Comunicarea interculturala

Search... Log In Sign Up

Comunicarea interculturala

Uneori doaramuzante, alteori de-a dreptul penibile, gafele interculturale se petrec in

negocierile internationale, in managementul si marketingul international, ca si in diplomatie.De regula, originea lor se afla in erorile de comunicare cauzate de diferentele dintre culturi.Explicatia lor consta in faptul ca majoritatea persoanelor, fie si cele mai instruite, nu sunt cuadevarat constiente de inclinatiile comportamentale specifice culturii de origine.

Mai mult decat atat, oamenii se comporta adesea ca niste prizonieri orbi ai valorilor sinormelor specifice propriei culturi. In mod implicit, orice alte culturi sunt percepute ca fiinddeviatii de la normalitate. Evident, normalitatea inseamna conduita conforma cu normelespecifice propriei culturi.

Etnocentrismul

In sociologie, se opereaza cu un concept numitetnocentrism. Esenta acestuia constain credinta neclintita cavalorile, credintele si normele specifice propriei culturi sunt universale,sunt singurele valabile oriunde si oricand. Este o conceptie ingusta si extrem de limitativapentru comunicarea si negocierea interculturala.

Etnocentrismul se afla in opozitie cu diversitatea si frumusetea lumii. Ansamblulproceselor contemporane de globalizare si regionalizare simultana sunt, de fapt, procesediversificate, adesea perturbate si ingreunate de extremismul etnocentrist.

Fiecare cultura are valori morale, traditii, obiceiuri, cutume si reguli de conduitadiferite de ale tuturor celorlalte. Ele nu sunt nici mai bune, nici mai rele, sunt pur si simplualtele. Mai mult, fiecare persoana poate avea valori, credinte, obiceiuri si conduite diferite deale mele, ale tale sau altcuiva. Important este sa avem intelepciunea de a invata de la ceialtfel decat noi.

Cultura de schimb

Atunci cand se intalnesc si negociaza doua persoane sau delegatii apartinand unorculturi diferite (natiuni, etnii religii sau doar arii geografice distincte), in comunicarea lor apareceva nou, ceva diferit de cultura fiecareia dintre delegatiile partenere sau adversare. Apareun spatiu al comunicarii de granita numita cultura de schimb.

Cultura de schimb se manifesta ca o zona de suprapunere, in care culturile aflate incontact se amesteca mereu, dar se si separa una de cealalta, si se comporta ca un tampon.Practic, inauntrul acestei zone de suprapunere si interferenta nu exista reguli sau norme

obligatorii pentru nici una din parti. Este un fel de spatiu cultural al nimanui (no mans land) si

Laura Lascu top 2% 708 Info DownloadUploaded by DOCX

obligatorii pentru nici una din parti. Este un fel de spatiu cultural al nimanui (no mans land) siun context favorabil comunicarii confuze si distincte.

Negocierea internationala si comunicarea interculturala in acest cadru insuficientdefinit de norme de conduita si traditii sunt mai complexe si mai nesigure. Pe de o parte, niciuna dintre parti nu poate respecta cu exactitate normele specifice culturii partenerului, iar

pe de altaparte, nici una dintre ele nu-si poate permite sa se comporte exact asa cum arface-o in aria propriei sale culturi.

Experienta acumulata in diplomatie, in negocierea afacerilor internationale, inmarketingul si comertul international probeaza faptul ca relatia interculturala poate fiinfluentata pozitiv prin respectarea conduitelor specifice culturilor aflate in coliziune.Dimpotriva, incalcarea acelorasi conduite poate avea consecinte nedorite.

Armonizarea si sincronizarea partilor negociatoare este mai dificila decat in perimetruluneia si aceleiasi culturi. Tendintele comportamentale specifice uneia sau alteia dintreculturile aflate in contact sunt adesea divergente, daca nu chiar contradictorii.

Surse de neintelegeri si gafe

Exista douasprezece surse concrete si imediate de neintelegeri si gafe decomunicare interculturala, si anume: simbolurile si tabuurile; conditia sociala a femeii inraport cu barbatul; maniera de a arata respectul; perceptia timpului si a spatiului; eticheta inafaceri; mesajele nonverbale; limba si translatorul; imbracamintea; argumentatia si putereade convingere; mediul politic si religios; prejudecatile si importanta acordata cuvantului scris.

Simbolu ri le si tabuuri le

Cuvantul tabueste de origine polineziana si se refera la diverse interdictii cu caractersacru, a caror incalcare atrage automat sanctiuni divine sau sociale severe. Tabuurile pot filocuri sacre, obiecte sacre, persoane, gesturi si cuvinte sau expresii a caror discutare esteinterzisa.

Prin extensie de la tabuul de ordin religios se admite si existenta unor tabuuri moralesi sociale, ce privesc obiecte, culori, numere, cuvinte , expresii verbale, gesturi, daruri sicomportamente, incredibil de variate de la o cultura la alta.

