2. CERCETARI DE MARKETING 2.Definitia data cercetarii de marketing de Asociatia Americana de Marketing, la nceputul anilor '60ai secolului al XX-Iea, are urmatoarele limite: a) nu prezinta avantajele si nu specifica importanta cercetarii de marketing; b) nu ofera o imagine integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indic a scopul pentru careeste realizata cercetarea; nu face diferenta ntre cercetarea de marketing si cercetarea pietei, nu indica e tapele procesuluide cercetare; d) nu delimiteaza aria cercetarii de marketing si nu clarifica principalele acti vitati implicate decercetarea de marketing. 1.Conform definitiei formulate de Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, lanceputul anilor '60 ai secolului al XX-Iea, cercetarea de market ing reprezinta: a) culegerea, masurarea si nregistrarea datelor referitoare la aspecte legate de marketingul bunurilor; b) culegerea, analiza si interpretarea sistematica a datelor referitoare la oric e aspecte de marketing; c) culegerea, nregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la market ingul bunurilor si serviciilor; d) specificarea, masurarea si diseminarea informatiilor legate de marketingul bu nurilor, serviciilor siideilor. 3.Unul dintre aporturile principale ale definitiei formulate de Asociatia Americ ana de Marketing, lafinele anilor "80 ai secolului al XX-Iea, este urmatorul: a) clarificarea importantei acordate rolului pe care l ndeplineste cercetarea de m arketing n cadrul organizatiei; b) sublinierea caracterului obiectiv al cercetarii; c) considerarea cercetarii de marketing ca fiind o functie; d) focalizarea asupra activitatilor de culegere, nregistrare si analiza a informa tiilor de marketing. 4.Scopul cercetarii de marketing este: a) obtinerea de informatii obiective si sistematice despre mediul organizatiei; b) cunoasterea mediului n care functioneaza organizatia, identificarea oportunita tilor, evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora; c) culegerea de date suficiente, actuale, relevante si obiective; d) fundamentarea deciziilor privind elementele mixului de marketing. 5.Principalele aspecte subliniate de definitiile formulate de specialisti, refer itoare la cercetarea de marketing, sunt urmatoarele: a) importanta cercetarii de marketing pentru organizatie si caracterul informai al cercetarii; b) contributia cercetarii de marketing la adoptarea deciziilor de marketing si i mportanta diseminarii informatiilor; c) sublinierea complexitatii cercetarii si indicarea multitudinii etapelor cerce tarii;

d) rolul cercetarii, caracterul procesual al cercetarii si obiectivitatea cercet arii. 6.Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele trei domenii majore: a) firma, mediul extern, interfata ntreprindere-mediu; b) organizatia, mediul intern, mediul extern; c) piata, mediul intern, mediul extern; d) firma, piata, mediul intern. 7.Conform datelor ESOMAR, n anul 2000, cifra de afaceri mondiala, realizata n domeniul cercetarii pietei, a fost urmatoarea: a) 15,26 miliarde USD; c) 15,26 miliarde euro; b) 15.263 miliarde USD; d) 15.263 miliarde euro. 8.Studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marke ting pe plan mondial, a inclus pentru prima data o evaluare a cheltuielilor efectuate n Romnia, n domeniu l cercetarii de piata, n editia din anul: a) 1999; b)2000; c)2001; d) 2002.

9. Pentru anul 2000, studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul ce rcetarilor de marketing pe plan mondial, a prezentat n cazul Romniei, urmatoarea cifra de afacer i n domeniul cercetarii de piata: a) 9 milioane USD; b) 1 1 milioane USD; c) 70 milioane USD; d) 32 milioane USD. 10. Publicatia americana, specializata in domeniul cercetarilor de marketing, "J ournal of Marketing Research" a aparut pentru prima data n anul: a) 1954; b) 1964; c) 1984; d) 1994. 11.Cercetarea de marketing creeaza conditiile necesare practicarii unui manageme nt: a) partenerial; b) reactiv; c) proactiv; d) elementar. 12. n esenta, rolul pe care l ndeplineste cercetarea de marketing n procesuldecizion al al unei organizatii, este definit de urmatoarele coordonate: a) identificarea oportunitatilor si cunoasterea pericolelor din mediul n care fir ma si desfasoara activitatea; b) identificarea oportunitatilor si pericolelor potentiale din mediul extern al organizatiei, fundamentarea alegerii unor alternative decizionale, evaluarea eficientei decizi ilor de marketing; c) culegerea de date si informatii despre mediul extern al organizatiei, n vedere a fundamentariideciziilor de marketing; d) culegerea de date si informatii referitoare la piata n care si desfasoara activ itatea organizatia, nvederea fundamentarii deciziilor referitoare la componentele mixului de marketing. 13.Informatiile oferite de cercetarea de marketing si recomandarile formulate de cercetator sunt folosite atunci cnd: a) informatiile sunt actuale, valide, ofera o imagine clara asupra fenomenului inve stigat, indiferentde gradul de concordanta dintre recomandari si obiectivele fir mei; b) managerii solicita efectuarea unei cercetari cu scopul de a legitima varianta de actiune pe careau ales-o deja; c) informatiile sunt actuale, valide, relevante pentru situatia decizionala conside rata si ofera oimagine judicioasa asupra fenomenului sau procesului investigat; d) informatiile sunt obiective, actuale, gradul de conformitate a informatiilor cu asteptarileanterioare este mare, indiferent de gradul de concordanta dintre reco mandari si obiectivelefirmei. 14.In privinta cercetarii de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii: a) este un lux inutil, poate fi realizata numai de firmele ce dispun de suficiente resurse financiare; b) este utila doar decidentilor fara experienta, din cadrul organizatiilor care urm

aresc obtinerea deprofit; c) focalizarea asupra costurilor cercetarii, fara considerarea valorii informatiilo r rezultate dincercetare, limiteaza eficienta procesului decizional; d) doar situatiile decizionale majore sau critice pentru organizatie presupun reali zarea unei cercetaride marketing. 15.Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de m arketing sunt: a) producatorii de bunuri de consum sau industriale; b) intermediarii cu ridicata; c) agentiile de publicitate si relatii publice; d) mijloacele de comunicare n masa. 16.Conform datelor publicate de ESOMAR, in anul 2000, n Romnia, ponderea cercetari lor de piata referitoare la consumatori n cifra de afaceri realizata din cercetari de piata a fost urmatoarea: a) 15%; b)38%; c) 59%; d) 86%. 17. n cazul n care satisfacerea necesitatilor de cercetari de marketing ale firmei constituie responsabilitatea unui singur grup de specialisti ai organizatiei, or ganizarea departamentului de cercetari este de tip: a) centralizat; b) descentralizat; c)mixt; d) strategic. 18. Apelarea la solutia organizatorica in care departamentul de cercetari de mar keting are o pozitie de stat major permite: a) informarea rapida a conducerii de la cel mai nalt nivel al organizatiei;

