Cole4ia: Apo"o[ipti"A

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiBOERESCU, DAN-SILVIU

Tablouri ale mo4ii: atentatele gi alte evenimente teribilecareau desfigurat chipul RomAniei : docu-drame qi mituriistorice lnsofite de consemniri din presi / prezentate deDan-Silviu Boerescu. - Bucureqti: Integral, zorg

Conqine bibliografieISBN 978-6o6 -g9z-243-9

945o2

@ INTEGRAL, zor8

Editor: Costel POSTOLq,CHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la Eurobusiness

Orice reproducere, totali sau pa4iali, a acestei lucrtrri,firi acordul scris al editorului, este strict interzisigi se pedepseqte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-6o6 -992-243-9

Tablouri ale mo(ii:atentatele S alte eve-nimente teribile careau desfigurat chipul

RomSnieiDocu-drame gi mituri istorice

insofite de consemniri din presiprezentate de Dan-Silviu Boerescu

IU

INTEGRITL

Sumar

Bomba artzanalS de la Senat a lui Max Goldstein

si atentatele sovietice din Romdnia anilor'20 / 7

Rebeliunea bolgevicd antirom6neasci

de la Tatar-Bunar din 1924 / 29

Un gangster din Basarabia taristd, ,,Haiducii

lui Cotovschi" si micul razboi urban de partizani

esuat din 194tr al lui lon Vetrile / 47

Seria crimelor Politice la v3rf

din blestematul deceniu patru interbelic / 59

Atentatele din perioada comunistS: cum au

fost salvati studentii din Complexul Grozdvesli

cu pr{ul rnor,tia a doi oflterr USI-A si cum au fost

delucate incercdrile de asasinare ale unor

lideri strdini aflati in vizitd in Rom6n ia / 73

Atentate ale lui Carlos ,,$acalul" plSnuitela Bucuresti de generalul Nicolae Plesitl / 81Cum era sd fie impuscat Ceausescu in vizitala un CAP. Atentatorii au fost eliberati abiala un deceniu dupd moartea Dictatorului!Legatura incredibilS cu Gigi Becali / 99

Atentatele ,,mdrunte" de dupa 19Bg / 119Recidiva nebunului care a atacat

Presedintele RomSniei cu... cernealit / 131in loc de Epitog:

,,Romdnia este tdrdm islamic..." / 135LSmuriri bibliografice / 139

Bomba artizanalS de la Senata lui Max Goldstein

si atentatele sovaeticet

din RomSnia anilor '20

De la misiunea agentului dublu (otoman gi larist)Manuc Beyin RomAnia, incheiati cu rdpirea Basarabiei

in r8rz, la evenimentele din decembrie 1989, agenliiImperiului Rus (din Ohrana dar nu numai!) 9i, apoi, ai

Uniunii Sovietice (NKVD, GRU, KGB etc.) au folositRomAnia ca teren de antrenament gi, in egalS misuri,de operafiuni strategice.

Atentatul de la Senat din rgzo a fost o primiincercare

a nou instalatei puteri sovietice de influenfare a viefiipolitice romAnegti. Acfiunea violenti a straniilor provo-

catori cu bombi nu urmirea, probabil, in afara destabi-

lizirii temporare a climatului socio-politic al RomAnieireintregite (gi care recuperase Basarabia furati in r8rz!),

weunaltscop decit acela de testare a reacfiei autoritigilorde la Bucureqti in fap unei astfel de situalii.

Atentatul din Senatul RomAniei, din r9zo, a fost in-fdptuit, la 8 decembrie r9zo, prin instalarea gi amorsareaunei bombe artizanale, de citre un grup terorist de ex-tremi stAngi.

La 8 decembrie r9zo, Max Goldstein, Saul Osias giLeon Lichtblau au pus la cale un atac terorist cu bombiartizanald, plasati in sala Senatului RomAniei.

Goldstein era geful unui grup anarhist-terorist con-dus deAbraham Grinstein, geful serviciului de terorismcu sediul la Odessa.

Se binuia cd grupul lor nu a acfionat singur, ci i-aavut drept complici gi pe al1ii, caAlecu Constantinescu,conducitorul aripii de extremi stAngi a Partidului Socia-list din RomAnia, care in r92r s-a desprins'din acesta gi aformat Partidul Comunist din RomAnia (cu numele pro-vizoriu de Partidul Socialist Comunist).

