compusi cu functiune mixta
DESCRIPTION
Compusi Cu Functiune MixtaTRANSCRIPT
-
CHIMIE ORGANICA AVANSATA
C1-C4
COMPUSI CU FUNCTIUNE MIXTA
1
-
compui cu funciune mixt
COMPUSI CONTINAND FUNCTIUNEA CARBOXIL ALATURI DE ALTE FUNCTIUNI
Substituirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen din molecula unui acid cu o grup funcional Y = - Cl - OH - NH2 C=O
R-CH-(CH2)n-
Y
COOH
n 0
COMPUSI CU FUNCTIUNE MIXTA
2
-
1. ACIZI HALOGENATI
CH3-COOH+Cl2-HCl CH2Cl-COOH
+Cl2-HCl
+Cl2-HClCHCl2-COOH
CCl3-COOH
Acid monocloracetic Acid dicloracetic Acid tricloracetic
R-CH-(CH2)n-
X
COOHn 0
X = F, Cl, Br, I
1.2. Acizi -halogenai
CH2=CH-COOH + HBr Br-CH2-CH2-COOH
1.3. Acizi halogenai aromatici
COOH COOH
Br+ Br2
Fe
- HBr
1.1. Acizi -halogenai
3
-
Proprietile acizilor halogenai:
compui solizi
temperaturi de topire reduse
solubili n ap
Reprezentant:
Acidul monocloracetic:
compus cristalin (p.t. = 61
C)
higroscopic
sinteza de
ClCH2-COOH
medicamente (barbiturice)
ierbicide (acid 2,4-diclorofenoxiacetic)
indigo
Ka prezena atomilor de halogen
4
-
2.1. Acizi -hidroxilici
H
OR R
H
OHCNC
OH
COOHC + HCN2H2O
-NH3R CH
H2N-CH2-COOH + HONO N2 + H2O + HO-CH2-COOH
Acid aminoacetic (Glicocol)
Acid glicolic
R-CH-(CH2)n-
OH
COOHn 0
2.2. Acizi -hidroxilici
CH2CH2O -Hidroxi-propionicAcid -Hidroxi-propionitril
OH-CH2-CH2-CN+ HCN OH-CH2-CH2-COOH + 2 H2O
- NH3
2.3. Acizi i -hidroxilici - se obin prin hidroliza acizilor i -halogenai
2. ACIZI ALCOOLI
5
-
Proprietile hidroxiacizilor: compui cristalini
la presiune normala se descompun
solubili n ap
acizi puin mai tari dect acizii nesubstituii
OHRH
O OH OH RH
OOH
O
O
H
RO
OH
RC
C C
C -2H2O C C
C C
Reacii caracteristice grupelor carboxil i hidroxil:
OH
OR CH
OH
+
ROH
OC
H
(H2SO4)C + HCOOH
R CHOH
CHH
COOH R CH CH COOH-H2O
OH
OCH3 CH
OH O O
H
CH3
C + H2OCH2CH2
CH2
C
H2C
C
Acid -hidroxivalerianic -Valeractona
6
-
Reprezentani:
Acidul glicolic (hidroxiacetic):
struguri necopi frunze de via salbatic hidroliza acidului monocloracetic produs solid cristalin (p.t. = 80
C)
solubil n ap, alcool i eter
HO-CH2-COOH
CH3 CHOH
COOH* dextrogir, levogir racemic farmaceutic
alimentar textil
terapeutic industriile
Acidul malic (monohidroxisuccinic): fructe necoapte - mere - struguri
nclzire la 200
C
T 200
C n prezena de NaOH sau H2SO4
- adiie de apa la acizii fumaric sau maleic i
CHOH
HOOC CH2 COOH*
Acidul lactic (-hidroxipropionic):
7
-
Acidul tartric (dihidroxisuccinic): fructe - oxidarea acizilor maleic sau fumaric cu KMnO4
Acidul citric: lami portocale zmeur coacze - industrial: fermentarea citric a glucozei sau zaharozei folosind bacterii (Citromyces) sau mucegaiuri (Penicillium sau Aspergillus) - sintetic:
cristalizeaz cu o molecul de ap anhidru: p.t. = 153
C
solubil n apa i alcool
industriile farmaceutic
alimentar (limonade, bomboane s.a.)
