Comerţul mondial cu produse farmaceutice

2

Comerţul mondial cu produse farmaceutice

Pentru prima dată in istorie, cheltuielile mondiale pentru medicamente prescrise prin reţetă au atins 600 de miliarde de dolari, chiar dacă cererea a scăzut sensibil in Europa si America de Nord.

Vanzările au crescut la nivel global cu 7%, la un total de 602 miliarde de dolari, potrivit unui studiu recent al IMS Health, companie de consultanţă în industria farmaceutică.

Statelor Unite le revine încă partea leului, cu un total de vanzari de 252 de miliarde de dolari anual, însă în SUA şi în celelalte nouă mari pieţe tradiţionale, vanzările au crescut timid, cu doar 5,7%.

În schimb, în China, Rusia, Coreea de Sud şi Mexic s-au înregistrat creşteri uriaşe ale vanzărilor de produse farmaceutice, cu până la 81%.

Cel mai bine se vând medicamentele care tratează diversele afecţiuni ale inimii, boli psihice şi colesterolul, dovada că timpurile în care trăim solicită puternic organismul uman. Nu trebuie uitat că pentru o companie producătoare de medicamente cel care cumpără este în primul rand client şi mai apoi pacient, motiv pentru care nume grele ca Pfizer, GlaxoSmithKline (GSK), Eli Lilly sau AstraZeneca au motive de bucurie.

Cele mai vândute medicamente din lume:- LIPITOR - Tratează: colesterol in exces - Producător: Pfizer

- Vanzări: $12,9 miliarde - Creşterea anuală a cererii(procent): 6,4%

- PLAVIX - Tratează: boli de inima - Producător: Bristol-Myers Squibb & Sanofi-Aventis - Vanzări: $5,9 miliarde - Creşterea anuală a cererii(procent): 16% - NEXIUM - Tratează: afecţiuni ale inimii - Producător: AstraZeneca

- Vanzări: $5,7 miliarde - Creşterea anuală a cererii(procent): 16,7%

3

Piaţa farmaceutică mondială:

Potrivit IMS Health: dacă în anul 2007 piaţa farmaceutică mondială a crescut cu 6-7%, în 2008 ritmul de creştere va fi mai mic, de 5-6%, de peste 735 de miliarde de dolari. Explicaţia o constituie intensificarea incertitudinilor privind calitatea medicamentelor, preţurile şi accesul pe piaţă, precum şi problemele cu patentele, arată IMS Health.

În SUA şi pe principalele cinci pieţe din Europa, creşterea se va situa între 4% şi 5%, un nivel minim record pentru statul american, în timp ce în Japonia se estimeaza un avans şi mai mic, de 1%-2%, se arată într-un raport al companiei de cercetare a pieţei.

Printre factorii care contribuie la evoluţiile de pe piaţă se numără:- programul federal de subvenţionare a costurilor, Medicare Part D, în

SUA; - expirarea patentelor pentru foarte multe produse originale;- creşterea utilizării de medicamente generice, mai ieftine;- intensificarea cercetărilor legate de siguranţă şi legislaţia din domeniul

sănătăţii, care încetineşte sau chiar opreşte introducerea de noi medicamente.

Pieţele în dezvoltare, precum China, Brazilia, Mexic, Coreea de Sud, India, Turcia şi Rusia, vor înregistra un ritm de creştere cuprins între 12% şi 13% şi vor ajunge la o valoare cumulată de 85-90 miliarde dolari, evoluţie susţinută de facilitarea accesului la medicamentele generice, în contextul îmbunătăţirii sistemului de îngrijire primară, care a devenit accesibil şi în multe zone rurale ale acestor ţări, conform IMS Health.

Printre medicamentele care vor înregistra cele mai mari creşteri se vor afla produsele oncologice, antidiabeticele, agenţii respiratori şi antipsihoticele. Creşterea valorică a medicamentelor generice, de 14%-15%, va fi cheia dinamicii pieţei în 2008, instituţiile plătitoare continuând să încurajeze consumul acestor produse, datorită bugetelor limitate acordate medicamentelor compensate.

