Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice

Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice este structura specializata din

Politia Romana ce are în competenţă prevenirea, investigarea si cercetarea criminalitatii

informatice si functioneaza in cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate.

Infractiunile din competenta acestei structuri sunt prevazute de Legea 161/2003, titlul

III, privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice si Legea 365/2002 privind

comertul electronic.

Serviciul funcţionează ca o structură centrală, cu atribuţii de coordonare şi control a

activităţii în domeniu, la nivelul întregii tării.

Serviciul realizeaza evaluari si analize asupra fenomenului criminalitatii informatice in

Romania,  asigura programe de pregatire si dotarea necesara politistilor care-si desfasoara

activitatea in domeniul prevenirii si investigarii criminalitatii informatice.

Serviciul are atributii de punct de contact 24/7, pentru asigurarea cooperarii

internationale si luarea unor masuri de urgenta in cazuri de criminalitate informatica,

impreuna cu Serviciul de combatere a criminalitatii informatice din cadrul DIICOT.

La nivelul structurilor teritoriale, in cadrul Brigazilor de Combatere a Criminalitatii

Organizate, functioneaza Servicii de Combatere a Criminalitatii Informatice, iar la Serviciile de

Combatere a Criminalitatii Organizate sunt desemnati ofiteri care-si desfasoara activitatea pe

linia prevenirii si combaterii criminalitatii informatice.

Legislatie internă

Legea 161/2003 - Titlul III

(detalii...) 

Legea 365/2002

(detalii...)

http://www.criminalitatea-informatica.ro/ clipuri, stiri, etc despre criminalitate informatica

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/a-castigat-3-milioane-de-dolari-din-criminalitate-informatica-intru-in-orice-server-in-cateva-ore.html

După ce a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, nemțeanul Gabriel Băleasă (cunoscut în mediul virtual drept LulzCart), fostul lider Anonymous România, nu a rupt total legăturile cu organizația de hackeri faimoasă în toată lumea. Gabriel Băleasă nu mai sparge site-uri, însă susține mișcarea Anonymous prin intermediul unui site pe care sunt comercializate produse cu inscripțiile Anonymous. Profitul obținut de site este folosit pentru finanțarea cheltuielilor de judecată ale membrilor Anonymous din întreaga lume. 

Gabriel Băleasă a vorbit și despre condamnarea sa. "Sunt fericit că trăiesc într-o țară care nu este la fel de "retardată" ca SUA când vine vorba de legi, chiar dacă este o țară mică și săracă. Anul trecut am fost arestat, împreună cu alți 11 români, pentru că am spart câteva site-uri, printre care cel al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei. După o noapte de audieri, doar eu și încă o persoană am fost arestați pentru două luni, pe parcursul desfășurării anchetei. Anchetatorii n-au avut aproape nicio dovadă, pentru că totul a fost criptat și hard disck-ul meu a fost șters în noaptea de dinainte să fiu ridicat. După două luni, neavând dovezi, ne-au eliberat până la proces. La proces m-am declarat vinovat la toate capetele de acuzare, iar astfel 8 din cele 11 persoane arestate au scăpat de acuzații. Trei dintre noi am fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Nu avem niciun fel de restricții în ceea ce privește folosirea internetului", povestește LulzCart. 

În ceea ce privește site-ul cu produse Anonymous de care se îngrijește, Gabriel Băleasă spune că este convins că îi va scoate din sărite pe agenții federali americani. "Facem însă totul legal. Nu furăm niciun ban și nu postăm informații legate de hacking. Dacă vor încerca să ne dea în judecată, eu și avocatul meu suntem pregătiți. Data trecută când am fost aresestat, Ambasada SUA a venit și a cerut daune în valoare de 43.000 de dolari, însă nu au primit. Vreau să le amintesc că legile din SUA nu se aplică în România", a mai spus tânărul nemțean. 

