CUPRINS

Adresă, telefon, fax Camera Deputaţilor

1. ÎNCEPEREA MANDATULUI

1.1. Depunere formulare

1.2. 1.2.1. Fişele personale

1.2.2. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de

interese

1.2.3. Declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau

neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al Securităţii

1.3. Constituirea Camerei Deputaţilor

1.4. Validarea mandatelor de deputat

2. STATUTUL DEPUTATULUI

2.1. Durata mandatului

2.2. Incompatibilităţi

2.3. Exercitarea mandatului de deputat

2.4. Mandatul de deputat devenit vacant

2.5. Imunitatea parlamentară

2.6. Absenţe şi concedii

2.7. Sancţiuni

3. ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ

3.1. 3.1.1. Ordinea de zi şi programul de lucru

3.1.2. Participarea deputaţilor la lucrările şedinţelor în plen

3.1.2.1. Sesiunile Camerei Deputaţilor

3.1.2.2. Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor

3.1.2.3. Actele Camerei Deputaţilor

3.1.2.4. Procedura de vot

3.1.2.5. Cartela de vot

3.2. Participarea deputaţilor la lucrările comisiilor parlamentare

3.3. Iniţiativa legislativă

3.4. Amendamente

3.5. Întrebările şi interpelările

3.6. Moţiunile

3.7. Declaraţiile politice şi intervenţii

3.8. Ora Guvernului şi Ora prim-ministrului

3.9. Sesizarea de neconstituţionalitate

3.10. Participarea deputaţilor la examinarea documentelor Uniunii Europene

3.11. Participarea deputaţilor la activităţi de diplomaţie parlamentară

3.11.1. Diplomaţia parlamentară multilaterală

3.11.2. Diplomaţia parlamentară bilaterală

3.11.3. Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de diplomaţie parlamentară

4. DREPTURI BĂNEŞTI

4.1. Drepturile salariale

4.2. Salariaţii din cadrul birourilor parlamentare

4.3. Diurna de deplasare pentru participarea la lucrările Parlamentului

4.4. Cheltuieli justificate pe bază de decont

4.5. Alte drepturi

4.5.1. Cazarea

4.5.2. Transportul

4.5.3. Suma forfetară

4.5.4. Vechimea în muncă

4.5.5. Regimul pensionării deputaţilor

5. CONDIŢII DE LUCRU

5.1. Birourile din Palatul Parlamentului

5.2. Birourile parlamentare din cadrul circumscripţiilor electorale

5.3. Serviciile Camerei Deputaţilor

(structura organizatorică)

5.4. Accesul la documente

5.4.1. Accesul la informaţii clasificate

5.4.2. Distribuirea documentelor pe suport de hârtie

5.4.3. Distribuirea documentelor în format electronic

5.4.4. Lucrări realizate pe baza monitorizărilor de presă

5.4.5. Relaţia cu societatea civilă. Accesul la informaţiile publice.

5.4.6. Studii parlamentare şi politici UE

6. FACILITĂŢI DE LUCRU

6.1. Conferinţele de presă şi comunicatele

6.1.1. Conferinţele de presă

6.1.2. Comunicatele de presă

6.1.3. Centrul educaţional şi publicaţii

6.2. Promovarea activităţii Camerei Deputaţilor în mediul online

6.3. Tehnică de calcul şi birotică

6.3.1. Asigurarea cu echipamente de calcul

6.3.2. Asistenţă tehnică pentru echipamentele de calcul

6.3.3. Asistenţă tehnică pentru echipamentele de multiplicare

6.4. Telecomunicaţiile

6.4.1. Asigurarea cu echipamente şi servicii de telecomunicaţii

6.4.2. Asistenţa tehnică

6.5. Serviciile internet

6.5.1. Accesul la reţeaua internet

6.5.2. Poşta electronică (e-mail)

6.5.3. Site-ul Camerei Deputaţilor

6.6. Facilităţile de transport

6.6.1. Servicii de transport în Bucureşti

6.6.1.1. Transportul cu microbuze şi autobuze

6.6.1.2. Transportul cu autoturisme din parcul central

6.6.2. Deplasarea în teritoriu

6.6.2.1. Deplasarea cu autoturismele din parcul central

6.6.2.2. Deplasarea delegaţiilor parlamentare

6.7. Serviciile poştale

6.7.1. Primirea corespondenţei

6.7.2. Expedierea corespondenţei

6.8. Organizarea în cadrul birourilor parlamentare

7. ALTE SERVICII

7.1. Protocol

7.2. Accesul persoanelor în Palatul Parlamentului

7.3. Accesul şi parcarea mijloacelor de transport

7.4. Muzeul Parlamentului

7.5. Ambientare şi expoziţii

7.6. Asistenţă medicală

7.7. Serviciile de alimentaţie

7.8. Servicii bancare

7.9. Clubul Parlamentarilor

7.10. Terenurile de tenis

GHID PRACTIC pentru membrii Camerei Deputaţilor, legislatura 2016-2020

Camera Deputaţilor

Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucureşti (021)316.03.00 (021)414.11.11

webmaster@cdep.ro

1. ÎNCEPEREA MANDATULUI 1.1. Depunere formulare

Cu ocazia începerii noii legislaturi deputaţii vor primi spre completare şi depunere la Camera Deputaţilor următoarele formulare: Declaraţie de avere,

Declaraţie de interese, Declaraţie pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al Securităţii însoţită de datele personale menţionate în lista ce va fi trimisă Consiliului Naţional pentru

Studierea Arhivelor Securităţii. 1.2. 1.2.1. Fişele personale

La începutul mandatului, deputaţii completează un formular cu date personale - Fişa deputatului - şi un formular tip Curriculum Vitae1. Informaţiile cu caracter

public din aceste formulare vor fi afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor (http://www.cdep.ro) şi cuprinse în alte publicaţii.

1.2.2. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese Deputaţii au obligaţia declarării averii şi a intereselor, în condiţiile art.1

alin.(1) pct.3 şi ale art.3 alin.(1)–(3) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea

Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.

„Art. 3. - (1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese reprezintă acte personale, putând fi rectificate numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr.1.

(3) Declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr.2, potrivit prevederilor Legii

nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.”

Modelul formularelor pentru declaraţiile de avere şi pentru declaraţiile de interese este cel prevăzut în anexele nr.1 şi 2 ale Legii nr.176/2010, cu

modificările ulterioare. Formularele pot fi descărcate de pe site-ul Camerei Deputaţilor, secţiunea "Informaţii publice", subsecţiunea "Declaraţii de avere şi de interese".2

Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun în termen de 30 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii [art.4

alin.(1) din Legea nr.176/2010 cu modificările ulterioare]. Acestea se depun la

1 Informaţiile din Curriculum Vitae pot fi completate sau modificate on-line la adresa http://www.cdep.ro/dep2016. Accesul la această adresă se efectuează pe baza datelor de autentificare (nume utilizator şi parolă) care vor fi înmânate, în plic, împreună cu Mapa deputatului. 2 Formularele declaraţiei de avere şi declaraţiei de interese pot fi descărcate de la adresa: http://www.cdep.ro/dep2016.

Cabinet secretar general – Biroul pentru protecţia informaţiilor clasificate (camera 3090-1, etajul 3; telefoane de contact: 021-414.1972, 021-414.2005 sau la numerele de interior 1972, 2005).

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi deputaţii depun declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese la persoana desemnată de Secretarul general al Camerei

Deputaţilor [art.5 alin.(2) lit.b) din Legea nr.176/2010, cu modificările ulterioare]. Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la

declaraţiile de avere şi la declaraţiile de interese eliberează la depunere o dovadă de primire şi asigură afişarea şi menţinerea acestora pe site-ul Camerei Deputaţilor, în termen de 30 de zile de la primire.

Deputaţii au obligaţia de a actualiza, anual, declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, cel mai târziu la data de 15 iunie, pentru anul fiscal anterior [art. 4

alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu modificările ulterioare]. În termen de cel mult 30 zile de la data încheierii mandatului sau a încetării

activităţii, deputaţii au obligaţia de a depune noi declaraţii de avere şi declaraţii

de interese [art.4 alin.(3) din Legea nr.176/2010, cu modificările ulterioare]. Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de

interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului Penal (art.28 din Legea nr.176/2010).

Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele

prevăzute, precum şi nedeclararea, în declaraţia de avere, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri

constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă. Agenţia Naţională de Integritate poate declanşa din oficiu procedura de evaluare [art.29 alin.(1) din Legea nr.176/2010, cu modificările ulterioare].

1.2.3. Declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau

neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al Securităţii În conformitate cu prevederile art.5 alin.(1), alin.(2) lit.a) şi alin.(4) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul

dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările ulterioare, deputaţii aleşi vor depune o

declaraţie pe propria răspundere „în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia” (conform modelului prevăzut în anexa la ordonanţa de urgenţă). Declaraţia se va depune împreună

cu declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, în acelaşi termen, fiind însoţită de datele personale menţionate în lista ce va fi trimisă Consiliului

Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Sunt exceptaţi de la depunerea acestei declaraţii, deputaţii care la data de

22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani.

1.3. Constituirea Camerei Deputaţilor

Conform art.63 alin.(3) din Constituţia României şi art.1 din regulamentul propriu, Camera Deputaţilor nou aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite

prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt

conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari.

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.

1.4. Validarea mandatelor de deputat Pentru validarea mandatelor, în prima sa şedinţă, Camera Deputaţilor

alege o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor

parlamentare. Fiecare grup parlamentar desemnează deputaţi în Comisia de validare, în

funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor. Camera

Deputaţilor hotărăşte asupra acestor propuneri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.

Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei. Se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporţiei membrilor fiecărui

grup parlamentar în numărul total al deputaţilor. Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor,

primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru. Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.

Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte Comisiei, în scris, în termen de 3 zile de la constituirea acesteia, propunerile

privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat. Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat în

cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut cu încălcarea

prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind

săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

În cel mult 4 zile de la constituire, Comisia de validare întocmeşte un

raport, aprobat cu majoritate de voturi, în care sunt precizate numele deputaţilor pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz,

amânarea validării mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare sau de amânare.

În a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, Camera Deputaţilor se

întruneşte, de drept, în şedinţă, pentru a dezbate raportul comisiei. Validarea, invalidarea ori amânarea validării mandatelor de deputat se

face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

2. STATUTUL DEPUTATULUI 2.1. Durata mandatului

Mandatul Camerei Deputaţilor este de 4 ani. Mandatul se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora [art.63 alin.(1) din Constituţia României].

Exercitarea mandatului de deputat începe la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului

[art.70 alin.(1) din Constituţia României]. Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor

electorale, de incompatibilitate ori de deces [art.70 alin.(2) din Constituţia României].

2.2. Incompatibilităţi

Funcţiile publice de autoritate, precum şi celelalte funcţii incompatibile cu calitatea de deputat, sunt reglementate prin Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi prin Legea

nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,

prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare. În sensul art.71 alin.(2) şi (3) din Constituţie, coroborat cu art.81 alin.(2) din Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, prin

funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţeleg funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile

asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din

Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi

şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor

administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile

administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.

Deputaţii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice [art.82 alin.(3) din Legea

nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare]. În materie de incompatibilităţi, Legea nr.161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, instituie şi următoarele măsuri:

„Art. 821. - (1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate să pledeze

în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe. (2) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin.(1) nu poate

acorda asistenţă juridică învinuiţilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind:

a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene,

prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările

ulterioare; b) infracţiunile prevăzute în Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi

combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi

completările ulterioare; c) infracţiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, prevăzute la

art. 209-217 din Codul penal; d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor

măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, cu modificările ulterioare;

e) infracţiunile contra securităţii naţionale, prevăzute la art. 394-410 şi 412 din Codul penal, precum şi cele prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind

siguranţa naţională a României, republicată, cu completările ulterioare; f) infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, prevăzute la art. 266- 275 şi art.

277-288 din Codul penal;

g) infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război, prevăzute la art. 438-445 din Codul penal.

(3) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin.(1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau

instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale, în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese

intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale. (4) Prevederile alin.(1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte

în proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului ori rudelor până la gradul IV inclusiv.”

Art. 15-18 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, prevăd următoarele:

„ARTICOLUL 15

Principii cu caracter general (1) Nicio persoană nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu calitatea de

membru în Parlamentul European. (3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea

oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

ARTICOLUL 16 Incompatibilităţi

(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi

cu situaţiile de incompatibilitate generate de dispoziţiile art. 821 din aceeaşi lege.

(2) Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibilă

cu: a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,

administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de

credit, societăţile de asigurare/reasigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute la lit. a);

c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, prevăzute la lit. a); d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale

regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

e) calitatea de comerciant persoană fizică; f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte;

h) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi confederaţiilor sindicale.

(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcţiile şi

activităţile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică reprezentanţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru care este prevăzută interdicţia de a face parte din partide politice în statutul propriu.