b) evitarea limitarii rolului atribuit cercetarii de marketing la acordarea de c onsultanta conducerii superioare a firmei; c) implicarea n mod indirect n realizarea obiectivelor organizatiei; d) asigurarea caracterului obligatoriu al utilizarii rezultatelor cercetarilor d e marketing. 19. Directorul de cercetari de marketing detine o pozitie de vrf n cadrul organiza tieisi are ca responsabilitate nemijlocita: a) selectia, pregatirea, supravegherea si evaluarea operatorilor de interviu si a altor operatori de teren; b) realizarea tuturor proiectelor de cercetari de marketing ale organizatiei; c) elaborarea si pretestarca chestionarelor, coordonarea analizei preliminare a datelor; d) analiza datelor secundare, proiectarea cercetarii, culegerea datelor si prega tirea raportului final. 20. Pe plan mondial, n rndul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing, se nscriu urmatoarele tipuri: a) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii standardizate, firmele de ser vicii sindicalizate; b) firmele de servicii de teren, firmele specializate n generarea de esantioane, firmele de analiza statistica; c) firmele de servicii standardizate, firmele care ofera servicii secundare, fir mele de prelucrare adatelor; d) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii sindicalizate, firmele de pre lucrare statistica. 21.Din rndul firmelor care ofera servicii limitate, n domeniul cercetarilor de mar keting, fac parte urmatoarele: a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de se rvicii de teren; b) firmele specializate n generarea de esantioane, firmele care ofera date secund are, firmele de servicii sindicalizate; c) firmele de servicii sindicalizate, firmele de prelucrare a datelor, firmele d e servicii standardizate; d) firmele care ofera date secundare, firmele de analiza statistica, firmele de servicii ad-hoc. 22.Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici: a) desfasurarea activitatilor de cercetare la comanda expresa a fiecarui client; b) capacitatea mica de adaptare la cererile diferitilor clienti; c) utilizarea de metode si tehnici standardizate; d) caracterul permanent al relatiei contractuale cu clientul. 23. Printre caracteristicile firmelor care ofera servicii de cercetari de market ing sindicalizate, senscriu urmatoarele: obtinerea datelor si informatiilor;

c) capacitatea mare de adaptare la cerintele specifice ale fiecarui client; d) oferirea unor informatii distincte, fiecarei firme cliente. 24. SORMA este: a) Societatea Romna de Marketing; b) Societatea Romna de Cercetari de Marketing; c) Asociatia Romna de Marketing; d) Societatea Romna de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice. 25. SORMA a fost nfiintata n anul: a) 1999; b)2000; c)2001; d)2002. 26.Pe baza criteriului "scopul functional al cercetarii", tipologia cercetarilor de marketing poate fi urmatoarea: a) cercetari cantitative, cercetari calitative; b) cercetari exploratorii, cercetari concluzive; c) cercetari transversale, cercetari longitudinale; d) cercetari primare, cercetari secundare. 27.Pe baza criteriului "tipul informatiilor rezultate din cercetare", tipologia cercetarilor de marketing este urmatoarea: a) cercetari primare, cercetari secundare; a) desfasurarea cercetarii pe baze ocazionale; b) caracterul deschis al ofertei, fata de toti clientii potentiali care au capac iuVea de a plati pentru

b) cercetari exploratorii, cercetari descriptive, cercetari cauzale; c) cercetari ad-hoc, cercetari bazate pe panduri; d) cercetari cantitative, cercetari calitative. 28.Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si ntelegere a coordonatelor unei probleme are un caracter: a) exploratorul; b) instrumental; c) descriptiv; d) predictiv. 29.Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru: a) formularea sau mai buna definire a problemei;-' b) sugerarea de noi idei de produse; c) familiarizarea cu un anumit context de marketing; d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mo d de actiune. 30.Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati: a) definirea vaga a nevoilor de informatii, abordarea n general nestructurata, fl exibila; b) desfasurarea pe scara mare, utilizarea de esantioane reprezentative sub aspec t statistic; c) importanta extrem de mica a creativitatii cercetatorului, caracterul nestruct urat; d) definirea precisa a nevoilor de informatii, formularea de concluzii empirice, nu neaparat finale. 31. Exemple de metode aplicate n cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarel e: a) analiza datelor secundare, interviurile efectuate in rndul expertilor; b) sondajul, reuniunile focalizate de grup; c) simularea, studiul pilot; d) studiul de caz, experimentul. 32.Investigarea aprofundata a unui numar mic de cazuri special selectate, referi toare la persoane, organizatii sau situatii este specifica urmatoarei metode: a)studiul pilot; c) studierea surselor secundare; b)studiul de caz; d) interviurile n rndul expertilor. 33. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: a) analiza preponderent calitativa a informatiilor; b) caracterul formal si structurat; c) esantioanele de dimensiune mica, nereprezentative; d) mai buna cunoastere si ntelegere a unui fenomen de marketing. 34. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul : a) estimarea ponderii pe care o detin n ansamblul populatiei, subiectii care au u n anumit comportament de cumparare si consum; b) stabilirea tipului de ntrebari care ar trebui sa fie incluse n chestionarul unu i sondaj; c) generarea de noi idei de produse; d) elaborarea de ipoteze.

35. O cercetare din categoria cercetarilor descriptive are urmatoarea caracteris tica: a) utilizarea de esantioane mici; b) caracterul flexibil; c) definirea vaga a coordonatelor cercetarii; d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat. 36. Exemple de metode aplicate in cadrul Cercetarilor descriptive sunt urmatoare le: a) analiza datelor secundare, experimentul, sondajele periodice; b) observarea, sondajul, simularea; c) analiza datelor secundare, sondajul, interviurile in rndul expertilor; d) sondajele periodice, sondajele ad-hoc, reuniunile focalizate de grup. 37. In functie de modul de desfasurare n timp, cercetarile descriptive se pot cla sifica n urmatoarele categorii: a) cercetari transversale si cercetari longitudinale; b) cercetari transversale simple si cercetari transversale multiple; c) cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundare; d) cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe panduri.

41. Cercetarile realizate cu ajutorul panelurilor mnibus au urmatoarea particular itate: a) presupun culegerea de informatii referitoare la variabile diferite de la o pe rioada la alta, de la 38. O cercetare de marketing transversala multipla este realizata: a) pe un singur esantion, la un moment dat, pentru studierea mai multor variabil e; b) pe un singur esantion, de mai multe ori, n decursul unei perioade; c) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de l a fiecare n parte, periodic; d) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de l a fiecare n parte, doar o sigura data, de regula n momente diferite. 39. Cercetarea de marketing transversala multipla permite: a) studierea evolutiei n timp a anumitor variabile de marketing; b) studierea n profunzime a fenomenului de marketing; c) prezentarea situatiei specifice a unei anumite entitati individuale din esant ionul si colectivitatea studiata; d) utilizarea unui panel. 40. Panelul utilizat n cercetarile de marketing longitudinale este: a) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza o singura masurare, la un moment dat; b) un esantion de dimensiune variabila, pe care se efectueaza masurari repetate; c) un set de esantioane dependente, folosite pentru studierea evolutiei n timp a unor variabile de marketing; d) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite in tervale de timp. aceiasi subiecti selectati anterior; b) sunt cercetari longitudinale; c) urmaresc evolutia n timp a acelorasi variabile; d) nu permit satisfacerea simultana a nevoilor de informatii ale mai multor orga nizatii 42. Folosirea panelurilor n cercetarile de marketing longitudinale genereazaurmat oarea particularitate: a) nivelul mai mare al erorii de interactiune dintre respondent si operatorul de interviu, comparativ cu cercetarile transversale; b) acuratetea mai mare a datelor culese, fata de cercetarile transversale; c) volumul mic de informatii ce pot fi culese de la componentele panelului; d) necesitatea culegerii de informatii de identificare cu ocazia fiecarei masura ri realizate cu ajutorul panelului. 43. Cercetarea transversala, comparativ cu cercetarea longitudinala, ofera o ser

ie de avantaje n ceea ce priveste: a) cantitatea de date culese, acuratetea datelor, posibilitatea de a studia schi mbarile; b) reprezentativitatea esantionului, eroarea mai mica datorata raspunsurilor; c) acuratetea datelor, reprezentativitatea esantionului, eroarea mai mica datora ta raspunsurilor; d) posibilitatea studierii schimbarilor, reprezentativitatea esantionului. 44. Conform acceptiunii stiintifice, conceptul de cauzalitate presupune: a) o relatie determinista si evidenta ntre cauza si efect; b) existenta mai multor cauze, o relatie determinista ntre cauza si efect; c) existenta unei singure cauze, o relatie probabilista, evidenta, ntre cauza si efect; d) existenta mai multor cauze, o relatie probabilista, ce poate fi dedusa, ntre c auza si efect. 45. Principalele caracteristici ale cercetarilor cauzale sunt urmatoarele: a) caracterul planificat si nestructurat; b) manipularea variabilelor cauzale independente; c) desfasurarea ntr-un mediu necontrolat; d) caracterul descriptiv. 46. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este urmatoarea : a)observarea; c) interviurile de grup; b)analiza datelor secundare; d) experimentul.

