conducător proiect/director de proiect - madr.ro · semințeledin categoria biologicăbazĂse...
TRANSCRIPT
Proiect: ADER 11.1.2 / 28.10.2015
Titlul Proiectului:
SOLUŢII TEHNOLOGICE ŞI MIJLOACE TEHNICE DE
ÎMBUNĂTĂŢIRE A PAJIŞTILOR PERMANENTE
DEGRADATE PRIN RENOVARE TOTALĂ
Acronim: ADER 11.1.2.
Conducător Proiect/Director de proiect:
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti
Braşov – ICDP Braşov / Dr. ing. Vasile MOCANU
Adresa web: www.pajisti-grassland.ro
Partener în consorţiu / Responsabil proiect:
P1- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pajişti Vaslui – SCDP Vaslui / Dr. ing. Doina
SILISTRU;
Buget proiect / cofinanţare: 1.712.850 lei / -
OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI:
Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere
şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice
(câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol – plantă – animal
- produs animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului
înconjurător.
Obiectivul Fazei III/2016:
Producerea de semințe din categoriile biologice superioare la soiurile
româneşti de plante furajere perene de pajiști; Ameliorarea
gramineelor şi leguminoaselor perene de pajişti: Phalaris arundinacea;
Phleum pratense; Bromus inermis; Onobrychis viciifolia
Etapa a III-a, intitulată ,, Producerea de semințe din categoriile
biologice superioare la soiurile româneşti de plante furajere perene de
pajiști; Ameliorarea gramineelor şi leguminoaselor perene de pajişti: Phalaris
arundinacea; Phleum pratense; Bromus inermis; Onobrychis viciifolia” cuprinde
activitățile:
Activitatea III.1 Producerea de semințe din categoriile biologice superioare de
graminee și leguminoase perene de pajiști;
Activitatea III.2 Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele
experimentale;
Activitatea III.3 Observaţii şi determinări la întreg materialul genetic al
speciilor studiate, aflate în diferite etape ale procesului de ameliorare.
În acest an, în câmpurile de înmulţire pentru sămânța amelioratorului-SA şi
prebază-PB a soiurilor create la ICDP Brașov și SCDP Vaslui, s-au obţinut cantităţi de
seminţe la speciile: Festuca pratensis, Festuca rubra, Festuca arundinacea, Dactylis
glomerata, Phleum pratense, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Bromus inermis şi
Onobrychis viciifolia
PRODUCEREA DE SEMINȚE DIN CATEGORIILE BIOLOGICE
SUPERIOARE DE GRAMINEE ȘI LEGUMINOASE PERENE DE
PAJIȘTI
Nr.
crt.Specia
Categoria
biologică
Cantitate,
kg
1 Festuca pratensis SA 0,736
2 Festuca rubra SA 25,760
3 Dactylis glomerata SA 7,100
4 Festuca arundinacea SA 26,08
5 Phleum pratense SA 3,500
6 Lolium perenne SA 4,300
7 Lotus corniculatus SA 9,950
8 Bromus inermis SA 45,000
9 Bromus inermis PB 185,000
10 Onobrychis viciifolia SA 16,000
11 Onobrychis viciifolia PB 300,000
Aspecte din câmpurile de înmulțire semințe-
categoriile biologice SA și PB
Semințele din categoria biologică BAZĂ se realizează în loturi
semincere înființate în cadrul institutului, ICDP Brașov și a partenerului,
SCDP Vaslui, respectând tehnologiile producerii semințelor, astfel încât
acestea să aibă o valoare culturală care să corespundă indicilor
specificați în normele legale, pentru fiecare specie în parte.