(5) Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică.

ARTICOLUL 17

Procedura declarării incompatibilităţii (1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exerciţiul mandatului,

se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în alte legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a

notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de

senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoştinţa Biroului

permanent al Camerei din care acesta face parte. (2) Deputatul sau senatorul care nu şi-a exprimat opţiunea potrivit

prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent

al Camerei din care face parte sesizează comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în

termen de 15 zile de la sesizare. Comisia competentă solicită punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei

Deputaţilor sau Senatului, care îl va informa pe deputatul sau senatorul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei din care face parte

un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a mandatului.

(3) Deputatul sau senatorul aflat într-o stare de incompatibilitate

survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din care face parte această situaţie, în scris, în

termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări

personale de incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în

care din raportul comisiei reiese existenţa unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligaţia ca în termen de 30 de zile să opteze

între calitatea de deputat ori de senator şi funcţia sau funcţiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate

prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale regulamentului fiecărei Camere, precum şi cu cele ale Legii nr. 144/2007

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii

nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. (6) În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport

de evaluare privind existenţa unei incompatibilităţi a unui deputat sau

senator, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum şi Camerei din care aceasta face parte, în

conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte persoana în cauză o înştiinţează de urgenţă pe aceasta, punându-i la dispoziţie o copie a

raportului.

ARTICOLUL 18

Interdicţia publicitară

Este interzisă folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat sau de senator în orice acţiune publicitară privitoare la orice societate reglementată

de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.”

2.3. Exercitarea mandatului de deputat Deputaţii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a

Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. După validarea mandatelor şi depunerea jurământului,

deputaţilor li se eliberează legitimaţii de membri ai Camerei Deputaţilor, semnate de preşedintele acesteia.

Potrivit art.69 din Constituţia României, în exercitarea mandatului, deputaţii sunt în serviciul poporului. Orice mandat imperativ este nul.

2.4. Mandatul de deputat devenit vacant Potrivit prevederilor art. 94 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind

alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările

ulterioare,în caz de vacanţă a mandatelor de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea

locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în

scris, sub semnătura conducerii partidelor politice sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din organizaţia cetăţenilor aparţinând

minorităţilor naţionale.

2.5. Imunitatea parlamentară Potrivit art.72 din Constituţia României, art.20-26 din Legea

nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, deputaţii beneficiază de imunitate parlamentară de la data validării mandatului de deputat. Imunitatea

parlamentară încetează la data încheierii mandatului de deputat, precum şi în cazurile prevăzute de Constituţie şi de Legea nr.96/2006 privind Statutul

deputaţilor şi al senatorilor, republicată. Deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea

mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, şi numai după ascultarea lor. Preşedintele Camerei aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent după

care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul

secret al majorităţii membrilor săi. Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Camera hotărăşte

asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi, în condiţiile respectării prevederilor art.67 din Constituţia României, republicată.

Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunică de îndată ministrului justiţiei. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi

percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care

Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

2.6. Absenţe şi concedii

Participarea la lucrările Camerei Deputaţilor reprezintă o obligaţie

legală, morală şi regulamentară. Potrivit art. 28 alin. (4) din Legea nr.96/2006, republicată, se consideră absent motivat deputatul care:

a) este membru al Guvernului; b) participă la activităţi stabilite prin decizia Birourilor permanente reunite ale

celor două Camere sau a Biroului permanent al Camerei din care face parte ori la invitaţia Guvernului sau a Preşedintelui României; c) este în concediu medical;

d) are aprobată motivarea absenţei de către liderul de grup sau de către Biroul permanent, după caz.

Potrivit prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr.96/2006, republicată, deputatul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru

rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.

Cu acordul Biroului permanent, deputaţii pot obţine concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent concedii fără

plată. Regulamentul Camerei Deputaţilor stabileşte, prin prevederile art. 241

alin. (6), faptul că motivarea absenţelor trebuie făcută în cel mult 30 de zile de la comunicarea acestora la grupul parlamentar din care face parte deputatul.

Conform prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr.96/2006, republicată, neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată

în sediul Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară

brută a deputatului sau a senatorului, cu excepţia motivării absenţelor.

2.7. Sancţiuni Potrivit prevederilor art. 52 din Legea nr.96/2006, republicată,

coroborate cu cele ale art. 243 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, abaterile disciplinare atrag următoarele sancţiuni: a) atenţionarea verbală;

b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului;

d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei; e) avertismentul scris; f) diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni,

pentru încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese. Sancţiunile prevăzute la lit.a), b) şi c) se aplică de către preşedintele

de şedinţă, iar cea prevăzută la lit.d) se aplică, la solicitarea preşedintelui de şedinţă sau a unui grup parlamentar, de către plenul Camerei, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Abaterile care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit.e) se constată de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la sesizarea

preşedintelui de şedinţă, unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat sau senator. Sesizarea se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor în termen de cel mult o lună de la data săvârşirii faptei. Comisia juridică, de

disciplină şi imunităţi soluţionează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia, iar raportul Comisiei se aprobă în şedinţă

secretă, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Raportul Comisiei se înaintează de îndată Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, împreună cu

dosarul cauzei. În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi întocmeşte un raport prin care

constată faptul că raportul Agenţiei Naţionale de Integritate cu privire la existenţa conflictului de interese este definitiv. Sesizarea se soluţionează în

termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrare. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în şedinţă secretă, şi se înaintează de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent. Acesta soluţionează

cauza în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului. Hotărârea Biroului permanent se prezintă în şedinţa publică a Camerei Deputaţilor.

3. ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ 3.1. În desfăşurarea activităţii legislative, deputaţilor li se acordă sprijin şi

asistenţă de specialitate din partea Departamentului legislativ (etaj 5,

cam.5071; int.1330), format din Direcţia procedură legislativă, sinteze şi evaluări (etaj 5, cam.5071; int. 1966), Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen (etaj 1M, corp B2, cam.17; int. 1320) şi Serviciul pentru lucrări în comisii

(etaj 5, cam.5100; int. 1324).

3.1.1. Ordinea de zi şi programul de lucru Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi aprobării acesteia.

Programul de lucru al Camerei Deputaţilor se stabileşte în concordanţă cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor

Camerei. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaţilor pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent şi

se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. În cazuri excepţionale, modificarea sau completarea ordinii de zi şi a

programului de lucru se aprobă, de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la propunerea Biroului permanent sau de plenul Camerei Deputaţilor, la solicitarea motivată a preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup

parlamentar, făcută la începutul unei şedinţe de lucru în plen. Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit în scris şi pe

suport electronic deputaţilor şi grupurilor parlamentare, afişându-se la sediul Camerei Deputaţilor în aceeaşi zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

Deputaţii îşi desfăşoară activitatea săptămânal în plen, în comisii, în grupurile parlamentare şi în birourile parlamentare din circumscripţiile

electorale. De regulă, a 5-a şi a 6-a zi din săptămână sunt rezervate activităţii în circumscripţiile electorale în care deputaţii au fost aleşi.

3.1.2. Participarea deputaţilor la lucrările şedinţelor în plen 3.1.2.1. Sesiunile Camerei Deputaţilor

Potrivit art.66 alin.(1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii

iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul

lunii decembrie. Potrivit art.66 alin.(2) din Constituţia României, Camera Deputaţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a

Biroului permanent al Camerei Deputaţilor ori a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor.

Convocarea Camerei Deputaţilor se face de preşedintele acesteia, în condiţiile Regulamentului Camerei Deputaţilor.

3.1.2.2. Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor Şedinţele Camerei Deputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care

Camera Deputaţilor hotărăşte ca anumite şedinţe să fie secrete. Deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să îşi înregistreze

prezenţa, pe baza cartelei şi a semnăturii electronice, pe dispozitivele instalate la intrarea în sala de plen. În cazul în care sistemul electronic nu se poate folosi din motive tehnice, deputatul se înscrie pe lista de prezenţă.

Şedinţa Camerei Deputaţilor este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte, asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliţi

prin rotaţie, din care unul, de regulă, este din opoziţie. Preşedintele de şedinţă anunţă ordinea de zi şi programul de lucru, numărul deputaţilor care şi-au înregistrat prezenţa, conduce dezbaterile, asigură menţinerea ordinii în timpul

dezbaterilor şi respectarea Regulamentului. Deputaţii iau cuvântul, în ordinea înscrierii pe lista întocmită de

secretari, cu încuviinţarea preşedintelui Camerei. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă acesta îi este dat de preşedinte. Deputaţii care iau cuvântul vorbesc de la tribuna Camerei sau din alt loc

unde există instalat un microfon, fiind obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar,

preşedintele de şedinţă le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul şi întrerupe microfonul. Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedinţe a plenului sau a

comisiilor. Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală.

În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în Cameră, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a

comunica plenului Camerei probleme de ordin personal, care au legătură cu calitatea sa de deputat.

La lucrările Camerei Deputaţilor pot participa membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora. De asemenea, la şedinţele publice pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetăţeni,

în condiţiile stabilite de Regulament. Dezbaterile din plen se transmit în direct, prin intermediul televiziunii cu

circuit închis şi prin Internet, şi se înregistrează audio-video pe suport electronic. Dezbaterile se consemnează în stenograme. Stenogramele şi

înregistrările audio-video ale şedinţelor în plen sunt publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor. Deputaţii pot consulta stenogramele şi înregistrările electronice şi, în cel mult 5 zile de la data şedinţei, pot semnala eventuale

neconcordanţe între textul stenogramei şi înregistrarea electronică3. Cu excepţia stenogramelor şedinţelor secrete, stenogramele se publică în cel mult

10 zile în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

3.1.2.3. Actele Camerei Deputaţilor

3 Serviciul pentru stenograme (etaj 5, cam.5097; int. 1329) poate pune la dispoziţia deputaţilor, la cerere, o copie a stenogramei de şedinţă, înainte de publicarea pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Legile, hotărârile şi moţiunile simple se adoptă de Camera Deputaţilor prin vot. Conform art.73 alin.(1) din Constituţia României, legile sunt constituţionale, organice şi ordinare.

Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.

Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor.

Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului legal. Legile prevăzute la art.148 şi 149 din Constituţie se adoptă în şedinţa comună

a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. În măsura în care Regulamentul Camerei Deputaţilor

nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

3.1.2.4. Procedura de vot Votul deputatului este personal. Acesta poate fi deschis sau secret. De regulă,

votul deschis se exprimă prin mijloace electronice. Celelalte modalităţi de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup.

Votul deschis se exprimă prin: - mijloace electronice - votul se realizează prin utilizarea consolelor de vot de

pe pupitrele deputaţilor; votul exprimat de fiecare deputat se afişează pe site-ul Camerei Deputaţilor;

- ridicarea mâinii;

- apel nominal. Votul secret se exprimă prin:

- buletine de vot - exprimarea votului pentru numiri în funcţii se face prin intermediul buletinelor de vot, cu excepţia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de vot.

- bile - deputaţii primesc câte două bile, una albă şi una neagră, pe care le introduc în urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în

urna neagră înseamnă vot „pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot „contra”. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă „abţinere”.

- mijloace electronice. În cursul votării nu se poate acorda deputaţilor dreptul de a lua cuvântul, cu

excepţia cazurilor în care este vizată derularea procedurii de vot secret. Informaţii suplimentare privind votul electronic sunt detaliate în ”Instrucţiunile de Operare Sistem de Vot Electronic” şi Regulamentul Camerei Deputaţilor sau

pot fi obţinute la telefon 021.414.1742, fax: 021.313.0687, email la directia.tehnica@cdep.ro.

3.1.2.5. Cartela de vot La începutul mandatului, fiecărui deputat i se înmânează cartela de vot,

însoţită de instrucţiunile de operare. Cartela de vot este nominală şi se foloseşte pentru votul electronic din plenul Camerei Deputaţilor.

3.2. Participarea deputaţilor la lucrările comisiilor parlamentare Comisiile sunt organisme de lucru ale Camerei Deputaţilor, care

examinează proiecte de legi, propuneri legislative, proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avize şi amendamente, în vederea elaborării rapoartelor

sau avizelor, după caz; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent; pot efectua anchete parlamentare. Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă, comisii

speciale, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul. Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 11-41 de

deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie

permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei

pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisiei pentru cercetarea

abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi ai Comisiei pentru afaceri europene care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea

configuraţiei politice a Camerei. Numărul de locuri ce revine fiecărui grup parlamentar se stabileşte de Camera Deputaţilor, la propunerea Comitetului

liderilor grupurilor parlamentare. Comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2-3 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al

cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi doi secretari. Convocarea şedinţelor comisiilor se face cu cel puţin 24 de ore înainte,

de către preşedintele comisiei sau, în lipsa lui, de către un vicepreşedinte. Participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor este obligatorie. Deputatul care absentează la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt

deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.