c) obtinerea de indicii referitoare la nivelul maxim al vnzarilor potentiale, ca urmare a faptului catestul are loc n cele mai favorabile conditii; d) efectuarea experimentului n laborator, nu pe teren. 47. Tipul de cercetare cauzala bazat pe "distributia fortata a produselor" prin anumite magazine, detailistii fiind platiti pentru spatiul acordat si pentru pozitionarea foarte f avorabila a produsului este denumit: a) test de piata standard; c) test de piata electronic; b) test de piata controlat; d) test de piata simulat. 48. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii n conditii reale de piata; b) costul relativ mic; c) imposibilitatea studierii reactiei concurentilor; d) absenta informatiilor despre succesul real al produselor noi. 49. Testul de piata controlat are urmatoarea caracteristica: a) reflectarea capacitatii producatorului de a vinde marfa si de a cstiga coopera rea comerciantilor; b) costul mai mare comparativ cu testul standard 50. Testul de piata simulat are urmatoarea caracteristica: a) posibilitatea studierii comportamentului subiectilor, n privinta cumpararii de ncercare si a cumpararii repetate; b) timpul ndelungat, necesar pentru efectuarea testarii; c) posibilitatea studierii reactiei concurentilor; d) costul mai mare comparativ cu celelalte tipuri de teste de piata. 51. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: a) analiza statistica a datelor, caracterul exploratoria; b) cuantificarea datelor si generalizarea rezultatelor la nivelul populatiei tin ta; c) utilizarea n mare masura a ntrebarilor de sondare a respondentului, culegerea s tructurata a datelor; d) volumul mare de informatii furnizate de respondent, analiza nestatistica a da telor. 52. n privinta cercetarilor calitative, se pot face urmatoarele afirmatii: a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa; b) imposibilitatea de a identifica motivatiile si sentimentele profunde ale resp ondentilor, c) utilizarea de esantioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru populatia tinta; d) permite obtinerea informatiilor sensibile" de la respondenti, n cazul n care as pectele cercetate sunt fie stnjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut. 53. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) tehnicile proiective de asociere, tehnicile proiective de constructie; b) reuniunile focalizate de grup; c) interviurile n profunzime; d) simularea. 54. n privinta alegerii tipului adecvat de cercetare de marketing, este valabila urmatoarea recomandare: a) apelarea la cercetari concluzive, n conditiile n care nu se cunoaste problema; b) cercetarea exploratorie prealabila este ntotdeauna necesara, inclusiv n cazuril

e n care problema este bine definita; c) cercetarile exploratorii nu pot fi niciodata desfasurate dupa o cercetare con cluziva; d) In cazul n care nu este cunoscuta problema, se ncepe cu o cercetare exploratori e,urmata, nmajoritatea cazurilor de o cercetare concluziva. 55. Cercetarea cauzala este un tip de cercetare care permite: a) studierea cauzelor care explica evolutia n timp si spatiu a unui anumit fenome n; b) elaborarea, testarea si validarea unor instrumente de cercetare; c) identificarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat, definirea vari abilelor si a ipotezelor; d) specificarea si evaluarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat.

56. Din faza preliminara a cercetarii de marketing, fac parte urmatoarele etape: a) definirea problemei decizionale, alegerea surselor de informatii, stabilirea bugetului cercetarii; b) stabilirea scopului cercetarii, definirea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor; c) estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare , stabilirea bugetului si programarea n timp a cercetarii; d) definirea problemei decizionale, selectarea modalitatii de culegere si sistem atizare a informatiilor. 57. In faza de proiectare a cercetarii de marketing, este inclusa urmatoarea eta pa: a) elaborarea cererii de cercetare de marketing; b) selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor; c) culegerea informatiilor; d) estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare . 58. In faza de realizare a cercetarii de marketing, se desfasoara urmatoarea eta pa: a) alegerea surselor de informatii; b) alegerea metodei de culegere a informatiilor; c) analiza si interpretarea informatiilor; d) programarea n timp a cercetarii. 59. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) alegerea surselor dc informatii, selectarea modalitatii de culegere si sistem atizare a informatiilor, stabilirea bugetului si programarea n timp a cercetarii; b) recoltarea, prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor; c) identificarea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor, elaborarea prop unerii de cercetare de marketing; d) selectarea modalitatii de culegere a informatiilor, recoltarea informatiilor. 60. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa: a) definirea scopului cercetarii; b) elaborarea ipotezelor; c) estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare; d) recoltarea informatiilor. 61. In faza de proiectare a cercetarii, modalitatile dc culegere si sistematizar e a informatiilor pot fi stabilite numai dupa ce s-a parcurs urmatoarea etapa: a)alegerea surselor de informatii: c) identificarea obiectivelor cercetarii; b)definirea problemei; d) stabilirea resurselor banesti si de timp necesare. 62. Elaborarea propunerii (ofertei) de cercetare are loc imediat dupa ce a fost finalizata: a) etapa de elaborare a ipotezelor; b) estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare; c) stabilirea bugetului si programarea n timp a cercetarii; d)analiza si interpretarea informatiilor. 63. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing, situatia critica pe care

trebuie sa o rezolve decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice este denumita: a) obiectiv de cercetare; c) ipoteza; b) scopul cercetarii; d) problema decizionale. 64. n cazul unei cercetari de marketing, problema decizionala este descrisa de urmatoarea ntrebare: a) Ce informatii trebuie sa stea la baza deciziei de marketing? b) Care sunt informatiile care sunt necesare decidentului? c) Ce ar trebui sa faca decidentul n conditiile date? d) Care sunt informatiile ce vor fi culese cu ajutorul cercetarilor de marketing ? 65. n privinta definirii problemei decizionale reale, analogia cu principiul iceb erg-ului este considerata relevanta deoarece: a) cea mai mare parte a problemei nu poate fi niciodata cunoscuta; b) permite estimarea resurselor banesti si temporale necesare;