CHOH
HOOC CH COOHOH
* *
HOOC COOH
OH COOH
CH2CH2 C
CH2Cl
O
CH2Cl
CH2Cl
CH2Cl
OH
CN
CH2Cl
CH2Cl
OH
COOH
CH2CN
CH2CN
OH
COOH
CH2
CH2
OH
COOH
COOH
COOH
C C C C CHCN + 2H2O
-NH3
+2KCN
-2KCl
4H2O
-2NH3
forma libera sau ca sare acida de potasiu
forma liber sau ca sare
8
-
= proprietatea substanelor de a roti planul luminii polarizate
C
a
bc
d
abcd
C
a
b
c
d C
a
b
c
d
I II
izomer dextrogir (+) rotete spre dreapta planul luminii polarizate
izomer levogir (-) rotete spre stanga planul luminii polarizate
I II
enantiomeri
amestec racemic amestecul echimolecular al celor doi izomeri (+ si -),
care las nedeviat planul luminii polarizate
IZOMERIE OPTICA
9
-
Inversia Walden : prin reaciile de substituie la atomul de carbon asimetric se poate
menine sau se poate schimba configuraia sa
CH2
COOH
COOH
ClH
CH2
COOH
COOH
HOH
CH2
COOH
COOH
HCl
CH2
COOH
COOH
OHH
C*
C*
C*
C*
PCl5
KOH
AgOH
SOCl2
PCl5
KOH
AgOH
SOCl2
Acid (+)monoclorsuccinic
Acid (-)monoclorsuccinic
Acid (-) malicAcid (+) malic
In diferite reacii, asimetria poate fi distrus: CH3 COOH
OH
CH3 COOH
O
CH*+ [O]
K2Cr2O7C
10
-
Numrul maxim de enantiomeri (izomeri optici) = 2n
Numrul maxim de perechi de enantiomeri = 2n/2
Rotaia specific: cl
100][ 25D
=l lungimea stratului de substan strbtut de lumina plan polarizat c concentraia procentual a soluiei de substan
n = nr. atomilor de carboni asimetrici Numrul de racemici = 2n-1
HC CH CH3CH3 HC CH
Cl OH
CH3CH3
CH3
CH3
H Cl
OHH
CH3
CH3
Cl H
HOH
CH3
CH3
H Cl
HOH
CH3
CH3
Cl H
OHH
+ HOCl * *
C
C
C
C
C
C
C
C
I II III IV
III cu IV
I cu II enantiomeri
I cu III II cu IV II cu III I cu IV
diastereoizomeri
11
-
NH2
COOH
OH
COOH
+ HO-NO + N2 + H2O
Acid p-aminobenzoic Acid p-hidroxibenzoic
3.1. Prin diazotarea aminoacizilor aromatici
3.2. Prin topirea alcalin a acizilor sulfonici aromatici
3.3. Prin reacia fenoxizilor alcalini anhidri cu dioxid de carbon (Metoda Kolb-Schmidt)
ONa OH
COONaOH
COOH
+ CO2
H2O
- NaOH
125 C
6 atm
3. ACIZI FENOLI
12
-
Proprietile acizilor fenolici: compui cristalini puin solubili n ap rece, dar solubili n ap cald, n alcool i n eter
COOHOH OH
COOCH3H2SO4
+ CH3OH + H2O
Acid salicilic Salicilat de metil
Reacii caracteristice acizilor carboxilici ct i a fenolilor:
C6H4OH
COOHC6H4
COOCH3
OMe+ NaOH + 2CH3I + NaI + 2H2O
C6H4OH
COOHC6H5 OH
t C
-CO2
COOHOH OCOCH3
COOH
+ CH3COOH + H2O
Acid salicilic Acid acetisalicilic(Aspirina) 13
-
OH
CO O
HOOC OH
CO O
OH
OH
O
OH
OH
O O
O
O
O
-H2O
-CO2
Acid salicilsalicilic Salicilat de fenil (Salol)
fosgen
C
C
C
C t C
t C
-2H2O
+
OH
COOH
OH
COOHO2N
OH
COOHHO3SH2SO4
HNO3
industriile
sinteza Kolb-Schmidt
produs solid cristalin (p.t. = 157
C) care sublimeaz
Reprezentani: Acidul salicilic (acid orto-hidroxibenzoic): n natura sub form liber sau ca ester metilic
farmaceutic: antiseptic (salolul), antipiretic (acidul acetilsalicilic)
alimentar (conservarea unor alimente i bauturi) 14
-
din m-aminofenol prin metoda Kolb-Schmidt
Acidul p-aminosalicilic (PAS):
chemoterapia tuberculozei
Acidul galic (3,4,5-trihidroxibenzoic):
OHCOOH
NH2
COOH
OHOHOHceai
coaja de stejar taninuri
