FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

ComPer – Limba și literatura română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a VI-a 1 1 1

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2014-2015 / ETAPA I – 16-17 ianuarie 2015

COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a VI-a

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi bifează în grilă răspunsul corect la întrebările

propuse:

A. Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în

1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou, în timp ce la multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie. [...]

În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion [...] – cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate și se urează „La mulți ani!”.

Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale României. Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce. Italienii încep cina mâncând o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obișnuiește să se arunce cupa pe fereastră. Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, semnificând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase țări latino-americane.

În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană își aruncă norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradițiilor, persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde ghinion). În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot [...] pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. Unii oameni desfac șampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper. Pușcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri. Și desigur pe 31 decembrie se colindă cu plugușorul, iar pe 1 ianuarie cu sorcova.

(Articol preluat de pe site-ul http://ro.wikipedia.org/wiki)

B. În fiecare noapte a Anului Nou, în turnul uriaş al Vrăjitorului e mare sărbătoare. Toate lumea îşi pune veşmintele cele mai frumoase şi vine la petrecere. Pe cer sunt mii de artificii, turnul e împodobit cu lampioane şi ghirlande colorate şi peste tot răsună o muzică încântătoare. Vrăjitorul Timpului stă pe tronul său, cu o mantie albastră pe umeri şi barba pieptănată, şi veghează asupra tuturor. Domnul Azi apare în frac, la braţ cu bătrâna Doamnă Ieri, care poartă o rochie cu crinolină, aşa cum purtau pe vremuri prinţesele. Domnişoara Mâine şi-a vopsit părul în culori fistichii şi are o rochie bizară, ornată cu multe butoane şi luminiţe sclipicioase.

Micuţa Domnişoară Poimâine, cu suzeta în gură şi părul prins cu două fundiţe roz, pândeşte momentul în care să dea, măcar un picuţ, Timpul înainte. Gaşca de spiriduşi veseli, Vreodată, Cândva, Întotdeauna şi Numaidecât, se joacă de-a leapşa pe anotimpuri şi culori. Iar Timpul pare că se opreşte în loc o secundă, la miezul nopţii, exact atunci când Anul cel Vechi se preschimbă în Anul cel Nou. Apoi începe să curgă din nou la fel ca întotdeauna.

Nici prea repede, nici prea încet... (Adina Rosetti, Cristiana Radu, Domnişoara Poimâine şi joaca de-a timpul)

FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

ComPer – Limba și literatura română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a VI-a 2 2 2

C. Focul tremură-n oglindă Şi, de cine ştie unde, Pân’ la patul tău pătrunde Cântec dulce de colindă. Adormitele colinde Cată drumul îndărăt Să se-ntoarcă zgribulite, Prin căsuţele pitice, Sub căciula de omăt. Peste deal cu săniuş, Moş Crăciun vine acuş’. Trupu-i vechi şi puţinel, Tremură sub cojocel, Iar sub cuşmă-i râd ghiduş, Barba-n cetini pieptănată Şi mustăţile de vată.

(Otilia Cazimir, Oaspete pe drum de seară) * Cată – caută.

STANDARD 1. Conform textului A, tradiţia de Anul Nou a grecilor este:

a. să mănânce o farfurie de linte; b. să mănânce mere unse cu miere; c. să facă o prăjitură în care pun bani; d. să arunce pe fereastră cupa din care au băut şampanie.

2. După cum rezultă din textul A, în România nu se practică, printre ritualurile de Anul Nou:

a. colinda cu pluguşorul; b. mersul cu capra; c. folosirea petardelor; d. consumarea a 12 boabe de strugure.

3. Domnişoara Mâine, din textul B, are o rochie:

a. cu crinolină; c. ornată cu butoane şi luminiţe;

b. cu mantie albastră;d. roz.

4. În textul C, se prezintă un cadru interior:

a. în prima strofă; c. în a treia strofă;

b. în a doua strofă;d. în primele două strofe.

5. O propoziţie dezvoltată referitoare la atmosfera care se conturează de Anul Nou în turnul uriaş

al Vrăjitorului din textul B apare în varianta de răspuns: a. Toată lumea îşi pune veşmintele cele mai frumoase şi vine la petrecere. b. Pe cer sunt mii de artificii, turnul e împodobit cu lampioane şi ghirlande colorate şi peste

tot răsună o muzică încântătoare. c. Vrăjitorul Timpului stă pe tronul său, cu o mantie albastră pe umeri şi barba pieptănată, şi

veghează asupra tuturor. d. În fiecare noapte a Anului Nou, în turnul uriaş al Vrăjitorului e mare sărbătoare.

FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

ComPer – Limba și literatura română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a VI-a 3 3 3

6. Numărul cuvintelor obţinute prin derivare şi compunere în secvenţa: Micuţa Domnişoară

Poimâine, cu suzeta în gură şi părul prins cu două fundiţe roz, pândeşte momentul în care să dea, măcar un picuţ, Timpul înainte. este: a. doi; b. trei; c. patru; d. cinci.

7. Cuvântul subliniat în secvenţa: Vrăjitorul Timpului stă pe tronul său, cu o mantie albastră pe

umeri şi barba pieptănată, şi veghează asupra tuturor. este obţinut prin: a. derivare; c. compunere prin coordonare;

b. conversiune; d. compunere prin subordonare.

8. Sinonimul potrivit pentru sensul din text al cuvântului subliniat în secvenţa: Focul tremură-n

oglindă este: a. pâlpâie; b. mocneşte; c. se stinge; d. se zăreşte.

9. Antonimul potrivit pentru sensul din text al cuvântului subliniat în secvenţa: Adormitele

colinde/ Cată drumul îndărăt este: a. vioaie; b. trezite; c. deşteptate; d. puternice.

10. Cuvântul veghează conţine:

a. 8 litere şi 8 sunete; c. 8 litere şi 7 sunete;

b. 8 litere şi 6 sunete; d. 8 litere şi 5 sunete.

11. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:

a. toas-tul, în-sem-nând, o-biş-nu-ieş-te, ghi-ni-on; b. toa-stul, în-sem-nând, o-biş-nu-ieş-te, ghi-ni-on; c. toas-tul, în-sem-nând, o-biş-nu-ieş-te, ghi-nion; d. toa-stul, în-sem-nând, o-biş-nu-ieş-te, ghi-nion.

12. În secvenţa Peste deal cu săniuş,/ Moş Crăciun vine acuş’./ Trupu-i vechi şi puţinel,/

Tremură sub cojocel,/ Iar sub cuşmă-i râd ghiduş,/ Barba-n cetini pieptănată/ Şi mustăţile de vată. numărul cuvintelor care conţin grupuri de sunete este corect indicat în varianta de răspuns: a. cuvinte cu diftong: 5, cuvinte cu hiat: 2; b. cuvinte cu diftong: 5, cuvinte cu hiat: 1; c. cuvinte cu diftong: 4; cuvinte cu triftong: 1, cuvinte cu hiat: 1; d. cuvinte cu diftong: 6, cuvinte cu hiat: 1.

13. Se repetă acelaşi diftong în secvenţa:

a. Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce. b. Apoi începe să curgă din nou la fel ca întotdeauna. c. Gaşca de spiriduşi veseli, Vreodată, Cândva, Întotdeauna şi Numaidecât, se joacă de-a

leapşa pe anotimpuri şi culori. d. Vrăjitorul Timpului stă pe tronul său, cu o mantie albastră pe umeri şi barba pieptănată, şi

veghează asupra tuturor. 

FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

ComPer – Limba și literatura română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a VI-a 4 4 4

14. Modul dominant de expunere din textul C este:

a. descrierea; b. naraţiunea; c. monologul; d. dialogul. 15. Figurile de stil prin care este prezentată Domnişoara Poimâine în următoarea secvenţă: Micuţa

Domnişoară Poimâine, cu suzeta în gură şi părul prins cu două fundiţe roz, pândeşte momentul... sunt: a. enumeraţia, comparaţia; c. epitetul, enumeraţia;

b. comparaţia, personificarea; d. epitetul, personificarea.

16. În secvenţa: Adormitele colinde/ Cată drumul îndărăt/ Să se-ntoarcă zgribulite,/ Prin căsuţele

pitice,/ Sub căciula de omăt. apar imagini artistice care sugerează: a. stingerea zgomotelor în seara din Ajunul Crăciunului; b. animaţia care domneşte în sat în apropierea Crăciunului; c. plecarea copiilor la colindat, prin sat; d. aşteptarea sărbătorilor de iarnă.

EXCELENŢĂ

17. Următoarea secvenţă din textul B: Iar Timpul pare că se opreşte în loc o secundă, la miezul

nopţii, exact atunci când Anul cel Vechi se preschimbă în Anul cel Nou. Apoi începe să curgă din nou la fel ca întotdeauna. Nici prea repede, nici prea încet... sugerează: a. scurgerea inegală a timpului, în funcţie de anumite momente ale anului; b. ritmicitatea sărbătorilor de iarnă; c. diferenţa de timp dintre zilele de sărbătoare şi zilele obişnuite; d. trecerea monotonă a timpului.

18. Un aspect comun al textelor A, B şi C este:

a. prezentarea unor aspecte referitoare la sărbătorile de iarnă; b. transmiterea unor sentimente în legătură cu sărbătorile de iarnă; c. consemnarea unor date ale sărbătorilor de iarnă; d. prezentarea unor informaţii despre data la care este sărbătorit Anul Nou.