c) n absenta unor informatii suficiente, 90% din problema decizionala este necuno scuta si implicitomisa; d) presupune modificarea obiectivelor si politicii de marketing a firmei. 66. In cazul definirii problemei decizionale, se considera ca: a) nu exista nici o diferenta ntre simptome si problema efectiva; b) este necesara indicarea ariei decizionale specifice, care va fi clarificata c u ajutorul informatiilor obtinute din cercetare; c) indiferent de definirea problemei, cercetarea de marketing va avea ntotdeauna ca rezultat unraspuns bun; d) rationamentul si creativitatea cercetatorului joaca un rol nesemnificativ n di ferentierea simptomelor de problema reala. 67. n privinta problemei decizionale si scopului cercetarii de marketing, se poat e spune ca: a) sunt identice; b) sunt interdependente, problema decizionala decurgnd din scopul cercetarii; c) scopul cercetarii poate indica informatiile necesare decidentului pentru aleg erea unei variante deactiune adecvate; d) scopul cercetarii este mai putin important dect problema decizionala. 68. In etapa de stabilire a scopului cercetarii, se considera urmatoarea recoman dare: a) apelarea la formulari vagi; b) recurgerea la definiri ct mai ample ale scopului; c) definirea ct mai ngusta a scopului; d) definirea scopului n functie de problema decizionala. 69. Precizarea la nivel operational a informatiilor necesare pentru alegerea var iantei decizionale optime se realizeaza prin intermediul: a) problemei decizionale; c) scopului cercetarii; b) ipotezelor cercetarii; d) obiectivelor cercetarii. 70. n privinta numarului de obiective, se poate afirma ca: a) eficienta cercetarii creste odata cu numarul obiectivelor; b) unui scop de cercetare ii corespund mai multe obiective; c) unui scop de cercetare i corespunde un singur obiectiv de cercetare; d) nu trebuie sa fie mai mare de 10 obiective. 71. n etapa de formulare a obiectivelor, este necesara considerarea urmatoarei re comandari: a) obtinerea unui volum de informatii ct mai mare; b) considerarea separata a aspectelor legate de informatiile necesare si de cost urile cercetarii; c) cu ct numarul de obiective este mai mic, precizia cercetarii este mai mica; d) evitarea tentatiei de a culege informatii suplimentare, ca urmare a sindromul ui "ar fi bine dacaam afla 72. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare n functie de urmatorul cr iteriu: a) importanta lor n raport cu scopul cercetarii; b) relevanta lor pentru cercetarea de marketing; c) legatura lor cu sursele de date primare si secundare; d) complexitatea activitatilor de culegere, prelucrare, analiza si interpretare pe care le implica. cercetator; b) sunt ntotdeauna afirmatii referitoare la relatia dintre doua variabile ale cer cetarii; c) sunt formulate numai pe baza rezultatelor unor cercetari anterioare;

d) sunt ntotdeauna afirmatii referitoare la relatia dintre doua sau mai multe var iabile ale cercetarii. 73. Despre ipotezele formulate n cercetarile de marketing, se poate afirma ca: a) sunt propozitii nedovedite, referitoare la un factor sau un fenomen care prez inta interes pentru 74. Pentru fiecare obiectiv al unei cercetari de marketing, se considera ca: a) este absolut necesara formularea unei ipoteze; b) se impune formularea a doua sau mai multe ipoteze; c) este posibila formularea unei singure ipoteze; d) este necesara formularea doar a unei singure ipoteze.

75. Gradul de formalizare si explicitare a unei ipoteze este mai mare cu ct: a) complexitatea cercetarii este mai redusa; c) amploarea cercetarii este mai ma re; b) calificarea cercetatorului este mai limitata; d) importanta deciziei este mai mica. 76. Etapa de estimare prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare raspunde la urmatoarea ntrebare majora: a) Care este bugetul necesar al cercetarii? b) Merita sa desfasuram cercetarea? c) Care este valoarea informatiilor existente? d) Care este valoarea deciziei bazate pe informatie? 77. Valoarea informatiilor obtinute cu ajutorul cercetarilor de marketing tinde sa scada odata cu: a) cresterea importantei deciziei din punctul de vedere al consecintelor sale as upra activitatii si rezultatelor firmei; b) cresterea riscului; c) cresterea incertitudinii; d) scaderea masurii n care decidentii apeleaza la cercetarile de marketing pentru fundamentarea procesului de alegere a unei variante de actiune. 78. Masura n care informatia descrie corect realitatea este reflectata de criteri ul denumit: a) actualitatea informatiilor; c) relevanta informatiilor; b) acuratetea informatiilor; d) suficienta informatiilor. 79. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, m asura n care volumul de informatii obtinute face posibila adoptarea deciziei corecte este ref lectata de criteriul denumit: a)actualitatea informatiilor; c) suficienta informatiilor; b)disponibilitatea informatiilor; d) relevanta informatiilor. 80. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, p ertinenta si aplicabilitatea informatiei, n raport cu situatia decizionala considerata este re flectata de criteriul denumit: a)' acuratetea informatiilor; c) actualitatea informatiilor; b) disponibilitatea informatiilor; d) relevanta informatiilor 81. Metoda de estimare a valorii unei cercetari de marketing, care ofera o imagi ne despre eficienta tuturor eforturilor de cercetare ntreprinse de specialistii proprii si/ sau de firmele la care s-a apelat, pe baze comerciale, pentru furnizarea de servicii de cercetare, este urm atoarea: a) metoda valorii nete; c) metoda pierderii nete; b) analiza bayesiana; d) metoda randamentului cercetarii. 82. In cazul utilizarii analizei bayesiene pentru stabilirea valorii economice a informatiei de marketing, modul de stabilire a probabilitatilor bayesiene are urmatoarea caract eristica majora: a) subiectivitatea; c) obiectivitatea; b) valoarea subunitara; d) considerarea numai a evolutiei anterioare a unui

fenomen. 83. In cadrul analizei bayesiene, analiza a priori arc ca scop sa determinare: a) valoarea anticipata a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor disponibile, fara ca firma sa realizeze o cercetare de marketing; b) valoarea anticipata a variantei decizionale optime; c) valoarea anticipata a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor ce vor rezulta din cercetarea dc marketing; d) valoarea anticipata a deciziei n conditii de certitudine. 84. Utilizarea metodelor ce decurg din analiza bayesiana presupune din partea de cidentilor si a cercetatorilor: a) estimarea obiectiva ca o anumita stare a naturii sa aiba Ioc; b) enumerarea doar a unora dintre starile posibile ale naturii; c) identificarea clara a variantelor decizionale si formularea lor astfel nct sa s e excluda reciproc; d) neconsiderarea criteriilor decizionale de maximizare a profitului sau minimiz are a costurilor. 85. Documentul oficial, utilizat n cadrul firmei, n care sunt prezentate necesitat ile specifice de informatii, ce presupun desfasurarea unei cercetari, avantajele pe care le ofera organizatiei, eventualele restrictii temporale si banesti este denumit:

a) raport de cercetare; c) oferta de cercetare; b) cerere de cercetare de marketing; d) bugetul cercetarii. 86. In cererea de cercetare de marketing, se precizeaza ntotdeauna: a) problema decizionala care trebuie sa fie solutionata; b) obiectivele cercetarii; c) metodele de culegere a informatiilor: d) metodele de esantionare ce vor fi utilizate. 87. Printre sectiunile componente ale cererii de cercetare de marketing, se nscri u urmatoarele: a) modul de utilizare a rezultatelor cercetarii, colectivitatea tinta; b) scopul cercetarii, restrictiile temporale; c) informatiile solicitate, valoarea informatiilor ce vor fi obtinute din cercet are; d) necesitatea si obiectivele cercetarii. 88. Cererea de cercetare de marketing arc urmatorul rol: a) proiectarea cercetarii; b) clarificarea naturii problemei pentru echipa de cercetare; c) stabilirea unitatii de cercetare si a unitatii de sondaj; d) formularea de recomandari privind procesul decizional. 89.n functie de criteriul "felul informatiilor furnizate", tipologia surselor de informatii ce pot fi utilizate n cercetarile de marketing este urmatoarea: a) surse interne si surse externe; b) surse de informatii primare si surse de informatii secundare; c) indivizi, gospodarii, organizatii si organisme; d) surse care ofera informatii gratuite si surse care ofera informatii pe baze c omerciale. 90.Exemple de surse de informatii primare sunt urmatoarele: a) baze de date online; b) evidenta vnzarilor organizatiei; c) populatia, un anumit segment de consumatori potentiali; d) buletine si anuare statistice. 91.Exemple de surse de informatii secundare sunt urmatoarele: a) specialistii firmelor de consultanta; b) rapoartele unor organisme internationale; c) personalul din compartimentele organizatiei; d) organizatiile patronale. 92.n privinta selectarii surselor de informatii, cercetatorii considera urmatoare a recomandare: a) n fiecare cercetare, se va utiliza doar o singura sursa de informatii; b) se vor utiliza n mod prioritar sursele de informatii primare; c) sursele de informatii secundare sunt preferabile si aspectul timpului mai scu rt necesar pentru obtinere, a costului convenabil si eforturilor mai mici, comparativ cu informati ile primare; d) sursele de informatii secundare sunt preferabile deoarece pot oferi ntotdeauna informatiiledorite, n volumul si structura necesara fiecarei cercetari. 93.Variabilele categoriale sunt cele care:

a) pot lua un numar nelimitat de valori distincte; b) se refera la categoriile de respondenti vizate de cercetarea de marketing; c) pot dobndi diferite valori numerice; d) pot avea doar un numar limitat de valori distincte. 94. Exemplu de variabila categoriala este urmatoarea: a) mediul de resedinta (urban/rural); c) cifra de afaceri; b) vrsta respondenti lor; d) numarul clientilor unui magazin. 95. O variabila continua este o variabila care: a) are doar un numar limitat de valori distincte; b) nu si modifica valoarea; c) poate lua valori dintr-o gama practic infinita; d) are toate caracteristicile de mai sus.