cristalizeaz cu o molecul de ap puin solubil n ap rece, solubil n ap cald, alcool i eter
hidroliza acid sau enzimatic a taninurilor
chimic sinteza pirogalolului, a unor cerneluri i colorani industriile farmaceutic: antiseptic i hemostatic
OHOH
OH
COOH
OHOH
OH
+ CO2220 C
Acidul galic Pirogalol
15
-
4.1. Prin oxidarea -hidroxiacizilor
4.2. Prin hidroliza nitrililor cetonici
R CH COOH
OH
R COOH
O
C
CH3Cl
OCH3 CN
O
CH3 COOH
O
C C C+ AgCN
acid piruvic
CH3 HCOOH
O
COOHCH2C6H12O6 C CH2HCl
H2O+ +
! Acizii -carbonilici nu se pot obtine in stare libera deoarece sunt foarte instabili
A) Acizi -cetonici
B) Acizi -cetonici
C) Acizi -cetonici
HCO-CH2-COOH HCO-CH3 + CO2
+CH3-COOC2H5 CH3-COOC2H5+ + C2H5ONa CH3-CO-CH-COOC2H5Na + C2H5OH
CH3-CO-CH2-COOC2H5
..
H+
+
acetilacetat de etil
4. ACIZI CETONE
16
-
Proprietile acizilor cetonici:
CH3-CO-COOH CH3-CHOH2SO4 dil
Reacii caracteristice acizilor carboxilici ct i gruparii carbonil cetonice:
CH3-CO-CH2-COOC2H5Reacii caracteristice esterilor: - reactia de hidroliza
Reacii caracteristice cetonelor: - reactia cu hidroxilamina - reactia cu fenilhidrazina - reactia cu acidul cianhidric
Reacii necaracteristice esterilor sau cetonelor: - reactia cu FeCl3 coloratie rosie - decoloreaza apa de brom
CH3O
OC2H5
O
CH3 OC2H5+ CH3OH
OCH2O5
OCC CH2
CC CH2H +
OO
CC CH
-Carbanion
Tautomeria enol-cetona
17
-
+ +
--
CH3-CO-CH2-CO OC2H5CH3-CO-CH3
H2O + C2H5-OH
CH3-COOKOH + C2H5-OH
scindare cetonica
scindare acida+ CH3-COO
H H
CH3-COOH CH3-COOH
CH3-CO-CH2-CO OC2H5
O OH OCH3 O
HH
OCH3
OHO
H
O CH3
CH2
C
H2C
C
CH2C
CC C
H2C
C
C
+
18
-
Reprezentani: Acidul piruvic (-cetopropionic): lichid, care se descopune la temperatura de fierbere
- distilarea acidului tartric
- oxidarea acidului lactic
CHOHCHOH
COOH
COOH
CH2OHCHOHCOOH
CH2COHCOOH
CH3
COOHCO
-CO2
CH3 COOHOC
= produs metabolic al organismului uman
intermediar in diferite sinteze
Acetilacetatul de etil (esterul acetil acetic) lichid (p.f.) = 181
C miros de flori
intermediar in diferite sinteze (ex. fenazina, aminofenazonei)
CH3-CO-CH2-COOC2H5
19
-
R-CH-(CH2)n-
NH2
COOHn 0
In natura se gasesc peste 400 de aminoacizi, insa organismele utilizeaza doar un numr restrans pentru biosinteza diferitelor tipuri de protide.
La edificiul structural al protidelor participa frecvent 20-24 aminoacizi.
Diversitatea enorma a tipurilor de protide este determinata de natura diferita a aminoacizilor constituenti, de numarul si proportia in care acestia participa, precum si de ordinea inlantuirii lor n moleculele proteidelor.
Toti aminoacizii care intra in structura protidelor sunt -aminoacizi.
Organismele isi sintetizeaza din aminoacizi protidele proprii.
Unii aminoacizi sunt transformati in substante cu rol biologic important (hormoni, amine, cetoacizi etc.).
Nu toti aminoacizii sunt sintetizati de catre organismul animal. Aminoacizii care nu pot fi sintetizati de catre organismul animal, dar care sunt absolut necesari pentru cresterea si dezvoltarea organismului se numesc aminoacizi esentiali. Aminoacizii esentiali sunt: arginina, fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treonina, triptofanul, valina.
