Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Litere

Centrul de cercetări Teoria și practica discursului (CCTPD)

Centrul Cercetarea de interfaţă a textului original și tradus. Dimensiuni cognitive și comunicaţionale ale mesajului (LITCIT)

şi

Centrul de studii culturale Dialogis

în colaborare cu

Universitatea din Limoges – Facultatea de Litere şi Ştiinţe Umane

organizează

Colocviul Internaţional

„Un trecut care nu trece”: memorii ale totalitarismelor în Europa contemporană

Galaţi, 23 – 24 noiembrie 2018

Apel la colaborare

A doua circulară

Într-un context marcat de tentativele de a delegitima „ideea de Europa”, manifestate cu precădere în unele dintre ţările fostului bloc comunist, reflecţiile asupra „abuzurilor memoriei” instrumentalizate în scopul „fragilizării” marilor naraţiuni identitare sunt mai actuale ca oricând. S-a vorbit mult, mai ales din anii ’90 încoace, despre patologiile şi politicile memoriale de tipul „memoriei trunchiate”, care fac dovada, în contextele posttotalitare, a supravieţuirii (ba chiar a „bântuirii”) spectrelor totalitarismelor. „Uitarea organizată” aflată la originea „memoriei trunchiate” în Europa postnazistă şi postcomunistă face ecou „manipulării concertate a memoriei şi a uitării” (Ricœur, 2000) realizate de ideologii fostelor religii politice.

Este una dintre semnificaţiile pe care le atribuim „simptomului bântuirii”, concept utilizat de Henry Rousso pentru a desemna abuzul memoriei prin supralicitarea „datoriei faţă de memorie”. Acest ansamblu de practici / politici indicând „un cult al memoriei pentru memorie” şi generând o „memorie saturată” care „ar putea foarte bine să nu fie decât o figură a uitării” (în termenii Réginei Robin) vine să consolideze, în ciuda aparenţelor, moştenirea reprezentată de politicile totalitare ale uitării.

„Trecutul care nu trece”, propus spre dezbatere în cadrul colocviului organizat în perioada 23 – 24 noiembrie de Facultatea de Litere a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, se cuvine raportat, aşadar, la două atitudini şi la două ansambluri de practici vizând instrumentalizarea contemporană a memoriei istorice şi culturale a totalitarismelor secolului anterior. Ne referim, pe de o parte, la „uzurile şi abuzurile” memoriei în numele „datoriei faţă de memorie” şi, pe de altă parte, la conservarea mai mult sau mai puţin conştientă, la nivelul câmpului puterii, a practicilor totalitare de manipulare. Avem în vedere, în egală măsură, efectele patologice ale acestor practici în sfera memoriei colective şi, implicit, „alienările identitare” pe care aceste patologii memoriale le generează.

Această dinamică marcată de „conflicte” sau „războaie ale memoriei” reperabilă la nivelul memoriilor naţionale îşi pune amprenta pe configuraţia memoriei istorice a Europei, devenită, în termenii lui Enzo Traverso, un veritabil „câmp de luptă”. Ne întrebăm, în acest context, care sunt implicaţiile asupra unităţii europene, asupra valorilor comune, asupra identităţii europene, asupra „ideii de Europa”. Care este impactul „războaielor memoriei” şi al „obsesiei trecutului” asupra acestei construcţii cultural-identitare? În ce măsură „supravieţuirea utopiei socialiste” (în termenii lui Jean-François Revel), spectrul care ameninţă să se reîncarneze în anumite state est-europene (fără a mai vorbi de Rusia postsovietică), pune în pericol soliditatea acestei entităţi deja denunţate ca „utopică” sau „imaginară”?