DIICOT a anihilat gruparea Anonymous care accesa ilegal bazele de date ale instituţiilor, anchetatorii descinzând, marţi dimineaţa, la locuinţele a 12 persoane din Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Drobeta Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş, notează Mediafax. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Anonymous atacă SUA folosind vulnerabilităţi din softurile Adobe Manifestaţie Anonymous împotriva austerităţii în apropiere de Palatul ... Un băiat de 12 ani a recunoscut că a spart mai multe site-uri ale auto... „Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au destructurat o grupare infracţională, constituită din 14 persoane, cunoscută sub denumirea Anonymous România, sens în care au efectuat 12 percheziţii domiciliare în municipiile Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Drobeta Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş", informează DIICOT. Tinerii membri ai grupării Anonymous România atacă site-uri şi servere vulnerabile ale unor instituţii. Dar nu sunt infailibili, spune un fost camarad de-al lor. Citește și: Interviu cu un fost membru Anonymous România: mult teribilism, meserie puțină Liderul grupării a fost identificat ca fiind învinuitul Gabriel Bălăneasa, 24 de ani, din municipiul Piatra Neamţ, cunoscut în mediul virtual cu nickname-urile „lulzcart, anonsboat, anonsweb, cartman". Liderul celor care se revendicau din Anonymous, nemţeanul Gabriel Bălăneasa, era cunoscut în lumea online drept lulzcart, un hacker destul de temut. Ce spunea Lulzcart, Anonymous România, în martie: „Autorităţile sunt pur şi simplu prea proaste. Ce facem noi greşit" Acesta, împreună cu învinuiţii Fábián Gábor şi Picoş Mihai Emil a constituit o grupare, la care au aderat şi alte persoane, implicată în derularea agresiunilor de terorism cibernetic sub numele Anonymous România. Anonymous a publicat pe site-ul anonymousromania.com un mesaj în care menţionează că facţiunile româneşti încep să se grupeze. Anonymous România avertizează printr-un mesaj oficial Anonymous România a desfăşurat o vastă activitate infracţională specifică, de criminalitate informatică, ce a constat în accesarea ilegală a sistemelor informatice, sustragerea de date confidenţiale sau nedestinate publicităţii, precum şi publicarea în mediul on-line a datelor exfiltrate. Ideea grupării Anonymous a apărut în România pe fondul dezvoltării mondiale. Hackerii din toată lumea s-au grupat la adăpostul ideii de anonimitate şi libertate a internetului. Pe plan mondial, acţiunile au fost mai dure, iar multe instituţii au avut de suferit. În România, în schimb, atacurile nu au afectat prea mult site-urile. Istoria Anonymous în România Bazele de date confidenţiale/clasificate vizate erau de predilecţie administrate de instituţii şi persoane juridice publice, atât din România cât şi din străinătate. Grupul de hackeri Anonymous a reuşit să spargă site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, provocând scurgeri informaţionale din aproximativ 2.000 de fişiere confidenţiale. VIDEO Anonymous atacă din nou România Din punct de vedere tehnic şi al modalităţii concrete de operare, atacurile informatice lansate asupra serverelor şi paginilor web ţintă, erau de tip SQL Injection, prin folosirea unor diferite aplicaţii informatice, respectiv Havij, SQL Map etc. În majoritatea cazurilor, după compromiterea şi obţinerea accesului neautorizat la site-urile vizate, membrii grupării aduceau modificări datelor informatice, executând atacuri de tip „Deface", constând în introducerea unei pagini web în locul paginii principale a site-ului, modificare care consta în general în postarea anumitor mesaje, link-uri şi imagini prin care se revendica atacul şi se promova gruparea de hackeri Anonymous România. Anonymous România a dat din nou o mică lovitură. Hackerul lulzcart, cel care a atacat mai multe site-uri şi săptămâna trecută, a spart din nou site-ul Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere. Anonymous a spart din nou site-ul Cadrelor Militare în Rezervă Atacurile erau lansate în scopul obţinerii de date informatice, date care erau după caz copiate/transferate fără drept şi publicate ulterior în mediul virtual pe diverse site-uri, ca dovadă a activităţii de hacking. Gruparea de hackeri Anonymous figurează pe lista celor mai influente 100 de persoane din anul 2012, alături de jucătorul de baschet Jeremy Lin, de cântăreaţa Adele şi de preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, într-un top realizat de publicaţia „Time". Anonymous, anonimul cel mai influent din lume Membrii grupării au procedat astfel la lansarea de atacuri informatice asupra unui număr de 29 de site-uri, pătrunderea neautorizată în respectivele infrastructuri informaţionale realizându-se prin încălcarea măsurilor de securitate implementate la nivelul serverelor care găzduiau site-urile web ţintă. Hackeri asociaţi grupării Anonymous ar fi spart site-ul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în noaptea de vineri spre sâmbătă. Anonymous România ar fi spart site-ul DIICOT. Reprezentanţii Direcţiei spun că informaţia este falsă Activitatea infracţională a dus la compromiterea totală sau parţială a paginilor şi domeniilor de internet vizate, generând costuri semnificative în vederea recuperării datelor şi implementării de noi măsuri de securitate. La sediul DIICOT vor fi aduse în vederea audierii 12 persoane, faţă de care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de acces fără drept la sisteme informatice, în scopul obţinerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, modificare fără drept de date informatice şi transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic.