Deputaţii care nu au participat la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Camerei, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate pentru ziua respectivă, şi nu au obţinut o motivare a absenţei sunt consideraţi

absenţi nemotivaţi şi li se reţine 1% din indemnizaţia brută. Şedinţele comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul

acestora prevede altfel. Lucrările comisiilor Camerei Deputaţilor pot fi transmise pe reţeaua internă de televiziune a Camerei Deputaţilor şi la posturile de radio şi de

televiziune. Şedinţele comisiilor se desfăşoară numai cu participarea majorităţii

membrilor care le compun, iar hotărârile comisiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Votul în comisie este, de regulă, deschis.

Schimbarea unui membru al unei comisii se face la propunerea grupului său parlamentar şi cu aprobarea plenului Camerei Deputaţilor.

3.3. Iniţiativa legislativă

Potrivit art.74 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, cu condiţia de a proveni din cel puţin un sfert din

judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături.

În exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii prezintă propuneri legislative, redactate în forma cerută pentru proiectele de lege, însoţite de o expunere de motive, în conformitate cu prevederile Legii

nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Deputaţii pot

prezenta şi proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. În cazul propunerilor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale

bugetului asigurărilor sociale de stat, preşedintele Camerei Deputaţilor va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art.111 din Constituţia României.

Deputaţii depun propunerile legislative, în funcţie de obiectul de reglementare al acestora, la Camera competentă să le adopte ca primă Cameră

sesizată. Astfel, Camera Deputaţilor este competentă să examineze, ca primă Cameră sesizată, propunerile legislative înscrise în art.75 alin.(1) din Constituţia României. Se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, în calitate

de primă Cameră sesizată, celelalte propuneri legislative. Iniţiativele legislative iniţiate de către deputaţi şi senatori pentru care

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată sunt supuse consultării publice, la care poate participa orice persoană fizică sau juridică interesată, prin

postarea opiniilor pe site-ul Camerei Deputaţilor. Iniţiativele legislative pot fi retrase de către iniţiator numai până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului primei Camere sesizate.

Dacă o iniţiativă legislativă a fost adoptată sau respinsă de către Senat, ca primă Cameră sesizată, respectiva iniţiativă legislativă îşi continuă procedura

de dezbatere, iniţiatorul nemaiputând solicita retragerea ei. 3.4. Amendamente

Au dreptul de a prezenta amendamente deputaţii, grupurile parlamentare şi Guvernul. Amendamentele formulate de deputaţi se depun în scris, motivat, sub

semnătura iniţiatorului, cu precizarea grupului parlamentar din care face parte, dacă este cazul.

Deputaţii care nu fac parte din comisia sesizată în fond pot depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la

anunţarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative. Deputaţii pot formula amendamente şi cu ocazia dezbaterii proiectului

sau a propunerii legislative la comisia sesizată pentru aviz, cu respectarea termenelor aprobate. În plenul Camerei Deputaţilor, în faza dezbaterii generale a proiectului de

lege sau a propunerii legislative, nu pot fi propuse amendamente. În plenul Camerei Deputaţilor, în faza dezbaterilor pe articole, se pot

formula numai amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

3.5. Întrebările şi interpelările Întrebările

Fiecare deputat poate adresa întrebări Guvernului, miniştrilor sau altor conducători ai organelor administraţiei publice. Întrebarea constă într-o simplă

cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei Deputaţilor informaţiile şi documentele cerute de aceasta

sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinantă.

Întrebările se depun, în scris, la grupul parlamentar din care face parte deputatul, în vederea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Deputaţii neafiliaţi vor depune întrebările direct la secretarul

desemnat de Biroul permanent. Răspunsurile la întrebări se dau în termen de 15 zile de la transmiterea lor

de către secretarul Camerei Deputaţilor, dar nu mai târziu de 30 de zile, în cazul în care există o motivaţie justificată înaintată la Biroul permanent. Întrebările pot fi scrise sau orale.

Deputaţii pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului, în şedinţa Camerei Deputaţilor de regulă, în ziua de luni, între orele 18.00-20.00, cu

excepţia zilei în care se desfăşoară ora prim-ministrului. Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul

desemnat al Camerei Deputaţilor, cel mai târziu până la ora 14.00 a zilei de

miercuri din săptămâna premergătoare celei în care urmează a se adresa întrebarea.

Răspunsurile la întrebările orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii lor de către secretarul Camerei Deputaţilor. Întrebările orale se expun sumar într-un interval de cel mult două

minute. Ministrul competent răspunde la întrebarea adresată în cel mult 3 minute. După audierea răspunsului, autorul întrebării poate interveni cu

precizări şi comentarii, în cel mult două minute. Ministrul poate exercita dreptul la replică în cel mult 2 minute.

Întrebările scrise se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor, de către grupul parlamentar din care face parte deputatul; deputaţii neafiliaţi depun întrebările scrise direct la secretarul desemnat.

Când adresează întrebări scrise, deputaţii precizează dacă doresc un răspuns scris, un răspuns oral sau un răspuns formulat atât în scris, cât şi oral.

Răspunsurile la întrebările scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile.

Atât întrebările scrise, cât şi răspunsurile aferente se publică pe site-ul

Camerei Deputaţilor. Niciun deputat nu poate adresa mai mult de o întrebare în aceeaşi şedinţă.

Interpelările Deputaţii pot formula interpelări către Guvern sau membrii săi.

Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii

Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Interpelările se formulează numai în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nicio dezvoltare. Interpelările formulate de deputaţi sunt depuse

la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor de către grupul parlamentar din care fac parte aceştia, precum şi de către deputaţii neafiliaţi.

Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor poate acorda un singur termen de 15 zile.

În şedinţa consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult

3 minute, după care autorul mai are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziţie un minut pentru răspuns. În şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu

poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua

interpelare. Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la

respectivele interpelări în următoarea şedinţă consacrată orei prim-ministrului. Camera Deputaţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime

poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării.

3.6. Moţiunile Deputaţii pot adopta moţiuni simple, în condiţiile prevăzute de art.112 alin.(2) din Constituţia României şi de dispoziţiile Regulamentului Camerei

Deputaţilor, precum şi moţiuni de cenzură, în condiţiile prevăzute de art.113 din Constituţia României şi de dispoziţiile Regulamentului activităţilor

comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi.

Moţiunea exprimă poziţia iniţiatorilor într-o problemă de politică internă sau externă ori cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Deputaţii nu îşi pot retrage adeziunea la moţiunea simplă după începerea

discutării acesteia, dezbaterea încheindu-se prin supunerea la vot a moţiunii simple de către preşedintele Camerei Deputaţilor. Deputaţii nu pot propune

amendamente la moţiunile simple. Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile simple care nu

îndeplinesc cerinţele prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi nici

pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură urmăreşte retragerea încrederii acordate

Guvernului. Moţiunea, care poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul

total al deputaţilor şi senatorilor, se prezintă Birourilor permanente ale celor două Camere şi apoi în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea are loc după 3 zile de la prezentarea

acesteia în plenul Parlamentului. Deputaţii, semnatari ai unei moţiuni de cenzură care a fost respinsă,

nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o altă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea.

3.7. Declaraţiile politice şi intervenţii În fiecare săptămână, la propunerea Biroului permanent, cu aprobarea

Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, se va organiza, de regulă joia, o şedinţă de plen dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor deputaţilor.

Înscrierile pentru declaraţiile politice şi intervenţii se fac până la ora 20.00 din ziua anterioară şedinţei consacrate prezentării declaraţiilor politice şi intervenţiilor, la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor.

Declaraţiile şi intervenţiile se prezintă exclusiv verbal şi nu vor depăşi 3 minute. Niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie sau o

intervenţie în aceeaşi şedinţă. Ordinea luărilor de cuvânt este alternativă, din săptămână în săptămână, şi se face pe grupuri parlamentare.

3.8. Ora Guvernului şi Ora prim-ministrului

Ora Guvernului În timpul sesiunilor ordinare, în fiecare zi de luni, cu excepţia zilei

destinate orei prim-ministrului, de regulă, între orele 16.00-18.00, se desfăşoară dezbateri politice, cu participarea a 2 miniştri, pe teme politice de interes major bine definite.

Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziţie şi majoritatea parlamentară, alternativ. La şedinţă participă şi

miniştrii care nu au răspuns, la termen, la 3 întrebări. Ora prim-ministrului

O dată pe lună, de regulă în prima zi de luni a fiecărei luni calendaristice, se desfăşoară dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, pe

probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială, atât la solicitarea grupurilor parlamentare, cât şi la solicitarea prim-ministrului, alternativ.

Solicitarea se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în scris, de către unul sau mai multe grupuri parlamentare, cu precizarea temei

de dezbatere propuse, iar Biroul permanent îl informează de îndată pe prim-ministru. Prim-ministrul are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată.

3.9. Sesizarea de neconstituţionalitate

Art. 146 lit.a)-c) din Constituţia României reglementează dreptul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al unui număr de cel puţin 50 de deputaţi de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la:

- neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora; - neconstituţionalitatea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale;

- neconstituţionalitatea Regulamentului Camerei Deputaţilor sau a Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; în

această materie pot sesiza Curtea Constituţională şi grupurile parlamentare.

Sesizarea de neconstituţionalitate trebuie făcută în formă scrisă şi

motivată. În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, legea se

depune la Secretarul general al Camerei Deputaţilor şi se comunică, cu 5 zile, respectiv, cu 2 zile (dacă legea a fost adoptată în procedură de urgenţă), înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, precum şi Avocatului Poporului. Data la care legea adoptată a fost depusă la Secretarul general al Camerei Deputaţilor se aduce la cunoştinţă,

în plenul Camerei Deputaţilor, în termen de 24 de ore de la depunere.

3.10 Participarea deputaţilor la examinarea documentelor Uniunii Europene

Examinarea documentelor instituţiilor Uniunii Europene este

reglementată prin Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi prin Regulamentul Camerei

Deputaţilor (modificat prin HCD nr. 43/2015), capitolul III, art. 160-185 (potrivit renumerotării articolelor operată prin versiunea republicată în 2015). La data intrării în vigoare a HCD nr. 43/2015, regimul anterior

reglementat prin HCD nr.11/2011 trebuie considerat a fi fost abrogat implicit.

În domeniul afacerilor europene, parlamentele pot interveni ex ante

(anterior) adoptării proiectelor de acte legislative sau de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene sau cu ocazia prezentării documentelor consultative ale Uniunii Europene şi ex post (ulterior) adoptării legislaţiei,

prin transpunerea directivelor UE în dreptul naţional, prin adoptarea de legislaţie naţională menită să permită executarea unor regulamente sau

decizii ale UE şi, în general, ca efect al exercitării altor prerogative prevăzute de tratatele Uniunii Europene.

Examinarea ex ante este acea procedură prin care Camera Deputaţilor

examinează şi evaluează proiectele de acte legislative sau acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene din punctul de vedere al fondului reglementării

şi implicaţiilor acestora sau al modului în care proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, în temeiul Protocolului nr. 2 anexat tratatelor UE.

În procedura de examinare parlamentară a propunerilor UE participă comisiile permanente de specialitate, Comisia pentru afaceri europene şi

plenul Camerei Deputaţilor.

La încheierea examinării parlamentare se elaborează o opinie, în cazul analizei fondului proiectelor de acte legislative şi al proiectelor de acte fără

caracter legislativ ale Uniunii Europene, ori un aviz motivat, în cazul constatării nerespectării principiului subsidiarităţii de către un proiect de act

legislativ al Uniunii Europene.

Procedura examinării documentelor Uniunii presupune următoarele

etape:

- comisiile permanente sesizate redactează un proiect de opinie care cuprinde observaţii şi recomandări asupra fondului propunerii şi, dacă este

cazul, asupra respectării sau nerespectării principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, pe care îl transmit Comisiei pentru afaceri europene;

- Comisia pentru afaceri europene elaborează o opinie, care cuprinde observaţii şi recomandări privind fondul propunerilor, sau un aviz motivat, în

cazul în care constată nerespectarea principiului subsidiarităţii; opinia sau avizul motivat ia forma unui proiect de hotărâre, elaborat de Comisia pentru afaceri europene;

- opinia sau avizul motivat se transmite Biroului permanent, care dispune înscrierea proiectului de hotărâre pe ordinea de zi a plenului Camerei

Deputaţilor; proiectul se votează în plenul Camerei Deputaţilor.

3.11 Participarea deputaţilor la activităţi de diplomaţie parlamentară

Deputaţii desfăşoară activităţi de diplomaţie parlamentară pe plan

multilateral, în cadrul organizaţiilor internaţionale, şi pe plan bilateral, în relaţia cu alte foruri legislative.

Direcţia generală afaceri externe are rolul de a gestiona aceste activităţi, de la elaborarea Programului anual de relaţii externe până la organizarea efectivă a participării delegaţiilor parlamentare sub toate

aspectele pe care aceasta le implică.