Invităm cercetătorii activi în diverse câmpuri ale disciplinelor socio-umane (istorie şi istoriografie, (psiho)sociologia fenomenelor identitare, studii literare, antropologie culturală, antropologia memoriei, Cultural Memory Studies, istoria ideilor şi a mentalităţilor, studii politice, pedagogie, jurnalism, comunicare interculturală etc.) să reflecteze – într-o perspectivă inter- şi transdisciplinară – asupra unor teme asociate problematicilor expuse mai jos:

- Gulag /vs/ Holocaust : memorie, istorie, uitare; - Memoria comunismului în Europa: Vest /vs/ Est;

- „Locuri ale memoriei” în Europa contemporană; - „Războaie ale memoriei” şi naraţiuni identitare în Europa contemporană; - Pedagogii memoriale în fostul bloc comunist; - „Postmemoria” totalitarismelor în Europa contemporană: orizonturi de aşteptare /vs/

metanaraţiuni legitimatoare; - „Obsesia trecutului” în producţiile literare, artistice şi cinematografice apărute în Europa

posttotalitară. O selecţie a articolelor va fi publicată în Irrésignations – colecţie comparatistă şi

pluridisciplinară (Litere şi Ştiinţe Umane) coordonată de Echipa de Cercetare EHIC a Universităţii din Limoges, sub îndrumarea profesorului Till Kuhnle – Shaker Verlag, Aix-la-Chapelle (Aachen). Limbile utilizate în redactarea textelor comunicărilor acceptate spre publicare vor fi franceza (prioritară), engleza şi germana.

Comitetul ştiinţific Prof. emerit dr., Dr. h. c. Henning Krauss, Universitatea din Augsburg, Facultatea de

Filologie şi Istorie, Germania Prof. emerit dr. Hans Peter Lund, Universitatea din Copenhaga, Facultatea de Ştiinţe

Umane, Danemarca Prof. emerit dr. Jean-Marie Grassin, Universitatea din Limoges, EHIC EA 1087 –

« Espaces Humains et Interactions Culturelles », Franţa Prof. univ. dr. Bertrand Westphal, Universitatea din Limoges, Director al EHIC EA 1087

– « Espaces Humains et Interactions Culturelles », Franţa Prof. univ. dr. Emmanuelle Garnier, Laboratoire de Recherche LLA-CRÉATIS –

Universitatea din Toulouse Jean Jaurès, Franţa Prof. univ. dr. Pierre-Yves Boissau, Laboratoire de Recherche LLA-CRÉATIS –

Universitatea din Toulouse Jean Jaurès, Franţa Prof. univ. dr. Jacqueline Bel, director al Laboratorului HLLI (Unité de recherche sur

l’Histoire, les Langues, les Littératures et l’Interculturel), EA 4030, Université du Littoral Côte d’Opale, Franţa

Prof. univ. dr. Ruxandra Cesereanu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Litere

Prof. univ. dr. Lăcrămioara Petrescu, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Facultatea de Litere

Prof. univ. dr. Anca Gâţă, Universitatea Johannes Gutenberg, Mainz / Institutul Limbii Române

Dr. Pascal Plas, Universitatea din Limoges, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economice, director al IiRCO – L’Institut international de recherche sur la conflictualité, responsabil al catedrei de Excelenţă Gestion du conflit et de l’après-conflit, Franţa

Prof. univ. dr. Ion Simuţ, Universitatea din Oradea, Facultatea de Litere Prof. univ. dr. Caius Dobrescu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere Prof. univ. dr. habil. Antonio Patraş, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Facultatea de

Litere

Cercetător ştiinţific I, dr. Silviu B. Moldovan, Academia Română, filiala Iaşi, CNSAS Bucureşti

Lect. univ. dr. Cristina Preutu, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Facultatea de Istorie Comitetul de organizare

Preşedinţi: Prof. univ. dr. Alina Iorga, Prof. univ. dr. Till Kuhnle Membri: Prof. univ. dr. Michaela Praisler, Prof. univ. dr. George Enache, Lect. dr. Matei

Damian, Conf. dr. Gina Necula, Prof. univ. dr. Carmen Andrei, Conf. dr. Ionel Apostolatu, Lect. dr. Laurenţiu Ichim, Drd. Cristina Stan

Contact: Alina Iorga – Alina.Iorga@ugal.ro, alina.crihana@gmail.com; Till Kuhnle – till.kuhnle@unilim.fr

Informaţii privind organizarea şi desfăşurarea colocviului

Date limită - Trimiterea intenţiei de participare într-o fişă preliminară care trebuie să conţină: numele

şi prenumele participantului, titlul universitar, coordonatele complete (adresă, număr de telefon / fax, adresă de e-mail), afilierea instituţională, o notiţă bio-bibliografică (în franceză), titlul comunicării, rezumatul (maximum 200 de cuvinte) şi cuvintele-cheie (5-6) în franceză : 20 octombrie 2018.

