coci gram negativi

8/17/2019 Coci Gram Negativi

1/9

6.3. Coci piogeni Gram-negativi de importanţă medicalăGenul Neisseria

Familia Neisseriaceae cuprinde coci Gram-negativi, strict aerobi, care aparţin următoarelor genuri: Neisseria, Kingella, Eikenella, Simonsiella şi Alysella.

Tabelul 13. Caracterele biocimice ale speciilor genului Neisseria și Moraxella catarrhalis !după "roo#s şi colab., $%%&'.

Fermentarea glucidelor

Creştere pe mediu Ta(er-)artin modi*icat !cu

vancomicină, colistin, am*otericină', mediu)artin-+eis sau e or# Cit(

Gluco/a )alto/a +acto/a 0aaro/a sau *ructo/a -/a

N. gonorrhoeae 2 2 - - - -

N. meningitidis 2 2 2 - - -

N. lactamica 2 2 2 2 - -

N. sicca - 2 2 - 2 -

N. subflava - 2 2 - -

N. mucosa - 2 2 - 2 -

N. flavescens - - - - - -

N. cinerea - - - - -N. polysaccharea 2 2 - - -

N. elongata - 45 - - - -

M. catarrhalis - - - - - 26Celulele colorate di*erit corespund testelor utili/ate pentru di*erenţierea speciilor de Neisseria de importanţă clinică.

g. Neisseria cuprinde mai multe specii comensale pe mucoasa tractului respirator superior !tabelul 13', dintre carenumai două specii sunt patogene, şi anume:

- N. gonorhoeae !gonococ' !agentul gonococo/ei, blenoragiei sau gonoreei, cu complicaţii grave la *emei', cu o prevalenţă mare in populaţie, dar care rareori produce in*ecţii letale7 N. meningitidis !meningococ' !agentul meningitei cerebrospinale', cu o prevalenţă scă/ută, dar in*ecţiile

netratate sunt adeseori letale.Cele două specii au omologie la nivel de 8 de &%-9%, dar produc entităţi clinice distincte.

Celulele de Neisseria sunt grupate ;n pereci !diplococi sub *ormă de boabe de ca*ea' !*ig. 1%


2/9

totdeauna po/itivă. eisseriile necesită medii bogate de cultivare, cu adaos de s@nge tratat termic, emină, proteineanimale și incubare ;n atmos*eră de CE$ !?'.

Factorii de virulenţă ai speciilor patogene de Neisseria sunt repre/entaţi de:- pili, prin intermediul cărora Neisseria aderă la celulele epiteliale neciliate !*ig. 1%>'7- +7- capsula cu e*ect anti*agocitar, la N. meningitidis!- secreţia protea/elor care clivea/ă =g8.

8ntigenele membranei eAterne la N. gonorhoeae şi N. meningitidis sunt repre/entate de proteine cu *uncţie de porine, + şi lipoproteine. rin *enomenul variaţiei de *a/ă6 a antigenelor supra*eţei celulare !pilina, +, proteinelemembranei eAterne' se produce comutarea ;ntre *enotipuri.

6Hariaţia de fa"# ;nseamnă că o structură dată este sau nu este produsă. Hariaţia antigenic# semni*ică *aptul că aceeaşi structură se produce ;nvariante biocimice di*erite.

+ este o moleculă incompletă, deoarece ;i lipseşte regiunea poli/aaridică eAternă, motiv pentru care estenumită lipooligo/aarid !+E', *iind alcătuită din oligo/aaridul regiunii intermediare şi lipidul 8. ToAicitatea in*ecţieigonococice se datorea/ă e*ectelor endotoAice ale +E. Factorul maIor al virulenţei la N. meningitidis şi N. gonorrhoeae este variaţia antigenică a apendicelor celulare,denumite *imbrii. +a Neisseria, pentru aceste structuri s-a păstrat denumirea de pili !*ig. 1%&'. ilii sunt cele maiimportante ade/ine de natură proteică, prin intermediul cărora celulele bacteriene aderă la suportul celular eucariot: celuleepiteliale, endoteliale, *agocite.