Un ritm susţinut îl vor avea domeniile în care cererea nu este încă acoperită, în principal  segmentele specializate precum oncologia şi biotehnologia, unde nu există constrângeri legate de presiunea preţurilor. Pe

4

ansamblu, această piaţă va înregistra un avans anticipat de 14-15%, la 295-305 miliarde de dolari. Totodată, vor fi lansate 29 de medicamente inovatoare. Printre acestea se vor număra noi medicamente oncologice pentru tratarea melanoamelor şi a leucemiei. Numai vânzările de medicamente oncologice ar putea depăşi în acest an 45 de miliarde de dolari, contribuind cu aproape 17% la creşterea pieţei.

Vânzările de antidiabetice ar putea avansa cu 9-10%, la 19-23 miliarde de dolari, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei şi a incidenţei diabetului de tip II.

Problemele legate de drepturile de proprietate intelectuală ar putea avea efecte semnificative pe termen lung asupra proprietarilor de patente. Reformele adoptate de unele state, inclusiv în Statele Unite şi Europa, în privinţa legislaţiei referitoare la patente, acordarea de patente în India şi înăsprirea legislaţiei din China vor influenţa evoluţia pieţei şi anul viitor, sporind incertitudinile din industria farmaceutică, bazată pe activitatea de cercetare şi dezvoltare.

Dinamica anului 2008 va fi marcată de o perioadă de tranziţie. Pentru a ţine pasul cu schimbările, companiile trebuie să se reinventeze cu măsuri precum adaptarea reţelei de vânzări la viitorul portofoliu, optimizarea cheltuielilor comerciale şi protejarea faţă de probleme legate de preţuri, siguranţă şi drepturile de proprietate intelectuală.

Companiile farmaceutice vor fi nevoite să se adapteze şi la decalajul crescut dintre pieţele mature şi cele emergente, prin adoptarea unor noi practici şi strategii.

Potrivit unui studiu al firmei britanice de cercetare EvaluatePharma, pentru perioada 2007-2012:

Produsele biotehnologice vor reprezenta în 2008 44% din totalul celor mai bine vândute 100 de medicamente din lume. În 2007, acestea au reprezentat 25%, iar în 2000 circa 11%. Valoarea totalã a vânzãrilor de produse biotehnologice va creşte cu 82%, la 170 miliarde dolari, pânã în 2012, studiul luând în calcul încasãrile obţinute anul trecut de 94 miliarde dolari. Investiţiile în cercetare şi dezvoltare (R&D) vor avea o ratã medie anualã de creştere de 5%, ajungând la 148 miliarde dolari pânã în 2012.

În acest an, companiile estimeazã cã vor cheltui peste 125,5 miliarde dolari, cu 10% mai mult decât anul trecut. Ritmul de creştere va scãdea la 5% în 2009, iar în 2012 va ajunge la 3%. Producãtorul elveţian Roche va

5

investi cel mai mult în cercetare şi dezvoltarea în domeniul farmaceutic, valoarea investiţiilor ajungând la 10,5 miliarde dolari în 2012, cu o rată anuală medie de creştere de 11%. Acesta este urmat de Novartis, ale cărui cheltuieli vor urca de la 5,9 miliarde dolari în 2007, la 8,1 miliarde dolari în 2011, şi GSK, care va aloca în medie cu 4% mai mulţi bani, respectiv 7,9 miliarde dolari.

Piaţa produselor oncologice va fi de 73,9 miliarde dolari, cu un avans mediu anual de 11%, Roche şi compania Genentech, al cãrei acţionar majoritar este, urmând sã domine acest segment, cu o cotã de piaţã de 37,7% în 2012. Poziţia secundã va fi deţinutã de Novartis, cu o cotã de piaţã de 8,9%, şi Pfizer, cu 5%.

Roche va furniza şi trei din cele mai bine vândute medicamente oncologice, respective Avastin - 10,349 miliarde dolari, Rituxan/MabThera - 7,6 miliarde dolari şi Herceptin - 5,9 miliarde dolari. La rândul sãu, Novartis va avea pe piaţã citostaticul Gleveec/Glivec, cu vânzãri de 4,6 miliarde dolari.

Pe segmentul antidiabeticelor, Novo Nordisk va ocupa prima poziţie în următorii patru ani, cu vânzări de peste 10 miliarde dolari. Segmentul de piaţã va creşte în perioada 2007-2012 cu 10%, la 36,4 miliarde dolari.

