condiŢii climatice favorabile Şi restrictive pentru ...pangeea.uab.ro/upload/22_315_12.pdf ·...

CONDIŢII CLIMATICE FAVORABILE ŞI RESTRICTIVE PENTRU CULTURA PLANTELOR

ÎN DEPRESIUNEA ALBA IULIA - TURDA

Dr. CĂTĂLINA MĂRCULEŢ, Institutul de Geografie al Academiei Române, BucureştiProf. dr. IOAN MĂRCULEŢ, Colegiul Naţional “I. L. Caragiale”, Bucureşti

ABSTRACT. Favorable and restrictive climatic conditions for culture of plants in AlbaIulia - Turda Bazin. The present study describes the climatic conditions that have a majorinfluence on the cultivation of plants, a traditional occupation in this part of theTransylvanian Depression. The favourable climate, reflected in the variables of temperature,precipitation, soil freeze, hoar frost, snow and snow layer, is occasionally associated withextreme events. The paper discusses also their adverse effects on crops.

Keywords: temperature, precipitation, winter phenomena, climatic risks, crops, AlbaIulia-Turda Depression.

Introducere

Demersul prezentării trăsăturilorclimatice şi evidenţierea principalelorfenomene de risc climatic se înscriu înpreocupările actuale ale cercetărilorclimatologice şi nu numai, de cunoaştere şireducere a impactului evenimentelor naturaleextreme.

Studiul climatic complex, efectuat pebaza unor şiruri de date de peste 40 de ani,suficient de lungi pentru a ilustra specificulclimatic dedicat ariei cu influenţe tipiceföehnale din SV Depresiunii Transilvaniei,în corelaţie cu efectele sale asupra plantelorcultivate, este unul singular în cercetările dindomeniu, până în prezent existând doarreferinţe tematice pentru unele elemente şifenomene încadrate lucrărilor ştiinţifice de lanivel naţional sau regional.

Pentru conturarea particularităţilorclimatice specifice am selectat aceleelemente şi fenomene climatice cu influenţămajoră în cultura plantelor: temperatura,precipitaţiile, îngheţul pe sol, bruma,ninsorile şi stratul de zăpadă arătândfavorabilitatea climatică a regiunii pentrucultura diverselor plante agricole, dar şi

probabilitatea manifestărilor fenomenelorclimatice extreme.

Cultura plantelor, activitatetradiţională

Partea de SV a Depresiunii Transilvaniei,situată la adăpostul Munţilor Apuseni şitraversată de Mureş, constituie oindividualitate climatică aparte, una dinariile principale de manifestare a föehnuluiîn România, care oferă condiţii deosebit defavorabile pentru cultivarea unui larg spectrude plante agricole: pomi-viticole, cerealiereşi legumicole.

Datorită condiţiilor climatice optime,agricultura, principala activitate economicădin SV Depresiunii Transilvaniei, a fostpracticată din cele mai vechi timpuri. Caargument, pe lângă toponimia locală – satulBucerdea Vinoasă, comuna Livezile, Dl.Viilor (la Ciumbrud şi Ocna Mureş), Viilecele Bătrâne (Miceşti), Deasupra Viilor(Lunca Mureşului), După Grădini (Şard) ş.a.– stau vestigiile rămase de la colonizatoriiromani (pietre funerare, vase, coloane etc.),descoperite la Alba Iulia (Apullum) şi înîmprejurimi, decorate cu frunze de

56 Cătălina Mărculeţ, I. Mărculeţ

viţă-de-vie, lăstari, struguri etc. Acestemărturii se continuă neîntrerupt până înzilele noastre. Astfel, pe o hartă întocmită deI. Sabuscus (1566), teritoriul analizat a fostîncadrat în aşa-numita “Ţară a vinurilor”, iarîn preajma anului 1700, călătorul şicărturarul turc Evlia Celebi descriafrumuseţile din Podgoria Aiudului şi lăudavinurile produse aici. Potenţialul agricol alDepresiunii Alba Iulia - Turda, exprimatprin calitatea vinului, a trecut de multhotarele ţării. Este de menţionat faptul căvinul de Riesling Italian de la Ciumbrud,recolta 1866, s-a plasat pe locul doi după unaltul din acelaşi soi provenit din ValeaRinului, recolta 1859, iar în 1874, laexpoziţia de la Londra, vinul de FeteascăRegală, produs tot la Ciumbrud, a fostapreciat ca fiind cel mai bun dintre vinuriledin Transilvania (Cotea şi colab., 2000).

Ca urmare a potenţialului agricol, înspecial pedoclimatic, aici au fost înfiinţate,în a doua jumătate a secolului XX, maimulte staţiuni de cercetare şi ferme agricole.În Staţiunea de Cercetări Agricole Turdas-au obţinut soiuri noi de plante agricole,pretabile regiunii, precum cele de grâu,porumb, ovăz, orz, orzoaică, soia etc.Climatul favorabil cultivării pomilorfructiferi, a dat posibilitatea înfiinţăriiPepinierei Pomicole Complexe Aiud, cu osuprafaţă de 162 ha, din care 88 ha pepinierăde pomi, arbuşti şi arbori ornamentali. Pelângă speciile de cereale, pomi-viticole şilegumicole, climatul depresiunii estefavorabil cultivării trandafirilor. În acestsens, la Ciumbrud a fost înfiinţată opepinieră destinată acestor flori [12].