Deflagrafia i-a ucis pe Ministrul Justiliei, DimitrieGreceanu, decedat la spital, gi pe senatorii Demetriu Radu(episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) giSpirea Gheorghiu (decedat la spital). in urma atentatu-lui, au fost;i rinili printre care pregedintele Senatului,generalul Constantin Coandd (tatil inventatorului HenriCoandi), episcopul ortodox Nifon si episcopul ortodoxRoman Ciorogariu

Atentatul a dus la condamnarea comunigtilor inProcesul din Dealul Spirii gi la interzicerea PartiduluiComunist. Conducltorul partidului comunist, Gheor-ghe Cristescu ,,Plipumaru" a respins orice acuzafie de

conspirafie. Directivele Cominternului recomandau acfi-

uni violente, dar nu e siguri implicarea acestuia in atentat.

in mirturia sa de la proces, Cristescu a susfinut ci acgiunile

lui Goldstein erau mai degrabd inspirate de anarhism.in octombriergzr, Goldstein a fost arestat in timp ce

incerca si intre clandestin in RomAniavenind de la Ruse(Bulgaria). La z8 iunie r9zz, Max Goldstein a fost con-

damnat la munci forfatd peviafi pentru aruncarea bom-bei la senat gi pentru uciderea a doui persoane 9i rinireaaltora. Ceilalli inculpafi au fost condamnagi la pedepse

intre o luni gi ro ani de munci forfatS. Sentinlele au fostpronunfate dupi rz5.de qedinfe.

Celor trei senatori ucigi de explozia bombei, SpireaGheorghiu, Dimitrie Greceanu gi Demetriu Radu, li s-au

organizat funeralii naqionale.Explozia a avut loc la orar4.io, inainte de reinceperea

gedinlei de plen. Materialul explozibil a fost agezat cu o

seari inainte sub scaunul prezidenlial, lAngi fotoliul regal

gi cel al principelui mogtenitor. Acesta era un obuz deprovenien!5 nemfeasci, obuz care fusese modificat 9iciruia i se adiugase un ceas. Se pare cd doar o treime din

cantitatea pusi de atentator a explodat.Aceasta a fost suficienti insi ca toate geamurile Sena-

tului sd se faci qindiri.Zians.lAdevirul relata: ,,Senatorii, aflaqi pe culoare gi

la bufet, tocmai erau chemali in gedinfi. Din incintl sedesprind, indreptAndu-se spre banca ministerial5, dom-

nii Greceanu gi Vileanu (ministru al Lucririlor Publicegi Comunicafiilor); domnul general Coandd, pre;edintele

Senatului, urca spre fotoliul prezidenqial. in acel moment,

o detunlturl ingrozitoare risuni in incinti, cutremu-rAnd zidurile qi aruncAnd in aer cAteva pupitre. O panicineinchipuiti se produce, lipete gi strigite de salvare ri-sund, invreme ce, intr-un lac de sAnge, doi senatori suntscogi afari. Zeci de senatori legini, in weme ce corpulde gardi oprette ie;irea celor aflagi iniuntru", deoarece,in primele momente, s-a crezut ci bomba fusese arun-cati chiar atunci, dinspre bincile rezervate publicului.in ciuda faptului ci panica a fost foarte mare, inilial s-acrezut ci ar fi explodat un calorifer. Pe lAngd cei doi morlimai sus menfionafi, au mai fost rinili Episcopul Nifon,Episcopul Ciorogariu ;i pregedintele Senatului, generalulCoandi. Numirul victimelor ar fi putut cregte conside-rabil daci ar fi explodat tot proiectilul sau daci senatoriiar fi fost punctuali.

Jinta era Octavian Goga. in primi fazi nu s-a qtiutcine ar fi avut vreo intenfie si detoneze o bombi in Se-natul RomAniei gi, timp de cAteva zile, s-a crezut chiarci bomba a fost aruncati de cineva aflat la balcoaneledestinate publicului. Ulterior, autoritilile ;i-au dat seamacd au de-a face cu o bombi cu ceas, ceea ce reprezentao premieri.

Gruparea acuzati de atentat era cea a lui Max Gold-stein, un evreu comunist, originar din BArlad. Acesta,impreunicu Saul Osias gi Leon Lichtblau, au fost, dealt-fel, considerafivinovafi. Goldstein nu era la primul aten-tat impotriva unor reprezentanfi de rang inalt ai statuluiromAn. Cu aproape o luni inainte, el incercase, firi suc-ces, si arunce in aer trenul in care se afla ministrul Con-stantin Argetoianu, un aprig prigonitor al comuni;tilor

tn

in perioada interbelici. Se pare ci motivalia care ar fistat la baza atentatului era antisemitismul exprimat desenatorui Octavian Goga. Acesta din urmd ar fi trebuitsi ia cuvAntul in deschiderea gedinlei din 8 decembrie,insl fusese refinut pe hol de un elector care insista si-ivorbeasci. De aceea, poetul ar fi cedat locul la vorbitorepiscopului greco-catolic.

