RAc
RAc = (Ac /total activ)*100
RAc = (77.363.938/96.638.402)*100 = 80,055 %
Ca şi în cazul activelor imobilizate se pot calcula rate în funcţie de componente:
b1) Rata stocurilor: Rs
Rs = (Stocuri /total activ)*100
Rs = (33.854.759/96.638.402)*100 = 35,03 %
b2) Rata creanţelor comerciale: Rcc
Rcc = (Creanţe comerciale /total activ)*100
Rcc = (43.300.340/96.638.402)*100 = 44,8 %
b3) Rata disponibilităţilor şi plasamentelor: Rdp
Rdp = ((disp+plasamente)/total activ)*100
Rdp = (208.839/96.638.402)*100 = 0,21 %
Analiza ratelor de structură ale pasivului
a) Rata stabilităţii financiare: Rsf
Rsf = (capitaluri permanente /total pasiv)*100
Rsf = (63.451.835/96.638.402)*100 = 65,66 %
b) Rata autonomiei financiare: Raf
- globale: Rafg
Rafg = (capitaluri proprii /total pasiv)*100
Rafg = (34.601.716/96.638.402)*100 = 35,81 %
- la termen: Raft
Raft = (capitaluri proprii /capitaluri permanente)*100
Raft = (34.601.716/63.451.835)*100 = 54,53 %
c) Rata îndatorării globale: Rîg
Rîg = (datorii totale /total pasiv)*100
Rîg = (62.036.686/96.638.402)*100 = 64,19 %
Diagnosticul financiar al rentabilităţii
Rentabilitatea reprezintă o dimensiune importantă a diagnosticului financiar al unei întreprinderi.
Sub aspect economic beneficiul unei întreprinderi este generat de rata rentabilităţii tuturor activităţilor pe care ea le desfăşoară, respective a tuturor fondurilor investite.
Diagnosticul rentabilităţii se realizează prin intermediul a două categorii de rate de eficienţă:
- rata rentabilităţii economice- rata rentabilităţii financiare
Rata rentabilităţii economice: Rre
Rata rentabilităţii economice măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi financiare allocate activităţii întreprinderii.
Se calculează în felul următor:
Rre = (EBE /capitaluri investite)*100
Capitaluri investite = Active fixe brute+NFR+Disponibilităţi Capitaluri investite = 20.142.490+43.968.532+208.839 Capitaluri investite = 64.319.861
Rre = (6.366.860/64.319.861)*100 = 9,9 %
Rata rentabilităţii financiare: Rrf
Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii, respective a plasamentelor financiare pe care acţionarii le-au efectuat atunci când au cumpărat acţiuni. Se calculează cu ajutorul formulei următoare:
Rrf = (profit net /capitaluri proprii)*100
Rrf = (871.503/34.601.716)*100 = 2,52 %
Tabloul de finanţare
Tabloul de finanţare permite descrierea relaţiilor de egalitate dintre fluxurile de utilizări şi fluxurile de resurse pe perioada trecută. Ca urmare se mai numeşte tabloul utilizărilor şi resurselor şi arată în felul următor:
UTILIZĂRI RESURSEI. Utilizări permanenete: I. Resurse permanente:
- reduceri de imobilizări882.938
- creşteri de capital permanente
2.519.342II. Utilizări pe termen scurt: - creşteri de active circulante 16.512.958
II. Resurse pe termen scurt: - creşteri de datorii pe termen scurt 13.110.678
Total 16.512.958 Total 16.512.958
Variaţia fondului de rulment: FR*
FR* = resurse permanente-utilizări permanente FR* = 3.402.280
Variaţia fondului de rulment este pozitivă. Aceasta se datorează faptului că resursele permanente depăşesc utilizările permanente, deci o parte a resurselor permanente se vor utiliza pentru finanţarea utilizărilor pe termen scurt.
Variaţia fondului de rulment: NFR*
NFR* = NFRE* + NFRAE* = 4.299.241
Variaţia trezoreriei nete: TN*
TN* = FR* - NFR* TN* = 3.402.280-4.299.241 = -896.961
Variaţia trezoreriei nete are valoare negativă, ccea ce înseamnă că se înregistrează o descreştere a trezoreriei nete.