Piaţa vaccinurilor se va dubla până în 2012, de la 18,3 miliarde dolari în 2007, la 35,8 miliarde dolari. Avansul va fi înregistrat pe fondul lansãrii de noi vaccinuri pentru cancer şi gastroenterită, precum şi al creşterii susţinute a vânzãrilor de vaccinuri antigripale. Sanofi-Aventis (francez) se va afla pe prima poziţie pe aceastã piaţã, cu vânzãri de aproape nouã miliarde dolari. Producãtorul francez va fi urmat de Merck (Germania), cu 8,7 miliarde dolari, şi de GSK, cu 8,5 miliarde dolari.

Studiul relevã că pe primele locuri se vor afla companiile farmaceutice europene, începând cu Sanofi-Aventis, care va deveni lider, estimându-se cã vânzãrile sale vor ajunge la 48 miliarde dolari.

Astfel, în 2012, grupul francez Sanofi-Aventis, care ocupã în prezent poziţia secundã, va deveni lider pe piaţa farmaceuticã globalã, cu vânzãri estimate la 48,7 miliarde dolari, în timp ce compania Pfizer, aflatã de mai mulţi ani pe primul loc, va ajunge pe cinci, cu vânzãri de 34,7 miliarde dolari.

Locurile 2-4 vor fi adjudecate tot de companii farmaceutice europene, respectiv Roche (Elveţia), cu vânzãri estimate la 2,31 miliarde dolari, în urcare cu trei poziţii faţã de 2007, Novartis (Elveţia), cu afaceri de 42,8 miliarde dolari şi în urcare cu un loc, şi GlaxoSmithKline (Marea Britanie), care coboarã o poziţie, şi va consemna vânzãri de 39,9 miliarde dolari.

6

Declinul Pfizer este explicat prin expirarea, în 2011, a patentului la medicamentul Lipitor, cel mai bine vândut produs la nivel mondial, care va înregistra o scãdere a vânzãrilor de nouã miliarde de dolari pânã în 2012. În 2007, Lipitor a consemnat vânzãri de 13,5 miliarde dolari.

Anul trecut, primele cinci companii de pe piaţa farmaceuticã globalã au fost, în ordine, Pfizer, cu vânzãri de 42,6 miliarde dolari, Sanofi-Aventis - 38,8 miliarde dolari, GlaxoSmithKline (GSK) - 37,8 miliarde dolari, Novartis - 37,8 miliarde dolari şi Roche - 30,7 miliarde dolari.

Sanofi-Aventis a fost format, prin fuziunea companiilor franceze Sanofi-Synthelabo şi Aventis, în anul 2004, an în care a început ascensiunea grupului în top cinci mondial. În ceea ce priveşte cota de piaţã, deşi se va situa pe primul loc, ponderea Sanofi-Aventis în vânzãrile globale de medicamente se va reduce de la 6,8% în 2007 la 8,5% în 2012. Ponderea produselor Roche va avansa cu 0,9 puncte, la 6,3%, cota Novartis se va mãri cu 0,1 puncte, la 5,7%, GSK va consemna o scãdere cu 1,4 puncte, la 5,3%, iar Pfizer va înregistra cel mai abrupt declin, de 2,9 puncte, la 5,3%. Urmãtoarele cinci poziţii vor fi ocupate de companiile Merck & Co, Johnson&Johnson, AstraZeneca, Abbott Laboratories şi Eli Lilly. Vânzãrile totale la nivel mondial vor ajunge în 2012 la 753 miliarde dolari, creşterea medie a pieţei fiind de 6%. Începând cu 2009, rata de creştere va încetini la 4,6%.

7

Topul jucatorilor din piaţa farmaceutică romanească

Piata farmaceutică romanească a crescut în intervalul iulie 2006 - iunie 2007, cu 20%, la 59,6 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară anilor 2005 - 2006, al doilea trimestru din 2007 încetinind rata de creştere a pieţei totale, la 20,1%, faţă de 23,4% la sfărşitul lunii martie 2007.