5. AMINOACIZI
20
-
aminoacizi aciclici monoamino monocarboxilici (
) B) Dupa numarul gruparilor functionale:
H2C COOH
NH2 acid aminoacetic(Glicocol sau Glicina) Gli
A) Dupa natura radicalului R: aminoacizi saturati, cu radicalul hidrocarbonat saturat aminoacizi aromatici, cu radicalul derivand de la o hidrocarbura
aromatica
AMINOACIZI
CICLICI ACICLICI
Homeociclici Heterociclici Monoaminomonocarboxilici Monoaminodicarboxilici Diaminomonocarboxilici
Hidroxiaminoacizi Tioaminoacizi
Aminoacizii se clasifica in functie de particularitatile structurale ale radicalului R si prezenta altor grupari functionale.
5.1. Clasificare
singurul -aminoacid care nu prezinta activitate optica
21
-
HC COOH
NH2
CH3
acid -aminopropionic () -Alanina
*
-Ala
H2C COOHH2C
NH2 acid -aminopropionic -Alanina -Ala
HC COOHHC
CH3
CH3NH2
*
acid -amino izovalerianic(acid 2-amino-3-metilbutanoic) () Valina Val
component de baza a proteinelor, fiind nelipsita din toate proteinele
animale si vegetale
se gaseste in general n cantitati mici in numeroase proteine vegetale si
animale, cu exceptia proteinelor din semintele de in, care sunt bogate n
valina
CH3 CH
CH3
CH2 CH
NH2
COOH
acid 2-amino-4-metil pentanoic () Leucina Leu
CH3 CH2 CH CH
NH2
COOH
CH3 acid 2-amino-3-metil pentanoic () Izoleucina Ile
22
-
aminoacizi monoamino dicarboxilici
H2C COOHHCHOOC
NH2
H2C COOHH2CCHHOOC
NH2
CH
NH2
CH2 CH2 C
NH2
O
HOOC* *
acid -aminosuccinic (acid 2-aminobutandioic) () acid asparagic () acid aspartic Asp
acid -aminoglutaric () acid glutamic Glu
*
amida acidului glutamic () Glutamina Gln
aminoacizi diamino monocarboxilici
HC COOHH2C
NH2
CH2 CH2H2C
NH2
HC COOHH2C
NH2
CH2 CH2NH2
*
acid ,-diamino capronic(acid 2,6-diamino hexanoic)
() LizinaLys
*
acid ,-diamino valerianic(acid 2,5-diamino pentanoic)
() Ornitina
hidroxiamino acizi, tioamino acizi
CH2 CH
OH NH2
COOH CH CH
OH NH2
COOHCH3
acid -amino--hidroxi propanoic () Serina Ser
* *
acid -amino--hidroxi butanoic () Treonina Thr
Contin n molecula lor o grupare functional OH, fapt ce le confera o mare solubilitate
n apa
Ornitina se gaseste sub forma derivatului sau - arginina
NH CH2 CH2 CH2 CH
CNH NH2
NH2
COOH*
acid 2-amino-5-guanidinopentanoic() Arginina
Arg
23
-
NH2
COOH COOHNH2
CH2 CH COOH
NH2
CH2
CH
NH2
COOH
OH
acid para-aminobenzoic (vitamina B10)
acid orto-aminobenzoic (acidul antranilic)
() FenilalaninaPhe
acid 2-amino-3(4-hidroxifenil) propanoic () Tirozina Tyr
CH2 CH
SH NH2
COOH CH2 CH
NH2
COOHCH2SCH3
CH
NH2
CH2 SHOOC S CH2 CH
NH2
COOH*
acid -amino--tio propanoic () Cisteina Cys
*
acid 2-amino-4-(metiltio) butanoic () Metionina Met
**
() Cistina
aminoacizi homeociclici conin n molecula lor un nucleu benzenic sau fenolic
Contin in molecula lor elementul sulf sub forma de grupare tiol (-SH), de grupare tioeter (-S-CH3) sau de grupare disulfurica (-S-S-)
tirozina are o deosebita insemnatate in organismele animale prin faptul ca este un precursor al neurotransmitatorilor si hormonilor (ex. adrenalina si noradrenalina)
24
-
aminoacizi heterociclici conin n molecula lor un heterociclu cu N
NH
CH2
CH C
OH
O
NH2
N
NH
CH2
CH
NH2
COH
O
acid 2-amino-3-(1H-imidazol-4-yl) propanoic () Histidina His
acid 2-amino-3-(1H-indol-3-yl) propanoic (Indolil alanina) () Triptofan Trp
H2C COOH
Cl
H2C COO
NH2
NH4- -+
H+
H2C COOH
NH2
+ 3 NH350 C
+ NH4 Cl+
5.2.1. Prin hidroliza totala a proteinelor
5.2.2. Prin aminarea acizilor halogenati
5.2. Metode de obtinere
25
-
CH3 COOH
OCH3 COOH
NHCH3 COOH
NH2
CH3 COOH
OCH3 COOH
NOHCH3
NH2
COOH
C+ NH3
- H2OC
+ 2HCH
C NH2-OH
- H2OC
H2CH
- H2O
oxima
imina
+
CH COOHHCHOOC H2C COOHHCHOOC
NH2
*
acid fumaric+ NH3
5.2.4. Prin reducerea oximelor acizilor cetonici
5.2.5. Prin aditia amoniacului la dubla legatura a acizilor dicarboxilici nesaturati
5.2.6. Prin tratarea ftalimidei potasate cu esteri ai acizilor halogenati si saponificarea esterilor rezultati
N K
O
O
N
O
O
CH2 COOR
COOH
COOH
H2C COOH
NH2
C
C
Cl-CH2-COOR
- KCl
C
C+
5.2.3. Prin reactia aldehidelor cu amoniac si acid cianhidric
CHR O CHR
NH2
CNCHR NH CHR
NH2
COOH+ HCN
+ NH3- H2O
+ 2 H2O
- NH3
26
-
CH2 CHC N
CH2 CH2Br C N
CH2 CH2NH2
C N CH2 CH2NH2
COOH+ HBranti Mark. + NH3 + 2 H2O
- NH3
5.2.7. Din nitrili , -nesaturati prin tratare cu HX si apoi cu amoniac
5.2.8. Prin degradarea Hofmann a monoamidelor acizilor 1,4-dicarboxilici
CH2
CH2
C
CO
O
O
CH2
CH2
C
COOH
O
NH2
CH2
CH2
NH2
COOH+ NH3
+ NaBrO
anhidrida succinica
- CO2- NaBr
sunt substante solide, cristalizate, incolore, solubile in apa (cu exceptia cisteinei, cistinei si treoninei); au puncte de topire relativ ridicate, peste 200
C (mai mari decat ale acizilor corespunzatori); cu exceptia glicocolului, atomul de carbon din structura aminoacizilor este asimetric in consecinta, aminoacizii prezinta activitate optica, avand capacitatea de a roti planul luminii polarizate; in natura se gaseste de obicei, numai una din formele optic active, dextrogira sau levogiral; aminoacizii obinuti prin sinteza sunt racemici.
5.3. Proprietile fizico-chimice ale aminoacizilor
27
-
Sub aspect structural, dupa pozitia gruparii -NH2 fata de atomii de carbon asimetrici din catena hidrocarbonata, aminoacizii pot apartine seriei L sau seriei D.
H CR
NH2COOH
HCR
NH2COOH
D-aminoacid L-aminoacid
Aminoacizii au caracter amfoter. In solutie acestia se comporta ca amfioni sau ioni bipolari datorita disocierii gruparilor functionale carboxil si amina. Astfel, in functie de pH, aminoacizii pot exista in solutie apoasa sub trei forme: amfioni, cationi, anioni.
CHR
H3NCOO
Amfion(ion bipolar)
+-
CHR
H3NCOO
CHR
H3NCOOH
CHR
NH2COO
Amfion(ion bipolar)
+-
Cation(ion pozitiv)
+
Anion(ion negativ)
-
+ H+ + HO-
Aminoacizii naturali prezenti in structura
protidelor apartin numai formei L.
28
-
Datorita caracterului lor amfoter, aminoacizii se comporta in mediul acid ca baze, iar in mediu bazic se comporta ca acizi.
In cazul n care catenele laterale contin si alte grupari ionizabile ca de exemplu:
- o grupare COOH aditional (cazul acizilor aspartic si glutamic) aminoacizii au caracter acid; - o grupare NH2 suplimentara (cazul argininei, lizinei) aminoacizii respectivi au caracter bazic.
Datorita capacitatii lor de a disocia ca anioni sau cationi, aminoacizii se pot deplasa sub actiunea unui camp electric, astfel, in mediu acid, aminoacizii migreaza spre catod, iar in mediu alcalin spre anod. Punctul izoelectric se defineste ca pH-ul la care aminoacidul nu migreaza in camp electric.