3.11.1. Diplomaţia parlamentară multilaterală Acţiunile de diplomaţie parlamentară multilaterală se desfăşoară conform statutului Parlamentului României de membru cu drepturi depline,

asociat sau observator la adunările şi organizaţiile parlamentare internaţionale, şi în acord cu liniile directoare ale cooperării

interparlamentare la nivelul Uniunii Europene. La începutul fiecărei legislaturi, prin Hotărâre a Parlamentului, se

stabileşte componenţa delegaţiilor permanente la principalele organizaţii la

care Parlamentul României participă ca membru deplin sau asociat, respectiv:

- Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei; - Adunarea Parlamentară a NATO; - Uniunea Interparlamentară;

- Adunarea Parlamentară a OSCE; - Adunarea Parlamentară a Francofoniei;

- Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră; - Iniţiativa Central Europeană – Dimensiunea Parlamentară; - Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est;

- Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana; - Adunarea Parlamentară a Ortodoxiei.

- Adunarea Parlamentară a Mediteranei; Structurile organizatorice ale acestor adunări se aseamănă cu cele ale unui parlament naţional, lucrările desfăşurându-se preponderent în cadrul

sesiunilor plenare şi reuniunilor comisiilor de specialitate. Pe linia cooperării interparlamentare la nivelul Uniunii Europene,

Camera Deputaţilor participă la conferinţa preşedinţilor de parlamente din statele membre UE, la reuniuni interparlamentare organizate de comisiile de

specialitate din Parlamentul European, la reuniuni la nivel de preşedinţi de comisii permanente, organizate în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, la întâlniri ale grupurilor politice etc.

Reprezentanţii Camerei Deputaţilor participă, de asemenea, pe bază de invitaţie, la activitatea altor organizaţii internaţionale parlamentare şi interguvernamentale, la diferite acţiuni, cum ar fi: congrese, conferinţe,

simpozioane, seminarii, colocvii, stagii de pregătire şi specializare.

3.11.2. Diplomaţia parlamentară bilaterală Activităţile de diplomaţie parlamentară bilaterală vizează dezvoltarea

relaţiilor Parlamentului României cu parlamentele altor ţări şi se desfăşoară la toate nivelurile, de la preşedinţii Camerelor, la grupurile de prietenie şi comisiile parlamentare de specialitate.

Cele mai importante forme de cooperare interparlamentară bilaterală sunt:

în plan extern, - delegaţii oficiale conduse de preşedintele Camerei Deputaţilor sau de

membri ai Biroului permanent, la invitaţia omologilor din alte ţări;

- delegaţii ale comisiilor parlamentare de specialitate. Comisiile parlamentare organizează pe bază de reciprocitate sau iniţiază vizite

pentru schimb de experienţă la comisiile similare ale parlamentelor din alte ţări. Componenţa acestor delegaţii se stabileşte la nivelul conducerii comisiei respective;

- delegaţii ale grupurilor de prietenie. Prin Hotărâre a Parlamentului României se constituie grupuri de prietenie formate din deputaţi şi

senatori. Componenţa delegaţiei se stabileşte de conducerea grupului respectiv.

în plan intern,

- vizite ale delegaţiilor oficiale conduse de preşedinţi ai altor parlamente naţionale sau reprezentanţi ai acestora, la invitaţia omologilor români;

- vizite ale comisiilor parlamentare de specialitate din alte parlamente naţionale la comisiile parlamentare omoloage din Parlamentul României;

- vizite ale grupurilor parlamentare de prietenie;

- întrevederi ale conducerii Camerei Deputaţilor cu înalţi demnitari străini (şefi de stat, şefi de guvern, miniştri, reprezentanţi ai corpului diplomatic

acreditaţi la Bucureşti, etc.). 3.11.3. Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de diplomaţie

parlamentară Fiecare deplasare în vederea participării la acţiuni de diplomaţie

parlamentară se aprobă – după caz, de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Preşedintele Camerei Deputaţilor – pe baza unui memorandum intern şi a unui deviz de cheltuieli întocmite de

compartimentele de specialitate din cadrul Direcţiei generale afaceri externe. Aceste documente se prezintă spre aprobare, de regulă, cu cel puţin 10 zile

înainte de plecarea în străinătate. Acelaşi regim se aplică şi deplasărilor în circumscripţia electorală nr.43 - Diaspora.

Membrii delegaţiilor care participă la acţiuni de diplomaţie parlamentară au obligaţia de a prezenta, în termen de 10 zile de la întoarcerea în ţară, o informare cu privire la acţiunea la care au participat şi la rezultatele acesteia.

Informarea este supusă aprobării Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. De asemenea, şefii delegaţiilor parlamentare sau membrii acestora,

precum şi participanţii la acţiuni de relaţii externe în baza unor invitaţii nominale, au obligaţia de a prezenta, printr-o conferinţă, declaraţie sau printr-un comunicat de presă, activităţile de diplomaţie parlamentară la care

au participat. Rezervările pentru transportul internaţional şi cazarea în străinătate se

asigură de către Camera Deputaţilor, prin licitaţie organizată cu agenţii de turism specializate, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare. Transportul

cu avionul se asigură, de regulă, la clasa economic, de preferinţă pe rute de transport directe, în condiţii de economicitate.

Decontul pentru justificarea avansului acordat şi a cheltuielilor efectuate

se prezintă la Direcţia decontări cu deputaţii în cel mult două zile lucrătoare de la data întoarcerii în ţară.

Imposibilitatea participării la o acţiune aprobată sau eventuala desemnare a unui înlocuitor se comunică de urgenţă, în scris, către Direcţia generală

afaceri externe şi Direcţia decontări cu deputaţii. Comunicarea este necesară pentru anunţarea organizatorilor şi a instituţiilor implicate (ambasade, consulate etc.), pentru anularea rezervărilor şi evitarea penalizărilor. În cazul

nerespectării datei limită pentru anularea rezervării/modificării datelor de deplasare, penalizările pot fi suportate de cei care nu au respectat termenul

(cu excepţia cazurilor de forţă majoră, inclusiv motive de sănătate pentru care se prezintă certificat medical).

4. DREPTURI BĂNEŞTI 4.1. Drepturile salariale

Pe perioada exercitării mandatului, deputaţii primesc, lunar, o indemnizaţie brută, acordată în baza Legii nr.96/2006 privind Statutul

deputaţilor şi al senatorilor, republicată, Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi

completările ulterioare, precum şi a legislaţiei anuale referitoare la salarizare. Indemnizaţia brută lunară este impozabilă, în condiţiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

respectiv după calcularea şi deducerea contribuţiilor legale privind asigurările sociale de stat, de şomaj, de sănătate, precum şi a altor deduceri legale.

Indemnizaţiile brute lunare ale deputaţilor sunt diferenţiate potrivit funcţiilor deţinute în cadrul Biroului permanent, în comisii şi în grupurile parlamentare.

Pe perioada exercitării mandatului, deputatul are statut de asigurat în sistemul asigurărilor sociale, putând beneficia de toate drepturile rezultate

din actele normative în domeniu. În scopul exercitării mandatelor în circumscripţiile electorale, deputaţii primesc lunar, din bugetul Camerei Deputaţilor, o sumă forfetară (Secţiunea

3.5.3.).

4.2. Salariaţii din cadrul birourilor parlamentare

Deputaţii au dreptul de a angaja salariaţi pentru activităţi în cadrul birourilor parlamentare. Drepturile salariale ale acestora se plătesc din suma forfetară (Secţiunea 3.5.3.).

Angajarea salariaţilor se face prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată. Contractul individual de muncă pe durată

determinată se încheie între Camera Deputaţilor, reprezentată prin Secretarul general al Camerei Deputaţilor şi persoana ce urmează a fi încadrată, la propunerea deputatului.

Pe perioada angajării în cadrul biroului parlamentar, lunar, salariaţii au dreptul la un salariu de bază brut, impozitat în condiţiile legii.

Pe perioada angajării în cadrul birourilor parlamentare salariaţii au statut de asigurat în sistemul asigurărilor sociale şi prin urmare, din salariile brute realizate se calculează, se reţin şi se virează contribuţiile legale în

contul asigurărilor sociale de stat, de şomaj şi de sănătate. În condiţiile legii, salariaţii birourilor parlamentare beneficiază de

protecţie socială: pensie în sistemul unitar de pensii publice, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizaţii pentru maternitate, concediu plătit pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, a

copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani, indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, ajutor de deces, indemnizaţii pentru şomaj, precum şi asistenţă medicală.

4.3. Diurna de deplasare pentru participarea la lucrările Parlamentului

Deputaţii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în

municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară brută prevăzută pentru deputat [art.41alin.(1) din Legea 96/2006, republicată].

4.4. Cheltuieli justificate pe bază de decont

Cheltuielile efectuate de deputaţi pentru exercitarea mandatului se

justifică pe baza documentelor întocmite lunar de către deputaţi şi predate Serviciului decontări din cadrul Direcţiei decontări cu deputaţii [art, 41 alin. (3) şi art.45 alin.(3) din Legea nr. 96/2006 republicată].

Decontările se efectuează pe bază de formulare structurate pe tipuri de cheltuieli.

a) cheltuielile pentru deputaţii care nu domiciliază în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pe timpul deplasării în aceste circumscripţii, în

vederea îndeplinirii activităţilor legate de desfăşurarea mandatului; b) cheltuielile pentru deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care se deplasează în alte localităţi din ţară,

în afara celei de domiciliu, pentru activităţile legate de exercitarea mandatului. c) cheltuielile pentru deplasări în ţară ca urmare a hotărârilor birourilor

permanente ale celor doua Camere, deciziei preşedintelui Camerei Deputaţilor, a liderilor de grup, a preşedinţilor comisiilor parlamentare. d) cheltuielile pentru deputaţii care folosesc autoturismul pentru a se

deplasa din circumscripţia electorală în care au domiciliul la lucrările Parlamentului şi înapoi, cei care au domiciliul în Bucureşti şi se deplasează în

circumscripţia electorală în care au fost aleşi şi înapoi, precum şi cei care se deplasează din localitatea de domiciliu în circumscripţia electorală în care au fost aleşi şi înapoi,dacă nu au folosit mijloacele de transport prevăzute la

alin.(1) şi (5),vor primi contravaloarea a 7.5 litri combustibil la 100 Km parcurşi,cel mult pentru un drum dus-întors săptămânal.

Formularele se completează şi se depun pentru verificare şi decontare,la Serviciul decontări din cadrul Direcţiei decontări cu deputaţii (etaj,6,cam.6093,6097,6100,int.1377,1752,1369,1392,2163,1368,1370,1569).

4.5. Alte drepturi

4.5.1. Cazarea

Cheltuielile de cazare sunt reglementate de art. 41 alin (2) din Legea 96/2006,republicată. Deputaţii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov li se

acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe propria răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul

Camerei Deputaţilor pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti.

4.5.2. Transportul Cheltuielile de transport sunt reglementate de art. 45 alin. (1),(2)şi (5)

din Legea 96/2006, republicată. a. Deputaţii beneficiază, pe perioada mandatului de transport gratuit

intern pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători. Biletele de

călătorie se vor elibera pe baza legitimaţiei de deputat. b. Deputaţii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti şi se deplasează

în municipiul Bucureşti pentru a participa la lucrările Parlamentului, precum şi

deputaţii care au domiciliul în municipiul Bucureşti şi se deplasează în circumscripţia electorală în care au fost aleşi, beneficiază de transport gratuit

sau de decontarea cheltuielilor de transport pe liniile aeriene interne pentru o călătorie dus – întors pe săptămână.

c. Deputaţii beneficiază, pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului, de o sumă forfetară al cărui cuantum este stabilit prin hotărâre a birourilor permanente, în funcţie de resursele bugetare ale celor

doua Camere, pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, care reprezintă document justificativ.

Biroul de Asistenţă logistică din cadrul Direcţiei Decontări cu deputaţii asigură eliberarea carnetelor de transport CFR şi, la cerere, achiziţionarea biletelor de călătorie pe liniile aeriene interne Tarom (etaj 7, cam.7096,

int.1639).

4.5.3. Suma forfetară Pentru desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare din circumscripţiile

electorale, deputaţii primesc lunar din bugetul Camerei Deputaţilor, o sumă

forfetară (art. 38 alin.(1) din legea nr. 96/2006 republicată), pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare. Cuantumul sumei este

stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor doua Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puţin de o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului.

Decontarea sumei forfetare se efectuează conform “Normelor privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare aferente cheltuielilor

efectuate de deputaţi în circumscripţiile electorale“ aprobate prin Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nr.5/2013.