Fig. 1%>. tructura scematică a celulelor de N. gonorrhoeae !peretele celular,cromosomul bacterian, plasmidele criptice şi structurile de membrană eAternă 4 pili, +E, porine !or"' şi proteine de aderenţă Epa' !Dnemo şi colab., $%%


3/9

Fig. 1%9. )ecanismul producerii in*ecţiilor diseminate de către neisserii:aderenţa la celulele epiteliale, mediată de proteine opa !proteine alemembranei cu rol ;n procesul de aderenţă', este urmată de traversareaepiteliului şi pătrunderea ;n torentul sanguin !după cneider şi colab.,$%%>'.

Fig. 1%B. N. gonorrheae. ăgeţile indică *orme pleomor*e, pseudobacilare şi diplococi intracelulari !oic#i et al., 1BBB'

6.3.1.1. N. gonorrhoeae& nu este niciodată constituent al microbiotei normale. Jste un coc Gram-negativ, *recventintracelular in ) !*ig. B?', cu diametrul cuprins ;ntre %,>% 4 1,% Km, sensibil la variaţii de temperatură, uscăciune, DH.e cultivă pe medii care conţin emoglobină, 8, eAtract de levuri, la 3?-3>oC, ;n atmos*eră de 3-1% CE$.

6 eisser !19&B' a identi*icat N. gonorrhoeae ;n eAudatul pustular numit LGonorroeaM !galen 4scurgereM'. aracelsus !1?3%' considera că gonoreea

este un simptom al si*ilisului.

)aIoritatea *actorilor de virulență sunt asociați cu peretele celular !tabelul 1


4/9

gonococii eAprimă molecule particulare de +E esteri*icate cu acid sialic, asemănătoare glicos*ingolipidelor 6 membranareale celulelor epiteliale şi nu sunt recunoscute de sistemul imunitar al ga/dei. 8ceste celule sunt re/istente la *actorii serici!anticorpi, complement, proteine litice', dar incapabile să depăşească supra*aţa mucoasei.

6Galacto/a terminală a glicos*ingolipidelor membranare este adeseori conIugată cu acidul sialic !B atomi de C'. Gonococii nu sinteti/ea/ă acidusialic, dar sinteti/ea/ă sialil-trans*era/a, ce catali/ea/ă siali/area galacto/ei terminale a +E gonococic .

Hariaţia antigenică poate să genere/e molecule de + nesiali/ate. Tulpinile bacteriene cu + nesiali/ate suntaderente şi inva/ive pentru celulele epiteliale ale mucoasei. JAplicaţia este că + siali/ate sunt asemănătoare

moleculelor de supra*aţă ale celulelor eucariote şi sunt tolerate de e*ectorii imunitari. 8st*el, celulele bacteriene cu +siali/ate pot supravieţui ;n mediul eAtracelular pentru că nu sunt recunoscute de sistemul imunitar, iar cele cu +nesiali/ate sunt inva/ive, pătrund ;n celulele epiteliale şi scapă acţiunii e*ectorilor imunitari. Gonococii conţin c@teva plasmide, dintre care unele codi*ică sinte/a R-lactama/ei şi con*eră re/istenţă la peniciline. lasmidele se transmit prin conIugare. N. gonnorhoeae este o cau/ă maIoră a in*ecţiilor cu transmitere seAuală. roduce ;n special in*ecţia tractuluiurogenital - infec*ia gonococic# simpl#, cu coloni/area mucoasei uretrale la bărbat !uretrite' şi a endocerviAului şi uretreila *emeie !uretrite, cervicite'. N. gonorhoeae repre/intă a doua cau/ă maIoră a uretritei după hlamydia trachomatis. +aambele seAe poate produce *orme de in*ecţie ano-rectală sau *aringiană, conIunctivite, gonococemie şi5sau in*ecţiidiseminate !*ig. 11%'.

Fig. 11%. =lustrarea scematică a mecanismului patogene/ei N. gonorrhoeae: aderenţa la epiteliul neciliat columnar şi la microvili, mediată de *imbrii!pili de tip < --metil*enilalanina' şi de proteine opa /proteine ale membranei cu rol 0n procesul de aderen*#1 !după cneider şi colab., $%%>'.