O situație a cantităților rrealizate în cursul anului anului 2016,
cultivate cu graminee și leguminoase perene de pajiști pentru sămânță
de tip BAZĂ, este prezentată în tabelul de mai jos
Nr.
crt.Specia
Cantitate,
kg
1 Festuca pratensis 4150
2 Dactylis glomerata 4500
3 Festuca arundinacea 4000
4 Phleum pratense 3800
5 Lolium perenne 500
6 Bromus inermis 1300
7 Onobrychis viciifolia 2000
Apecte cu loturile semincere pentru semințele din categoria biologică
BAZĂ
EVALUAREA PRODUCȚIEI ȘI CALITĂȚII FURAJELOR DIN
DISPOZITIVELE EXPERIMENTALE
Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele experimentale
pentru zona Brașov
În Câmpul experimental Vlădeni-Țara Bârsei s-a semănat un amestec
pretabil pentru un mod de exploatere mixt fâneață-pășune compus din: Festuca
pratensis 12 %; Festuca arundinacea 24 %; Lolium perenne 28 %; Dactylis
glomerata 9,5 %; Phleum pratense 7 %; Trifolium pratense 7,5 %;
Trifolium repens 6 % și Lotus corniculatus 6 %.
La coasa a II-a, în timp ce la varianta V1 (Martor) s-a obținut o producție
medie la hectar de 0,66 t SU/ha, la varianta V2 aceasta a oscilat între 2,00 și 2,47 t
SU/ha, iar la varianta V3, cu fertilizare chimică, producția a variat între 2,41 și 2,92 t
SU/ha. Producţiile medii de substanţă uscată, obţinute în 2016, au avut valori de 3,5
t SU/ha, la varianta Martor și de 6,78, respectiv 7,15 t SU/ha, la variantele
îmbunătățite.
În cadrul experienței din câmpul experimental Vlădeni - Țara
Bârsei s-au efectuat analize chimice la probele de furaj
prelevate.
S-au făcut determinări pentru principalii parametrii nutritivi:
proteina brută, fibra brută, constituenți ai pereților celulari
,cenușa brută, digestibilitatea substanței uscate și a materiei
organice .
Conținutul în proteină brută a variat în medie între 13,9% și
17,6% la varianta V2, în timp ce la varianta V3 a fost puțin mai
ridicat, cuprins între 14,8 și 17,8%, ceea ce caracterizează un
furaj cu o valoare nutritivă medie spre mare.
Varianta Martor(V1) a înregistrat o valoare mult mai scăzută a
proteinei brute (10,8%), față de cele două variante (V2 și V3),
ceea ce caracterizează un furaj mai slab din punct de vedere
calitativ.
Probele de furaj analizate au avut coeficienții de
digestibilitate ai substanței uscate (DSU%), la nivelul unui
furaj cu o valoare nutritivă mare. În urma analizelor efectuate
se poate afirma că furajul analizat de pe cele două variante
(V2 și V3) a avut o valoare nutritivă medie spre mare.
În Câmpul experimental Asociația Higiurile, Drăguș, Depresiunea
Făgăraș, locația I, s-a semănat un amestec pretabil pentru un mod de
exploatere mixt fâneață-pășune compus din: Festuca pratensis 10 %;
Festuca arundinacea 22,5 %; Lolium perenne 27,5 %; Dactylis
glomerata 9 %; Phleum pratense 6 %; Trifolium pratense 10 %;
Trifolium repens 6 % și Lotus corniculatus 9 %.
În anul 2016 la variantele V2 și V3 producția de substanță
uscată a variat între 4,59 și 5,05 t SU/ha, respectiv între 4,89 și 5,39 t
SU/ha, valori superioare celei obținute pe varianta martor de 2,74 t
SU/ha.
Conținutul în proteină brută a fost ridicat pentru varianta V2 la
toate cele patru repetiții (în medie 18 %), ceea ce caracterizează un
furaj cu o valoare nutritivă ridicată. La varianta V3, conținutul în proteină
brută a avut valori cuprinse între 16,3 și 20,3 %.
Comparativ cu cele două variante analizate V2 și V3, varianta
Martor a avut o valoare proteică scăzută (8,3 %)
În ceea ce privește varianta Martor, coeficientul de
digestibilitate al substanței uscate a fost foarte scăzut (42,7 %), atât din
cauza conținutului redus de proteină, cât și a conținutului mare în pereți
celulari (NDF %, ADF %, ADL %). Valorile coeficienților de digestibilitate ai
substanței uscate la cele două variante (V2 și V3, cu cele 4 repetiții
fiecare) au fost cuprinse între 62-70 %, ceea ce definește un furaj cu o
valoare nutritivă ridicată.