- Notificarea autorilor cu privire la acceptarea comunicărilor: 22 octombrie 2018. - Trimiterea comunicărilor in extenso (în format electronic, via e-mail) : 15 noiembrie 2018.

Taxă de participare (acoperă mapa participantului, pauzele de cafea, masa de prânz şi, parţial, cheltuielile de publicare şi de expediere a actelor colocviului) - 80 euro.

Limbile de comunicare ale colocviului sunt franceza, româna şi engleza. Lucrările pot fi susţinute în limba română, dar vor fi, obligatoriu, redactate în limba franceză (cu preponderenţă), în engleză sau germană. Lucrările trimise spre publicare de către participanţii din România, redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, vor fi însoţite şi de versiunea în limba română. Cerinţe de tehnoredactare

Lucrarea va fi redactată în format A4, cu font TNR, 12, la distanţa de 1 rând; număr maxim de pagini - 10. Pentru aşezarea în pagină se vor respecta următoarele cerinţe: - sus: 2 cm - jos: 2 cm - stânga / dreapta: 2,5 cm Alineatele vor fi setate automat, la 1,25 cm. Titlul lucrării: bold, aliniat stânga-dreapta, TNR, 12, urmat de un rând liber. Titlul universitar, numele şi prenumele: italic, aliniat stânga-dreapta, TNR, 11. Instituţia de provenienţă: italic, centrat, TNR, 11, urmat de un rând liber.

Rezumatul: TNR, 10, italic, urmat de un rând liber (maximum 200 cuvinte, în limba franceză). Cuvinte-cheie (5): TNR, 10, italic, urmat de un rând liber (în limba franceză) Marcarea titlurilor menţionate în interiorul textelor/notelor şi evidenţierea unor cuvinte / sintagme se va face numai cu ajutorul cursivelor / italicelor. Pe cât posibil, se va evita folosirea aldinelor (bold), cu excepţia tilurilor capitolelor şi subcapitolelor. Sublinierea (funcţia underline) nu se va întrebuinţa deloc. Citatele scurte (de până la 4 rânduri) vor fi incluse în text. Pentru citatele de dimensiuni mai mari se va folosi tehnica „îngropării” (1 cm la stânga, 1 cm la dreapta); mărimea fontului va fi 10. Referinţele vor fi inserate în text, între paranteze pătrate, după modelul: [Ricoeur, 2000: 69] şi se vor regăsi în bibliografia plasată la finalul articolului. Notele finale (inserate manual): TNR, 10. Se vor utiliza exclusiv note explicative. Referinţele bibliografice – între note şi referinţele bibliografice se va lăsa un rând liber. Referinţele bibliografice vor fi trecute în ordine alfabetică, cu TNR, 11, după următorul model: Assmann, Aleida (2016). Formen des Vergessens. Göttingen: Wallstein Verlag sau Hartog, François & Revel, Jacques (éds.) (2001). Les usages politiques du passé. Paris : Éditions de l’École des Hautes Études en Sciences Sociales sau Rousso, Henry (2007). « Vers une mondialisation de la mémoire ». Vingtième Siècle. Revue d'histoire, no 94, pp. 3 – 10 sau Wolfzetel, Friedrich (2006). « La littérarisation de l’horreur ». In Garscha, Karsten, Gelas, Bruno, Martin, Jean-Pierre (dir.), Écrire après Auschwitz. Mémoires croisées France – Allemagne (pp. 73-94). Lyon : Presses Universitaires de Lyon Versiunea electronică a lucrării va fi realizată în format doc., rtf. sau docx.