96. Un exemplu de variabila continua este urmatorul: a) profitul organizatiei; c) nivelul de pregatire; b) starea civila; d) numarul de copii ai unei familii. 97. In etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informati ilor, se desfasoara urmatoarele actiuni: a) definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetarii, clasificarea variabilelor n dependente si independente; b) definirea si utilizarea instrumentelor de culegere a informatiilor; c) identificarea si aplicarea metodelor de culegere a informatiilor; d) analiza si interpretarea datelor. 98. Exemple de metode de cercetare directa la care poate recurge cercetatorul, n etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, sunt ur matoarele: a) investigarea surselor secundare, experimentul; b) interviurile n profunzime, observarea; c) sondajul, simularea: d) reuniunile focalizate de grup. experimentul. 99. Exemple ............ .alegere a informatiilor, care sunt pregatite n etapa de selectare a................. ... alegere si sistematizare a informatiilor sunt urmatoarele : a) chestionarul, grila de observare; c) chestionarele de identificare, reuniunil e de grup; b) ghidul de conversatie, sondajul: d) pupilometrul, lista de obiective ale cerc etarii. 100. Stabilirea modalitatii de sistematizare a informatiilor consta in elaborare a: a) machetei tabelelor care vor fi utilizate pentru prezentarea datelor culese; b) listei surselor de informatii ce vor fi utilizate; c) chestionarului cercetarii; d) programului de culegere sistematica a informatiilor pe teren. 101.Exemple de costuri fixe, componente ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) clarificarea problemei decizionale, redactarea propunerii de cercetare; b) prezentarea orala a raportului de cercetare, administrarea chestionarelor; c) definirea scopului si obiectivelor cercetarii, desfasurarea interviurilor n pr ofunzime; d) redactarea propunerii de cercetare, administrarea chestionarelor. 102. Exemple de costuri variabile, componente ale costului total al unei cerceta ri cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) editarea rezultatelor cercetarii, controlul modului de recoltare a informatii lor; b) elaborarea chestionarelor, redactarea raportului de cercetare; c) controlul modului de recoltare a informatiilor, elaborarea raportului de cerc etare; d) desfasurarea reuniunilor focalizate de grup, elaborarea chestionarelor. 103. n structura costurilor totale, n cazul unei cercetari calitative, comparativ cu o cercetare

cantitativa: a) costul analizei datelor este mai mare; b) costul activitatilor desfasurate pe teren este mult mai marc; c) costul elaborarii concluziilor si raportului de cercetare este mai mic; d) costul pregatirii cercetarii este mult mai mare. 104. Pe piata romneasca, tariful pentru proiectarea ghidului de interviu, de firm e specializate n oferirea de servicii de cercetari de marketing, la standarde internationale, est e adesea echivalent cu: a) aproximativ 500 USD; c) o suma de 100 USD; b) o suma de peste 1.000 USD; d) aproximativ 1.500 USD. 105. Metoda folosita pentru programarea desfasurarii n timp a procesului de cerce tare, care presupune identificarea tuturor activitatilor desfasurate cu ocazia unei anumite cercetari, stabilirea succesiunii acestor activitati si estimarea timpului necesar pentru fiecare acti vitate este: a) drumul optim ; c) evaluarea programului; b) evaluarea grafica; d) drumul critic.

106. Tehnica de programare a desfasurarii n timp a procesului de cercetare, care considera deopotriva costurile de realizare a activitatilor si costurile acestor a este: a). drumul critic; c) evaluarea si revizuirea grafica; b) evaluarea si revizuirea programului; d) evaluarea drumului critic. 107. Pentru programarea n timp a activitatilor de cercetare, tehnicile PERT si GE RT, comparativ cu metoda drumului critic sunt: a) mai putin sofisticate; b) mai avansate; c) nu considera incertitudinea referitoare la durata unei activitati; d) pun accentul pe costul activitatilor. 108. Exemple de metode/tehnici utilizabile pentru programarea n timp a procesului de cercetare sunt urmatoarele: a) CPM, PERT, GERT; c) PERT, TERT, GERT; b) CPM, arborele de decizie; d) GERT, analiza bayesiana. 109. Documentul oficial care prezinta modul concret de desfasurare a cercetarii de marketing si care este supus aprobarii managementului de specialistii firmei, n cazul realizar ii cercetarii cu forte proprii, sau de reprezentantii firmelor specializate n proiectarea si realizarea de cercetari de marketing, la care firma solicitanta a apelat este denumit: a) raport de cercetare; c) oferta (propunere) de cercetare de marketing; b) cerere de cercetare de marketing; d) planul cercetarii de marketing. 110. Propunerea de cercetare de marketing este: a) o prezentare orala; b) un document care comunica rezultatele cercetarii; c) o descriere sistematica a metodologiei cercetarii; d) destinat doar uzului echipei de cercetare. 111. Procesul de elaborare si aprobare a propunerii de cercetare este declansat de urmatoarea etapa: a) redactarea propunerii; c) remiterea documentului; b) evaluarea propunerii; d) briefing-ul prealabil. 112. In cadrul procesului de elaborare a propunerii de cercetare, briefing-ul pr ealabil consta in: a) prezentarea sintetica a metodologiei cercetarii, de catre realizatorul cercet arii de marketing; b) discutia dintre solicitantul si realizatorul cercetarii, care are ca scop cla rificarea problemei de marketing care impune efectuarea cercetarii de marketing, a restrictiilor tempor ale si banesti; c) evaluarea metodologiei de cercetare de solicitantul cercetarii de marketing; d) respingerea propunerii de solicitant, n cazul n care nu o considera adecvata. 113. Propunerea de cercetare de marketing elaborata de o firma specializata este evaluata de solicitantul cercetarii n functie de urmatoarele criterii: a) masura n care raspunde necesitatilor firmei de a rezolva o anumita problema de cizionala, informatiile ce vor fi obtinute, resursele banesti si temporale implicate; b) precizia rezultatelor cercetarii de marketing efectuate; c) numai cunostintele de specialitate ale solicitantului, n domeniul cercetarilor de marketing;

d) metodele de cercetare pe care solicitantul cercetarii le considera adecvate p entru problema decizionali, cu care se confrunta. 114. Propunerea de cercetare de marketing este un document util: a) numai pentru beneficiarul cercetarii; b) numai pentru realizatorul cercetarii; c) deopotriva pentru solicitantul si realizatorul cercetarii; d) altor organizatii dect organizatia solicitanta si cea realizatoare a cercetari i. 115. Propunerea de cercetare de marketing nu include: a) costurile banesti si de timp estimate; b) specificarea clara a obligatiilor cercetatorului; c) prezentarea tipurilor de informatii oblenabile prin cercetare; d) concluziile si recomandarile formulate pe baza cercetarii.