În Câmpul experimental SC Gusutri Com SRL, locația II Drăguș-
Depresiunea Făgăraș, s-a semănat un amestec pretabil pentru un mod de
exploatere mixt compus din: Festuca pratensis 19 %; Festuca arundinacea
23 %; Dactylis glomerata 19 %; Phleum pratense 12 %; Trifolium pratense
16 %; Trifolium repens 5 % și Lotus corniculatus 6 %.
La coasa a II-a, în timp ce la varianta V1 (Martor) s-a obținut o producție
medie la hectar de3,28 t SU/ha, la varianta V2 aceasta a oscilat între 3,16
și 5,66 t SU/ha, iar la varianta V3, cu fertilizare chimică, producția a variat
între 3,93 și 5,19 t SU/ha. Producţiile medii de substanţă uscată, obţinute
în 2016, au avut valori de 6,70 t SU/ha, la varianta Martor și de 8,92,
respectiv 9,06 t SU/ha, la variantele îmbunătățite( V2, V3).
În Câmpul experimental-demonstrativ Valea Tisăului, Buzău, s-a
semănat un amestec pretabil pentru un mod de exploatare de tip fâneață
compus din: Festuca pratensis 18 %; Festuca arundinacea 22 %; Festuca
rubra 9 %; Dactylis glomerata 13 %; Lolium perenne 11 %; Trifolium
pratense 11 %; Trifolium repens 4,5 %; Lotus corniculatus 7 % și
Medicago sativa 4,5 %.
Producţiile de substanţă uscată obţinute în anul 2016 au avut valori
cuprinse între 2,65 și 3,25 t SU/ha pentru varianta V. (Martor),
respectiv între 4,55 și 5,58 t SU/ha, pentru varianta V2 (îmbunătățită prin
măsuri radicale).
În cadrul câmpului experimental-demonstrativ Tisău, s-au efectuat analize la
probele de furaj recoltate de pe variantele V1, cu 2 repetiții (R1, R2) și V2, cu 4
repetiții (R1, R2, R3, respectiv R4). Conținutul de proteină brută la cele patru
repetiții ale variantei V2 a fost ridicat, fiind cuprins între 20,3% și 22,4%, în timp ce
la variantele martor valorile au fost mult mai scăzute (12,2% și 16,6%). În ceea ce
privește conținutul de fibră brută, valorile au fost scăzute, sub 20% pentru toate
cele patru repetiții, ceea ce indică un furaj de foarte bună calitate. În ceea ce
priveşte evoluţia digestibilității substanței uscate și a materiei organice, acestea au
fost foarte ridicate pentru toate cele patru repetiții analizate. Valori mult mai scăzute
s-au obținut la cele două variante martor (sub 60%). Toate aceste rezultate, indică
faptul că, furajul recoltat de pe cele patru repetiții V2 a fost unul de foarte bună
calitate.
Evaluarea producției și calității furajelor din dispozitivele
experimentale pentru Zona Vaslui
În primăvara anului 2016, la SCDP Vaslui, în cadrul proiectului, a fost înfiinţată o
pajişte temporară prin renovarea totală a unei pajişti permanente degradate.
Pajiştea degradată a fost arată din toamna anului 2015.Patul germinativ s-a
pregătit în primăvara acestui an, cu grapa cu discuri şi apoi cu freza,semănatul
făcându-se cu SUP-21 , cu un amestec format din obsigă nearistată (Bromus
inermis) 40 % şi sparcetă (Onobrychis viciifolia) 60 %.
Lipsa precipitaţiilor în lunile iulie-septembrie, asociate cu temperaturi ridicate de
cuprinse între 23˚-30 ˚C, au făcut ca plantele de obsigă nearistată şi sparcetă să
sufere, realizându-se producţii de 2,5 t/ha substanţă uscată la cele două coase
efectuate (una dintre ele fiind o coasă de curăţire pentru distrugerea buruienilor
anuale).