Temperatura

Poziţia geografică faţă de circulaţiaatmosferică şi caracteristicile fizico-geografice introduc uşoare nuanţe înrepartiţia teritorială a valorilor temperaturiiaerului, evidenţiind un tipar de creşteregenerală a valorilor, de la nord spre sud.

Temperaturile medii anuale ( 9C) suntcu 1-2C mai ridicate faţă de restulDepresiunii Transilvaniei, fapt explicabil nunumai prin altitudinile mai joase, cât maiales prin frecventele procese de descendenţăa aerului, care se manifestă în sud-estulMunţilor Apuseni datorită circulaţiei vesticedominante.

Regimul temperaturilor zilnice este celcare imprimă evoluţia biologică a plantelorcultivate şi oferă o imagine mai aproape derealitate a variaţiilor de temperatură care potsă apară, uneori atingând valori extreme,care se constituie în riscuri climatice prinefectele lor negative.

Dată fiind variabilitatea mare a valorilortemperaturilor medii zilnice din întreagaperioadă de studiu, ele au fost grupate înintervale de un grad şi s-au calculatfrecvenţele în procente ale acestor intervaletermice.

Având în vedere importanţa deosebită aregimului temperaturilor pentru activităţileagricole, am efectuat o sintetiză afrecvenţelor temperaturilor medii zilnice princumularea lor în două grupe: pozitive şinegative (fig.1). Astfel, persistenţa şicontinuitatea temperaturilor medii zilnicepozitive în intervalul aprilie - septembrieindică o favorabilitate ridicată pentru diferiteculturi agricole anuale sau perene, zona deSV a Depresiunii Transilvaniei fiind oregiune recunoscută îndeosebi prinviticultura şi pomicultura tradiţionale(Cătălina Mărculeţ, Ioan Mărculeţ, 2009).

Temperaturile minime care se apar zi dezi, reprezintă valori de durată scurtă, însă eleîşi găsesc importanţa practică prin impactulsemnificativ pe care îl pot avea asupra unorculturi agricole. În cursul anului, cele maimici medii ale temperaturilor minime zilnicese produc în luna ianuarie, coborând până la7,1C la Alba Iulia şi 9,2C la Aiud, iarcele mai mari medii ale temperaturilorminime zilnice se înregistrează în lunaaugust: 15C la Turda şi 15,5C la Sebeş(tab. 1).

57Condiţii climatice favorabile şi restrictive pentru cultura plantelor în depresiunea Alba Iulia - Turda

Fig. 1. Frecvenţa (%) temperaturilor medii cu valori pozitive şi negative

Frecvenţa temperaturilor minime zilniceeste menită să redea, cu şi mai multăacurateţe, variabilitatea lor pe perioade

îndelungate. Repartizarea în două grupe devalori, pozitive şi negative, a frecvenţeitemperaturilor minime zilnice, evidenţiază

Tabelul 1. Temperaturile zilnice medii şi extreme


că primele temperaturi minime negative potsă apară foarte timpuriu, încă din septembrie(cu frecvenţe de sub 1%), dar ele pot fi şifoarte târzii, când se produc în luna mai(până la 1%) (fig. 2 ).

Frecvenţa producerii temperaturilorminime negative, importante prin impactulpe care îl pot avea asupra unor culturiagricole, reflectă că riscul reprezentat deapariţia acestora, în afara intervaluluispecific de iarnă, este mai mare toamnadecât primăvara.

Extremele termice negative, asociatevalurilor de frig, constituie fenomene de riscclimatic ce afectează, uneori, SV DepresiuniiTransilvaniei, unde Culoarul Mureşuluifavorizează cantonarea aerului rece pefundul văii. S-au înregistrat răciri masive (cutemperaturi de -30C) în luna ianuarie: în24.I.1963 la Sebeş (-33.9C) şi în 25.I.1942la Turda (-31,6C), aceste valorireprezentând minimele absolute pentrusecolul trecut.

Temperaturile maxime zilnice prezintăevoluţii în timpul anului, marcate de

atingerea valorilor de vârf la începutul luniiaugust şi nu în luna iulie, considerată ceamai caldă. Cele mai ridicate medii aletemperaturilor maxime zilnice depăşesc25C în lunile de vară şi ating valori

maxime de 27C la Turda şi de 29,3C laSebeş (tab. 1).