Această sumă va acoperi cheltuielile efectuate pentru: drepturile salariale ale personalului angajat în cadrul biroului

parlamentar, inclusiv sumele aferente contribuţiilor la bugetul de stat4,

abonamente la presă,

chirii şi reparaţii curente la sediile birourilor parlamentare,

obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată,

abonament şi convorbiri telefon fix, precum şi convorbiri telefon mobil,

contravaloarea cheltuielilor pentru: furnituri de birou şi materiale

consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri, etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi, etc.) material de curăţenie şi întreţinere,

se decontează pe bază de declaraţie pe propria răspundere,

4 Impozitul pe salariu, contribuţia privind asigurările sociale de stat, de şomaj, asigurările

sociale de sănătate, cele pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuţia pentru

concedii de odihnă şi indemnizaţii concedii medicale.

alte cheltuieli ce nu contravin Normelor.

Pentru organizarea şi desfăşurarea în condiţii optime a activităţii în

cadrul birourilor parlamentare din cadrul circumscripţiilor electorale, precum şi pentru justificarea cheltuielilor efectuate, deputaţii se vor

adresa Serviciului decontări din cadrul Direcţiei decontări cu deputaţii (etaj 6; camera 6097, 6100; int.1377, 1368, 1369, 2163, 1569, 1370).

4.5.4. Vechimea în muncă

Pe durata exercitării mandatului de deputat, contractul de muncă sau raportul de serviciu al titularului se suspendă şi este supus regulilor prevăzute de Codul muncii şi de Statutul funcţionarilor publici, după caz.

Perioada de exercitare a mandatului de deputat constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege (art. 46 din

Legea nr. 96/2006, republicată). 4.5.5. Regimul pensionării deputaţilor

La data îndeplinirii condiţiilor cumulative privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare, prevăzute în art. 53 din Legea nr.

263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, deputaţii pot solicita pensionarea pentru limită de vârstă, la casa de pensii în a cărei rază teritorială domiciliază.

Deputaţii care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă au dreptul, la încetarea mandatului, de indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă au avut

calitatea de deputat, cel puţin un mandat parlamentar complet (art. 49 - Legea nr.96/2006).

În situaţia în care o persoană este beneficiara unei indemnizaţii pentru

limită de vârstă şi este ales pentru un nou mandat, pe perioada acelui mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată la

încetarea acestuia în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat după suspendare.

La cererea deputatului, Direcţia generală resurse umane şi salarizare poate

oferi informaţii şi consiliere privind constituirea dosarul de pensionare (etaj 6, cam.6101; int.1400).

5. CONDIŢII DE LUCRU 5.1. Birourile din Palatul Parlamentului

Deputaţilor le sunt asigurate cabinete de lucru dotate corespunzător. De regulă, repartizarea acestora se face în funcţie de spaţiile de lucru

alocate comisiilor parlamentare.

Cabinetele de lucru sunt dispuse în corpurile: A2, B2, B4, C2, C3, C5, C6. Remedierea defecţiunilor la instalaţii sau

reclamarea serviciilor de întreţinere neefectuate se semnalează la dispeceratul tehnic (int.1717), precum şi referentului administrativ de la nivelul respectiv, apelându-se:

Telefon interior Corp Nivel/etaj_____________

1584 A3, A2 S2, S1________________ 1564 B1 S1, SM, P, PM, P1, 1, 1M, 2

1590 B2 S1, SM, P, PM, P1, 1, 1M, 2 1595 B4 S1, SM, P, PM, P1, 1, 1M, 2 1422 C1, C2, C3, C4,

C5, C6, D1, E1, P E2, E4

_______________________________________________________________ 1588, 1563 C4, C3, C6, A2 P, P1__________________ 1597, 2297 C2, C5, C4, C3 1M, 2

C6, A2, D3 _______________________________________________________________

1593 C4, C6, B2, B4, A2 3_____________________ 1592 C4, C6, B2, B4, A2 4,5___________________ 1594 C4, C6, B2, B4, A2 6_____________________

1577 C4, C5, C6, B2, B4, A2 7,8___________________

5.2. Birourile parlamentare din cadrul circumscripţiilor electorale

Deputaţii pot înfiinţa birouri parlamentare în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi. Birourile pot funcţiona în orice localitate de pe teritoriul circumscripţiei electorale respective, la alegerea deputaţilor. Cheltuielile

aferente funcţionării birourilor parlamentare se acoperă din suma forfetară (Secţiunile 3.1. şi 3.5.3.).

5.3. Serviciile Camerei Deputaţilor (structura organizatorică)

Serviciile Camerei Deputaţilor asigură condiţiile organizatorice, materiale şi asistenţa de specialitate pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii

parlamentare la sediul acesteia şi în circumscripţiile electorale, în temeiul Regulamentului de organizare şi funcţionare al serviciilor Camerei Deputaţilor.

Compartimentele din structura organizatorică a Serviciilor Camerei Deputaţilor sunt următoarele:

Denumire Telefon interior:

CABINETUL PREŞEDINTELUI CAMEREI DEPUTAŢILOR 1001

CANCELARIA PREŞEDINTELUI CAMEREI DEPUTAŢILOR Anca Mihaela SPIRIDON, director general 1003

SECRETAR GENERAL

Cristian-Adrian PANCIU 2000

CABINET SECRETAR GENERAL Alexandra-Ioana IORDĂNESCU, director general 2003

- Direcţia management organizaţional Cristina-Daniela MANOLESCU NEACŞU, director 2211

- Biroul pentru protecţia informaţiilor clasificate Ionuţ RITEŞ, şef birou 2206, 1972, 2005

- Muzeul Parlamentului 1416

PURTĂTOR DE CUVÂNT Eugen CONSTATIN, director 1811

SERVICIUL PROTOCOL Rodica UNGUREANU, şef serviciu 1488

SERVICIUL JURIDIC Iulian MIHAI, şef serviciu 2290

SERVICIUL AUDIT Victoria CLEM, şef serviciu 1491

DEPARTAMENTUL SECRETARIATULUI TEHNIC Gabriel Cătălin STECOZA, şef departament 1447

- Direcţia pentru organizarea şi evidenţa lucrărilor Biroului permanent Ştefan Dan LAGUNOVSCHI, director 1449

- Direcţia Secretariat membrii BP şi Grupuri parlamentare Eugenia POPESCU, director 1591

- Biroul Registratură şi Arhivă Simona Georgeta PRIMEJDIE, şef birou 1475

DEPARTAMENTUL LEGISLATIV Georgică TOBĂ, şef departament 1330

- Direcţia procedură legislativă, sinteze şi evaluări Laura Nicoleta RITEŞ, director 1340, 1966

- Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen Adriana Laura DIACONESCU, director 1320

- Directia pentru lucrările şi secretariatul comisiilor Sorin BERBECE, director 1808

DIRECŢIA GENERALĂ RESURSE UMANE ŞI SALARIZARE Domnica-Doina PÂRCĂLABU, director general 1400

- Direcţia Resurse Umane - Serviciul administrare resurse umane Virgil PREDONESCU, şef serviciu 1405

- Serviciul salarizare

Niculae CALCIU, şef serviciu 1410

- Serviciul stat de funcţii şi dezvoltare organizaţională Valerica MIHAI, şef serviciu 1412

DEPARTAMENTUL ECONOMIC Adriana-Roxana TUDORANCEA, şef departament 1977

- Direcţia Financiar Contabilă Alexandra OPREA, director 1967

- Direcţia decontări cu deputaţii Mariana BUCUR, director 1390

DIRECŢIA COMUNICARE SI RELAŢII PUBLICE Gabriela ENEA, director 1460

DIRECŢIA SOCIAL MEDIA Alexandru MAZILU, director 1666

DIRECŢIA AFACERI INTERNE Sorin Marian BĂDESCU, director 1300

SECRETAR GENERAL ADJUNCT Silvia-Claudia MIHALCEA 1030

DEPARTAMENTUL DE STUDII PARLAMENTARE SI POLITICI U.E. Andrei MOCEAROV, şef departament 1800

- Direcţia studii şi documentare legislativă Francisc Adrian HELŞTERN, director 1350

- Direcţia pentru Uniunea Europeană 2150

DIRECŢIA GENERALĂ AFACERI EXTERNE Andreea-Elena CLERAS, director general 1440

- Direcţia de cooperare cu organizaţiile internaţionale şi UE Camelia NĂSTASE, director 1875

- Centrul de cooperare internaţională bilaterală 2263

- Biroul de studii şi documentare pentru diplomaţia parlamentară Oana Silvia TĂTARU, şef birou 2263

CENTRUL INTERNAŢIONAL DE CONFERINŢE Daniel MARIN, director general 1420

- Direcţia de marketing Mădălina Ozana UDUDOIU, director 1889

- Direcţia organizare evenimente Elena Alexandra STEFAN, director 1419

- Direcţia alimentaţie Dumitru STOIAN, director 1640

DIRECŢIA ACHIZIŢII PUBLICE Renatte MĂRGĂRITESCU, director 1630

SECRETAR GENERAL ADJUNCT George Ionuţ DUMITRICĂ 1695

DEPARTAMENTUL TRANSPORTURI SI ADMINISTRATIV GÁSPÁR István, şef departament 1684

- Direcţia administrativă Manole ARAIMAN, director 1570

- Direcţia pentru transporturi Mircea Dan CIUBÂNCAN, director 1750

- Biroul evidenţa tehnic-operativă a gestiunii Manuela LILEA, şef birou 1547

- Compartimentul Carte Tehnică 1958

DEPARTAMENTUL TEHNIC Marian BUCUR, şef departament 1700

- Direcţia servicii operaţionale Ionuţ Radu BONTAS director 1826

- Direcţia tehnică Alexandru Daniel TĂNASE, director 1690

- Direcţia investiţii Cornel COCHINTU, director 1670

DIRECŢIA INFORMATICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Constantin-Viorel MARIAN, director 1510

5.4. Accesul la documente

5.4.1. Accesul la informaţii clasificate

Sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului, accesul la

informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, este garantat deputaţilor care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt

îndreptăţiţi să aibă acces la informaţii clasificate. Accesul deputaţilor la informaţii clasificate este permis în perioada exercitării mandatului, după ce au luat la cunoştinţă responsabilităţile ce le revin pentru protecţia informaţiilor

clasificate şi au semnat angajamentul de confidenţialitate, fără a fi supuşi verificărilor de securitate.

(Biroul pentru protecţia informaţiilor clasificate - corp B2, etaj SM, cam.24-25; int.1992)

5.4.2. Distribuirea documentelor pe suport de hârtie

Documentele distribuite deputaţilor şi grupurilor parlamentare se depun în casetele individuale situate în corpul A2, nivelul P1.

Documentele distribuite sunt: - ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţele în plen; - informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul

permanent al Camerei Deputaţilor;

- proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor; - rapoartele comisiilor parlamentare; - proiectul de buget al Camerei Deputaţilor şi contul de încheiere a

exerciţiului bugetar; - legile adoptate cu privire la care deputaţii pot sesiza Curtea

Constituţională; - textele integrale ale moţiunilor simple şi de cenzură;

- alte documente, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor şi aprobării Biroului permanent.

La comisiile parlamentare se distribuie următoarele documente: - iniţiativele legislative cu care comisiile sunt sesizate, de către Biroul

permanent, pentru raport sau pentru avize; - punctele de vedere ale Guvernului şi avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, precum şi ale altor autorităţi sau instituţii publice, la

proiectele de legi şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor; - deciziile Biroului permanent cu privire la activitatea comisiilor;

- scrisorile şi memoriile adresate Camerei Deputaţilor, care sunt de competenţa comisiilor;

- componenţa comisiilor permanente;

- documentaţia necesară pentru constituirea comisiilor de mediere şi rapoartele finale ale acestora.

5.4.3. Distribuirea documentelor în format electronic

Majoritatea documentelor de lucru aferente activităţii se distribuie în format electronic pe site-ul Camerei Deputaţilor.

La casetele electronice ale deputaţilor se vor distribui:

- ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţele în plen; - proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei

Deputaţilor, amendamentele primite de la Guvern şi rapoartele comisiilor parlamentare, - proiectul de buget al Camerei Deputaţilor şi contul de încheiere a

exerciţiului bugetar; - informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul

permanent al Camerei Deputaţilor; - lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent;

- lista legilor adoptate de cele două Camere cu privire la care deputaţii pot sesiza Curtea Constituţională, în condiţiile legale;

- textele integrale ale moţiunilor simple şi de cenzură; - sumarul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

De asemenea, pe site sunt publicate şi documentele din Monitorul Oficial al României, Partea I, Partea a II-a şi Partea a VI-a.

