Traduit du roumain

CONCLUZIILE EXPERILOR I APRECIEREA LOR CU PRIVIRE LA CAZURILE DE ACCIDENTE DE CIRCULAIE

Dr. Liviu TAUTIPJ Satu Mare

S1. Concluziile experilor i genurile acestora

In accidentele de circulatie, constatarile tehnico-sttiintifice si expertizele pun in evidenta rolul pe care anumite obiecte, stari de lucruri, circumstante de fapt, etc. il pot juca in elucidarea cauzei si deci concludenta lor probatorie. In consecinta, oricare ar fi obiectul or, constatarile tehnico-stiintifice si expertizele criminalistice au rolul de a conduce, dupa caz, la identificarea, relevarea, fixarea si examenul din punct de vedere stiintific al anumitor elemente susceptibile de a servi drept mijloace de proba.

Activitatile desfasurate de catre experti sau de catre specialisti se concretizeaza in raportul de expertiza sau de constatare tehnico-stiintifica, care, conform articolului 123 din Codul de procedura penala, contine trei parti.

In partea introductiva se mentioneaza organul judiciar care a dispus executia expertizei, data deciziei de expertiza, numele si prenumele expertului, data si locul cand a fost efectuata lucrarea, data redactarii raportului de expertiza, obiectul sau si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda, materialul in baza caruia s-a efectuat expertiza si daca partile care au participat au dat explicatii in cursul expertizei.

A doua parte, cea descriptiva, contine descrierea activitatii si a tehnicii de lucru utilizate de catre expert. Daca este necesar, se analizeaza si se ofera si date si explicatii la obiectiile partilor, analiza acestor obiectii sau explicatii. Se descriu cat mai amanuntit posibil examinarile intreprinse, prezentand procedeele aplicate, mijloacele tehnice si substantele utilizate, rezultatele obtinute in cursul fiecarei examinari in parte. Asemenea detalii sunt de o mare utilitate atat pentru organele judiciare cat mai ales pentru expertii solicitati sa efectueze o noua expertiza privitoare la accidentul de circulatie anchetat.

Aceasta parte poate fi ilustrata, daca este necesar, cu fotografii, desene, schite, diagrame, harti, etc.

In partea finala sunt prezentate concluziile la care ajunge expertul la finalul cercetarii materialelor primite ca si raspuns la intrebarile adresate, cat si opinia sa privitoare la obiectul constatarii tehnico-stiintifice sau expertizei. Daca expertul desemnat cu efectuarea unei anumite expertize intr-un caz referitor la un accident de circulatie constata aspecte noi fata de ceea ce i s-a solicitat prin studiul materialelor puse la dispozitia sa, poate depasi limitele raspunsurilor si explica faptele pe care le-a descoperit, integrandu-le in ansamblul celorlalte constatari, cu atat mai mult daca acestea sunt esentiale pentru descoperirea adevarului in cauza. Printr-o asemenea initiativa, expertul nu isi depaseste mandatul ce i-a fost incredintat, ci ofera un ajutor esential organelor judiciare in solutionarea accidentelor complexe de circulatie.

Raportul de expertiza trebuie redactat in termeni clari si precisi, evitand formulele incomplete sau echivoce, in scopul de a ilustra fundamentarea stiintifica a cercetarii efectuate.

In scopul atingerii obiectivului vizat, se va acorda o importanta speciala modului de formulare a raspunsurilor la intrebarile adresate de catre organele judiciare.

In functie de rezultatele obtinute in urma examinarilor, concluziile expertilor sau specialistilor care au efectuat expertizele sau constatarile tehnico-stiintifice pot fi urmatoarele:

concluzii categorice sau sigure;

concluzii de probabilitate;

concluzii de imposibilitate.A. Concluziile sigure pot fi la randul lor de identificare sau de excludere, si nu releva doar convingerea ferma a expertului referitor la solutionarea problemei in cazul privitor la accidentul de circulatie, ci si, mai ales, rezultatele stiintifice ale categoriei, obtinute la finalul expertizei. In criminalistica, concluziile certe sunt formulate prin exprimari cum ar fi: cele doua fragmente de material plastic de culoare neagra descoperite la locul accidentului mortal de circulatie produs la data de in raza localitatii, a carei victima a fost numitulprovin din rama ornamentala a farurilor din partea dreapta a vehiculului cu numarul de inmatriculareapartinand numitului.B. Concluziile de probabilitate, uneori denumite impropriu concluzii probabile, sunt consecinta existentei unui anumit grad de indoiala, de incertitudine, determinat de insuficienta calitativa sau cantitativa a elementelor caracteristice ale materialelor cercetate sau de limitele posibilitatilor tehnico-stiintifice ale cercetarii, dar si de considerente subiective.

In literatura de specialitate s-a exprimat opinia, pe care o impartasim si noi, conform careia concluzia de probabilitate este o proba de probitate stiintifica, deoarece pe de o parte expertul tine sa comunice toate datele inregistrate, cu insuficientele lor, si pe de alta parte se considera dator sa declare ca ii este imposibil sa afirme cu certitudine identitatea. Asemenea concluzii pot fi exprimate in formule cum ar fi: leziunile victimeiau fost probabil produse de catre un accident de circulatie sau urma in cauza a fost probabil produsa de anvelopa dreapta din fata a vehiculului cu marcacu numarul de inmatriculare.

C. Concluziile de imposibilitate sunt formulate in situatiile in care nu este posibil, nici macar cu un anumit grad de probabilitate, sa se stabileasca sau sa se infirme identitatea. Dar nu trebuie sa le confundam cu concluziile sigure negative, deoarece ele sunt determinate de cantitatea cu totul insuficienta de elemente caracteristice de identificare a obiectelor examinate, si de asemenea de lipsa de mijloace tehnico-stiintifice adecvate de investigatie.

