„chipuri de odinioară din muscel”, editura ars docendi, bucureşti
TRANSCRIPT
CÂMPULUNGUL MONDEN
Parcul Băilor este aşezat pe malul Râului Târgului, între brazi
enormi şi stejari seculari, înconjurând instalaţia băilor de aer comprimat şi
hidroterapie, una dintre cele mai perfecţionate şi moderne din ţară …
Dimineaţa, muzica militară cânta aici. Pe aleile umbrite, cu ferigi
enorme pe margini, printre rondurile de flori de toate culorile şi pârâiaşele
cu apă rece, roia în toate direcţiile o lume veselă, sănătoasă şi exuberantă.
Doamne şi domnişoare îmbrăcate în alb şi în culori deschise ca ale
dimineţii ascultau – la adăpostul pălăriilor largi de pai, cu suivez-moi-uri,
sau al umbreluţelor de dantelă – conversaţiile banale sau galante ale
domnilor cu panamale şi pantaloni de dril, sau ale ofiţerilor cu chipiuri şi
mănuşi albe de “Peau de Suède”.
Tudor Muşatescu
Vilegiaturişti la plimbare, în sezonul estival, prin parcul Băilor Kretzulescu
(carte poştală ilustrată, Editura N. Manolescu, Câmpulung, 1910)
Participanţi la balul mascat al ziariştilor din Câmpulung
(31 ianuarie 1924)
Domnişoara Elena Rotaru – Miss Muscel 1929,
fotografiată în studioul lui Ion Munteanu
din Câmpulung
Elena Rotaru (Miss Muscel) la concursul Miss România, prezidat de prim-ministrul Alexandru Vaida-Voievod
Cercul Militar, Bucureşti (1929)
„Personaje” şi postúri în Câmpulungul interbelic
IPOSTAZE ALE COPILĂRIEI
Era o zi superbă de vară, uşa de la scară, în stejar masiv, se
deschidea scârţâind foarte greu; în lumina ei, îmi apărea primul meu prieten
de jocuri, Dan Barbilian, unul şi acelaşi cu poetul de mai târziu, Ion Barbu.
Mă lua de mână. Din verandă furam două taburete şi dădeam buzna în
grădiniţa cu trandafiri de dulceaţă, cu fluturi viu coloraţi – parcă de căldura
verii, cu tot felul de gângănii şi melci. La brusca noastră intrare, după
câteva iuţi acrobaţii printre tulpinile trandafirilor, codiţele roşii şi
privighetorile se făceau nevăzute. Cei doi băietani, în vârstă de opt-nouă
ani, schimbau între ei primele întrebări în legătură cu ştiinţele naturii.
Mihai Moşandrei, Casa amintirilor (1967)
Poetul şi matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian),
elev premiant la şcoala primară din Câmpulung (1905)
Scriitorul câmpulungean Mihai Moşandrei (dreapta),
împreună cu sora Viorica şi fratele Gheorghe (1903)
Fraţii Petre şi Elisabeta Stănciulescu
în diferite ipostaze (1908-1916)
Chipuri de copii din Câmpulung, (perioada interbelică)
Dumitru Baciu, viitor doctor chirurg şi monograf
al Câmpulungului, în pridvorul casei părinteşti (1930)
Elisabeta Muşatescu
premiată la sfârşit de an şcolar (1933)
ŞCOALA DE ALTĂDATĂ
… Deschiderea şcolilor schimba ritmul şi cromatica,
adăugând un farmec nou peisajului. Elevii în uniformă, de la
şorţurile pestriţe, cu pătrăţele şi funde roşii ale prichindeilor
din clasele primare, la uniformele kaki ale elevilor de la
Liceul „Dinicu Golescu” şi Şcoala Normală, cu şapca trasă
uneori ştrengăreşte pe ureche şi la uniformele elevelor de la
Liceul de Fete, Şcoala Pedagogică şi Şcoala Profesională,
fiecare cu semnul ei distinctiv, constituiau o lume nouă care
punea stăpânire pe oraş, înlocuind aspectul eterogen din timpul
verii. Îmbulzeala de pe bulevard se muta în librăriile
oraşului (I. Zărnescu, I. Staicu, N. Rădulescu şi Gh. Vlădescu),
fiecare elev cu librarul preferat.