116. Propunerea de cercetare nu ndeplineste functia de: a) nlaturare a eventualelor nentelegeri dintre realizatorul si beneficiarul cercet arii, cu ocazia prezentarii raportului de cercetare; b) constituire a unui "standard" pentru evaluarea raportului de cercetare; c) orientare a activitatilor de cercetare; d) comunicare a rezultatelor cercetarii de marketing. 117. n sectiunea intitulata "Contextul elaborarii propunerii de cercetare'', comp onenta a unei propuneri de cercetare de marketing, este oferit raspunsul la urmatoarea ntrebare : a) La ce se refera propunerea de cercetare? b) Care este situatia generala a firmei solicitante a cercetarii? c) Care este scopul studiului? d) Cum va fi alcatuit esantionul? 118. n cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea n care este precizat a populatia tinta este urmatoarea: a) contextul elaborarii propunerii; c) metodologia cercetarii; b) definirea problemei decizionale; d) culegerea datelor. 119. n cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea n care este precizat modul de control al activitatii operatorilor de interviu este urmatoarea: a) scopul si obiectivele cercetarii; c) metodologia cercetarii; b)raportul de cercetare; d) culegerea datelor. 120. Sectiunea "Raportul de cercetare" a unei propuneri de cercetare de marketin g nu specifica: a) modul n care vor fi analizate si interpretate informatiile; b) necesitatea unor rapoarte intermediare; c) daca va fi efectuata si o prezentare oficiala a rezultatelor cercetarii; d) d) cum va fi redactat raportul de cercetare. 121. Recoltarea informatiilor are loc in urmatoarea faza a procesului cercetarii de marketing: a) culegerea informatiilor; c) preliminara; b) proiectarea cercetarii; d) de realizare a cercetarii. 122. Recoltarea informatiilor presupune desfasurarea urmatoarelor activitati: a) constituirea, pregatirea si evaluarea fortelor de teren; b) deplasarea pe teren a operatorilor, analiza activitatii fiecarui operator, co dificarea datelor; c) editarea datelor, controlul activitatii fortelor de teren; d) testarea prealabila a operatorilor de interviu, tabularea informatiilor. 123. In faza de realizare a cercetarii, pregatirea fortelor de teren presupune: a) furnizarea de informatii si recomandari referitoare la modul de stabilire a c ontactului initial cu respondentul, formularea ntrebarilor si nregistrarea raspunsurilor; b) sprijinul permanent acordat operatorilor n procesul de culegere a informatiilo r; c) alegerea persoanelor care vor fi operatori de teren; d) specificarea sarcinilor operatorilor de teren. 124. In etapa de recoltare a informatiilor, evaluarea operatorilor consta n: a) identificarea operatorilor care au desfasurat o activitate corespunzatoare si la care se va putea apela si n cadrul altor proiecte de cercetare; b) depistarea falsificarilor produse de operatori, n datele culese; c) verificarea modului in care operatorii au realizat esantionarea;

d) pregatirea suplimentara a operatorilor care nu aplica ntocmai procedurile si t ehnicile indicate. 125. In etapa de recoltare a informatiilor, constituirea fortelor de teren presu pune: a) punerea la dispozitia operatorilor a materialelor si instrumentelor necesare; b) testarea prealabila a operatorilor de interviu;

c) stabilirea caracteristicilor pe care trebuie sa le aiba operatorii; d) furnizarea de informatii privind zona de unde fiecare operator va culege info rmatiile. 126. Verificarea si, acolo unde este necesar, corectarea datelor care au fost cu lese reprezinta continutul activitatii de: a) control al informatiilor; c) codificare a datelor; b) editare a datelor; d) control al activitatii fortelor de teren. 127. Editarea informatiilor are loc n etapa de: a) recoltare a informatiilor; b) prelucrare, analiza si interpretare a informatiilor; c) estimare a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare; d) elaborare a propunerii de cercetare. 128. Editarea de teren a informatiilor presupune: a) nlaturarea deficientelor din activitatea fortei de teren, de catre operatorul care culege datele; b) detalierea de persoana responsabila de controlul fortei de teren a raspunsuri lor nregistrate de operatori prin simboluri; c) o noua culegere a informatiilor pe teren de persoana responsabila de controlu l fortei de teren, ncazurile n care exista omisiuni; d) nlaturarea deficientelor din activitatea fortei de teren, datorate nentelegerii corespunzatoare aprocedurii de culegere a datelor, de persoana responsabila de controlul fortei de teren. 129. Editarea de teren presupune desfasurarea urmatoarei operatiuni: a) adoptarea deciziei de codificare a raspunsurilor care prezinta omisiuni; b) validarea activitatii fortei de teren; c) excluderea din ansamblul de instrumente de culegere a datelor care au fost co mpletate, a celor care prezinta un numar mare de omisiuni majore; d) asocierea de simboluri numerice sau nenumerice datelor recoltate. 130. Editarea de birou este realizata de: a) o persoana care cunoaste scopul si obiectivele cercetarii, precum si metoda u tilizata pentru culegerea informatiilor; b) solicitantul cercetarii de marketing; c) o persoana care cunoaste foarte bine scopul si obiectivele cercetarii; d) nici una dintre persoanele de mai sus. 131. Procesul de editare nu presupune: a) verificarea aprofundata si corectarea datelor culese; b) identificarea celor mai frecvente omisiuni n privinta datelor culese; c) adoptarea deciziei de excludere din procesul de prelucrare a raspunsurilor si instrumentelor de culegere a datelor care contin omisiuni, neconcordante sau incorectitudini; d) completarea chestionarelor n care exista nonraspunsuri. 132. Activitatea care consta n asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese este denumita: a) masurare; b) codificare; c) tabulare; d) scalare. 133. n procesul cercetarii de marketing, codificarea datelor este o activitate re alizata imediat: a) dupa prelucrarea datelor;

b) dupa editarea datelor; c) dupa labularea datelor; d) dupa alegerea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor. 134. Codificarea consta n utilizarea de simboluri: a) numai numerice; c) preponderent numerice; b) numai nenumerice; d) nici numerice, nici nenumerice. 135. n situatia unui sondaj, n cazul ntrebarilor nchise, modul de codificare a raspu nsurilor este stabilit: a) dupa editarea informatiilor; b) cu ocazia proiectarii instrumentului de culegere a datelor; c) n etapa de selectare a surselor de informatii; d) dupa tabularea datelor.