Temperaturile maxime absolute care s-auprodus în ultimul secol au atins 42,5C în 16august 1952, la Alba Iulia şi 41,5C în 4iulie 1950, la Sebeş. Acestea au reprezentatsingularităţi pentru întreaga Depresiune aTransilvaniei, ceea ce arată că la producereaacestor valori au contribuit condiţiilefizico-geografice locale: forma de culoar,altitudinile joase, adăpostul orografic şiprocesele specifice de föehn. Celelalte valoriale temperaturilor maxime absolute dinregiunea studiată s-au situat sub pragul de40C, precum cele de 38,2C înregistrate laTurda, la 29 iunie 1963.

Pretenţiile termice ale plantelor cultivateîn SV Depresiunii Transilvaniei sunt legatede zonele de provenienţă ale acestora. Secultivă specii termofile, cu origine tropicală

Fig. 2. Frecvenţa (%) temperaturilor minime cu valori pozitive şi negativeîn perioada rece a anului


şi subtropicală, care necesită temperaturiminime pentru germinaţia seminţelor de8-12C, temperaturi medii optime ridicate înperioada creşterii şi acumulării de substanţăde peste 20C (22C pentru porumb,floarea-soarelui, ardei, tomate, fasole etc.;25C pentru castravete, dovleac, vinete etc.)dar care nu suportă îngheţul. Speciilecultivate în depresiune, mai puţinpretenţioase la căldură, cu originemediteraneană şi temperată, au nevoie devalori termice mai coborâte pentrugerminaţie (1-6C), iar temperaturile mediioptime necesare în perioada creşterii şiacumulării de substanţă sunt sub 20C: 13Cpentru varză, gulie, conopidă, ridiche, hrean,orz; 16C pentru grâu, mazăre, spanac,salată, morcov, pătrunjel; 19C pentruceapă, sfeclă, ţelină etc. Temperaturileminime la care rezistă aceste specii sunt de-2, -3C (Florescu, Miliţiu, 1982; Dragomi-rescu, Enache, 1998).

Din analiza datelor fenologice a rezultatfaptul că temperaturile optime pentrugerminarea seminţelor plantelor de culturădin SV Depresiunii Transilvaniei se producdupă data de 1 aprilie. Însă, perioadele cucăldură produse frecvent înainte de aceastădată fac ca plantele să răsară mai devreme,pomii fructiferi să înflorească, să se deschidămugurii viţei de vie, iar riscul produceriitemperaturilor negative (îngheţului) şibrumei să crească.

Considerăm că, în condiţii normale,îngheţurile şi brumele târzii reprezintăriscuri climatice pentru plantele de culturădin regiunea analizată, de-abia când seproduc după data de 1 aprilie. În perioada1961-2003, astfel de situaţii s-au produs înintervalele 4-7 IV 1970; 10-16 IV 1995; 6-10IV 1997 etc., când s-au înregistrattemperaturi mai mici de 4C, considerateîn astfel de cazuri îngheţuri foarte severe(Dragomirescu, Enache, 1998; CătălinaMărculeţ, Ioan Mărculeţ, 2009). Deasemenea, îngheţurile timpurii de toamnă,care se produc înainte de prima decadă alunii octombrie, afectează maturizarea şi

coacerea strugurilor, a porumbului şi a unorlegume, diminuând calitatea şi cantitateaproducţiei.

Consecinţe grave asupra grâului detoamnă neacoperit de zăpadă, viţei-de-vieneîngropate şi pomilor fructiferi (perilor,prunilor, caişilor şi piersicilor) autemperaturile negative mai coborâte de-20C, înregistrate în timpul lunilor deiarnă. Îngheaţă mugurii şi suferă dedegerături corzile şi ramurile tinere,compromiţând viitoarea recoltă. ÎnDepresiunea Alba Iulia - Turda, astfel devalori ale temperaturii s-au produs în 56 dezile la Sebeş şi 22 zile la Turda, în întreagaperioadă analizată (1961-2000). Cele maimulte cazuri s-au înregistrat în lunaianuarie: 41 zile la Sebeş şi 19 zile la Turda,reprezentând o frecvenţă totală de 3,3% laSebeş şi 1,7% la Turda, însă nu este exclusăapariţia acestor temperaturi extrem descăzute şi în luna martie (2 zile la Sebeş).Pentru exemplificare, evidenţiem intervalele:14-15 I 1980, când valorile au coborât la-24,5 -27,0C; 12-14 I 1985 cu minime de-21 -27,6C; 6-9 I 1990 cu -20,5 -23,7C;1-2 II 1996 cu -20,2 -21,2C; precum şi 5 şi8 III 1987 cu -20,2 -21,4C.

Temperaturile tropicale, de peste30-35C, impun restricţii dezvoltăriiplantelor prin faptul că bilanţul de substanţăorganică este foarte redus deoarece pierderileacesteia prin respiraţie şi transpiraţiedepăşesc cantitatea de substanţa sintetizatăprin asimilarea clorofiliană, diminuându-seastfel producţiile agricole. Intervale cutemperaturi tropicale, restrictive în evoluţiaplantelor, au fost: 17 VI-1 VII 1963; 6-12VII 1968; 12-26 VII 1987 – cu temperaturimaxime de peste 39C la 20 VII (39.5C laAiud, 39.4C la Alba Iulia); 13 VI-15 VII1992; 27 VI-1 VII şi 23 VII-12 VIII 1994(temperatura maximă de 39.7C la 11 VIIIla Sebeş); 2-9 VII şi 17-23 VIII 2000 etc.(Cătălina Mărculeţ, Ioan Mărculeţ, 2010).