Potrivit raportului companiei de cercetare Cegedim, creşterea pieţei totale în jurul valorii de 20%, cumulată cu aprecierea leului, fac în continuare din piaţa romanească o piaţa de interes regional. "Totusi, intensificarea concurenţei, creşterea riscului derapajelor fiscale, ca şi masurile preconizate de reducere a preţurilor sau a adaosurilor, ne îndeamnă să ne temperăm optimismul pe termen mediu", se arată în raport. De aceea analistii estimeaza ca în anul 2008 performanţele nu le vor egala pe cele din acest an.

Pe piaţa de retail, vânzarea de produse farmaceutice a înregistrat o creştere puternică cu 27,2%, faţă de cea de spital care a înregistrat o scadere de 4,3%.

Vânzarea produselor cu prescriptie medicală a cunoscut o creştere mai rapidă de 27,9%, faţă de cea a produselor cu prescripţie medicală, de 24,7%.

Vânzările totale de medicamente înregistrate în al doilea trimestru al anului 2007 au fost potrivit Cegedim de 1,48 miliarde lei, iar valoarea totală a pieţei în intervalul iulie 2006 - iunie 2007 a ajuns la 5,96 miliarde de lei.

Pe tendinţa de creştere totală semnificativă Cegedim a consemnat la fel ca şi la evaluarea din martie, avansul tuturor grupelor terapeutice mari. Cele mai importante creşteri au fost înregistrate la grupa de sistem respirator (31%), sânge şi organe hematoformatoare (30,7%), la grupa de sistem musculo-scheletic (28,9%). Cele mai modeste evoluţii au fost înregistrate la grupa de medicamente anti-infectioase sistemice (7,7%), grupa antineoplazice şi imunomodulatoare (10,9%) şi sistemul genito-urinar a crescut, cu 18,9%.

În privinta celor mai importante companii care activează pe piaţa farmaceutica, GlaxoSmithKline ocup în continuare primul loc în topul celor zece cele mai bine cotate companii farmaceutice.Vanzările GSK, inclusiv rezultatele Europharm, au atins 477,2 milioane de lei, corespunzătoare unei cote de piaţă de 8%. În trimestrul doi, GSK a raportat vanzări de 116 milioane de lei.

A doua companie se menţine în top Hoffman La Roche care a consemnat vânzări de 100,2 milioane de lei în trimestrul doi şi o cota de piaţă de 6,9%. Pentru intervalul iulie 2006 - iunie 2007, vânzările Hoffmann La Roche s-au cifrat la 412,7 milioane lei.

8

Reprezentanta din Romania a Sanofi-Aventis, fără cooperarea cu Sindan-Pharma ocupă pozitia a treia, pentru al doilea trimestru raportând vânzări de 90,2 milioane lei şi o cota de piaţă de 6,6%, iar pe intervalul iulie 2006 - iunie 2007 de 391,4 milioane lei.

Novartis, pe locul patru al topului Cegedim, a înregistrat în al doilea trimestru al 2007, vânzări de 97,3 milioane lei şi a atins o cotă de piaţă de 6,3%, incluzând rezultatele Sandoz, iar pe intervalul iulie 2006 - iunie 2007, vânzări de 377,5 milioane lei.

Pe locul cinci în top a trecut compania Servier, devansând Pfizer, cu vanzări în al doilea trimestru de 88 milioane de lei, o cotă de piaţă de 5,7%, iar pe intervalul iulie 2006 - iunie 2007 a consemnat vânzări de 337,2 milioane de lei.

Pfizer a trecut pe locul şase în topul Cegedim, cu vânzări de 79,3 milioane lei în trimestrul doi, şi 337,1 milioane lei pe intervalul iulie 2006 - iunie 2007 şi o cotă de piaţă de 5,7.