Goldstein a fugit in Bulgaria, fiind vAnat aproape unan de autoritdfile romAne, care au reugit si puni mAna peel abia un an mai tdrziu, prin toamni. A fost judecat gicondamnat la munci silnici pe viafl pentru fapta sa. Amurit de pneumonie in r9z5 in inchisoarea de la Doftana.

Principalul autoral acestui carnagiu, care a gocat opi-nia publici romAneascd, a fost identificat in persoanalui Max Goldstein, un firncgionarniscutin BArlad, intr-onumeroasd familie de comercianfi evrei. Era poreclit

,Omul cu cArlig'l din cauza faptului cd avea mAna dreaptiamputati. in ciuda acestei infirmitili, Goldstein igicAqtigase reputafia de as al explozibililor qi de artist al

evadirilor. Avea numai z3 de ani, insd era recidivist. Fu-

sese deja condamnat la ro ani de inchisoare pentru crime

impotriva siguranfei Statului, ins5, in februarie r9zo,reugise si ingele vigilenla gardienilor Ei, apoi, si fugi din

lari. Dupi cAteva luni petrecute la Odessa, se intorsesein toamni la Bucuregti, indoctrinat de sovietici gi decis

,,sd rizbune muncitorimea asupritS" prin acte de tero-rism. incercase mai intAi sabotarea ciilor ferate. Tenta-tivele sale repetate nu au produs, insd, victime. Aurmat,apoi, atentatul de la Senat.

Max Goldstein a fost capturat abia in noiembrie r9zr,

cAnd incerca si intre din nou in RomAnia, pe la Giurgiu,incircat cu r5 kilograme de explozibil, pregitit pentruun nou atentat. A urmat un Proces lung gi risundtor.Condamnat la munci silnici pe viafi, Golilstein a muritin octombrietgz5,la inchisoarea Doftana, dupi aproape6o de zile de greva foamei. Detalii despre activitatea aces-

tui terorist fanatic putefi afla chiar din declaraliile sale,consemnate de anchetatorii Siguranlei imediat dupaarestare. Iatice mirturiseael maiorului C. Cernat, comi-sar regal pe lAngi Consiliul de Rizboi al Corpului z Ar-mati, qi subinspectorului general Vintil5 Ionescu: ,,Minumesc Max Goldstein, zis Stejarul, zis Coca, zis Ser-ghie, Teohari, Abramovici, Sami Belinski, de ani 23, nis-cut in comuna BArlad, jude;ul Tutova, din piringi Altergi Toni, comercianli in BArlad, de profesiune funclionarcomercial, domiciliat in ultimul moment in lagi, stradaSirdriei;armata nu am ficut, in judecati am fost dat 9icondamnat la zece ani de munci silnici pentru.crimicontra siguranfei Statului, decorat nu sunt. Asupra celor

ce mi intrebafi, declar urmitoarele: in februarie r9zo,judecAndu-se la Curtea Ma4iali procesul complotuluicomunist zis de laVitan, am ficut sd fiu citat ca martor,intrucAt intenfionam o evadare gi ciutam asemenea oca-

zie. Planul meu a reugit cici, fiind adus de la inchisoareaViciregti unde imi ficeam pedeapsa la care fusesemcondamnat la ro ani, de Curtea Margiali, unde se judeca

procesul, gi profitAnd de momentul cAnd am fostcondus,

dupi cererea mea, la latrini, am intrat pe o ugi de al5-turi, unde, intorcAnd cheia, am iegit in strada S5rindar,

12 13

de unde apoi, luAnd o trisur5, am plecat in strada Bra-dului 26, lavechea gazdiJulietta Holtzman. Aci am fi-cut si fie avizat fratele meu Paul Goldstein, zis PetreTraur, care dupd pufin timp a gi sosit la mine, insogit deNae Negoifi, care a rimas afard. Cu ajutorul acestora,am plecat chiar in aceeagi seari la domiciliul lui Negoiqi,in stradaAna Davila no.2,4, unde sub numele de Teohari

am stat atat fafA de proprietar cAt qi fagi de cei din curtetimp de doui siptimAni. in acest interval, am fost vi-zitat de Julietta Holtzman, sora mea Rebeca, nefiind inBucuregti, nu venea; in cele din urm5, cu concursul luiNegoigi gi PArvulescu, am plecat spre Tim$oara - Cir-pinig * pe unde am trecut fraudulos frontiera gi am con-tinuatvoiajul prin Serbia, Sofia, Varna, Odessa, unde amajuns la r mai tgzo".

La Odessa, fugarul a luat legdturacu grupirile bolge-vice, oferindu-se si se puni in slujba cauzei Sovietelor.A primit sprijinul a;teptat: ,,Mi s-au dat cu acea ocaziefonduri r2.ooo lei qi, in adevir, am plecat inapoi laVarna,de unde m-am introdus fraudulos prin granila dobro-geani gi, ajungAnd la Dobrici, am luat trenul gi amvenitla Bucuregti cam la inceputul lunii octombrie r9zo, du-cAndu-mi direct la Negoigi. Din cauza urmiririlor por-nite la epoca grevei generale, mi*am strimutat adipostulin locuinfa chelnerului Puiu, un om mirunt cu cioc, carelocuia in cartierul Dealul Spirei, mai exact cam in dosulCimitirului Ghencea. La aceasta adresi am fost dus defratele meu Paul pi treceam sub numele de Georgescu,

venit din provincie. Din cauza grevei generale, lipsei de

legituri, a teroarei exercitate asupra muncitorilor, nu

am putut culege nicio informafie gi nici activa; mi-amstrimutat domiciliul in strada Labirint 27, la fratele meuLupu Goldstein, qi tocmai aceste motive m-au determi-nat din iniliativi proprie si risbun muncitorimea carea fost aruncati in stradd, prin sivArgirea de atentate.NeavAnd, insi, material explozibil, mi-am procurat ocheie francezi gi singur pe jos am mers pe linia feratiintre stafiile Ciocdnegti-Chitila, lAngd o fermi, gi aci amscos de la o eclisi a ginelor care sunt puse cap ?n cap, atatcele dinduntru cAt gi cele dinafari. Intenfia mea era de ascoate complet eclisele, astfel ca, la venirea trenului,prin greutate si se deplaseze liniile gi astfel vagoanele sdvini unele peste altele, producAnd deraiere. Calculasemoperafia mea si fie sivArgitd gi terminatd inainte de tre-cerea Simplonului, pentru ca si se produci deraiereaacestui tren de lux. Nu mi-a reugit aceastl incercare pen-tru cd nu am reugit si scot complect eclisele. Cheia fran-cezi am procurat-o de la un depozit de feririe veche depe Calea Vicireqti coll cu strada Bradului. inainte de afi ajuns la locul unde am operat, m-am oprit gi mAncatla un restaurant de ldnga Chitila, vis-a-vis de fabrica dezahir. intrucAt desfacerea liniilor nu o ficusem com-plect, binuiam cd nu se va produce deraierea, ceea ce s-agi intdmplat, qi atunci am inceput a mi pregiti pentru aopera al doilea atentat. Cum gtiam ci Olteanu este pis-tritorul unui material explozibil, am clutat si iau con-tact cu el, deoarece era singurul nearestat din grupul luiConstantinescu, care avea material explozibil".

in fap anchetatorilor, Goldstein rememoreazi prepara-tivele in vederea unui nou atentat impotriva Simplonului:

l4

,,I-am cerut lui Olteanu materiale gi a doua zi mi-a adusun pachet cu piroxilind in formi de sipun. Cu acest ma-terial, am inceput si prepar un al doilea atentat de caleferati, in acela;i loc, tot asupra Simplonului. Aveam ne-voie pentru acest atentat de o leavd cu un arc ai percutorcare si-mi serveasci la procurarea exploziei ce avea sidistrugi gina gi si producd explozia cu deraiere. in acestscop m-amadresattovarfuului Saul Osias, din Calea Ra-hovei 15, pe care il cunoqteam de la Cercul Tineretuluidin rgrz qi pe care il gtiam ci lucreazi in atelierul meca-nic al tatilui siu. Saul s-a obligat sd-mi confecgionezeaceste aparate (...) Am procurat de la Saul o peavd de plumbdupi indicalii anumite gi praf de pugci gi, la z noiembrie1920, am mers din nou cam in acelagi loc la Ciocinegti,unde, tot in dreptul unei eclise, am flcut o groapi adAnciatat cat si intre pachetul de explozibile sub traverse gi amficut legitura intre acest pachet cu explozibile gi capsa defulminant de mercura9ezati pe gin5, printr-o leavi subqireplini cu iarbi de pugcd, aceea adusi de Saul. (...) Prin acestatentat vizam un rispuns la faptele guvernului, pentru alovi in burghezimea ce se glsea ?n acel moment in Sim-plon. Nu gtiam ci ministrul Argetoianu este in Simplon,dar aq fi voit si fie, ca s5-l fac si tremure". Constantin Ar-getoianu, ministrul Afacerilor Interne, se afla, intr-adevir,in Simplon - intr-un vagon special, legat direct de loco-motivi. Explozia a distrus complet prima parte a acestuivagon. Din fericire, cabina lui Argetoianu se afla exact incapitul celilalt gi a rimas intacti.