Cercetările au fost efectuate împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DCCO-SCCI şi Direcţia Operaţiuni Speciale. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Jandarmeriei Române. Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către SRI. Anonymous în țară: Alba Iulia Procurorii DIICOT Bucureşti au destructurat o grupare infracţională, constituită din 14 persoane, cunoscută sub denumirea Anonymous România. Anchetatorii au efectuat marţi dimineaţă 12 percheziţii domiciliare în 10 oraşe din ţară. Printre cei reţinuţi se află şi un tânăr de 26 de ani din Alba Iulia. Tânăr din Alba Iulia, membru în guparea Anonymous România, reţinut de procurorii DIICOT Iași Anchetatorii de la Crimă Organizată au percheziţionat, marţi dimineaţă, locuinţa unui ieşean suspectat că face parte din gruparea Anonymus. Acesta împreună cu alte 13 persoane ar fi atacat site-uri şi servere vulnerabile ale unor instituţii. O percheziţie la Iaşi în cazul terorismului cibernetic Cluj Napoca Doi tineri din Cluj-Napoca au fost ridicaţi de DIICOT după mai multe percheziţii care au avut loc în această dimineaţă, într-o acţiune de anihilare a grupării Anonymous România care accesa ilegal bazele de date ale instituţiilor. Anchetatorii au descins, de asemenea, la locuinţele altor 10 persoane din Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Drobeta Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş. Percheziţii la Cluj-Napoca: doi hackeri din gruparea Anonymous România au fost ridicaţi de DIICOT Reșița DIICOT a anihilat gruparea Anonymous care accesa ilegal bazele de date ale instituţiilor, anchetatorii descinzând, marţi dimineaţa, la locuinţele a 12 persoane din Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Drobeta Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş. Descinderi pentru terorism cibernetic la Reșița. Mascații percheziționează mai multe locuințe de pe Muncii și Tineretului Piatra Neamț Gabriel Bălăeasa, un tânăr de 24 de ani din Piatra Neamț este învinut că derula activități de „terorism cibernetic" prin accesarea bazelor de date ale instituțiilor publice. În ianuarie anul acesta, site-ul primăriei Piatra Neamț a fost una din victimele hackerilor Anonymus. Liderul grupării Anonymus România, săltat de procurorii DIICOT la Piatra Neamț Tîrgu Mureș Procurorii DIICOT au destructurat gruparea infracţională Anonymous România, constituită din 14 persoane, după ce au efectuat 12 percheziţii domiciliare în Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Drobeta Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş. Hackerii din gruparea Anonymous România au fost prinşi. Descinderi DIICOT și în Târgu-Mureș! Arad Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au efectuat 12 percheziţii domiciliare în municipiile Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Drobeta Turnu Severin, Arad, Craiova, Reşiţa şi Târgu Mureş. Percheziţii la un hacker din Arad, care făcea parte din Anonymous 

Continuatori ai Wikileaks. Susținători ai protestelor anti-sistem din întreaga lume. Haiduci ai internetului. Teroriști online. O mașină de ură. Sunt doar câteva dintre etichetele puse pe fruntea Anonymous. GreatNews vă dezvăluie câteva dintre misterele lumii Anonymous, o mișcare deschisă, în care nu există lideri și în care poate intra oricine.

"Anonymous România nu numără mai mult de 100 de membri. Și sunt patru facțiuni, care se vor uni în curând. La noi, lucrurile sunt la început", ne spune unul dintre membrii români ai Anonymous, căruia îi vom spune Alex, pentru a-i asigura anonimatul. Ne întâlnim într-un club de pe Lipscani. Tejgheaua și câteva mese sunt pline de tuburi de vopsea. Câteva tricouri simple, întinse pe mese, sunt pictate rând pe rând.