5.4.4. Lucrări realizate pe baza monitorizărilor de presă Direcţia comunicare şi relaţii publice elaborează mai multe analize şi buletine

informative: - Revista presei – o lucrare structurată pe tipurile de media monitorizate (aproximativ 300 de surse monitorizate zilnic, de luni până vineri, disponibilă

pe pagina de intranet a Camerei Deputaţilor începând cu ora 9.30 a.m.; - Sinteza săptămânală a activităţii Camerei Deputaţilor* – o lucrare de

tip newsletter care conţine informaţii referitoare la procesul legislativ, la deciziile şi hotărârile adoptate de Biroul permanent, la sinteza şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor, la activitatea grupurilor parlamentare,a comisiilor

permanente, etc.; - Transcrierea emisiunilor de tip talk show, care vizează activitatea

Camerei Deputaţilor, cu participarea factorilor politici, difuzate de principalele posturi TV. Cele mai importante, pot fi consultate pe pagina de intranet a

Camerei Deputaţilor; - Dosare de presă realizate în baza monitorizărilor pe toate tipurile de media, pentru evenimentele referitoare la activitatea parlamentară, la care au

fost invitaţi jurnalişti, la cererea organizatorilor. De asemenea, pe intranet pot fi accesate fluxurile de ştiri ale

principalelor agenţii de presă.

5.4.5 Relaţia cu societatea civilă. Accesul la informaţiile publice. În scopul îmbunătăţirii mecanismelor de consultare şi de participare a reprezentanţilor societăţii civile la procesul de elaborare a legilor, în special la

nivelul comisiilor parlamentare, Direcţia comunicare şi relaţii publice pune la dispoziţia deputaţilor un instrument eficient de informare şi de lucru:

Repertoarul organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii, fundaţii, federaţii, patronate etc.). Acesta cuprinde informaţii privind denumirea, tipul şi misiunea organizaţiei înscrise, prezentarea acesteia, principalele domenii de activitate,

proiectele desfăşurate şi serviciile oferite, comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor de activitatea cărora organizaţia este interesată, date şi persoane

de contact etc. Repertoarul oferă şi un sistem de acreditare a organizaţiilor neguvernamentale la activitatea comisiilor permanente. Repertoarul este publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Direcţia comunicare şi relaţii publice răspunde cererilor de informaţii publice, formulate de jurnalişti, persoane fizice sau juridice, organizaţii

neguvernamentale etc., în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Printre cele mai frecvente solicitări se numără cele referitoare la activitatea concretă a deputaţilor atât în

Cameră şi în teritoriu, la cheltuieli şi deconturi efectuate, deplasări externe, la indemnizaţii, date de contact ale birourilor parlamentare din circumscripţii,

angajaţi ai deputaţilor şi salariile acestora, precum şi altele asemenea.

5.4.6. Studii parlamentare şi politici UE

Elaborarea materialelor documentare, a studiilor şi analizelor de interes parlamentar necesare activităţii legislative şi participării la procesul de adoptare

a deciziilor la nivelul UE se realizează de Departamentul de studii parlamentare şi politici UE (etaj 4, cam.4097; int.1800, e-mail: dspdc@cdep.ro), prin

intermediul celor două structuri componente: Direcţia de studii şi documentare legislativă (etaj 5, cam.5070; int.1350, e-mail: doc@cdep.ro) şi Direcţia pentru Uniunea Europeană (Corp C1; parter, Sala Costache Negri; int.2150; e-mail:

politiciue@cdep.ro).

Direcţia studii şi documentare legislativă elaborează şi întocmeşte:

- studii privind legislaţia, evoluţiile politice şi economice din România sau din alte state (la cerere sau din proprie iniţiativă);

- dosare documentare şi consultanţă specializată pe probleme de interes

parlamentar (la cererea deputaţilor/altor structuri ale Camerei Deputaţilor);

- dosare pe diverse teme pentru delegaţiile parlamentare române. Direcţia dispune de o bază de date proprie care poate fi accesată la adresa

http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=dip-home1.

În baza de date pot fi consultate studiile şi sintezele documentare elaborate în cadrul Direcţiei studii şi documentare legislativa, materiale documentare de interes parlamentar, constituţii naţionale, legislaţie comunitară, legislaţie

internaţională. De asemenea, lista de link-uri permite accesarea directă a site-urilor instituţiilor europene, ale parlamentelor naţionale, ale altor structuri de

cercetare şi documentare. Studiile se elaborează pe baza solicitărilor adresate de deputaţi, de comisiile

permanente, de grupurile parlamentare şi de serviciile Camerei Deputaţilor. Pe cât posibil, solicitările trebuie să conţină elemente clare privind obiectul şi termenul de finalizare ale studiului.

Solicitările către Direcţia studii şi documentare legislativă se fac în scris sau prin e-mail la adresa: doc@cdep.ro.

Biblioteca, serviciu în cadrul Direcţiei de studii şi documentare legislativă, sprijină activităţile parlamentare, oferind servicii de referinţă

complete, corecte şi de calitate, prin acces direct la resursele informaţionale şi documentare specifice (cărţi, periodice, documente în format electronic etc.).

Fondul de publicaţii al Bibliotecii este constituit din circa 35.000 de cărţi şi 15.000 periodice. Colecţiile bibliotecii sunt specializate în domeniile ştiinţelor juridice, sociale şi politice (Corp A1, etaj 1M, cam.16, 17 şi 21; int.1355).

Deputaţii pot solicita personalului specializat al Bibliotecii referinţe bibliografice, elaborarea de bibliografii tematice, investigaţii complexe în baza

de date a Bibliotecii, precum şi publicaţii obţinute prin împrumut interbibliotecar. Solicitările pot fi făcute direct, prin telefon, sau prin e-mail la adresa: mihaela.zecheru@cdep.ro.

Biblioteca asigură disponibilizarea publicaţiilor şi studiul acestora în următoarele săli de lectură:

- Sala de lectură „Mihai Eminescu”, specializată în publicaţii (monografii) din domeniile ştiinţelor juridice, sociale şi politice (cam.16; int.1364);

- Sala de lectură „Dezvoltarea colecţiilor”, destinată membrilor Parlamentului,

pentru studiu, împrumut de cărţi, reviste de specialitate, legislaţie etc. (cam.17; int.1341);

- Sala de lectură „Constantin Hamangiu”, specializată în publicaţii periodice româneşti şi străine, precum şi în legislaţie românească şi străină (cam.21; int.1358).

Direcţia pentru Uniunea Europeană are ca obiectiv principal asigurarea consultanţei pentru sprijinirea activităţilor derulate în cadrul procedurilor

prevăzute de Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi de Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Materialele documentare elaborate în cadrul Direcţiei, la cerere sau din proprie iniţiativă, sunt:

- materiale de informare, de documentare şi de sinteză privind politicile şi legislaţia Uniunii Europene (UE), inclusiv privind revizuirea tratatelor Uniunii

Europene;

- fişe de analiză privind proiectele de acte legislative şi documentele de consultare adoptate de instituţiile Uniunii Europene;

- studii privind politicile şi dreptul Uniunii Europene;

- dosare de documentare pentru participarea delegaţiilor parlamentare la

reuniuni cu tematică europeană;

- agende şi sinteze ale activităţilor europene (săptămânal);

- buletine privind stadiul examinării documentelor UE în Cameră – newsletter (săptămânal).

Direcţia pentru Uniunea Europeană stabileşte un contact permanent cu structurile guvernamentale relevante, în vederea obţinerii de informaţii

necesare activităţii Camerei Deputaţilor în domeniul afacerilor europene.

Bazele de date puse la dispoziţie pe site-ul Camerei Deputaţilor (la rubrica

Examinarea parlamentară a documentelor UE) conţin:

- materialele elaborate în cadrul Direcţiei pentru Uniunea Europeană,

- toate documentele primite de la instituţiile UE şi

- documentele care rezultă din derularea procedurii de examinare parlamentară a propunerilor UE.

Direcţia asigură schimbul de informaţii între parlamentele naţionale şi instituţiile UE prin intermediul platformei IPEX (www.ipex.eu).

Solicitările către Direcţia pentru Uniunea Europeană se fac în scris sau

prin e-mail la adresa: politiciue@cdep.ro.

6. FACILITĂŢI DE LUCRU 6.1 Conferinţele de presă şi comunicatele

6.1.1. Conferinţele de presă

Camera Deputaţilor dispune de o sală amenajată special pentru găzduirea conferinţelor de presă, “Spiru Haret”, situată la nivelul P, corp A2. Conferinţele de presă din sala “Spiru Haret”:

- trebuie programate în baza unor rezervări scrise, trimise Direcţiei comunicare şi relaţii publice, care să conţină tema conferinţei, participanţii şi

ora la care va avea loc respectivul eveniment; - vizează exclusiv activitatea parlamentară. De asemenea, în aceeaşi zonă, funcţionează Centrul de presă „Iuliu

Maniu”, un spaţiu tehnic de lucru destinat jurnaliştilor acreditaţi. La Centrul de presă “Iuliu Maniu”, jurnaliştilor li se distribuie comunicatele şi anunţurile de

presă, ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputatilor, Biroului permanent, comisiilor, precum şi alte materiale informative şi documentare de interes pentru activitatea acestora.

6.1.2. Comunicatele de presă

Comunicatele şi/sau anunţurile de presă vizează, exclusiv, activitatea parlamentară şi trebuie transmise Direcţiei comunicare şi relaţii publice în format electronic (word) la adresa flux@cdep.ro, dar şi în format print, semnat

de emitent. Comunicatele de presă vor fi transmise Direcţiei comunicare şi relaţii

publice în format electronic, de pe adresa oficială de email (în domeniul cdep.ro) a emitentului.

6.1.3. Centrul educaţional şi publicaţii

Direcţia comunicare şi relaţii publice, prin Centrul educaţional şi

publicaţii, organizează lecţii educative pentru tineri care vizează, în principal,

informarea şi educarea, în special a tinerilor, în ceea ce priveşte activitatea

instituţiilor şi mecanismele democratice, popularizarea rolului şi activităţii

parlamentare. Vizitele educaţionale sunt gratuite şi constau într-o "lecţie de

democraţie" ce cuprinde informaţii despre modul de funcţionare al Camerei

Deputaţilor, procesul de vot şi reprezentare, rolul deputaţilor şi procesul

legislativ etc. "Lecţia de democraţie" este urmată de un tur de vizitare a

Palatului Parlamentului şi opţional, asistare la dezbaterile Camerei Deputaţilor

în zilele în care sunt programate dezbateri în plen (opţiune valabilă doar pentru

elevii claselor gimnaziale şi de liceu).

Totodată, Direcţia comunicare şi relaţii publice organizează şi

coordonează, în colaborare cu celelalte compartimente ale Camerei Deputaţilor,

desfăşurarea stagiilor de pregătire practică, la solicitarea elevilor şi studenţilor,

în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cu aprobarea conducerii Camerei

Deputaţilor, Direcţia comunicare şi relaţii publice realizează flayere, publicaţii

şi info ghiduri, care prezintă activitatea Camerei Deputaţilor şi a structurilor

sale.

6.2.

6.3.

Promovarea activităţii Camerei Deputaţilor în mediul online

Direcţia Social Media promovează activitatea Camerei Deputaţilor în mediul online, apelând la canalele social media, şi gestionează comunicarea

instituţională prin intermediul paginilor oficiale de:

Facebook: https://www.facebook.com/cameradeputatilor Instagram:https://www.instagram.com/cameradeputatilor

YouTube:https://www.youtube.com/user/camdeputatilor

Twitter: https://twitter.com/cdep_ro

Google+: https://plus.google.com/100451232127794471860

Articolele postate în spaţiul virtual se referă la activitatea preşedintelui Camerei Deputaţilor, a membrilor Biroului Permanent, a deputaţilor în cadrul

grupurilor parlamentare, la procesul legislativ desfăşurat în plen sau în comisiile permanente ori speciale, precum şi la reuniunile cu delegaţii ale Parlamentelor altor state.

De asemenea, Direcţia Social Media urmăreşte familiarizarea utilizatorilor din mediul online cu informaţii relevante din istoria parlamentarismului, cu

specificul sălilor din clădirea Parlamentului, cu diverse activităţi găzduite de către Palatul Parlamentului, precum şi cu cele mai importante evenimente ce ţin de agenda Parlamentului European şi a Comisiei Europene.

În scopul transparentizării activităţii legislative şi pentru asigurarea unei corecte informări a cetăţenilor în legătură cu opiniile politice ale deputaţilor pe

diverse teme, Direcţia Social Media acordă atenţie promovării declaraţiilor politice ale deputaţilor în plenul Camerei prin postarea acestora, individual, pe canalul YouTube©.

Paginile oficiale pe reţelele social media ale Camerei Deputaţilor asigură o

informare vizuală şi în timp real cu privire la acţiunile deputaţilor şi la reuniunile la nivel înalt la care aceştia participă.

Tehnică de calcul şi birotică

6.3.1. Asigurarea cu echipamente de calcul Camera Deputaţilor asigură fiecărui deputat un set de tehnică de calcul (un calculator PC, un echipament periferic de tip multifuncţional) pentru

desfăşurarea activităţii biroului parlamentar din circumscripţia electorală.