Precaut, dupi atentatul asupra Simplonului, MaxGoldstein iqi schimbi locuinla gi jongleazd cu numele

tq

conspirative. Dar nu abandoneazi nicio clipd ideea unuinou atac terorist. Va gisi noi complici pentru planurilesale: ,,NeputAnd si mai locuiescin strada Labirint la fratele

meu Lupu, prin mijlocirea lui Paul am cunoscut pe tAnd-rul Leon Lichtblau, zis Loni, zis Hugo, din strada Stelei r5,

ai cirui pdrinfi erau plecafi in strdindtate. Lichtblau m-aprimit la locuinla sa, unde mai domicilia pe lAngi fratelesiu Popi gi tovardgul GhiF Moscu, zis Ghelbert, care ac-tiva clandestin in aceaweme in Bucuregti. Cu Moscu amlocuit in aceeagi casd cAteva zile cAnd acesta s-a gi mutatacolo. (...) Voind sd am materiale explozibile pentru aface alte atentate, m-am adresat lui Olteanu. Astfel, prinSaul - care s-a prezentat la PArvulescu sub numele de$tefan - am intrat in posesia a doui obuze de 75 mm deprovenienfi germanS. CAnd amvdzut despre ce materialevorba am qtiut cumvoi putea s5-l intrebuinfez gi m-amfixat la confecfionarea unei magini infernale cu ceas. (...)

Din moment ce impreuni cu Loni gi Saul am preparatconfecfionarea unei magini infernale, este evident ci giLoni, dar mai ales Saul, qtiau ci o asemenea magini nuservegte decAt pentru a comite un atentat. in ceea ce pri-vefte pe Saul, discutAnd impreuni cu el qi cu Loni undeanume am putea sivArgi atentatul, el nu a fost de acord

a se sivArqi atentatul la Senat - aga cum propusese Loni.(...) Loni mi-a adus relaliuni, dupi indicaliile mele, asu-pra intririlor camerelor care aveau si ne serveasci laintroducerea noastrl in sala de gedin$ a Senatului".

in fap anchetatorilor, Max Goldstein relateazi cu luxdeaminunte cumapitruns impreuni cu complicele siuin incinta Senatului, cum a amorsat bomba artizanal5 gi

l6

cum gi-a petrecut orele premergitoare exploziei (...).Apoi, ,,dupi ora 3, Loni a venit acasi foarte emofionat,povestind cele ce se petrecuseri in urma exploziei in SalaSenatului. Pentru a se linigti, atAt el cAt gi eu am luatbromurd'l Conspiratorii erau ingrijorafi gi se pregiteausi fugi din Bucure;ti. Capitala devenise prea periculoasipentru ei. ,,(...) Am lisat rispuns pentru cunoscufi gifragii mei ci plec in Rusia. (...) Carol Marcus fiind in Iaqigi gtiind cI el este un element bun, care ar putea s5-mifaci legitura cu organizafia revoluqionari basarabeani,am luat contact cu acesta, mai ales ci el era acela care con-ducea partea tehnici, in sensul cd procura locuinfi cu-rierilor ce fdceau legitura intre organizagie din Bucuregti,condusd de Ghi;d Moscu-Sternberg, gi Rusia, prin Basa-rabia. in acest scop am luat legitura cu Bubnowscky, subnumele de Milea; mai tArziu, vizAnd ci Iagiul este un ora$unde am putea si lucrlm linigtigi, am aranjat cu el ci inacest orag si infiingim sediul unei tipografii ;i al uneiorganizalii clandestine. in urma leglturii ficute cu cei dinRusia ni s-au trimis fondurile necesare atAt pentru propa-gandi cAt gi pentru cumpirarea unui imobil unde si aran-jim intreaga instalalie tipografici. (...) Am primit bani indoui rAnduri, cAte zo mii gi 3o mii lei. Aceasti casi dinstrada Ripei am cumpirat-o cu suma de zz rrriilei. O datiin posesia imobilului, am aranjat cu tovarigii mei aducerealui Tcacenko, care pAni atunci era la Chiginiu. (...)'1

Convins ci se afla la adipost, Max Goldstein gi-a adusla Iagi familia gi complicii. CurAnd, insi, cu tofii vor finevoigi si fugi din nou. Goldstein relateazi: ,,Apoi amtrecut la Chiginiu gi cu concursul tovarSgilor respectivi

17