Pregătiri de protest anti-ACTA

Alex, împreună cu oamenii de aici pregătesc  protestul anti-ACTA  din 25 februarie. Pe unul dintre tricouri scrie mare "STOP Censorship" (Opriți cenzura!). Anonymous susține protestele anti-ACTA, inițiate și popularizate de mai multe grupuri, ONG-uri și

mișcări din România, unite în jurul aceluiași scop: un internet liber și deschis, în care dreptul la liberă exprimare să fie asigurat.

Legat de legea ACTA, îl întreb pe Alex dacă este adevărat că hackerii Anonymous au fost cei care au spart serverele siteului Parlamentului European. Tratatul ACTA a fost semnat de 22 de state din Uniunea Europeană şi de Uniunea Europeană însăşi, în luna ianuarie 2012. "Da, atacul acesta a fost real. Dar nu toate atacurile atribuite de presă hackerilor Anonymous sunt comise de Anonymous", spune Alex.

Anonymous vs Ungureanu. Un caz "fals"

De exemplu, anunțul unor persoane că vor fi făcute publice informații confidențiale despre premierul Ungureanu și lista cu numele a 700 de agenți activi ai Serviciului de Informații Externe (SIE). Anunțul a aparținut unor oameni din AnonOpsRomania, care se recomandau drept membri Anonymous și promiteau publicarea acestor documente în zorii zilei de 14 februarie. În dimineața promisă, au fost publicate însă informații cunocute deja.

Articole recomandate:

Occupy, Anonymous și protestele din România. "Jos Băsescu, sus Guvernul Pieței!"

Ce este ACTA, legea care schimbă internetul. România se poate retrage oricând

Protest împotriva legii ACTA în București. „N-o să mai ascultăm decât muzică de la biserică”

Legea ACTA se clatină tot mai tare

"Nu a fost Anonymous, pentru că Anonymous are o metodă foarte bine pusă la punct. Când vor să desființeze pe cineva, cei din Anonymous fac Doxing, o metodă prin care hackerii pot să afle, doar cu ajutorul internetului, enorm de multe informații de persoane, chiar mai multe informații decât acea persoană credea că sunt pe internet despre ea", spune Alex.

"Amprenta ta pe internet este fantastic de mare"

"Urmele lăsate de tine pe internet sunt foarte adânci. Amprenta ta pe internet este fantastic de mare. La aceste urme se adaugă urmele lăsate de instituții despre tine", iar hackerul ajunge în posesia unei cantități enorme de informații despre o persoană, explică Alex.

Nici mesajele pentru România, pe care presa le-a atribuit din nou celor de la Anonymous, nu au fost trimise de Anonymous. "Din câte știu, doar unul a fost. Restul nu. Este destul de ușor să faci un mesaj să semene cu unul al Anonymous. Descarci de pe net partea de început, apoi pui o voce la sintetizator și gata", spune el.

Alex spune că un prim indiciu că o acțiune aparține Anonymous este prezentarea motivului acelei acțiuni. "Anonymous prezintă mereu o motivație atunci când

amenință că va închide un site", arată Alex, care revine la cazul cu siteul PE. Înainte de a pătrunde în serverele instituției europene, hackerii au avertizat UE că fac asta în semn de protest față de semnarea ACTA de către Uniunea Europeană.

Articole recomandate:

Ce este legea SOPA, proiectul SUA care vizează site-urile din toată lumea

Ce este legea PIPA. Un articol foarte criticat al documentului va fi eliminat

Apoi, consecințele acelei acțiuni. "Toate acțiunile țin de un set de valori ale mișcării. Anonymous nu acționează împotriva oamenilor nevinovați". "Cei care pretind că sunt hackeri Anonymous și acționează în numele Anonymous dar lezează interesele oamenilor nevinovați sunt ținta unor atacuri din partea adevăraților membri.

"Se spune că suntem niște tirani ai internetului. Nu suntem. Dar suntem foarte răi", spune Alex. O dovedește și simbolul ales, masca cu chipul lui Guy Fawkes, membru al unui grup de restauraționiști catolici din Anglia care au plănuit Complotul Prafului de Pușcă din 1605. Planul era de a-l asasina pe regele James I. Probabil ați văzut această mască destul de des pe Facebook, mai ales în ultimul timp.