in punct de vedere clinic, gonoreea se pre/intă ca o in*ecţie supurativă la nivelul uretrei, cerviAului, rectului,*aringelui şi conIunctivei, simptomatică ;n special la bărbaţi !induraţie, edem, ipertermie, durere locală, sen/aţie dearsură, ;n special după micţiune'. +a *emei, ?% din ca/uri sunt asimptomatice, iar endocervicita se mani*estă prinscurgere vaginală şi uneori, disurie. =n*ecţia poate evolua ascendent, prin continuitate produc@nd la bărbaţi prostatite, orite, proctite, epididimite iarla *emei, salpingite, ovarite, ultimele re/ultate prin autoinoculare din scurgerea cervicală, artrite, dermatite, endocardite,meningite. +a *emei, boala in*lamatorie pelvică poate *i urmată ;n 1? din ca/uri de instalarea sterilită ții. Qareoriin*ecţia gonococică este diseminată sub *orma unei septicemii, a erupţiei eritematoase !rash' sau a artritei !*ig. 111'.

11&


5/9

Fig. 111. +e/iuni cutanate la un pacient cu diseminare sistemică a N. gonorrhoeae !.lib.uioa.edu5ardin5)5cdc5gonorrea$.tml'.

E ast*el de in*ecţie diseminată este produsă de tulpinile cu sensibilitate ;naltă la penicilină, iar pentru creşterenecesită aportul eAogen de arginină, ipoAantină şi uracil !=son şi Qobertson, 1BBB'.

+a nou4născuţi poate produce in*ecţii o*talmice grave /ophthalmia neonatorum1 !cu orbire prin desprinderea sau per*orarea corneei', ce pot *i prevenite prin instilarea conIunctivală a soluţiei de 8gE3 sau a antibioticelor imediat dupănaştere.

Gonococii i/olaţi din probele clinice sunt piliaţi. rin cultivare pe medii neselective, *ormea/ă colonii mai mari,

iar celulele ;şi pierd pilii. 2iagnostic !*ig. 11$-11


6/9

Nn serul pacienţilor cu in*ecţie gonococică creşte titrul anticorpilor serici speci*ici, iar ;n secreţia mucoasă creştecantitatea de s=g8. Totuşi, după in*ecţie imunitatea nu este protectoare şi de aceea in*ecţiile multiple sunt *recvente.8bsenţa imunităţii protectoare se datorea/ă at@t eterogenităţii antigenice a agentului in*ecţios, c@t şi timpului de;nIumătăţire *oarte scurt al anticorpilor din secreţia mucoasă, deoarece anticorpii serici au e*ect protector minim almucoaselor. u eAistă un vaccin protector *aţă de in*ecţia gonococică, datorită variaţiei biocimice a antigenelor pe caretrebuie să le conţină preparatul vaccinal. Haccinurile poli/aaridice nu stimulea/ă un răspuns imun protector, datorităimunogenităţii scă/ute sau datorită asemănării cu resturile de acid sialic ale ţesutului uman.

N. gonnorhoeae se transmite eAclusiv prin contact seAual, de la bărbaţi şi *emei asimptomatici. upă un singurcontact seAual cu un partener in*ectat, riscul in*ecţiei este de $%-3%.

Tratamentul de elecţie este repre/entat de ce*alosporine de generaţia === sau *luorocinolone asociate cudoAiciclina sau eritromicina, această scemă *iind e*icientă şi ;n ca/urile de in*ecţie cu hl. trachomatis.C+= recomandă reali/area antibiogramei pe mediu GC !care conține cisteină, guanină, tiamină, 88", cocarboAila/ă 8, adenină, glutamină, gluco/ă, nitrat *eric'. Nn general gonococii sunt sensibili la antibioticele recomandate de C+=singurele antibiotice pentru care s-a raportat sensibilitate diminuată in vitro *iind ce*meta/ol, ce*otetan, ce*oAitin șspectinomicina !C+=, $%%B'.

6.3.1.2. N. meningitidis este saprobiontă pe mucoasa tractului respirator superior uman !omul este singura ga/dănaturală pentru aceste microorganisme patogene'. )eningococii saprobionţi sunt totdeauna necapsulaţi, dar au apendice piliare, iar cei inva/ivi sunt capsula*i şi pilia*i. Tulpinile capsulate pot să producă meningita !in*lamaţia meningelui la

nivelul creierului şi măduvei osoase' cu mortalitate de ?% la copiii de >-11 luni.Transmiterea se *ace pe cale aeriană, iar evoluţia este endemică ;n Juropa, unde numărul de ca/uri creşte ;n

timpul iernii, cele mai *recvente *iind serogrupurile " şi C şi epidemică ;n 8*rica, centura de meningită *iind situată ;ntrecele două tropice, iar serogrupul 8 este cel mai *recvent.

e ba/a variaţiei compo/iţiei poli"aharidului capsular , tulpinile capsulate de N. meningitidis au *ost ;mpărţite ;n5 serogrupuri. Dnele serogrupuri !serogrupul "' au omologie *aţă de un poli/aarid al neuronilor C. erogrupurile 8C, şi S 13? intră ;n componenţa vaccinului *aţă de meningita bacteriană.