Pentru primul an de vegetaţie şi în aceste condiţii de secetă prelungită, producţia
de substanţă uscată a fost în medie de 2,5 t /ha ,o producţie relativ bună.
OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI LA ÎNTREG MATERIALUL GENETIC
AL SPECIILOR STUDIATE, AFLATE ÎN DIFERITE ETAPE ALE
PROCESULUI DE AMELIORARE
Observaţii, măsurători şi determinări la plantele din câmpurile de colecţie și
selecţie pentru speciile Phalaris arundinacea și Phleum pratense-ICDP Brașov
În cadrul verigilor de ameliorare s-au întreprins observații, măsurători și determinări
individuale în câmpurile de selecție, în vederea alegerii celor mai valoroase plante,
care să răspundă criteriilor propuse prin obiectivele de ameliorare și care vor intra în
verigile următoare ale activității de ameliorare.
Specia Phleum pratense se află amplasată în câmpul de ameliorare aflat pe
teritoriul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
La specia Phleum pratense, câmpul de selecție a fost înființat din anul 2015 și este
format dintr-un număr de 250 clone aflate pe 10 rânduri, a câte 25 clone.
Prin observațiile individuale s-a urmărit vigoarea la diferite fenofaze de vegetație,
rezistența la iernare, la boli, la secetă, precocitatea, gradul de de infestare cu agenți
fitopatogeni, abundența lăstarilor floriferi, morfologia plantei etc. Observațiile,
determinările și măsurătorile s-au făcut la diferite date din perioada de vegetație și
anume: 08.06, 21.06, 27.06, 26.07, iar în data de 08.08.2016 s-a realizat selecția
finală, alegându-se plantele care au corespuns cel mai bine obiectivelor de
ameilorare pentru specia respectivă, înființându-se în această toamnă câmpul de
polycross .
Aspecte din câmpul de selecție pentru specia
Phleum pratense
În cazul speciei Phalaris arundinacea amplasarea câmpului de colecție
se află tot în câmpul de ameliorare și a fost înființat în anul 2013. Pentru
înființarea câmpului de colecție s-au realizat mai multe lucrări specifice și
anume: pregătirea patului germinativ, pichetarea experienței și plantarea
materialului vegetal.
Câmpul de colecție este alcătuit dintr-un număr de 280 clone, așezate pe 28
rânduri a câte 10 clone.
În toată această perioadă s-au făcut observații care au constat în: pornirea în
vegetație, perioada de înflorire, talia plantelor, rezistența la factorii climatici,
fructificarea etc.
Pe baza observațiilor care s-au realizat în perioada de vegetație s-au recoltat
semințele care au fost puse la germinat în seră, astfel că, în primăvara anului
2016, s-au obținut plante care au fost transplantate în recipiente de plastic. Prima
selecție s-a realizat în momentul efectuării transplantului în recipientele de plastic,
fiind eliminate plantele care nu au îndeplinit cerințele minime pentru ameliorare.
Cea de a II-a selecție s-a realizat în toamna anului 2016, în momentul
plantării clonelor nou formate în câmpul de polycross, format din 200 de plante.
În anul următor se vor continua lucrările specifice procesului de ameliorae
pentru speciile de graminee perene de pajiști, în mod special pentru cele două
luate în studiu: Phleum pratense și Phalaris arundinacea.
Aspect din câmpul de selecție pentru specia Phalaris
arundinacea
Observaţii, măsurători şi determinări la materialul genetic din
câmpurile de ameliorare ale speciilor Bromus inermis şi Onobrychis
viciifolia - SCDP Vaslui
Specia Bromus inermis
Câmpul de sortiment an XI
A fost semănat în anul 2006 şi cuprinde 30 provenienţe din care 8 străine şi 22
autohtone.Data înspicatului a variat între 8 mai şi 20 mai . Înălţimea la înspicat deplin
a variat între 78 cm şi 115 cm .
Cele mai bune provenienţe vor fi folosite în anul următor pentru înfiinţarea unui câmp
de selecţie în vederea studierii plantelor individuale ale acestora.