"Hackerii Anonymous sunt persoane răzbunătoare"

"Noi nu îl apreciem neapărat pe Fawkes, ci este un simbol preluat mai degrabă din filmul V for Vendetta", precizează el. "Hackerii Anonymous sunt persoane răzbunătoare, gândește-te că mulți dintre ei, înainte de a veni în Anonymous, au spart din teribilism siteuri ale unor mari instituții sau spărgeau siteuri de bănci pentru a câștiga bani".

Anonymous a sprijinit insistent mișcările de tip Occupy, care au avut loc în multe state ale Globului, încercări remarcându-se și în România. "Anonymous și Occupy sunt mișcări diferite. Dar, dacă stai bine și te gândești, caracteristicile comune sunt numeroase și foarte importante: ambele sunt mișcări deschise și cu organizare pe orizontală, adică nu există șefi. Și ambele vor să schimbe atitudinea asta a conducătorilor față de oameni. Este sfidător: omul a pierdut controlul asupra instituțiilor publice. Controlul acesta trebuie să îl luăm înapoi".

Pe masa lui Alex sunt 4 telefoane. Sună destul de des, sunt tineri care vin cu tricourile la "upgrade". Scoate un laptop să îmi arate siteurile pe care pot găsi informații de încredere despre Anonymous și acțiunile mișcării. Când deschide computerul, văd că are lipit pe spatele ecranulu două postere cu "Salvați Roșia Montană!

Iată locurile de pe internet în care găsim informație prețioase despre/de la Anonymous:

pagina anonops.blogspot.comcontul de Twitter @Lulzboatsiteul anonops.lisiteul anonops.ro, pentru informații în limba română

"Totuși, nimic nu poate fi luat de bun. Chiar și pe aceste surse pot apărea informații false, poate mai puțin pe primele două", spune Alex. Membrii Anonymous nu se cunosc fizic între ei, în multe dintre cazuri. Îl întreb dacă a fost vreodată în dezacord față de acțiunile unui hacker Anonymous.

"Da, au fost. De exemplu, atunci când NATO a anunțat că vrea să facă un centru de combatere a activităților ilegale pe internet. După ce și-a manifestat intenția, printr-un document, sistemul informatic al NATO a fost atacat".

Liderii gruparii Anonymous Romania, Gabriel Balaeasa (24 de ani), Gabor Fabian (27 de ani) si Emil Picos (31 de ani), au fost trimisi in judecata vineri, fiind acuzati de procurorii DIICOT de constituirea unei grupari implicata in derularea unor agresiuni de terorism cibernetic.

Tinerii au accesat ilegal zeci de sistemeinformatice, au copiat si postat pe Internet date confidentiale sau nedestinate publicitatii, scrieEvenimentul Zilei.

Liderul gruparii Anonymous-Romania este Gabriel Balaeasa din Piatra Neamt, cunoscut in mediul virtual cu identitatile de "lulzcart", "anonsboat", "anonsweb" si "cartman". Principalii locotenenti ai acestuia sunt Gabor Fabian, zis "dirtyred", si Mihai- Emil Picos, care folosea porecla "silus". Alaturi de cei trei, alti tineri au aderat la aceasta miscare.

Gabriel Balaeasa, cu nick-ul Unknown Main User, a fost interceptat informatic de DIICOT, atunci cand discuta cu persoane din strainatate despre dezvaluirea identitatilor unor agenti FBI si Interpol. Hackerii au intrat in posesia numelor dupa ce au spart serverul politiei locale din Florida.

Hackerii de la Anonymous Romania, trimisi in judecata

Pe lista serverelor sparte de Anonymous - Romania se afla: Inspectoratul de Politie al Judetului Alba, Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, Biroul Regional pentru Romania si Bulgaria al Fondului Monetar International, Primaria Municipiului Bucuresti, Directia pentru Strategii Guvernamentale, Bursa Romana de Marfuri etc. Una din loviturile cu care se mandreau membrii Anonymous- Romania era site-ul www.lcso.org, ce apartine Lake County Seriffs's Office, respectiv o institutie de politie locala din Florida, Statele Unite ale Americii.