În Palatul Parlamentului, fiecare deputat are acces la tehnica de calcul aflată în dotarea grupurilor şi comisiilor parlamentare. Calculatoarele PC asigurate de Camera Deputaţilor au o configuraţie

software care permite procesare de texte, prelucrări de tip calcul tabelar, navigare în reţeaua Internet, accesare poştă electronică.

6.3.2. Asistenţă tehnică pentru echipamentele de calcul

Pentru dotările existente şi serviciile puse la dispoziţia utilizatorilor din Camera Deputaţilor, Direcţia informatică şi telecomunicaţii asigură asistenţă tehnică pe toată durata programului de lucru (int.1510, tel.021-414.1510, fax

021-311.3301; email: dtic@cdep.ro). Pentru tehnica de calcul din birourile parlamentare din circumscripţiile

electorale, decontarea cheltuielilor pentru întreţinere şi reparaţii se efectuează conform prevederilor din Secţiunea 3. Pentru echipamentele de calcul aflate în perioada de garanţie, activităţile de service sunt asigurate de firme

specializate, aflate în relaţii contractuale cu Camera Deputaţilor.

6.3.3. Asistenţă tehnică pentru echipamentele de multiplicare Pentru echipamentele multifuncţionale din teritoriu, aflate în perioada de garanţie, activităţile de service în perioada de garantie sunt asigurate de firme

specializate, aflate în relaţii contractuale cu Camera Deputaţilor (Informatii la int.1510, tel.021-414.1510, fax 021-311.3301; email: dtic@cdep.ro).

6.4. Telecomunicaţiile 6.4.1. Asigurarea cu echipamente şi servicii de telecomunicaţii

Birourile din Camera Deputaţilor sunt dotate cu telefoane fixe de interior, conectate la centrala telefonică din Palatul Parlamentului.

Secretariatele cabinetelor membrilor Biroului permanent, grupurilor şi comisiilor parlamentare sunt dotate cu aparate pentru transmiterea şi recepţia faxurilor.

Asigurarea serviciilor telefonice prin intermediul operatoarelor pentru centrala telefonică din Palatul Parlamentului se realizează la următoarele

numere de apel: 021.414.1111, 021.316.0300, 0372.141111 şi 0374.48.1111 Posturile telefonice de interior din Palatul Parlamentului pot fi apelate direct, astfel:

- din reţeaua TELEKOM – 021.414xxxx; - din reţeaua VODAFONE – 0372.14xxxx;

- din reţeaua ORANGE – 0374.48xxxx. unde xxxx sunt interioarele telefonice cuprinse între 1000 şi 2999. Accesul în exteriorul Palatului Parlamentului de la posturile telefonice de

interior se face direct pentru convorbirile locale şi prin parolă personalizată pentru convorbirile naţionale şi internaţionale. Accesul pentru convorbirile

naţionale şi internaţionale se aprobă, la solicitare, de către Secretarul general al Camerei Deputaţilor. Accesul în exterior se face direct prin tastarea cifrei 9

urmată de tastarea numărului de telefon dorit. Pentru fiecare deputat se asigură servicii de telefonie mobilă.

Abonamentul de voce este asigurat din bugetul Camerei Deputaţilor pentru convorbiri naţionale. Costurile pentru convorbirile naţionale ce depăşesc

minutele incluse în abonament şi pentru transferul de date se suportă din suma forfetară şi venituri proprii. Convorbirile internaţionale şi cele efectuate în roaming se suportă din venituri proprii.

6.4.2. Asistenţa tehnică Pentru telefoanele mobile aflate în posesia deputaţilor şi pentru telefoanele fixe din Palatul Parlamentului se asigură asistenţă tehnică şi service

de către Serviciul pentru comunicaţii (corp B4, nivelul SM, cam.25; int.1555).

6.5. Serviciile internet

6.5.1. Accesul la reţeaua internet Staţiile de lucru conectate la sistemul informatic al Camerei Deputaţilor permit navigarea în reţeaua internet. Sistemul permite şi conexiuni de tip

wireless în majoritatea sălilor de şedinţă ale Camerei Deputaţilor, inclusiv în perimetrul sălii de plen.

Accesul la reţeaua internet din cadrul birourilor parlamentare din circumscripţiile electorale se asigură de către furnizori locali de servicii

specializate, pe bază de contract. Costurile acestor servicii se suportă din suma forfetară.

6.5.2. Poşta electronică (e-mail) Membrii Camerei Deputaţilor pot solicita conturi de poştă electronică în

domeniul cdep.ro găzduit de serverele Camerei Deputaţilor. Solicitarea pentru crearea contului (de forma prenume.nume@cdep.ro) se poate face prin completarea formularului Servicii poştă electronică care se transmite Direcţiei

informatică şi telecomunicaţii (etaj 7, cam.7076; int.1510, tel.021-414.1510, fax 021-311.3301; email: dtic@cdep.ro). Problemele legate de serviciul de

acces la e-mail pot fi semnalate la int.1510, 1516, 1518, 1519, 1521. Accesul la conturile de poştă electronică este posibil, indiferent de localizarea geografică a utilizatorului, se poate face folosind link-ul

https://dias2.cdep.ro/owa.

6.5.3. Site-ul Camerei Deputaţilor

Site-ul Camerei Deputaţilor este accesibil la adresa

http://www.cdep.ro si contine

informa ii publice pentru oglindirea

şi susţinerea activităţii

parlamentare, precum:

- Membrii Camerei Deputaţilor: pentru fiecare deputat sunt publicate informaţii referitoare la mandatul de deputat si la activitatea sa parlamentară curentă şi anterioară (circumscripţia electrorală, formaţiunea

politică, propunerile legislative iniţiate, declaraţiile politice, întrebările şi interpelările adresate membrilor Guvernului, moţiunile semnate, voturile

exprimate prin mijloace electronice, luările de cuvânt, istoricul apartenenţei la structuri parlamentare) precum şi curriculumul vitae5, comunicate de presă, declaraţii de avere şi de interese.

- Structurile Camerei Deputaţilor: Biroul permanent, comisiile şi grupurile parlamentare, delegaţiile la organisme parlamentare internaţionale, grupurile

de prietenie.

5 Curriculum Vitae conţine datele completate de fiecare deputat în parte (vezi formularul tip de la pct. 1.2.1.)

- Resursele parlamentare cu informaţii referitoare la: - procesul legislativ - evidenţa proiectelor şi propunerilor legislative; fişa fiecărei iniţiative legislative reflectă, cronologic, derularea procedurii

legislative cu legături la documente, stenograme, înregistrări audio-video şi voturi electronice finale;

- activitatea în plen - ordinea de zi, note şi informări diverse, stenogramele şedinţelor, înregistrările audio-video6 şi rezultatul votului electronic7;

- activitatea în comisii - ordinea de zi a şedinţelor, documente elaborate de comisii (rapoarte, avize, sinteze şi procese-verbale ale lucrărilor); şedinţele unui număr de 6 comisii se transmit, în direct, pe Internet8;

- controlul parlamentar - întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului, moţiuni simple şi de cenzură;

- examinarea documentelor Uniunii Europene9. Orice calculator conectat la reţeaua cablată a Camerei Deputaţilor are acces

la toate resursele site-ului (Intranet şi Internet). Echipamentele care nu sunt conectate la reţeaua cablată pot accesa secţiunile din Intranet doar prin

intermediul unui certificat digital. Certificatele digitale pot fi instalate pe calculatoare, echipamente laptop, tablete sau telefoane smartphone. Certificatele digitale se solicită Direcţiei informatică şi telecomunicaţii

(int.1510). Printre secţiunile accesibile numai din Intranet enumerăm colecţia

electronică a Monitorului oficial, catalogul bibliotecii10, materialele realizate pe baza monitorizărilor de presă11, fluxuri de ştiri (preluate de la agenţiile de presă contractate Agerpres şi Mediafax), studii şi documentare parlamentară

şi comunitară. Detalii privind conţinutul site-ului Camerei Deputaţilor şi modalitatea

accesării acestuia pot fi solicitate Direcţiei informatică şi telecomunicaţii (int.1522, 1896 sau la adresa e-mail dtic@cdep.ro).

6.6. Facilităţile de transport

6.6.1. Servicii de transport în Bucureşti

6.6.1.1. Transportul cu microbuze şi autobuze Acest tip de transport se efectuează conform graficului săptămânal afişat la avizierul sălii de şedinţe a plenului. Se asigură:

- preluarea de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni sau de la Gara de Nord şi transportul la hotel (Radisson sau Royal) şi / sau la Palatul

Parlamentului; - efectuarea curselor, dimineaţa şi seara, între hotel (Radisson sau Royal) şi

Palatul Parlamentului;

- preluarea de la hotel (Radisson sau Royal) / Palatul Parlamentului şi transportul la Gara de Nord / Aeroportul Internaţional Henri Coandă –

Otopeni, în ultima zi de activitate parlamentară din săptămână; - efectuarea altor deplasări ale deputaţilor, în Bucureşti şi judeţul Ilfov,

pentru realizarea activităţilor aprobate.

6.6.1.2. Transportul cu autoturisme din parcul central

Fiecare grup parlamentar are la dispoziţie două sau mai multe

6 Şedinţele în plen sunt transmise în direct pe Internet; înregistrările audio-video sunt accesibile pe site după încheierea şedinţelor. 7 După încheierea şedinţelor în plen, toate voturile electronice sunt publicate pe site. 8 vezi secţiunea 4.2. - Participarea deputaţilor la lucrările comisiilor parlamentare 9 vezi secţiunea 4.10. - Participarea deputaţilor la examinarea documentelor Uniunii Europene 10 vezi secţiunea 5.5.6 - Studii şi documentare parlamentară şi comunitară 11 vezi secţiunea 5.5.4 - Materiale realizate pe baza monitorizarilor de presă

autoturisme, pentru care, lunar, se alocă o cotă de carburant. Numărul de autoturisme este stabilit, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, în funcţie de numărul membrilor grupului parlamentar. Autoturismele sunt dirijate de

secretariatul grupului parlamentar. În timpul vacanţelor parlamentare, autoturismele repartizate grupurilor

parlamentare sunt retrase.

Comisiile parlamentare au la dispoziţie câte un autoturism a cărui cotă lunară de carburant este stabilită prin normativ. Activitatea autoturismului este dirijată de preşedintele comisiei sau de persoana desemnată de acesta.

Pentru comisiile speciale sau de anchetă se pot aproba, temporar, unul sau mai multe autoturisme, precum şi cantităţile de carburant necesare.

Pentru curse scurte în Bucureşti şi judeţul Ilfov, deputaţii pot folosi autoturismele repartizate grupurilor sau comisiilor parlamentare din care fac parte, în limita cotei alocate.

6.6.2. Deplasarea în teritoriu

6.6.2.1. Deplasarea cu autoturismele din parcul central Membrii Biroului permanent, liderii grupurilor parlamentare şi preşedinţii

comisiilor parlamentare se pot deplasa în toată ţara cu autoturismele puse la dispoziţie, în limita cotei de carburant alocate.

Pe bază de aprobare, deplasarea deputaţilor la activităţile parlamentare organizate se poate efectua şi cu microbuze.

6.6.2.2. Deplasarea delegaţiilor parlamentare Delegaţiile parlamentare care se deplasează în străinătate pot solicita

transportul cu mijloace auto din parcul central, la şi de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă–Otopeni.

6.7. Serviciile poştale

6.7.1. Primirea corespondenţei Primirea corespondenţei adresată membrilor Biroului permanent,

preşedinţilor de comisii, liderilor grupurilor parlamentare, comisiilor, grupurilor parlamentare şi deputaţilor este asigurată de Biroul Registratură şi Arhivă prin compartimentul Registratură.

Adresa pentru primirea corespondenţei la Camera Deputaţilor este:

PALATUL PARLAMENTULUI CAMERA DEPUTAŢILOR Strada Izvor nr. 2-4

Sector 5, cod 050563 Bucureşti

Corespondenţa se predă în ziua în care a sosit, după ce a fost supusă

controlului antiterorist şi înregistrată în condicile de predare-primire. Sunt

exceptate de la înregistrare: ziarele, periodicele, imprimatele, felicitările, ilustratele, cărţile poştale, materialele publicitare.

Corespondenţa adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor şi membrilor Biroului permanent se predă la cabinetele acestora, de către

personalul de la Registratură. Corespondenţa adresată comisiilor şi preşedinţilor acestora, precum şi

grupurilor parlamentare şi liderilor acestora se predă persoanelor desemnate de

preşedinţii comisiilor, respectiv de liderii grupurilor parlamentare, să preia corespondenţa de la Registratură.

Corespondenţa adresată deputaţilor se predă persoanelor desemnate de la grupurile parlamentare să o preia. În cazul în care pe plic este specificată comisia din care deputatul face parte, corespondenţa se predă persoanelor

desemnate de la comisia respectivă. Corespondenţa nenominalizată se deschide şi, în cazul identificării

destinatarului, se trimite acestuia.