Dumitru Baciu, Lumini muscelene (1980)
Elevii clasei a II-a de liceu de la Şcoala Normală „Carol I” din Câmpulung,
împreună cu unul dintre profesorii lor (24 septembrie 1910)
Eleve ale Liceului de Fete
din Câmpulung, în uniformă şcolară
(perioada interbelică)
Eleve ale Liceului de Fete din Câmpulung, la serbarea datinilor de Crăciun (2 decembrie 1942)
Serbarea clasei a III-a, cu piesa Fetiţa orfană la Şcoala „Oprea Iorgulescu” din Câmpulung
(perioada interbelică)
Eugenia Ţicăloiu (1900-1995),
profesoară de limba franceză
la Liceul de Fete (perioada interbelică)
Dumitru Baciu (1883-1946), profesor
de limba franceză şi director
al Liceului „Dinicu Golescu” (1907)
Gheorghe Şapcaliu (1867-1941),
profesor la Şcoala Normală „Carol I”
şi la Liceul „Dinicu Golescu” (1934)
COSTUMUL NAŢIONAL DIN MUSCEL
Muscelul nu se deosebeşte numai prin frumuseţea adâncilor văi
şerpuitoare, rotundelor muscele blânde, de la care-şi ia numele, a bogatelor
fâneţe smălţate cu flori, a drumurilor întortocheate, care aleargă albe la
picioarele lor. Acest judeţ a păstrat mai bine decât oricare altul mândria
nevinovată, demnitatea morală a omului de pe vremuri; în el trebuie să vii ca
să vezi pe ţăranul cu strălucit port de aur, roşu şi alb, pe ţăranul cu moşia
lăsată din vremea celor dintâi domni, pentru care neamul lui a luptat şi a
biruit, pe ţăranul cu ograda bine îngrădită, cu curtea plină de coşere şi de vite,
cu trainica locuinţă înaltă supt acoperişul ascuţit de şindrilă, cu pridvorul pe
stâlpi, cu adânca pivniţă de dedesubt, care îndeamnă la păstrare, case cu două
rânduri, cu multe încăperi, în care cămările de oaspeţi aşteaptă cu plocatele şi
ţesăturile lor oaspetele primit în prag de ţăranca nobilă, cu părul bogat şi
frumoşii ochi negri, bine deschişi.
Nicolae Iorga, România cum era până la 1918 (1939)
Carte poştală ilustrată, Editura N. Manolescu,
Câmpulung, 1902
Carte poştală ilustrată, Editura Stengel & Co,
Dresda, 1906
Costumul naţional bărbătesc din Muscel
(fotografie din perioada interbelică)
Eleve ale Şcolii Profesionale de Fete din Câmpulung îmbrăcate în costum naţional muscelean (mai 1929)
Femei din Muscel cu salbe (anii ’40)
FOTOGRAFII DIN „ALBUMUL DE FAMILIE”
Atenţiunea privitorului nu mai ştie încotro să se îndrepte. Ici, clienţii
„Gazinului” cer scaune, iar băieţii le spun cu sinceră convingere că a telegrafiat
jupânul la Piteşti şi că trebuie să sosească. Mai colea, la cofetăria centrală,
plăcintele s-au isprăvit, iar tejghetarul promite că, „cu o a doua ocaziune”, adică a
doua zi, va scoate un „dublu cuptor”. Mai departe, la d. C... „friseur”, muşteriii
aşteaptă ca ţăranii la moară să le vie rândul la barbificaţie. Alături, un flăcău
lipeşte afişele manuscripte ale „Teatrului Varietăţilor” în care vedem că o dramă
grozavă şi însângerată surâde „trapezului persan cu ezerciţii, nec plus ultra, de
salturi mortale”; un altul, tot lipitor, certându-se cu stăpânul, căci îi murdăreşte
„binaua”, lipeşte pe păretele cel văruit al casei afişul roşu-stacojiu al unui
miniaturist „decolorat de toate curţile Europei”.
G. I. Ionnescu-Gion, Din Câmpulung (1884)
Familia Muşatescu împreună cu rude şi prieteni.
Scriitorul Tudor Muşatescu (în rândul întâi, al treilea din stânga); în centru (rândul întâi) Alexandru Muşatescu, licenţiat în Filologie şi Drept,
decan al Baroului de Muscel, primar al Câmpulungului şi prefect de Muscel
Fotografii de la sfârşitul secolului al XIX-lea
Soţii Lucia şi Florian Niculescu Fraţii Sultana şi Ion Bumbulici
Nicolae Săvoiu, contabil la
„Obştea Moşnenilor Câmpulungeni”
în anii ’30
Nicolae (Nae) Manolescu, editor din Câmpulung
la începutul secolului al XX-lea.
Unele dintre cărţile poştale ilustrate editate de el
sunt reproduse în acest album.