Câmpul de selecţie
Înfiinţat în primăvara anului 2016, cuprinde 2 blocuri de 480 m2 fiecare, cu
un total de 660 plante individuale aparţinând la 36 genitori autohtoni (28) şi
străini (8) studiaţi în câmpurile de sortiment.
Din cele 660 plante individuale răsărite numai 7 plante individuale nu au
rezistat secetei din iulie-august.
Câmp selecţie an XI
Înfiinţat în anul 2006 cu un număr de 575 plante individuale aparţinând la
18 genitori – 8 autohtoni şi 10 străini. Acest câmp mai cuprinde în anul XI
de vegetaţie 452 plante individuale.
Data înspicatului în acest an a variat între 5 mai şi 21 mai, evidenţiind un
material genetic cu o mare variabilitate a precocităţii.
Din acest câmp au fost identificate 32 de plante individuale (7%) care
răspund unui obiectiv important de ameliorare, respectiv – calitatea. Acestor
plante cu frunze fine şi abundente li se va testa capacitatea combinativă
generală prin metoda topcross.
Testarea capacităţii combinative
Sunt în faza de verificare a capacităţii combinative generale prin
descendenţe, în culturi comparative 50 de clone, respectiv 23 an XI şi 27 an XVI.
Descendenţele celor 50 de clone au fost obţinute prin metoda de testare ,,Topcross’’.
Verificarea soiurilor în culturi comparative
Culturi comparative an VI
În cultura comparativă cu soiuri de obsigă nearistată semănată în anul 2011 sunt
studiate 9 soiuri din care 7 create la SCDP Vaslui, respectiv, Doina, Olga, Mihaela,
Iulia Safir, Maia Safir, Vaslui 2, Vaslui 3 şi soiurile Orfeu şi Lincoln.
Specia Onobrychis viciifolia
Obţinerea de noi genotipuri la specia Onobrychis viciifolia presupune realizarea
unor combinaţii de gene noi care să corespundă condiţiilor de mediu şi agrotehnice
ale zonei. Obiective de ameliorare:
- creşterea capacităţii de producţie;
- îmbunătăţirea calităţii furajului;
- rezistenţă la boli şi dăunători;
- rezistenţa la cosiri frecvente şi păşunat;
- crearea de soiuri precoce de două coase şi o otavă.
Câmpul de sortiment
Cuprinde câmpul de sortiment anul I cu 19 provenienţe de sparcetă autohtone (15)
şi străine (4), semănat în primăvara acestui an, în rânduri de 2 m, fiecare rând
reprezentând o provenienţă. Soiul ANAMARIA a fost folosit ca martor. În primul an
de vegetaţie s-au obţinut două recolte; producţiile au fost mici atât datorită anului
de vegetaţie cât şi datorită secetei excesive din perioada 10 iulie – 10 august care
a influenţat mult dezvoltarea plantelor.
Rezultatele de producţie obținute scot în evidenţă superioritatea a 7 provenienţe
faţă de soiul martor ANAMARIA (2,76 t/ha S.U.), care a fost depăşit cu 5%, până la
29 % .Celelalte 11 provenienţe s-au situat sub martor cu 5 % ,până la 34 % .
Câmpul de selecţie
Cuprinde câmpul de selecţie an I, înfiinţat în primăvara acestui an prin semănarea a
550 plante individuale, aparţinând la 32 de genitori autohtoni şi străini.
Plantele au răsărit 100 %, însă seceta excesivă din perioada iulie-august a dus la
dispariţia a 31 de plante individuale. La acest câmp au fost efectuate doar coase de
curăţire şi praşile manuale de întreţinere.