În continuare Ranbaxy se menţine pe locul 7, inclusiv Terapia, care a avut vânzări de 77,9 milioane lei în al doilea trimestru şi de 302,2 milioane lei pe intervalul iulie 2006 - iunie 2007, cu o cotă de 5,1%. Zentiva ocupa locul opt cu vânzări de 77,1 milioane lei pe trimestrul doi şi 301,5 milioane lei pe intervalul iulie 2006 - iunie 2007, cu o cotă de 5,1%

Cele cinci companii farmaceutice la nivel mondial se regăsesc printre primele clasate şi pe piaţa românească de profil. Astfel, în 2007, pe piaţa românească, primul loc a fost adjudecat de GSK, principala achiziţie a companiei a fost grupul Europharm, iar în 2007 compania a avut vânzări de 123 milioane de euro şi o cota de piaţă de 7,5%, urmată de Roche (cu vanzări de 110 milioane euro) prin intermediul Roche Romania, Sanofi-Aventis, Servier (Franţa), Novartis (Elveţia) şi Pfizer (USA). Pfizer a intrat pe piaţa românească in 1993 şi este cunoscută în primul rând, datorită medicamentelor care se pot elibera fără prescripţie medicală, precum Ben Gay, Visine sau Hexoral. Pfizer Romania ocupa locul sase pe piata locala.

9

Evolutia pieţei farmaceutice (Septembrie 2008)

Valori PPP (Pharmacy Purchase Price = Preţ de achiziţie al farmaciei) Sursa: Cegedim - Pharma & Hospital Report

1.Piaţa totalş

*MAT (moving annual total) = suma ultimelor 12 luni (trimestrul curent + 3 trimestre anterioare)

Al doilea trimestru din 2008 a consemnat o revenire usoară a ratei de creştere a pieţei totale (8,4% faţă de 6,1% la sfarşitul primului trimestru, faţă de +11,2% la sfârşitul anului 2007). În linii mari, piaţa farmaceutica a confirmat evoluţiile precedente, astfel:

pe canale, piaţa de retail a crescut puternic (+14,6%) faţă de cea de spital, care a înregistrat o scădere (-19,7%); parte din această variaţie se datoreaza înca trecerii de anul trecut (2007) a unor programe naţionale de sănătate din spital în retail;

pe segmente, produsele cu prescripţie medicală au crescut mai rapid decât cele fără prescripţie medicală (+16,3%, respectiv + 8,1%).

10

2.Grupe terapeutice mari (Top 10)

Pe tendinţa de creştere totală, s-a consemnat avansul majoritaţii grupelor terapeutice mari.

Cele mai importante cresteri au înregistrat grupele:L (Antineoplazice si imunomodulatoare) + 26,7%M (Sistem musculo-scheletic) + 15,8%C (Sistem cardiovascular) + 13,3%Grupe terapeutice cu evoluţiile cele mai modeste:J (Anti-infectioase sistemice) - 2,5%A (Tub digestiv si metabolism) + 2,9%D (Dermatologice) + 4,1%

11

3.Companii farmaceutice (Top20)

1 inclusiv Europharm 2 fără cooperarea cu Terapia 3 inclusiv Sandoz4 fără cooperarea cu Sindan Pharma5 inclusiv Egis6 inclusiv Terapia7 inclusiv Bayer Schering Pharma8 inclusiv Sindan Pharma9 inclusiv Gedeon Richter Romania

NB: Aceste date estimează ieşirile de produse din farmacii către pacienţi; compararea ieşirilor produselor cu intrările acestora în farmacii sau cu cele privind importul/productia locală a acestora este parţial incorectă (calculul valorilor şi cotelor de piaţa de mai sus este efectuat în preţuri de achiziţie în farmacie, iar valorile de import sau producţie disponibile din alte surse sunt exprimate în general la preţuri de producator).

12

Medicamente interzise:

În Statele Unite şi în Europa, cele două organisme în masura să dea autorizaţii (aprobări şi retrageri) sunt FDA - Agenţia pentru Alimentaţie şi Medicamente şi EMEA - Agenţia Europeană a Medicamentului.

Unele dintre medicamentele care nu au fost aprobate în Statele Unite ale Americii din cauza raportului risc/beneficiu negativ, dar comercializate în Europa, sunt prezente şi în farmaciile româneşti:

- ANTIPARKENSONIANUL PERMAX - medicament pe bază de pergolid, retras de pe piaţă din cauza riscului ridicat de distrugeri valvulare (poate creşte incidenţa regurgitării mitrale, regurgitării tricuspidiene şi a celei aortice). Produsele retrase de pe piaţa sunt Permax (produs de Eli Lilly şi comercializat de Valeant) şi doua dintre versiunile generice ale medicamentului. Pergolid este un antagonist de dopamina, asociat de obicei cu Levodopa, în tratamentul simptomatic al Bolii Parkinson.