6.7.2. Expedierea corespondenţei

Expedierea corespondenţei în interes de serviciu se face prin

Registratură. Corespondenţa către persoane fizice se expediază, simplu sau

recomandat, cu sau fără confirmare de primire, prin poşta civilă. Pentru a expedia corespondenţa, în aceeaşi zi, prin poşta civilă, aceasta

se predă la Registratură până la ora 13.00 şi vineri până la ora 12.00.

Corespondenţa pentru instituţii şi autorităţi publice se expediază prin poşta militară în regim normal sau de urgenţă, în condiţiile prevăzute de

Hotărârea Guvernului nr.1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

Poşta militară nu transportă: cărţi, ziare, periodice, afişe sau anunţuri publicitare, felicitări, bani, medicamente, obiecte şi alte materiale care pot

periclita securitatea fizică a corespondenţei clasificate. Pentru a expedia corespondenţa, în aceeaşi zi, prin poşta militară,

aceasta se predă la Registratură până la ora 13.30.

6.8. Organizarea în cadrul birourilor parlamentare

În cadrul birourilor parlamentare, deputaţii au obligaţia de a: - organiza instruirea angajaţilor în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă şi

a situaţiilor de urgenţă, consemnându-se acest fapt în fişele individuale de

instruire; - asigura măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii

salariatului, inclusiv prin activităţi de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

- asigura măsurile necesare pentru prevenirea situaţilor de urgenţă, cât şi

pentru acţiunea în cazul producerii unor astfel de situaţii.

7. ALTE SERVICII

7.1. Protocol

Serviciul Protocol realizează demersurile necesare în vederea eliberării

paşapoartelor diplomatice electronice şi obţinerii vizelor necesare deputaţilor care călătoresc în misiuni oficiale în afara ţării.

Paşaportul diplomatic electronic este documentul de călătorie care se

eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu, la solicitarea Serviciului Protocol, în condiţiile Legii

nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.

Paşaportul diplomatic se eliberează membrilor Camerei Deputaţilor

înaintea primei deplasări oficiale în străinătate aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în scopul facilitării reprezentării intereselor statului român

în străinătate. Serviciul Protocol va transmite Centrului Naţional de Paşapoarte

Diplomatice şi de Serviciu solicitarea oficială în original, în care se menţionează

datele de identitate ale persoanelor pentru care se solicită eliberarea de paşapoarte diplomatice, motivul cererii de eliberare, încadrarea legală a bazei cererii de eliberare a paşaportului diplomatic, calitatea, persoanelor pentru care

se solicită eliberarea de paşapoarte diplomatice, copiile certificate pentru conformitate ale documentelor de identitate ale persoanelor pentru care se

solicită eliberarea paşapoartelor diplomatice şi dovada plăţii taxelor aferente eliberării paşaportului la nivelul stabilit de reglementările în vigoare.

Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu procedează la examinarea conformităţii solicitării din punctul de vedere al admisibilităţii cererii la nivelul legalităţii acesteia şi, după constatarea conformităţii, îi invită

pe viitorii titulari de paşapoarte diplomatice la sediul Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu pentru preluarea tuturor datelor

necesare, inclusiv amprentele, fotografia şi semnătura electronică, în vederea implementării cererii de eliberare în sistemul informatic integrat de management al paşapoartelor diplomatice, de serviciu şi titlurilor de călătorie al

Ministerului Afacerilor Externe. Refuzul cererii de eliberare a paşaportului diplomatic va fi motivat în scris.

După implementarea tuturor datelor de identificare şi a datelor biometrice ale viitorilor titulari ai paşapoartelor diplomatice în sistemul informatic integrat de management al paşapoartelor diplomatice, de serviciu şi

titlurilor de călătorie al Ministerului Afacerilor Externe, la propunerea Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu, directorul general al Direcţiei

generale afaceri consulare operează în sistemul informatic integrat de management al paşapoartelor diplomatice, de serviciu şi titlurilor de călătorie decizia de emitere şi Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu

transmite automat prin mijloace electronice dosarul către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Ministerului

Administraţiei şi Internelor pentru personalizarea şi confecţionarea paşapoartelor.

Termenul de eliberare este de 5 zile lucrătoare de la data preluării

datelor biometrice. Datele biometrice (fotografia, amprentele digitale şi semnătura) se

prelevează la sediul Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu (Bd. Aviatorilor 50A)

Membrii de familie (soţ/soţie şi copii minori cu cetăţenie română) ai deputatului titular al unui paşaport diplomatic pot beneficia de paşaport

diplomatic şi îl pot folosi, potrivit legii, numai pentru călătoriile în care îl însoţesc pe deputat numai atunci când participă la acţiuni oficiale în străinătate. Demararea procedurii de solicitare şi eliberare a paşaportului/paşapoartelor

pentru membrii de familie se face pe baza completării formularului de solicitare care va fi semnat de deputat şi va fi depus la camera 6084 sau 4090.

Potrivit legii, la încetarea mandatului de parlamentar, deputatul are obligaţia de a preda Serviciului Protocol, în vederea remiterii către Ministerul

Afacerilor Externe pentru anulare, paşaportul/paşapoartele emise la solicitarea sa.

Serviciul Protocol asigură şi:

- aplicarea normelor specifice de protocol şi ceremonial, pe baza reglementărilor şi practicii naţionale şi internaţionale;

- organizarea din punct de vedere protocolar a şedinţelor solemne şi festive ale Camerei Deputaţilor;

- organizarea şi realizarea programelor delegaţiilor parlamentare aflate

în vizită în România la invitaţia Camerei Deputaţilor; - organizarea întrevederilor la Palatul Parlamentului cu delegaţiile străine

aflate în vizită în România; - organizează protocolul plecărilor şi sosirilor la aeroport pentru

preşedintele Camerei Deputaţilor, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Secretarul general, membrii delegaţiilor oficiale care vizitează România sau se deplasează în străinătate în misiuni oficiale;

- organizarea ceremoniilor de semnare a unor acorduri, convenţii, protocoale ş.a.;

- colaborarea cu instituţiile abilitate, în vederea organizării ceremonialului unor acţiuni la care este reprezentată Camera Deputaţilor;

- acordarea de asistenţă pentru clarificarea unor probleme de protocol: precădere, terminologie oficială, etichetă şi ceremonial;

- asigurarea cadourilor care se oferă cu prilejul acţiunilor oficiale potrivit

uzanţelor şi în conformitate cu reglementările în vigoare.

7.2. Accesul persoanelor în Palatul Parlamentului

În conformitate cu Regulamentul privind ordinea şi siguranţa în Palatul Parlamentului, „accesul în perimetrul şi incinta Palatului se face numai prin intrările destinate acestui scop, prevăzute cu sisteme de control şi cu

respectarea strictă a dispoziţiilor acestuia”. Deputaţii au acces în Palatul Parlamentului pe baza legitimaţiei de

deputat sau a insignei purtată la vedere. Legitimaţia de deputat se confecţionează de Direcţia afaceri interne, la solicitarea Direcţiei pentru pregătirea lucrărilor în plen şi se eliberează deputaţilor pentru durata

mandatului. Invitaţii membrilor Biroului permanent, ai comisiilor parlamentare şi ai

grupurilor parlamentare au acces în Palatul Parlamentului prin punctele de control amplasate în corpul A1 nivel P, corpul A2 nivel S1, corpul A3 nivel S2 şi corpul E3 nivel P. La punctul de control, invitaţilor li se întocmesc şi li se

înmânează permisele de intrare. După verificarea documentelor şi efectuarea controlului tehnic antiterorist de către personalul Serviciului de protecţie şi

pază, invitaţii sunt preluaţi de un reprezentant al Direcţiei afaceri interne. În Palatul Parlamentului se interzice accesul persoanelor care au asupra lor arme de foc, arme albe, muniţie, explozivi, substanţe toxice etc. Obiectele

menţionate mai sus se predau, în momentul intrării, personalului Serviciului de protecţie şi pază de la punctul de control acces, pe bază de tichet, şi se

restituie la ieşirea din clădire. Face excepţie personalul instituţiilor militare, care va purta armamentul din dotare în conformitate cu reglementările proprii în domeniu (art.10 din

Regulamentul privind ordinea şi siguranţa în Palatul Parlamentului).

Planul intrărilor în Palatul Parlamentului

7.3. Accesul şi parcarea mijloacelor de transport

Accesul spre spaţiul de parcare destinat deputaţilor se face din strada

Izvor, vis-à-vis de parcul Izvor, pe estacada către intrarea în Camera Deputaţilor, din corpul A2, nivel S1. Accesul şi parcarea mijloacelor de transport rutier în curtea Palatului

Parlamentului se fac pe baza permisului pentru acces auto şi parcare la Palatul Parlamentului, care se afişează la vedere.

Direcţia afaceri interne eliberează permisele de acces auto şi parcare la Palatul Parlamentului pe baza solicitărilor depuse (solicitări: cam.3100, int.1300, 1301; eliberări: cam.3101, int.1926, 1304).

Numărul locurilor de parcare marcate este de 134. Deputaţii pot folosi şi parcarea de la nivelul S2, cu un număr de 311 locuri, accesul făcând-se pe

aceeaşi intrare (fără a se utiliza estacada).

Este interzisă gararea autovehiculelor proprietate personală în curtea Palatului Parlamentului. Accesul şi staţionarea autoturismelor proprietate personală în tunelele

PA1 şi PA2 sunt interzise cu desăvârşire.

7.4. Muzeul Parlamentului (corp C6, nivel S1) tezaurizează, conservă şi expune

patrimoniul muzeal; organizează, periodic, expoziţii prin care sunt evocate

figuri ilustre de parlamentari şi momente importante din activitatea trecută şi prezentă a acestei instituţii, legăturile tradiţionale cu Uniunea Interparlamentară (UIP) şi relaţiile Parlamentului României cu alte parlamente

naţionale (int. 1416 şi 1778).

7.5. Ambientare şi expoziţii

Direcţia de Marketing coordonează activitatea de ambientare a spaţiilor

reprezentative ale Camerei Deputaţilor, a cabinetelor demnitarilor, precum şi a spaţiilor utilizate de comisiile şi grupurile parlamentare.

Organizează expoziţii de artă plastică în sala de expoziţii „Constantin

Brâncuşi” (corp A3, nivel S2), precum şi în celelalte spaţii ale Camerei Deputaţilor. De asemenea organizează manifestări împreună cu societatea

civilă în sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi”. (int. 1424 şi 2191)

7.6. Asistenţă medicală Cabinetul medical (corp B4 nivel S1, cam. 25, 26 si 27; int.1770) funcţionează

după următorul program: - luni - vineri: 8,00 – 20,00.

Cabinetul stomatologic (corp B4 nivel S1, cam. 6; int.1771) funcţionează după următorul program:

- luni-miercuri: 16,00 – 20,00;

- marţi, joi, vineri: 7,00 – 11,00.

7.7. Serviciile de alimentaţie Restaurant S2 (int. 1652)

Localizare: corpul A3, nivel S2 Capacitate: 210 locuri

Sistem de servire: self-service (autoservire) Program de funcţionare12:

- luni: 08.00 – 19.00 - marţi, miercuri:08.00 – 17.00 - joi: 08.00 – 16.30

- vineri: 08.00 – 14.00

Bufete Bufet presă: corpul A2, nivel P (int. 1661) Bufet sala de plen: corpul E4, nivel P1 (int. 1648)

Bufet protocol: corpul A2, nivel P1 (int. 1647) Bufet 1M : corpul A2, etaj 1M (int. 1646)

Bufet etaj 2 : corpul A2, etaj 2 (int. 1657) Bufet etaj 3: corpul A2, etaj 3 (int. 1952) Bufet etaj 6: corpul A2, etaj 6 (int. 1644)

Program de funcţionare:

- luni - joi: 08.00 - 16.00 - vineri: 08.00 - 14.00

Direcţia pentru alimentaţie răspunde de organizarea şi funcţionarea acestor servicii (director: int. 1640; şef de unitate: int. 1652).

7.8. Servicii bancare

BRD - Agenţia Parlament Localizare: corp A2, nivel S1 Telefon: 021-336.8999

Fax: 021-336.8998 Interior: 3723

Bancomate BANC POST Localizare: corp A2, nivel S1

Bancomat RAIFFEISEN BANK Localizare: corp A1, nivel P

Bancomat BCR Localizare: corp A1, nivel P

7.9. Clubul Parlamentarilor Clubul Parlamentarilor Români "Ion Raţiu" dispune de spaţii pentru biliard, şah,

concerte, bar (int.1761). Localizare: corpul E4, nivel P

Program de funcţionare: - luni: 09.00 - 18.00; - marţi - joi: 8.00 - 16.30;

- vineri: 8.00 - 14.00.

7.10 Terenurile de tenis În partea de vest a Palatului Parlamentului sunt amplasate 3 terenuri de tenis,

cu anexele corespunzătoare (int.3706).

12 Programul restaurantului este adaptat programului şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor