comentariu joc secund

8/16/2019 Comentariu Joc Secund

1/4

Joc secundI. ÎNCADRARE

Ion Barbu este creatorul unei paradigme lirice singulare, iniţiatice, care are labază postulatul că poezia este „ un semn al minţii”, „o prelungire a geometriei”,căci „există, undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se

întâlneşte cu poezia”

!oetul optează pentru conceptul modern de poezie pură, cultivat de !aul"aler# şi de $allarme, creând o poezie abstrasă din timp, a esenţelor, revelatoare aine%abilului, de extremă concizie şi densitate, respingând dezvoltarea retorică şi aanecdoticii contingentului $odernismul liricii barbiene este de %actură or&că'„cântec ascuns”( prin caracterul ei iniţiatic şi ezoteric sugerând o ordine secretă alumii într)o %ormă înci%rată, ermetică

!oezia Din ceas, dedus..., publicată în volumul Joc secund,aparţine ultimeietape din creaţia lui Barbu, cea ermetică, precedată de etapa parnasiană şi etapabaladic) orientală *pera este o ars poetica, având un pronunţat caracterprogramatic, în care se ilustrează o concepţie modernă asupra poeziei şi a roluluiartistului în lume !e de o parte, poezia ilustrează lirismul obiectiv, esenţializat, alideilor, căci starea poetică nu e provocată de sentimente ca iubirea, su%erinţa, ci decontemplarea lumii în totalitatea ei, de dorinţa de comunicare cu +niversul tareapoetică barbiană este o stare de intelectualitate, modul de a gândi în spiritulabstract al matematicii impunându)se şi în planul reprezentărilor poetice, Barbu

polemizând cu „poezia leneşă re%uzată de idee” !e de altă parte, „modul intelectualal lirei” înseamnă pentru Barbu extaz al intelectului, „versul căruia ne înc-inăm”oglindind doar „&gura spiritului nostru .ct clar de narcisism”, deci deautocunoaştere, ceea ce înseamnă subiectivitate absolută

II. ELEMENTE ALE IMAGINARULUI POETIC, VIZIUNEA ASUPRA LUMII

Imaginarul barbian sintetizează viziunea poetică a/ată sub semnul uneiantinomii ireductibile, oscilând între contemplaţia detaşată, de tip analitic şi apolinicşi trăirea, %renezia, „extazul”, cum îl numea Barbu, de tip dionisiac, între tendinţa de

conservare a increatului şi tendinţa de ascendenţă solară !entru a se a0unge laoare, stăpânul cunoaşterii absolute, spirala ascendentă a cunoaşterii trece printrepte iniţiatice, nunţi necesare1 roatele lui "enus, $ercur, pentru a se desc-ide spreprincipiul ultim 2unta este cale de pătrundere în miracolul creaţiei universale,comuniune cu esenţa lumii !unctul genuin al lumii îl reprezintă „viul ou la vâr% cuplod”, imaginea eternă a increatului, latenţele embrionare ale vieţii


2/4

3ema este esenţializată în structura „0oc secund”, ce ec-ivalează cusublimarea realităţii, cu %aptul că orice creaţie porneşte din contingent '„din ceas”(,pe care îl anulează, prin trans&gurare, pentru a se crea un univers „mai pur”, alesenţelor $enirea poetului este de a cuprinde în cântecul său esenţa, pro%unzimealumii ce se oglindeşte în conştiinţa sa şi de crea, din vibraţii, un univers atemporal şi

imaterial

$otivul central este cel al oglinzii, prin care realitatea se re/ectă în esenţa&inţei, realizându)se ast%el ieşirea din lumea experienţei imediate şi intrarea într)osuprarealitate ideală *glinda are rolul de a decorporaliza obiectele, trans%ormându)le în propriile lor virtualităţi, devenind simbol al spiritului în care se reorganizeazăuniversul !oezia nu mai este o intersecţie între spirit şi univers, ci analogia spirituluicu el însuşi, o sărbătoare a intelectului, a Ideii

III. ELEMENTE ALE COMPOZIŢIEI, STRUCTURII ŞI LIMBAJULUI

Titlul

!oezia nu are un titlu propriu)zis, aceasta constituind o %ormă de elipsă, de înci%rare a sensului, căci titlul este suspendat de poet, dar dedus de lector &e printrans%erul titlului întregului volum '„Joc secund”(, &e prin %olosirea sintagmei dinversul iniţial '„4in ceas, dedus”( tructura „0oc secund” ilustrează concepţia&loso&că platoniciană despre artă, considerată o copie 'mimesis( a realităţii, ea

însăşi o copie a ideilor eterne, concepţie pe care Barbu o revalorizează Jocul este ocombinaţie a %anteziei în a%ara s%erei utilităţii, „ poiesis &ind o %uncţie ludică ce sedes%ăşoară într)un spaţiu de 0oc al minţii” '5uizinga( ecund, din punct de vedereetimologic, înseamnă ocrotit, %ericit, %avorabil 'secundo,secundare(, titlul denumindun univers posibil pornind din viaţă, %ără a se con%unda cu ea intagma „din ceas,dedus” sugerează, atât contingenţa temporală, evanescentă prin meta%ora ceasului,cu rezonanţe blagiene, ce măsoară destrămarea, subliniind e%emeritatea umanului,cât şi esenţa operei de artă ce neagă temporalitatea abstrăgându)se contingentului

4iscursul liric, structurat în două secvenţe poetice, corespunzătoare celordouă catrene, este neobişnuit, surprinzător mai ales prin sintaxa poetică di&cilă, 67ălinescu de&nind ermetismul din ”Joc secund”de ”di&cultate &lologică, permiţânddoar celor iniţiaţi re%acerea legăturilor dintre cuvinte

!rima secvenţă1 de&nirea poeziei

!oezia este, într)o primă de&niţie lirică, „adâncul acestei calme creste”, oieşire din contingent în pură gratuitate $eta%ora ceasului din incipitul primeisecvenţe anunţă mecanismul trans&gurării artistice, ca experienţă de esenţializareşi abstragere din concret, ast%el că timpul cronologic, istoric, ireversibil este anulat

în spaţiul poeziei tructura oximoronică „adâncul acestei calme creste” surprinde o


3/4


4/4

etern ”istove;te” sugerează cuprinderea întregului în cântec, dar ;i truda, e%ortulcreator al poetului 4atoria acestuia este ca, prin mi0loacele speci&ce artei, săre%acă armonia primordială a universului, esen:ializând, stilizând ;i înci%rând prinimagini poetice neobi;nuite valen:ele lumii, ascunse privirii directe .;a cummeduzele captează sub clopotele lor cântecul mărilor, astel ;i cuvintele simbol

captează ;i înci%rează viziunea artistică a creatorului1 ”cântec istove;te1 ascuns,cum numai marea9meduzele când plimbă sub clopotele verzi” ”8ntr)o meta%orăconcentrată, I Barbu reia muzica de s%ere eminesciană, permutând marea de stele

în oceanul lic-id ce);i plimbă a;trii scu%unda:i 'meduzele( sub clopote verzi”'$$incu(

Limb!ul renunţă la %uncţia sa de comunicare, bazată pe sensuri care trimitla noţiuni şi pe legături sintactice logice, activându)şi virtuţile ascunse, strictsugestive !oezia valori&că ast%el latenţele suprasemantice şi puterile incantatoriiale sunetelor din cuvinte 4in punct de vedere prozodic, poetul nu renun:ă lacanoanele metricii tradi:ionale, ci, dimpotrivă, găse;te în respectarea acestora un

mi0loc suplimentar de înci%rare a mesa0ului poetic .st%el, în spa:iul rigid al %ormeiprozodice, poetul apelează la dislocări, inversiuni ;i elipse, textul dobândindcaracter ermetic 4iscursul liric se structurează pe două catrene cu versuri lungi cumăsura de >?)>@ silabe, rimă încruci;ată ;i ritmul iambic

Aa nivel lexical, predomină termeni abstrac:i, neologici, din limba0ul ;tiin:i&c1dedus, nadir, însumare, ce creează un e%ect de imobilitate, de &xare aelementelor,pentru a putea & contemplate 7âmpul semantic al muzicii1 -ar%e, cântec, clopot,sugerează aspectul muzical, incantatoriu al poeziei

2ivelul gramatical sus:ine concizia discursului1 prima stro%ă are dominan:ă

nominală, constituindu)se într)o propozi:ie eliptică de predicat, iar a doua stro%ă estepredominant verbală, &ind o %rază ce include coordonări ;i subordonări, inversiuni,dislocări sintactice1 ”meduzele când plimbă sub clopotele verzi” Aexemele verbalede deconstruc:ie a lumii în esen:e1 ”tăind, înecare, pierzi” sunt urmate de lexemeale construc:iei, ale recompunerii, ale uni&cării1 ”ridică, însumarea, dedus”

!oezia este un model de concizie lirică, ce se constituie într)o artă poeticămodernistă, atât prin concep:ia poetului asupra artei, cât ;i prin %aptul că reprezintăun adevărat cod ce con:ine în:elesurile pro%unde ale universului liric barbian,univers unic în literatura română ”$odul de existen:ă pe care ni)l propune poeziaermetică a lui I Barbu este via:a în spirit”'3 "ianu(

comentariu joc secund

Documents