Ionel Predoiu din Câmpulung,
proprietar de moară , primar al
oraşului în anii ’40
Elena Rădulescu
şi fiul său Petru (1928)
Negustorul Ion Ianculescu din Câmpulung
împreună cu băiatul său Jean
(perioada interbelică)
NUNTA
CÂNTECUL MIRESEI
Bine-ţi şade, nune mare,
Că ţi-s finii ca o floare,
Foaie verde mărgărit,
Amândoi v-aţi potrivit
Şi la ochi şi la sprâncene,
Ca doi porumbei la pene
Ce mai lună luminoasă,
Ce mai mireasă frumoasă!
Ce mai soare luminos,
Ce mai ginere frumos!
Haide, haide, nune mare,
Că ai fina ca o floare,
Bagă mâna-n buzunar,
Dă bacşiş la lăutari.
Folclor din Muscel
Miri din Măţău în costum tradiţional de nuntă (începutul secolului al XX-lea)
Nuntă la Măţău (anii ’30)
Nunta notarului Gheorghe Grigorescu din Coteşti cu Tatiana Georgian. Naşi: Haralambie Bălănescu, subprefectul judeţului
Muscel (în stânga mirelui) şi Viorica Bălănescu, farmacistă (în dreapta miresei).
Fotografie din 31 mai 1942 (Coteşti)
Mireasă şi domnişoare de onoare în studioul fotografului Ion Munteanu (perioada interbelică)
CHIPURI ŞI UNIFORME MILITARE
Câmpulungul e un oraş invulnerabil, dăruit cu imaginaţie
impetuoasă şi posteritate. Cei născuţi între hotarele lui de aluni
solemni, de poezie imperială, clădită pe invitaţii la sfâşiere lungă, şi-au
pierdut sufletul din prea multă iubire şi s-au schimbat în sanctuare care
repurtează elogii şi recunoştinţă subtilă pentru steaua inimii lor.
Să fi trecut prin Câmpulung înseamnă să fi trecut prin victorie.
Iar de la Câmpulung spre Bran, prin toată vrăjita istorie a fiinţei
româneşti.
Fănuş Neagu, Sub tâmplă de voievozi
Comemorare a luptătorilor musceleni din „Regimentul 30 Infanterie”
decoraţi în Primul Război Mondial (Câmpulung, circa 1936)
Depunerea jurământului recruţilor din
contingentul 1936, în prezenţa preotului militar
(Câmpulung, 24 mai 1936)
Defilare pe bulevardul din Câmpulung
în perioada interbelică
Maiorul Gheorghe Brăgărea
din Câmpulung (anii ’30)
Elev al Şcolii Militare
din Câmpulung în 1944
Colonelul Florian Ionescu Berechet,
fratele arhitectului câmpulungean
D.I. Berechet (1933)
Ofiţeri superiori din Câmpulung
(perioada interbelică)
EVENIMENTE PUBLICE ÎN MUSCEL
De-aici, din Câmpulung Muscel, fusese trimisă odinioară
scrisoarea boierului Neacşu, primul text compact scris în limba
română şi păstrat, căci ne gândim că vor mai fi fost şi altele, arse şi
risipite de timp, poate chiar mai vechi. Oricum, ţinutul devine
legendar în vreme, nu numai prin atestarea de limbă română scrisă,
ci şi prin însăşi matca pe care o reprezintă, matcă a baladei
pastorale, spiritualitate dintâi a neamului nostru. La câteva strigăte
mai sus de Câmpulung şi spre stânci, din Rucăr, se ştie, ciobanii au
dus cântecul „Mioriţei” prin munţi până la Întorsura Buzăului, şi
de-aici, din gură în gură, ca sărutul, în pretutindenea ţării.
Nichita Stănescu, Din lung prelungul Câmpulung (1985)
7
Regele Carol I, însoţit de regina Elisabeta şi principele moştenitor Ferdinand,
la sosirea în gara din Câmpulung (1891)
Inaugurarea statuii lui Radu Negru
Basarab, în prezenţa lui Spiru
Haret, ministrul Instrucţiunii
Publice şi Cultelor (în dreapta
soclulu i), a pr imarului Petre
Zamfirescu (în stânga soclului) şi
a altor oficialităţi (15 august 1898)
Carte poştală ilustrată, Editura Librăriei Tache Niculescu, Câmpulung, 1900
Banchetul primarilor din judeţul Muscel la serbările jubiliare prilejuite de împlinirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Fotografie pe aleea bulevardului din Câmpulung.