De pilda, in Romania ortodoxa un exemplu de tabu uzual este Uciga-l toaca,eufemism pentrudiavol. In tarile islamice, sintagma carne de porceste untabu. Feregeauacare ascunde chipul unei femei arabe sau dezgolirea partiala a trupului potfi alte tabuuri. In Emirate, gestul de a darui cuiva unghiveci de florisimbolizeaza faptul de a-idori moartea.

Culoarea rosieeste considerata in Afganistan ca fiind a diavolului. In China, culoarearosie este asociata cu bucuria si festivitatea, in Japonia, cu lupta si mania, in Europa, cudragostea, iar in cultura pieilor-rosii, cu masculinitatea. Culoarea verdea drapelului luiMahomed are conotatii sacre. In Africa, culoarea asociata binelui este negru, iar cea caresimbolizeaza raul e albul.

Unele daruri specifice pot naste confuzie in unele culturi. In Norvegia, deexemplu, florile sunt oferite in numar par, cu pereche. Exceptie fac inmormantarile, undeflorile se ofera in numar impar. La japonezi, cadourile sunt firesti, dar nu se impacheteaza inhartie alba (de doliu) si nici cu fundite (doar culori pastel, fara fundite). Tot la japonezi, nu serecomanda cadouri formate din patru piese sau multiplu de patru. In Japonia, numarulpatrueste cel cu ghinion, la fel cu treisprezece occidental, dar semnifica moartea. In nici uncaz, in Japonia nu se recomanda trimiterea de felicitari rosii de Craciun. Aici, doar ferparelesunt rosii. De regula, la intampinari si intalniri protocolare si de afaceri, oaspetii sunt servitidoar cu un pahar cu apa.

In Anglia, nu se recomanda daruirea de cravate, cu atat mai putin cravate in dungi.De regula, barbatii poarta cravata clubului din care fac parte. In Argentina, nu se recomandadaruri formate dincutitesau seturi de cutite pentru partenerii de afaceri, fie ele si devanatoare. Aceasta simbolizeaza dorinta de a rupe o relatie.

In Israel, de Sabat, in casa unor oameni obisnuiti, nu se cere si nu seofera unt,paine si lapte. In India, nu este indicat sa daruim obiecte din piele de vitel unuilocalnic; este posibil ca, pentru el, vacasa reprezinte simbolul sfant al mamei.

In China si, in general, chinezilor si taiwanezilor nu li se vor oferi florialbesau ceasuri.Culoarea albaeste simbolul doliului. Ceasuleste simbolul mortii sau alcondamnarii la moarte.

In lumea occidentala, week-end-ul tinde sa devina un tabu, in sensul respectului strictpentru timpul liber al individului si familiei. La fel stau lucrurile cu zilele de vineri sau desambata la arabi si, respectiv, la evrei. In Germania, este chiar interzis prin lege sa se facaafaceri in zilele de duminica.

Romanii, care fumeaza mult, se pot gandi si la faptul ca, in casa sau in biroul unorvest-europeni si nord-americani, fumatul poate fi complet indezirabil, deja un tabu, casi alcoolul in tarile islamice sau ca branza in China. In Japonia, fumatul in cladiri este totalinterzis, iar regula este respectata cu o seriozitate incredibila. Pentru unii chinezi, branza(lapte alterat) poate fi un aliment la fel de abominabil precum cainele batut pentru unroman.

Conditia femeilor

Statutul social al femeilor si relatiile barbat-femeie comporta abordari specifice inculturi si religii diferite. In Asia si in lumea Islamului, statutul femeilor este categoric altuldecat in lumea crestina occidentala.

In multe tari islamice, femeile se supun aproape neconditionat vointei barbatilor sisunt lipsite de putere de negociere in relatiile dintre sexe. Ele nu stau cu barbatii la aceeasimasa (de regula, pregatesc masa si apoi se retrag). Practic, este exclus ca barbatul saserveasca o femeie la masa sau sa-i aduca apa si cu atat mai putin sa negocieze cu ea, dela egal la egal.

In numeroase restaurante din comunitatile arabe exista doar grupuri sanitaredestinate exclusiv barbatilor. A trimite femei sa negocieze in aceasta lume sau echipe denegociere conduce de femei ar putea fi o gafa naiva si o ofensa la adresa partenerilor.

In lumea araba si in cultura rromilor, sotiile se cumpara. Pana la caderea talibanilor,

In lumea araba si in cultura rromilor, sotiile se cumpara. Pana la caderea talibanilor,in Afganistan femeile nu aveau dreptul la educatie (fetele aveau interdictia de a merge lascoala) si la munca.

Inferiorizarea femeilor este valabila chiar si in tarile islamice in care ele se ocupa decomert, in sensul ca vand si cumpara in piete sau magazine, cum sunt cele din Caucaz sauAsia Centrala. Relatiile cu strainii, eventual crestini, sunt prohibite; afacerile cu straini tinexclusiv de prerogativele barbatului. In alte tari arabe, in Siria de pilda, cei care vand sicumpara, atat in exterior, cat si pe piata interna, sunt aproape in exclusivitate barbatii.

Job Board About Press Blog Stories Terms Privacy Copyright We're Hiring! Help Center

Academia 2015