Culturile agricole diversificate şi extinseca suprafaţă în Depresiunea Alba Iulia -Turda sunt mai puţin expuse riscurilor


producerii temperaturilor tropicale, dar suntadesea expuse riscurilor produceriiîngheţurilor severe, care survin în perioadade vegetaţie şi pot compromite producţiile.

Precipitaţiile

Precipitaţiile atmosferice înregistreazămedii multianuale relativ scăzute (500-520mm), comparaţia cu valoarea de la Blaj (543mm) punând cel mai clar în luminăprincipala caracteristică a climei din regiune,efectul de föehn, care se manifestă datorităadăpostului orografic al Munţilor Apusenifaţă de circulaţia dominantă a aerului dinvest şi sud-vest şi care constă în reducereasemnificativă a cantităţii şi frecvenţeiprecipitaţiilor.

Perioadele excedentare şi deficitarepluviometric, reflectă predominanţa anilorcu abateri pozitive şi negative comparativ cuanii normali, fiecare cu frecvenţe peste 35%,

dar şi valorile superioare ale abaterilornegative. Acestea subliniază faptul căDepresiunea Alba Iulia - Turda, supusăinfluenţelor föehnale, reprezintă sectorul cucele mai mici cantităţi de precipitaţii dincentrul ţării, concretizat în fenomene deuscăciune şi secetă mai accentuate, reflectateşi în covorul vegetal.

Cantităţile de precipitaţii variază foartemult, fapt pus în evidenţă şi de mediilelunare multianuale (fig. 3).

Frecvenţa lunilor deficitare pluviometriceste net superioară celor excedentare saunormale, având frecvenţe de circa 50%(Mărculeţ, 2010).

Cantităţile maxime de precipitaţii în 24de ore indică faptul că se pot produceprecipitaţii abundente şi într-un intervalscurt de timp, cu cantităţi care depăşesc,uneori, cantitatea medie lunară multianuală(fig. 4).

Cunoaşterea valorilor absolute, dar şi a

Fig. 3. Variaţia cantităţilor medii lunare multianuale ale precipitaţiilor

Fig. 4 Repartiţia anuală a cantităţilor maxime de precipitaţii în 24 ore.


frecvenţelor cantităţilor maxime în 24 de orepe diferite praguri cantitative, are o deosebităimportanţă practică, deoarece reprezintă unpericol de supraumectare a terenurilor cu oserie de efecte negative, precum producereainundaţiilor şi intensificarea proceselormorfodinamice care, în final, pot conduce ladegradarea terenurilor, reducerea fertilităţiisolurilor, compromiterea culturilor agricole.

În semestrul rece al anului (X–III) celemai frecvente (peste 50%) sunt cantităţilemaxime în 24 de ore sub valoarea de 10 mm,urmate de cele de 10-20 mm (15-50%),situaţii care semnalează un risc de producerea precipitaţilor zilnice abundente multdiminuat (fig. 5).

În semestrul cald al anului frecvenţele de28-64 % ale precipitaţiilor abundente(10mm) reflectă că producerea lor este ocaracteristică, existând riscul producerii unorcantităţi deosebit de bogate: peste 40 mm,reprezentate în proporţie de 2-11% din maipână în septembrie şi peste 50 mm cuapariţie ocazională (2-5%) îndeosebi în iulieşi august când convecţia termică esteputernică (fig. 5).

Analiza tabelului în care au fost selectatemaximele lunare absolute ale cantităţilor deprecipitaţii în 24 de ore, relevă că cele maimulte recorduri lunare regionale aparţinstaţiilor Blaj, în patru luni şi Turda, în treiluni, pe seama unor cantităţi medii anuale deprecipitaţii mai ridicate (tab. 2).

Valorile maxime absolute de precipitaţiiîn 24 de ore pentru cele şase staţii analizateau depăşit cantitatea de 55 mm şi s-auînregistrat vara, în luni diferite, ca urmare aintenselor procese convective.

Se detaşează lunile ianuarie şi mai, încare surplusul de apă acumulată în substratpoate avea dublă conotaţie: una benefică înagricultură, prin acumularea rezervei de apăîn sol şi una nefavorabilă, prin apariţiaexcesului de umiditate.

Se remarcă lunile iulie şi august prinfrecvenţa ridicată a zilelor cu precipitaţii depeste 10 mm. Îndeosebi în condiţiile unui solumed, pot avea o serie de consecinţe negative

precum: dinamizarea manifestărilorproceselor geomorfologice actuale şi afenomenelor hidrologice, afectarea directăsau indirectă a culturilor agricole. Şi înanotimpurile de tranziţie precipitaţiiletorenţiale şi cele de lungă durată, dar cucantităţi importante, au frecvenţe ridicate,provocând degradarea terenurilor. Totuşi,procese mai intense au loc primăvara, peterenurile arate, când aceste precipitaţiisurvin în condiţiile unui sol umed, dupătopirea zăpezilor. Atunci când cădereaprecipitaţiilor abundente se produce dupăperioadele mai lungi de uscăciune, eroziuneaprin pluviodenudare la nivelul solului estedeosebit de puternică. Sunt afectate, înspecial, terenurile de pe versanţi cultivate cuplante prăşitoare (Cătălina Mărculeţ, IoanMărculeţ, 2007).

Fenomenele de uscăciuneşi secetă

Având în vedere posibilitatea de apariţiea fenomenelor de uscăciune şi secetă tot anul unele dintre cele mai agresive riscuriclimatice prin influenţa nefastă asupravegetaţiei şi consecinţe negative asupraagriculturii am efectuat o analiză specialăprin indicele de ariditate „Emm. deMartonne“ şi climogramele Walter-Lieth şiPéguy.

Uscăciunea şi seceta, caracterizate prinabsen ţa precipi t a ţ i i lor , creş tereaevapotranspiraţiei potenţiale şi umiditateainsuficientă aerului şi solului, suntdeterminate de menţinerea regimuluianticiclonic.

În Depresiunea Transilvaniei intensitateafenomenelor de uscăciune şi secetă esteredusă datorită climatului moderat cuinfluenţe oceanice, dar pentru partea de SVa acestei regiuni un rol important revine şicaracteristicilor suprafeţei active. Aici,declanşarea fenomenelor de uscăciune şisecetă este rezultatul condiţiilor climaticelocale, cu influenţe foehnale, în corelaţiedirectă cu cele dinamice.


Fig. 5. Frecvenţa lunară a cantităţilor maxime de precipitaţii în 24 de ore


Din analiza indicelui de ariditate „Emm.de Martonne“ rezultă faptul că la Alba Iuliaşi Sebeş luna cu caracter arid este septembrie,în Aiud lunile martie, septembrie şioctombrie, iar la Blaj, martie. Analizând climogramele Péguy se constatăfaptul că majoritatea lunilor din aprilie pânăîn septembrie, sunt luni calde, în unele cazuricu cantităţi reduse de precipitaţii (aprilie,mai, august şi septembrie) (Mărculeţ,Mărculeţ, 2005). Dintre acestea, lunileaprilie, mai, septembrie şi octombrie autendinţă de ariditate (fig. 6).

Din analiza climogramelor Walter-Lieth,întocmite pe baza valorilor medii lunaremultianuale ale temperaturilor şiprecipitaţiilor, se constată că se producfenomene de uscăciune 1-2 luni pe an, înintervalul august-octombrie. Notă distinctăface Blaj, aici neînregistrându-se fenomenede uscăciune (fig. 7).

Pentru identificarea produceriifenomenelor mai severe, şi totodată mai rare,de secetă s-au construit şi climogrameleWalter-Lieth anuale, pe perioada 1985-1996,caracterizată prin deficit de precipitaţii şitemperaturi medii lunare mai ridicate.

În concluzie, în fenomenele de uscăciunese produc îndeosebi în partea a doua a verii şiînceputul toamnei (iulie-octombrie) şi,uneori, primăvara, în medie 1-2 luni pe an,iar fenomenele de secetă se produc episodic,pe o perioadă scurtă de timp, în general înintervalul iulie-octombrie [7].

Fenomene climatice de iarnă

Unele fenomene atmosferice precumîngheţul pe sol şi bruma, ninsoarea şi stratulde zăpadă, se numără printre fenomeneleclimatice cu caracter de risc, având în vedereimpactul negativ pe care îl pot avea asupraculturii plantelor, prin intensitatea producerii

Tabelul 2. Cantităţi maxime de precipitaţii în 24 ore (mm)

Fig. 6. Climograme Péguy


lor, prin durata lor mare, sau prin producerealor în afara perioadelor normale.

Îngheţul pe sol şi bruma

Între fenomenul de îngheţ şi cel de brumăare loc o relaţie foarte strânsă, deoarecebruma se produce ca efect al îngheţului de lasol şi din aer, ele putând apărea şi dispăreaconcomitent, în schimb nu toate îngheţurilesunt însoţite de producerea brumei.

Pentru a stabili intervalele critice deproducere a îngheţurilor şi brumelor, care potdeveni fenomene climatice de risc, s-auanalizat parametrii caracteristici: datelemedii de producere a primelor şi ultimelorîngheţuri şi brume, duratele medii anuale aleintervalelor cu îngheţ şi brumă, dateleextreme ale primelor şi ultimelor îngheţuri şibrume şi duratele maxime posibile aleintervalelor cu îngheţ şi brumă, pe perioada1961-2003.

Datele medii de producere a primelor (adoua decadă din octombrie) şi ultimelor (adoua - a treia decadă din aprilie) îngheţuri şibrume arată o relativă uniformitate mai alesîn cazul brumelor, datorită culoarului de valeal Mureşului în lungul căruia se produce

canalizarea şi deplasarea simultană a aeruluirece. Durata medie anuală a intervalului deproducere a îngheţului pe sol este de 190-197zile, în timp ce bruma se poate produceîntr-un interval ceva mai scurt 186 -192zile. Datele medii de producere şi duratamedie a intervalului producerii arată căfenomenele de îngheţ pe sol şi brumă dinDepresiunea Alba Iulia Turda nu sunt atâtde periculoase pentru agricultură întrucâtapar când plantele sunt adaptate condiţiilorclimatice. Intensităţi mai mari, cumulate culipsa stratului de zăpadă protector potprovoca pagube importante culturiloragricole, prin vătămarea plantelor. Pagubelecele mai importante sunt provocate, însă, defenomenele care se produc în afara sezonuluicaracteristic, de cele mai timpurii (9-25septembrie) îngheţuri şi brume de toamnă şide cele mai târzii (8-26 mai) îngheţuri şibrume de primăvară (fig. 8 şi 9).

Cuprinse între cele mai timpuriifenomene de toamnă şi cele mai târziifenomene de primăvară, duratele maximeposibile ale intervalelor de producere auvalori de 235-248 zile pentru brumă şi242-255 zile pentru îngheţul de pe sol.Diferenţele dintre datele medii şi cele mai

Fig. 7. Climograme Walter-Lieth


timpurii de apariţie a fenomenelor reprezintăintervalul de risc de toamnă, iar cele dintredatele medii şi cele mai târzii ale lorconstituie intervalul de risc de primăvară(Bogdan, 1992; Bogdan, Niculescu, 1999).Intervalul de risc de toamnă este de 15-34zile, pentru brumă şi îngheţ pe sol, iar cel de

primăvară, de 21-30 zile pentru brumă şi16-25 zile pentru îngheţ (fig. 8 şi 9).

Aceste îngheţuri timpurii de toamnă, dinoctombrie sau chiar septembrie şi târzii deprimăvară, din lunile aprilie şi mai, respectivde la sfârşitul şi începutul perioadei devegetaţie, constituie fenomene de risc

Fig. 9. Datele medii şi extreme de producere şi duratele intervalelor medii şi extreme de producere a brumei

I, cea mai timpurie brumă de toamnă; II, cea mai târzie brumă de primăvară; III, data medie deproducere a primei brume; IV, data medie de producere a ultimei brume; V, cea mai târzie brumă detoamnă; VI, cea mai timpurie brumă de primăvară; 92 - durata minimă posibilă a intervalului de zile cubrumă; 190 - durata medie a intervalului de zile cu brumă; 235 - durata maximă posibilă a intervalului

de zile cu brumă.

Fig. 8. Datele medii şi extreme de producere şi duratele intervalelor medii şi extreme de producere a îngheţului pe sol.

I, cel mai timpuriu îngheţ de toamnă; II, cel mai târziu îngheţ de primăvară; III, data medie deproducere a primului îngheţului pe sol; IV, data medie de producere a ultimului îngheţ pe sol; V, cel

mai târziu îngheţ de toamnă; VI, cel mai timpuriu îngheţ de primăvară; 149 - durata minimă posibilă aintervalului de zile cu îngheţ pe sol; 197 - durata medie a intervalului de zile cu îngheţ pe sol.

255 - durata maximă posibilă a intervalului de zile cu îngheţ pe sol


climatic întrucât sunt foarte periculoasepentru plantele agricole. Efectele negativeconstau în diminuarea recoltelor de grâu prinafectarea semănăturilor de toamnă, culturilede pomi fructiferi şi viţă de vie suferindprimăvara afectarea florilor şi compromitereaproducţiei anuale. Primele brumele detoamnă sunt mai numeroase decât ultimelede primăvară, atât ca medii cât şi ca extreme,fiind cele mai periculoase pentru că surprindplantele nepregătite pentru iernare,întrerupând brusc activitatea fiziologică şiprovocând mari pagube în special legumelorcultivate în regiune. În toate situaţiileextreme, producerea fenomenelor de îngheţşi brumă poate avea consecinţe negativeasupra culturilor agricole, diversificate şiextinse pe spaţii mari în SV DepresiuniiTransilvaniei (Mărculeţ, 2006).

Ninsoarea şi stratul de zăpadă

Două fenomene specifice anotimpuluihibernal în condiţiile climei temperat-continentale a României, ninsoarea şi stratulde zăpadă au trăsături distincte de apariţie şimanifestare pe fondul influenţelor oceanice şiefectelor de foehn resimţite în DepresiuneaAlba Iulia Turda.

Primele ninsori apar în medie din a douajumătate a lunii noiembrie, ultimele ninsorinu se produc mai târziu de 20-30 martie, iarintervalul mediu însumează 116-132 zile,crescând direct proporţional cu altitudinea.Cele mai timpurii ninsori au căzut toamnadin a doua decadă a lunii octombrie, cele maitârzii ninsori în ultima decadă a lunii aprilie,iar intervalul maxim în care sunt posibileeste de 183-188 zile, ceea ce, faţă de celmediu, înseamnă o diferenţă de 50-70 zilecare reprezintă intervalele critice. Intervalelede risc de toamnă sunt de 26-29 zile, iar celede risc de primăvară de 25-40 zile (fig. 10).

Numărul mediu anual de zile cu ninsorieste de 18-32 zile, iar numărul maxim anualde 31-50 de zile, cele mai multe ninsoriînregistrându-se la Turda, la cea mai marealtitudine din regiunea studiată, iar cele mai

puţine la Ighiu, situată la adăpostul MunţilorTrăscău, unde se manifestă mai accentuatinfluenţele foehnale. Numărul mediu lunar alzilelor cu ninsori este maxim în ianuarie (6-9zile) şi dispar în aprilie (0-1 zile). Maximelelunare din noiembrie, martie şi aprilie adepăşit valorile medii specifice lunii ianuarie.Ninsorile târzii din luna aprilie, produse în7-9 zile, sunt cele mai periculoase pentru căele survin în fazele de înflorire a pomilorfructiferi şi viţei de vie, reducând sau chiarcompromiţând producţia anului respectiv.

Datele medii de producere a primului stratde zăpadă se diferenţiază în funcţie dealtitudine: a treia decadă din noiembrie, laTurda şi Blaj şi prima decadă din decembrie,jos în culoare largi de vale. Datele medii deproducere a ultimului strat de zăpadă suntcaracteristice celei de-a doua decade a luniimartie. Durata medie posibilă sau intervalulde zile în care acesta se poate menţine arevalori cuprinse între minimul de 97 zile, laAlba Iulia şi maximul de 109 zile, la Turda.Cel mai timpuriu strat de zăpadă s-a produsîn 24 octombrie, mai întârziat la altitudinijoase 4 noiembrie. Cel mai târziu strat dezăpadă s-a înregistrat în a doua decadă dinaprilie, la Alba Iulia şi Turda şi în a treiadecadă, la Blaj şi Sebeş, durata maximăposibilă fiind de 165-182 zile, cu minima laAlba Iulia. Intervalul de risc pentru stratul dezăpadă cuprins între datele medii şi extremede prezenţă, totalizează peste 30 de ziletoamna şi mai mult primăvara, peste 35 dezile, ajungând la Sebeş până la 48 de zile(fig. 11).

Grosimile medii decadice ating 1 cm înprima decadă din decembrie, cu maxime 4-7cm la jumătatea lunii ianuarie şi evoluţiedescrescătoare până la jumătatea lunii martie,după care sunt sub 1 cm. Grosimile maximedecadice pot fi şi de zece ori mai mari,depăşind 20-35 cm în ianuarie. Prin urmare,stratul de zăpadă depus nu are grosimi foartemari sau consecinţe grave, pericol constituinddepunerile excepţionale din aprilie.

Numărul mediu anual de zile cu strat dezăpadă se reduce la 40-58 de zile, sub


Fig. 11, Datele medii şi extreme de producere şi duratele intervalelor medii şi extreme de producere a stratului de zăpadă

I, cel mai timpuriu strat de zăpadă (toamna); II, cel mai târziu strat de zăpadă (primăvara); III, datamedie de producere a primului strat de zăpadă; IV, data medie de producere a ultimului strat de

zăpadă; V, cel mai târziu strat de zăpadă (toamna); VI, cel mai timpuriu strat de zăpadă (primăvara); 31 - durata minimă posibilă a intervalului de zile cu strat de zăpadă; 109 - durata medie a

intervalului de zile cu strat de zăpadă; 178 - durata maximă posibilă a intervalului de zile cu strat dezăpadă;punctat intervalul de risc: a, de toamnă; b, de primăvară.

Fig. 10, Datele medii şi extreme de producere şi duratele intervalelor medii şi extreme de producere a ninsorii

I, cea mai timpurie ninsoare (toamna); II, cea mai târzie ninsoare (primăvara); III, data medie aprimei ninsori; IV, data medie a ultimei ninsori; V, cea mai târzie ninsoare (toamna); VI, cea maitimpurie ninsoare (primăvara); 73 - durata minimă posibilă a intervalului de zile cu ninsori; 129 -

durata medie a intervalului de zile cu ninsoare; 188 - durata maximă posibilă a intervalului de zile cuninsoare; punctat intervalul de risc:.a, de toamnă; b, de primăvară.


jumătate din intervalul mediu posibil, iarnumărul maxim a ajuns la 71-93 zile.Numărul mediu lunar de zile cu strat dezăpadă creşte de la 2-3 zile în noiembrie, lamaximul de 15-20 de zile în ianuarie,scăzând apoi până în aprilie când arareoriapare o zi cu sol acoperit cu zăpadă. Numărulmaxim lunar de zile arată că au fost ani cândstratul de zăpadă s-a menţinut şi în aprilie4-9 zile.

Cele mai timpurii zile cu strat de zăpadăpot împiedica toamna recoltarea culturiloragricole, iar cele mai târzii pot genera ostagnare în faza de creştere a plantelor abiarăsărite primăvara. În situaţii deosebite,evidenţiate prin valorile maxime şi dateleextreme specifice, ninsoarea şi stratul dezăpadă pot avea unele consecinţe negativeprecum eroziunea solurilor şi afectareaculturilor agricole. Topirea treptatăprimăvara, sau bruscă în timpul iernii, subinfluenţa invaziilor de aer cald sau amanifestării foehnului, conduc la lipsastratului de zăpadă protector, situaţie cepoate constitui un risc climatic, plantele fiindexpuse pericolului degerării în zilele geroasede iarnă, sau pot suferi din cauzaneacumulării rezervei de apă în sol necesarăînceperii lucrărilor agricole.

Concluzii

În general, climatul depresiunii,caracterizat prin incidenţa destul de redusă aextremelor termice şi pluviometrice, asigurăcondiţii propice plantaţiilor pomi-viticole.

Culturile de câmp şi legumicole din SVDepresiunii Transilvaniei găsesc condiţiioptime pentru răsărire după 1 aprilie şi suntmai puţin expuse riscurilor produceriitemperaturilor tropicale, dar sunt adeseaexpuse riscurilor producerii îngheţurilorsevere care survin în perioada de vegetaţie şipot compromite producţiile.

Parametrii specifici ai ninsorilor şistratului de zăpadă ilustrează că acestefenomene sunt puţin periculoase, prezenţa lorîn depresiune fiind adesea modestă şidiscontinuă datorită manifestării efectelor defoehn, accentuând caracterul de risc climatictocmai prin lipsa păturii protectoare astratului de zăpadă pentru culturile agricole.Cel mai mare pericol constituie producereabrumei şi îngheţului de pe sol în afaraperioadelor normale, când intensitatea şidurata lor mare şi pot avea impact negativasupra plantelor cultivate.

BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena (1992), Phénomènes climatiques extrêmes pendant ledernièr siècle en Roumanie, Revue Roumaine de Géographie, 36, p.57-62.

2. Bogdan, Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatice din România, Bucureşti.3. Cotea, V.D., Barbu N., Grigorescu, C., Cotea, V.V. (2000), Podgoriile şi vinurile

României, Edit. Academiei Române, Bucureşti.4. Dragomirescu, Elena, Enache, L. (1998), Agrometeorologie, Edit. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti. 5. Florescu, Elena, Miliţiu, I. – coord. (1982), Horticultură şi viticultură, Edit. Ceres,

Bucureşti.6. Mărculeţ, Cătălina (2010), Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia

Turda, rezumatul tezei de doctorat, Bucureşti.7. Mărculeţ, Cătălina, Mărculeţ I. (2005), Consideraţii asupra fenomenelor de uscăciune şi

secetă din sud-vestul Depresiunii Transilvaniei, Revista Geografică, XI-2004, 101-105.8. Mărculeţ, Cătălina (2006), Două fenomene climatice de risc în Depresiunea Alba Iulia–

Turda: îngheţul pe sol şi bruma, Revista Geografică, XII-2005, Edit. Ars Docendi,Bucureşti.


9. Mărculeţ, Cătălina, Mărculeţ, I. (2007), Precipitaţiile, factor de modelare actuală înCuloarul Mureşului dintre Arieş şi Sebeş, Revista Geografică, XIII, Bucureşti.

10. Mărculeţ, Cătălina, Mărculeţ I. (2009), Thermal potential for culture plants in AlbaIulia-Turda Depression, The Annals of Valahia University of Târgovişte, GeographicalSeries, Tome 9 / 2009.

11. Mărculeţ, Cătălina, Mărculeţ, Ioan (2009), Ninsorile şi stratul de zăpada în DepresiuneaAlba-Iulia Turda, Revista Geografică, T. XVI, 2009, Bucureşti, pp. 58-66, 6 fig., abstr.

12. Mărculeţ, Cătălina, Mărculeţ, Ioan (2010), Temperaturile şi culturile agricole înDepresiunea Alba-Iulia Turda, Revista Geografică, T. XVII, Bucureşti.

13. Mărculeţ, Cătălina, Mărculeţ, Ioan (2013), Fenomene climatice de iarnă şi activităţileeconomice în Depresiunea Alba Iulia – Turda, Comunicări de Geografie, XV, EdituraUniversităţii din Bucureşti, pp. 91-100, 8 fig., 1 tab., abstr.

14. Morariu, T., Bogdan, Octavia, Maier, A. (1980), Judeţul Alba, Edit. Academiei,Bucureşti, 180 p. 53 fig., 1 hartă color, sc. 1: 2 00 000, 6 tab.

condiŢii climatice favorabile Şi restrictive pentru ...pangeea.uab.ro/upload/22_315_12.pdf ·...

Documents