5.4. Proprietatile chimice ale aminoacizilor Proprietati chimice ale aminoacizilor sunt determinate de:
- prezenta gruparii COOH - prezenta gruparii NH2
- prezenta simultan a celor dou grupari functionale COOH i NH2
- prezenta altor grupari functionale (-OH, -SH)
29
-
Proprietati chimice determinate de prezenta gruparii -COOH a) Reactia cu alcoolii cu formare de esteri
b) Reactia cu bazele cu formare de sruri
c) Reactia de decarboxilare cu formare de amine biogene (sub actiunea unor enzime specifice numite decarboxilaze)
d) Reactia de reducere energica cu formare de aminoalcooli
Proprietati chimice determinate de prezenta gruparii NH2 a) Reactia de alchilare (metilare) cu formare de derivati cuaternari b) Reactia de acilare cu formare de N-acil-derivai
c) Reactia de dezaminare cu formare de acizi nesaturai sau saturai (sub actiunea unor enzime specifice numite dezaminaze)
d) Reactia cu aldehidele cu formare de baze Schiff
30
-
CH NH2
COOH
RO C
HR CH N
COOH
RCH
R- H2O
aminoacid
+
baza Schiffaldehida
e) Reactia cu acidul azotos cu formare de hidroxiacizi
CH NH2
COOH
CH3O N OH CH OH
COOH
CH3
CH NH2
COOH
RO N OH CH OH
COOH
R
- H2O
alanina
+
acid lactic
+ N2
- H2O
aminoacid
+
hidroxiacid
+ N2Aminoacizii reactioneaz aproape cantitativ cu acidul azotos. Din volumul de azot care se degaja se poate stabili numarul gruparilor aminice din molecula aminoacidului. Aceasta proprietate sta la baza dozarii aminoacizilor prin metoda van Slyke.
Bazele Schiff ale aminoacizilor au caracter acid i se utilizeaza pentru dozarea volumetrica a aminoacizilor. Prin aceast proprietate gruparea functional bazica a unui aminoacid poate fi blocata si astfel aminoacidul poate fi titrat in mod obisnuit cu hidroxizii alcalini (metoda Sorensen).
31
-
Proprieti chimice determinate de prezena altor grupri funcionale (-OH, -SH)
a) Gruparea alcool (-OH) se poate fosforila (esterificare cu H3PO4). De exemplu, serina duce la formare de fosforilserina (participa la structura proteinelor din lapte)
b) Gruparea tiol (-SH) se poate oxida reversibil pentru a forma o legatura disulfura. Astfel, cisteina se poate cupla cu o alt molecul de cistein ducand la formarea cistinei).
CH
COOH
NH2
CH2 OH
CH
COOH
CH2NH2
O PO3H2
+ HO-PO3H2
serina
- H2O
fosforilserina
32
-
Proprietati chimice determinate de prezenta simultana a celor doua grupari functionale COOH i NH2
reactia de condensare intermoleculara (intre o grupare COOH a unui aminoacid i o grupare NH2 a altui aminoacid, cu eliminare intermoleculara de apa) cu formare de dipeptide, tripeptide etc.
CH C
NH
CH C N
H
CHNH2
R"
O R'
O
COOH
R
CH
R
N CO
OH
H
H
CH
R'
N CO
OH
H
HCH
R"
N CO
OH
H
H
CH C
NH
CH C N
H
CHNH2
R"
O R'
O
COOH
R
CH C
NH
CHNH2
R"
O R'
COOH
+
+
Tripeptida
- H2O
Polipeptida
- H2O
Dipeptida
legtura peptidica formata (-CO-NH-) sta la baza structurii peptidelor, polipeptidelor si proteinelor
33
Slide Number 1COMPUSI CU FUNCTIUNE MIXTA1. ACIZI HALOGENATISlide Number 4Slide Number 5Slide Number 6Slide Number 7Slide Number 8Slide Number 9Slide Number 10Slide Number 113. ACIZI FENOLISlide Number 13Slide Number 14Slide Number 154. ACIZI CETONESlide Number 17Slide Number 18Slide Number 19Slide Number 20Slide Number 21Slide Number 22Slide Number 23Slide Number 24Slide Number 25Slide Number 26Slide Number 27Slide Number 28Slide Number 29Slide Number 30Slide Number 31Slide Number 32Slide Number 33