- ANTIINFLAMATORUL PREXIGE - Prexige (Lumiracoxib) nu a primit aprobare din cauza asocierii medicamentului cu semnale de gravă hepatotoxictate în urma administrarii sale.

- UN ALT ANTIINFLAMATOR, ARCOXIA - administrarea medicamentului este asociată riscului cardiovascular, similar altui antiinflamator, inhibitor selectiv a Cox-2 - Vioxx (Rofecoxib) - retras de la comercializare în 2004 (creşte de trei ori riscul de infarct miocardic, ictus şi de ces, comparativ cu Naproxenum).

- ACOMPLIA, IN LUPTA CU KILOGRAMELE - Rimonabant, principiul activ al Acompliei, un medicament contra obezitatii, care intervine asupra sistemului endocanabinoid, a fost considerat nesigur de catre o comisie de experţi numitş de FDA, din cauza gravelor efecte psihiatrice.

- ANTIDIABETICUL GALVUSFD - a reexaminat aprobarea unui nou medicament pentru tratamentul diabetului de tip 2, cerând companiei producătoare, Novartis, efectuarea unui alt studiu clinic pentru evaluarea siguranţei medicamentului la pacientii cu alterări renale. Agentia americană FDA a cerut companiei producatoare să efectueze un studiu de mari dimensiuni pentru a testa siguranta Vildagliptinului la pacienţii cu afectiuni renale. În Europa, Galvus a fost aprobat de către EMEA, fără solicitări suplimentare, el având autorizaţie de punere pe piaţă şi în România. Dar şi aici, prospectul medicamentului a fost modificat, impunand o doza maximă de 50 mg x 2 ori pe zi,

13

dupa ce s-a descoperit că o cantitate mai mare de substanţă este corelată cu o incidenţă crescuta a enzimelor hepatice cu valori peste normal. Totodată, pacienţii trebuie să efectueze un test al funcţiei hepatice, înainte de initierea tratamentului cu Galvus.

ALGOLCAMINUL (Metamizol) - are efecte secundare mai grave decât afecţiunea pe care o tratează (Un studiu de specialitate realizat de prof. univ. dr. Ostin C. Mungiu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Studiul Durerii).

În Statele Unite, fabricarea Algocalminului (cunoscut sub denumirea de Metamizol) a fost interzisă cu desăvârşire încă din anul 1973, în urma recomandărilor făcute de Asociaţia Medicală Americană.

Interdicţii de comercializare au fost introduse şi în Suedia, Germania, Olanda, Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Arabia Saudită, Kuweit etc. În ţări precum Belgia, Algocalminul este pastrat la secţiunea otrăvuri, existând obligaţia aplicării pe flacon a etichetei "cap de mort".

Alături de Algocalmin, pe lista analgezicelor considerate nocive de către ţările occidentale se află Dipyrone, Novalgin, precum şi cele care au la bază fenilbutazona, medicamente utilizate foarte frecvent in Romania.

Faringoseptul a fost şi el pe punctul de a dispărea din rafturile farmaciilor. Cinci cercetători clujeni, care au inventat procedeul chimic care a salvat medicamentul, au solicitat, în instanţa, companiei sume considerabile. Faringoseptul, cunoscutul medicament pentru ameliorarea durerilor de gât, a fost pe punctul de a fi retras de pe piaţă în urma cu cinci ani, din cauza unor noi reglementari în domeniu. În 2003, prin introducerea unor noi norme în domeniu, s-a constatat că substanta activ ambazona din medicamentul denumit Faringosept conţinea o impuritate intre 2% şi 5%, situaţie în care produsul finit nu mai putea fi comercializat. Aplicarea unei metode pentru purificarea lui a dat rezultatele scontate şi a menţinut comercializarea acestuia.

14

Bibliografie:

http://www.wall-street.ro http://www.baniinostri.ro http://www.smartfinancial.ro

http://www.curierulnational.ro http://www.bloombiz.ro

http://www.9am.rohttp://www.financiarul.com http://www.pharma-business.ro

15