(carte poştală ilustrată, Editura Şaraga, Bucureşti, 1906)
Inaugurarea „Monumentului Eroilor” (sculptură de Dimitrie Măţăuanu) în Piaţa Regală din Câmpulung (1929)
COMERŢ, BRESLE, MEŞTEŞUGURI
În centrul târgului marfa de la Lipsca şi marşandele dau lustru ăstui
bazard ce ţine două săptămâni, până după ziua Sânt Pantelimon; şi fără a
o spune aceasta, nu trebuie a vă îndoi că, pe lângă câte un ciurbagiu
grăsuliu, băcan sau braşovean, ce se vedea şezând cu ciubucul în mână
dinaintea şatrei sale şi care se plângea mereu că nu este vânzare, se
vedeau o sumă de boieri, dame, domnişori, atât d-aci din oraş, cât şi din
alte părţi, veniţi de ziua Sânt Ilie ş-aci, lângă surtucul de modă, mănuşi
glasé şi fracuri cu coadele lungi, lângă capela de modă a domnişorului, cu
şapca şi paltonul neguţitorului, lângă cojocul şi căciula de oaie a
ţăranului, peşchirul sau mărama cea albă, conciul şi o-mbrăcăminte ce
românele purtau şi-n al treisprezecilea secol, nu puţin făceau un contrast
ciudat câteva dame ce purtau pălării amazoane, cu horbotă neagră
pâmpregiur şi maniind cochetăria cea mai esantrică.
Alexandru Pelimon, Impresiuni de călătorie în România (1859)
Carte poştală ilustrată, Editura Socec & Co, Bucureşti, 1910
Negustorese în piaţa din Câmpulung
(cărţi poştale ilustrate, Editura C. Sfetea, Bucureşti, circa 1920)
Frizer în faţa prăvăliei,
aşteptându-şi clienţii
(Câmpulung, perioada interbelică)
Plimbarea „breslaşilor”: pălărierul Ion Măgeanu, personaj
al piesei Titanic vals de Tudor Muşatescu (stânga)
şi croitorul Marin Tarachiu (dreapta),
cu un prieten, pe bulevardul „Pardon”, în anii ’30
LUMEA RURALĂ
Aci, în partea Câmpulungului, puturăm studia caracterul
precum şi usurile ţăranului muntean. Ţăranul muntean are caracterul
franc, onest şi ospitalier. El e deprins cu osteneala, nepăsător de
oricâte se petrec departe de dânsul, nu cunoaşte decât presintele şi nu
se spământează de viitor. Numai să poseadă o căsuţă, câteva lucruri
d-ale casei din care cel dintâi e căldarea în care-şi face mămăliga;
câteva locuri de arătură spre a cultiva porumbul şi cânepa; o ogradă
cu pruni şi cu aceste se socoteşte fericit.
Théodore Margot, O viatorie în cele şaptesprezece …..districte
ale României (1859)
Chipuri de femei din Măţău (anii ’30)
Ţărani în drum spre târgul din Câmpulung
(carte poştală ilustrată, Societatea Turiştilor din România,
circa 1920)
În drum spre Rucăr
(carte poştală ilustrată, Editura Ion Staicu, Câmpulung, 1910)
Grup de musceleni
(perioada interbelică)
Ciobani musceleni
OMUL RELIGIOS
În uşa bisericii, protopopul comunei, în vestminte sacre, cu
crucea şi evangheliul în mână, întâmpina pe alesul comunei, pe unsul
Domnului şi, între doi copii, fiecare ţiind câte un luminar (feşnic) şi
cântând imnul în uz la primirea capilor mireni şi călugări („Cade-se cu
adevărat”), el prezenta alesului crucea şi evangheliul, pe care acesta le
săruta cu tot respectul şi umilinţa cerute de împrejurare. Diaconul, cu
tămâierul, preceda pe protopop. Judeţul intra în biserică, precedat de cler
şi urmat de pârgari şi de popor, toţi în vestmintele cele mai luxoase.
După ce săruta icoanele, alesul făcea înaintea altarului jurământul de
dreptate şi credinţă către legi şi către popor. Protopopul repeta de trei
ori: „Vrednic este!” şi poporul răspundea în cor: „Vrednic!”.
C. D. Aricescu, Istoria Câmpulungului, vol. I (1855)
Pătru Săvoiu din Mălin (Bughea de Sus), călugărit cu numele Paisie Monahul la Mănăstirea „Stănişoara”
din apropierea Coziei. Fotografie de la Ierusalim (circa 1900)
Preotul Ion Schiaucu din Lereşti
(perioada interbelică)
Amintire de la „Izvorul Tămăduirii”, la fântâna din Poduri, în ziua Vinerii Luminate (27 aprilie 1907 – Lereşti)
Cununie religioasă la Jugur. Miri: Iancu Ştefănescu şi Filofteia Niţescu (circa 1900)
Călugăriţe de la Mănăstirea Nămăeşti, înainte de Primul Război Mondial
(carte poştală ilustrată, Editura David Stern,
Bucureşti, 1910)
(carte poştală ilustrată, Editura Gh. N. Vlădescu,
Câmpulung, 1908)