Formularea anumitor concluzii de imposibilitate de catre specialisti sau experti poate fi datorata, in anumite situatii, manierei defectuoase a relevarii, fixarii sau prelevarii urmelor cu ocazia cercetarii la locurile accidentelor de circulatie sau din cauza unor anumite deficiente privitoare la transportarea urmelor catre laboratorul de expertiza. Concluziile de imposibilitate pot fi exprimate prin expresii cum ar fi: grupa sanguina a firelor de par prelevate din remorca cu numarul de inmatriculare a vehiculului cu marcain cauza privitoare la accidentul de circulatie produs in data de in comunanu poate fi stabilita deoarece metoda de lucru este distructiva si se elimina posibilitatea efectuarii unor examinari comparative ulterioare, sau resturile de tesut uman din plicul nr. 2 nu pot fi comparate cu cele din plicul nr. 3 din cauza cantitatii reduse de probe prelevate.Concluziile expertilor sau specialistilor, oricare ar fi genul lor, cu tot fundamentul lor stiintific, nu sunt totusi obligatorii pentru organele judiciare, deoarece nu au un caracter imperativ in comparatie cu alte probe administrate in accidentele de circulatie.S2. Evaluarea concluziilor expertilor de catre organele judiciare

Aprecierea unui raport de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza criminalistica este o operatiune dificila, care trebuie sa fie efectuata cu atentie, deoarece supraaprecierea sau subaprecierea concluziilor poate conduce la solutii eronate privitor la cauzele care au determinat accidentul de circulatie, mecanismul de producere sau persoanele culpabile.

Verificarea raporturilor de constatare si a expertizelor se va efectua de catre organele judiciare sub un dublu aspect: din punctul de vedere al respectului regulilor procedurale si din punctul de vedere al continutului lor.

In ceea ce priveste primul aspect, se va verifica modalitatea prin care expertul a fost desemnat si daca nu exista motive ignorate de recuzare. In acelasi timp, se va observa daca raportul de constatare sau de expertiza cuprinde o descriere precisa a elementelor examinate de catre specialist si care se gasesc la baza concluziilor constatarii sau expertizei.

Verificarea continutului propriu-zis al raportului de constatare sau de expertiza trebuie sa stabileasca daca acesta corespunde exigentelor de ordin logic si stiintific si daca este suficient motivat. Astfel se va verifica daca specialistul a folosit pentru investigatiile sale toate materialele necesare de care dispunea, aceasta constituind o conditie foarte importanta.

Se vor verifica de asemenea metodele de lucru folosite de catre specialisti si experti in cadrul investigatiilor de specialitate pe care le-au intreprins, examinand daca s-au utilizat metodele, datele si aparatele cele mai noi si mai adecvate ale stiintei si tehnicii din domeniul respectiv.

Rezultatul verificarii concluziilor rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica sau a expertizelor dispuse in cazurile privitoare la accidentele de circulatie poate conduce la constatarea unei concordante perfecte intre aceste concluzii si cele trase in ansamblul probelor adunate in cursul urmaririi penale sau a cercetarii judecatoresti. In acest caz, raportul de constatare sau expertiza este confirmat/a.

Dar verificarea rapoartelor de constatare sau de expertiza poate conduce si la cosntatarea ca persoanele insarcinate cu efectuarea lor au procedat intr-o maniera eronata sau nu au folosit metodele sau mijloacele cele mai adecvate pentru a ajunge la concluzii precise, fondate. In asemenea situatii, rapoartele de constatare sau de expertiza si concluziile lor vor fi infirmate.

Infirmarea concluziilor specialistilor sau expertilor trebuie facuta numai intr-un mod motivat, relevand in ce anume consta insuficientele.

De exemplu, intr-un numar apreciabil de cazuri de expertize tehnice, expertii tehnici au formulat concluzii eronate, consecinta a considerarii arbitrare a valorilor unor anumiti coeficienti variabili de baza in determinarea vitezei de rulare a vehiculelor, cum ar fi coeficientul de aderenta a pneurilor si coeficientul de exploatare a franelor, fara a tine seama de gradul de uzura al pneurilor si de starea tehnica a sistemului de franare.

In ceea ce priveste acest aspect, se considera ca in sistemul actual de organizare a expertizelor tehnice se resimte puternic lipsa unui organ destinat verificarii si avizarii acestora, si de asemenea lipsa unu organ destinat ghidarii expertilor tehnici.

Bibliografie

Dongoroz V., Kahane S., Antonio C., Butoi C., Iliescu M., Stanoiu R. Explicatii teoretice ale Codului de Procedura Penala Roman, vol. I., partea generala, Editura Academiei RSR, Bucuresti 1975;

Berchesan V. Cercetarea penala. Criminalistica teorie si practica), Indrumar comlet de cercetare penala, Editura Icar, Bucuresti 2001;

Mircea I., Criminalistica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001;

Mihuleac E. Expertiza judiciara, Editura Stiintifica Bucuresti 1971;

Ionescu L., Sandu D. Identificarea criminalistica, Editura Stiintifica, Bucuresti 1990;

Almoreanu S. Criminalistica, note de curs, Editura Risoprint, Cluj 2000;

Vaduva N. Criteriile de apreciere a rapoartelor de expertiza judiciara si de constatare tehnico-stiintifica de catre anchetator la instanta de judecata in Realitati si perspective in Criminalistica, Editura Luceafarul, Bucuresti 2003.PAGE 148