Câmpul de sortiment, specia
Onobrychis viciifolia
CONCLUZII
1. Pentru zonele Drăguş și Vlădeni, județul Brașov, din analiza datelor
climatice se constată că în prima parte a anului agricol 2015 - 2016 aufost condiţii mai puțin favorabile din punct de vedere al regimului hidric, pe fondul unei
ierni cu precipitații solide reduse cantitativ și cu strat de zăpadă ce s-a menținut doar
două luni, fapt reflectat atât procesul fenologic, dar mai ales productivitatea atât la
pajişti, cât şi la culturile agricole
Se poate afirma faptul că anul 2015 – 2016 a fost un an agricol cu deficit hidric,
perioada de vegetație fiind cu un regim termic moderat față de anul anterior și cu
cantități reduse de precipitații, atât în sezonul rece, cât și în perioada de vegetație,
fapt ce a contribuit la dezvoltarea în condiții vitrege a plantelor de cultură și a scăderii
productivității medii la ha comparativ cu anul anterior;
2. În câmpurile de înmulţire SA şi PB a soiurilor create la ICDP Brașov și SCDP
Vaslui, în acest an s-au obţinut cantităţi de seminţe la speciile Festuca pratensis,
Festuca rubra, Festuca arundinacea, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Lolium
perenne, Lotus corniculatus, Bromus inermis şi Onobrychis viciifolia ;
3. În cadrul loturilor semincere din categoria biologică Bază, înfiinţate în cele două
unități partenere s-au produs semințe pentru speciile: Dactylis glomerata - 4500 kg;
Festuca pratensis -4150 kg; Phleum pratense -3800 kg; Festuca arundinacea -4000
kg; Lolium perenne -500 kg; Bromus inermis –1300 kg; Onobrychis viciifolia- 2000 kg;
4. În cadrul proiectului au fost înființate 4 câmpuri experimentale( 3
ICDP Brașov și 1 SCDP Vaslui) și un lot demonstrativ( ICDP Brașov) cu
pajiști îmbunătățite prin renovarea totală a unor pajişti permanente
degradate ;S-au folosit amestecuri de graminee și leguminoase perene de pajiști pretabile
condițiilor staționale caracteristice zonei în care sunt amplasate dispozitivele
experimentale și modului de folosire a acestora;
În cadrul experiențelor din câmpurile experimentale s-au efectuat analize chimice la
probele prelevate de furaj, care cuprinde variante martor (pajiște degradată
neîmbunătățită) și variante cu pajiște îmbunătățită prin lucrări radicale , în general cu
câte 4 repetiții. S-au făcut determinări pentru principalii parametrii nutritivi: proteina
brută, fibra brută, constituenți ai pereților celulari (NDF, ADF, ADL), cenușa brută,
digestibilitatea substanței uscate (DSU) și a materiei organice (DMO).
Probele de furaj analizate au avut coeficienții de digestibilitate ai substanței
uscate (DSU%), la nivelul unui furaj cu o valoare nutritivă mare.
În urma analizelor efectuate se poate concluziona faptul că furajele analizate de pe
variantele îmbunătățite a avut o valoare nutritivă medie spre mare;
5. Obiectivul principal al studiilor efectuate la speciile luate în studiu Phleum
pratense, Phalaris arundinacea, Bromus inermis și Onobrychis viciifolia este acela de
identificare a provenienţelor care prin productivitate, calitate, rezistenţă şi
adaptabilitate la condiţii variate de mediu, capacitate de regenerare, peristenţă,
perenitate, fructificare etc. se evidenţiază ca cele mai valoroase şi ar putea constitui
baza creării de noi soiuri;
6. Seceta excesivă din lunile iulie şi august asociată cu temperaturi
ridicate au influenţat negativ producţia la specia Bromus inermis, specie
la care în acest an nu s-a obţinut o a doua recoltă;
7. Sparceta – leguminoasa terenurilor sărace, erodate are ca obiective de
ameliorare principale îmbunătăţirea calităţii furajului, rezistenţa la boli şi dăunători,
la secetă, rezistenţă la cosiri frecvente şi păşunat, perenitate s.a.
8. Continuarea cercetărilor pentru a găsi cele mai bune soluţii tehnologice de
multiplicare a soiurilor create la ICDP Brașov și SCDP Vaslui în vederea asigurării
cantităţilor de seminţe necesare înfiinţării pajiştilor semănate şi supraînsămânţării
pajiştilor permanente degradate.