+a pacienţii cu in*ecţie activă, antigenele de meningococ se găsesc ;n s@nge şi ;n +CQ.Celulele bacteriene se *iAea/ă pe celulele epiteliale ale na/o*aringelui prin intermediul pililor care proemină la supra*aţa poli/aaridului. ierderea capacităţii asamblării pililor ;mpiedică aderenţa meningococilor capsulaţi la celulele epiteliale.

Tulpinile patogene depăşesc bariera epitelială şi trec ;n s@nge, produc@nd bacteriemie. +a copiii nou-născuţi şiadolescenţi, bacteria poate disemina ;n s@nge determin@nd septicemii, cu *orma cea mai gravă de purpura *ulminans, sau

sindrom in*ecţios sever, ;nsoţit de le/iuni necrotice şi meningită !*ig. 11?'.

Fig. 11?. Fetiță de < luni cu gangrenă a degetelor de la m@nă datorată meningococemiei !.cdc.gov5meningitis5about5potos.tml., 1B>?'.

Cea mai comună complicaţie a bacteriemiei este meningita, cu mani*estări clinice care debutea/ă brusc !dureri de

cap, vomă şi comă ;n c@teva ore'.E in*ecţie asimptomatică a na/o*aringelui evoluea/ă ;n bacteriemie şi meningită, probabil, ca re/ultat al activăriiunei gene sau dob@ndirii prin conIugare a unei gene codi*icatoare a unui *actor de virulenţă. 8nticorpii speci*ici *aţă devarianta antigenică capsulară sau piliară sunt protectori. Nn pre/enţa anticorpilor speci*ici, cu *uncţie opsoni/antă,meningococii sunt *agocitaţi. 2iagnosticul de laborator . N. meningitidis este un microoroganism *oarte sensibil la rece şi la desicare, sede/voltă la 3&oC ;n pre/enţa CE$ după -11&'. roba de s@nge sau de +CQ este *olosităca inocul pentru cultivarea N. meningitidis, dar şi pentru eAaminarea *rotiului colorat Giemsa. Tamponul na/o*aringianserveşte pentru determinarea stării de purtător. 8nticorpii anti-poli/aarid capsular se determină prin reacţii de aglutinare pasivă a particulelor de lateA sau a ematiilor.

11B


7/9

Fig. 11>. e/voltarea coloniilor pe gelo/ă-cocolat cu *actori de creștere la $< și respectiv


8/9

Fig. 119. 8spectul coloniilor și pro*ilul biocimic al speciei N. lactamica !C-control, G-gluco/a, )- malto/a, +-lacto/a, -/aaro/a5sucro/a'!ttp+33444.cdc.gov3std3gonorrhea3lab3tests3acid.html1.

N. sicca, N. subflava, N. cinerea, N. mucosa și N. flavescens coloni/ea/ă na/o-*aringele, *iind doar rareoriimplicate ;n etiologia proceselor in*ecţioase.

N. cinerea se aseamănă mor*ologic și biocimic !reacția idroAiprolil-aminopeptida/ă po/itivă' cu N. gonorrhoeae, dar este sensibilă la colistin !*ig. 11B, 1$%'.

Fig. 11B. 8spectul coloniilor și pro*ilul biocimic al speciei N. cinerea!C-control, G-gluco/a, )- malto/a, +-lacto/a, -/aaro/a5sucro/a'

!ttp+33444.cdc.gov3std3gonorrhea3lab3tests3acid.html 1.

Fig. 1$%. ensibilitate la colistin, spre deosebire de N. gonorrhoeae, N.meningitidis și N. lactamica, care sunt re/istente.

6.3.2. Moraxella catarrhalis !anterior 6ranhamella 3 Neisseria catarrhalis' *ace parte din microbiota normală atractului respirator superior la


9/9

.visualpotos.com5image5$A

coci gram negativi

Documents