136. In situatia unui sondaj, n cazul ntrebarilor deschise, stabilirea modului de codificare a raspunsurilor se realizeaza: a) dupa primirea chestionarelor completate si stabilirea categoriilor; b) nainte de editarea informatiilor; c) nainte de culegerea informatiilor; d) dupa analiza informatiilor 137. Activitatea care consta n calcularea numarului total al cazurilor care se nsc riu n fiecare categorie dintre cele considerate si prezentarea lor sinoptica este cunoscuta su b urmatoarea denumire: a) elaborarea machetelor; b) analiza; c) editare; d) tabulare. 138. Pentru alegerea metodelor de analiza a informatiilor se poate utiliza urmat orul criteriu: a) tipul de scala utilizata pentru masurarea variabilelor; b) determinarea tendintei centrale; c) masurarea gradului de asociere a variabilelor d) evaluarea legaturilor cauzale dintre variabile. 139. Printre obiectivele urmarite n procesul de analiza a datelor, se nscrie urmat orul: a) realizarea de estimari si previziuni; b) stabilirea numarului esantioaiu. 'or cercetate; c) determinarea numarului variabilelor considerate; d) stabilirea relatiei de dependenta dintre esantioane. 140. Desprinderea concluziilor din dalele culese, prelucrate si analizate este c ontinutul urmatoarei activitati: a) interpretarea datelor; c) interpretarea informatiilor; b) analiza si interpretarea datelor; d) prelucrarea si analiza informatiilor 141. In principiu, ultima etapa a procesului de cercetare este: a) implementarea cercetarii; b) elaborarea raportului de cercetare; c) prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor; d) interpretarea informatiilor. 142. Prezentarea orala si/sau documentul scris, avnd ca rol comunicarea rezultate lor cercetarii, a concluziilor si recomandarilor reprezinta: a) rezumatul executiv; c) cererea de cercetare; b) oferta de cercetare; d) raportul de cercetare. 143. Raportul de cercetare nu ndeplineste urmatoarea functie: a) descrierea metodologiei cercetarii; b) comunicarea rezultatelor cercetarii; c) supunerea spre aprobare a metodologiei cercetarii; d) comunicarea limitelor cercetarii. 144. In raportul de cercetare, nu sunt specificate: a) problema decizionala; c) rezultatele cercetarii; b) scopul si obiectivele cercetarii; d) costurile totale implicate de cercetare. 145. In privinta unui raport de cercetare nu se poate afirma ca: a) este un document de referinta pentru solicitantul si realizatorul cercetarii; b) sprijina decidentul n alegerea celei mai adecvate variante de actiune; c) include concluziile si recomandarile cercetatorului; d) este independent de problema decizionala a solicitantului cercetarii. 146. In pagina de titlu a raportului unei cercetari se specifica: a) denumirea organizatiei pentru care a fost elaborat raportul; b) conditiile care au condus la efectuarea studiului; c) autorizatia in baza careia s-a realizat cercetarea; d) limitele cercetarii.

147. Rezumatul inserat ntr-un raport de cercetare nu include:

c) recomandarile; b) a) o prezentare detaliata a metodologiei cercetarii; o introducere; d) concluziile cercetarii. 148. Documentul prin care se prezinta oficial, beneficiarului cercetarii, raport ul de cercetare si care este parte componenta a raportului este: a) rezumatul executiv; b) scrisoarea de naintare; c) introducerea; d) cuprinsul. 149. Introducerea unui raport de cercetare se refera la urmatoarele aspecte: a) problema decizionala, scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii; b) paginile la care se gasesc componentele raportului; c) recomandarile cercetatorului; d) limitele cercetarii. 150. In cadrul unui raport de cercetare, in sectiunea referitoare la recomandari , sunt mentionate: a) explicatii privind metodele complexe de analiza a datelor; b) informatii suplimentare necesare solicitantului cercetarii; c) propunerile de decizii si actiuni ce trebuie sa fie ntreprinse de beneficiarul cercetarii; d) rezultatele ntr-o succesiune logica. 151. In anexele unui raport de cercetare nu se prezinta: a) metodele complexe de analiza a datelor; b) copii ale instrumentelor de culegere a datelor; c) tabelele de mari dimensiuni; d) titlurile diviziunilor si subdiviziunilor raportului. 152. Cuprinsul raportului de cercetare are urmatorul rol: a) indicarea continutului raportului; b) prezentarea succinta, din perspectiva manageriala, a rezultatelor studiului; c) oferirea unei baze realiste de evaluare a rezultatelor studiului; d) oferirea de informatii de baza privind beneficiarul si realizatorul cercetari i. 153. Includerea n raportul de cercetare a unei sectiuni privind limitele cercetar ii are urmatorul rol: a) avertizarea beneficiarului cercetarii de eventualele puncte slabe ale acestei a; b) generarea de ndoieli privind credibilitatea studiului; c) absenta necesitatii unei evaluari a raportului de beneficiarul cercetarii: d) diminuarea importantei erorilor de esantionare si erorilor datorate nonraspun surilor. 154. n sectiunea referitoare la metodologia cercetarii, n cadrul unui raport de cercetare, nu sunt incluse informatii despre: a) tipul de cercetare utilizat; c) concluziile cercetarii; b) metodele de culegere a datelor; d) metodele de analiza a datelor. 155. n sectiunea privind limitele cercetarii, nu sunt mentionate riscurile privin d: a) gradul de acuratete a informatiilor; b) erorile datorate nonraspunsurilor; c) alegerea furnizorului extern de servicii de cercetari de marketing: d) erorile de esantionare. 156. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: a) procesul de stabilire a variabilelor cercetarii;

b) procesul de obiect sau un fenomen poseda c) procesul de d) procesul de

exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a gradului n care un o anumita caracteristica sau proprietate; estimare a valorii informatiilor; prelucrare a informatiilor.

157. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: a) procesul de culegere a datelor primare si secundare; b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului n care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate; c) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a relatiilor dintre caracteristici si/sauproprietatile unui fenomen;

d) procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cerc etarii. 158. In cercetarea de marketing, scalarea reprezinta: a) procesarea informatiilor de marketing; b) activitatea de construire a scalelor; c) procesul de exprimare simbolica a relatiilor dintre caracteristici si/sau pro prietatile unui fenomen; d) activitatea de construire a instrumentarului de masurare. 159.In construirea scalelor trebuie respectate mai multe conditii: (1) sa fieint eligibila de catre subiectii de la care se culeg informatiile; (2) sa presupuna n modobligatoriu existenta unui instrument fizic care sa permita masurarea; (3) n ivelelescalei sa constituie o reprezentare numerica sau nenumerica a intensitati i caracteristiciimasurate; (4) sa diferentieze nivelele de intensitate ale carac teristicii cercetate: a) 1,3; b) 1,4; c)2,4; d) 1,2. 160. Una din conditiile care trebuie respectate n construirea scalelor o constitu ie: a) existenta n mod obligatoriu a unui instrument fizic care sa permita masurarea; b) sa fie inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informatiile; c) sa posede un numar ct mai mare de nivele; d) sa permita masurarea concomitenta a cel putin doua caracteristici. 161. In cercetarea de marketing, scala reprezinta: a) instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea; b) procesul de construire al scalelor; c) procesul de comensurare a informatiilor; d) procesul de comparatii simultane a doua sau mai multe caracteristici sau prop rietati. 162. Scala preferata de respondent este: a) scala nominala; b) scala ordinala; c) scala interval: d) scala proportionala. 163. In cercetarea de marketing, scalarea multidimensionala reprezinta: a) procesul de exprimare simbolica, simultana a gradului n care un obiect sau fen omen poseda o anumita caracteristica sau proprietate; b) metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau proprietati; c) metoda de scalare simbolica simultana, numerica sau nenumerica a relatiilor d intre caracteristici si/sau proprietatile unui fenomen; d) procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cerc etarii. 164. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevar ata: a) permite clasificarea subiectilor cercetati n doua mai i grupe; b) clasificarea realizata trebuie sa cuprinda toate grupele posibile; c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate; d) este o scala foarte utilizata, mai ales in cazul variabilelor ce nu pot fi co nceptualizatc decat n forma categoriala.

165. Ordonarea variantelor cercetate n functie de un anumit criteriu este posibil a n cazul scalei: a) ordinale; b) interval; c) proportionale; d) toate cele mentionate la literele a)-c). 166. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele: 1) scalele nominale; 2) scal ele interval; 3) scalele neparametrice; 4) scalele proportionale; 5) scalele ordinal e; 6) scalele nemetrice; 7) scalele unidimensionale; 8) scalele multidimensionale: a) 1,2,3; b) 2,4,5; c) 3,4,6; d) 3,6,8. 167. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se pot realiza in cazul unei scale: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 168. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii ntre stimuli:

a) b) c) d)

scala cu suma constanta; scala lui Likert; metoda ordonarii rangurilor; scala Fisher.

169. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii: a) metoda ordonarii rangurilor; c) scala lui Stapel; b) scala cu suma constanta: d) scala Student. 170. Una dintre urmatoarele metode de scalare permite comparatii: a) diferentiala semantica; c) metoda ordonarii rangurilor; b) scala lui Stapel; d) scala Student. 171. Care dintre urmatoarele variabile - I) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) se xul; 4) starea civila; 5) greutatea; 6) statutul socio-profesional; 7) vnzarile; 8) tempe ratura pot fi exprimate doar sub forma categoriala? a) 2,3,5; b) 3,4,6; c) 3,7,8; d) 6,7,8. 172. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) testul X3; 2) mediana; 3) testul Fisher; 4) testul U; 5) coeficientul de contingenta; 6 ) grupul modal; 7) coeficientul de corelatie a rangurilor; 8) media armonica - corespund scalei nominale? a) 1,5,6; b) 2,4,5; c) 2,4,7; d) 4,7,8. 173. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor c orespund scalei nominale: a) coeficientul de corelatie al lui Spearman, grupul modal, testul U; b) testul U, coeficientul de asociere, grupul modal; c) testul Student, grupul modal, coeficientul de concordanta Fechner; d) coeficientul de contingenta, grupul modal, testul x2174. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale se realizeaza utiliznd: a) testul neparametric McNemar; c) testul H-Kruskal-Wallis; b) testul egalitatii mediilor; d) testul Farrar si Glauber. 175. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: a) are intervale egale; c) permite clasificari; b) permite transformari de tipul f(x) = ax + b; d) permite masurarea distantelor . 176. Scala nominala arc una din urmatoarele caracteristici: a) punctul de origine are semnificatie; c) permite clasificari; b) permite multiplicari si divizari cu un numar: d) permite ordonari. 177. In caracterizarea tendintei centrale, n cazul informatiilor masurate cu ajut orul scalei nominale, se utilizeaza: a) mediana; c) distributia de frecventa; b) abaterea standard: d) grupul modal. 178. Masurarea corelatiei n cazul informatiilor corespunzatoare scalei nominale s e realizeaza cu ajutorul: a) coeficientului de variatie; c) coeficientului de corelatie Spearman; b) coeficientului de contingenta; d) coeficientului de corelatie Kendall. 179. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilorco respund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman, mediana, testul U; b) testul neparamelric McNemar, coeficientul de corelatie, modulul;

c) testul Student, mediana, coeficientul de corelatie a rangurilor; d) mediana, testul U, coeficientul de corelatie a rangurilor a lui Pearson. 180. In caracterizarea tendintei centrale, n cazul informatiilor masurate cu ajut orul scalei ordinale, se utilizeaza: a) mediana; c) distributia de frecventa;

b) abaterea standard; d) modulul. 181. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall, mediana, testul U; b) testul Durbin-Watson, coeficientul de asimetrie Bowley, mediana; c) coeficientul de contingenta, mediana, testul lui Farrar si Glauber; d) testul Fishcr-Snedecor, grupul modal, coeficientul de discordanta F. 182. Evaluarea corelatiei, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordi nale se realizeaza utiliznd: a) coeficientul de corelatie al lui Kendall; c) coeficientul de contingenta; b) coeficientul de consistenta; d) coeficientul de corelatie al lui Pearson. 183. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza utiliznd: a) testul Gery; c) transformarea Cochran -Orcutt; b) testul Durbin - Watson; d) testul H - Kruskal -Walis. 184. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici: a) permite transformari de tipul f(x) = ax + b; b) permite grupari; c) nu permite evaluarea distantelor; d) punctul de origine are semnificatie. 185. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici: I) origine unica; 2) interva le egale; 3) nu permite clasificari; 4) nu permite ordonari; 5) este o scala parametrica; 6) nu are origine unica; 7) permite clasificari; 8) nu are intervale egale a) 1,2,3; b) 3,4,5; c) 4,5,6; d) 6,7,8. 186. Mediana poate fi utilizata pentru: a) determinarea tendintei centrale n cazul scalelor ordinale; b) testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri n cazul scalei nominale; c) masurarea corelatiei n cazul scalei proportionale; d) analiza statistica a scalelor nepara metrice. 187. Masurarea corelatiei, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei inte rval se realizeaza utiliznd: a) coeficientul de corelatie al lui Pearson; b) coeficientul de corelatie Spearman; c) cocficicnlul de concordanta Fechner; d) coeficientul de asociere Fislier. 188. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) coeficientul de corelatie; 2) grupul modal; 3) media aritmetica; 4) testul Stude nt; 5) mediana; 6) testul x2; 1) coeficientul de variatie; 8) testul U - corespund scal ei interval? a) 1,2,8; b) 1,3,4; c) 2,5,8; d) 5,6,7. 189. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei interval: a) testul neparametric McNemar, grupul modal, media aritmetica; b) testul U, coeficientul de corelatie, testul Student; c) coeficientul de contingenta, media aritmetica, testul Ga rama; d) testul Fisher, coeficientul de corelatie, testul Student. 190. In cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea

tendintei centrale se face cu indicatorul statistic: a) media aritmetica; c) mediana; b) distributia de frecventa cumulata; d) media armonica.

191. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor c orespund scalei interval: a) coeficientul de corelatie al lui Spearman, media aritmetica, testul F; b) testul neparametric McNemar, media aritmetica, coeficientul Yule; c) testul U, coeficientul de corelatie a lui Pearson, media aritmetica; d) testul Fisher, media aritmetica, coeficientul de corelatie Pearson. 192. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri, n ca zul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval se utilizeaza: a) testul lui Pearson; c) testul Student; b) testul probabilitatii exacte al lui Fisher; d) testul lui I arrar si Glauber. 193. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici: a) nu are origine unica; c) nu permite transformari de tipul f(x) = ax + b; b) nu are intervale egale; d) nu permite masurarea distantelor. 194. Multiplicarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza numai n cazul scalei: a) nominala; b) ordinala; c) proportionala; d) ponderala. 195. Multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai n cazul scalelor: a) nominala si ordinala; c) interval si proportionala; b) ordinala si interval; d) proportionala si nemetrica. 196. Transformarile de tipul f(x) m ax + b sunt posibile numai n cazul scalelor: a) nominale si ordinale; c) nominale si proportionale; b) ordinale si interval; d) interval si proportionale. 197. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor c orespund scalei proportionale: a) testul neparametric McNemar, coeficientul lui Goodman, mediana; b) testul Student, media geometrica, coeficientul de variatie; c) testul x2,covarianta, media geometrica; d) testul Fisher, media geometrica, coeficientul de covariatie. 198. Evaluarea corelatiei, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei prop ortionale se realizeaza utiliznd: a) coeficientul de corelatie al lui Kendall; b) coeficientul de contingenta; c) coeficientul de variatie; d) coeficientul de corelatie al lui Kruskal. 199. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale se realizeaza utiliznd: a) testul de corelatie al lui Kendall; b) testul neparametric McNemar; c) testul probabilitatii exacte al lui Fisher; d) testul "t". 200. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici: a) nu are intervale egale; b) nu permite transformari de tipul f(x) = ax + b; c) nu permite multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala cu altul; d) nu este preferata de respondenti. 201. Scala proportionala are urmatoarele caracteristici: 1) permite clasificari; 2) nu are origine unica; 3) permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 5) nu permite clasificari ; 6) are origine unica; 7) nu permite ordonari; 8) este o scala neparametrica a) 1,3,6; b) 2.3,4; c) 4,6,7; d) 5,6,8. 202. In caracterizarea tendintei centrale, n cazul informatiilor masurate cu ajut

orul scalei proportionale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea; c) modulul; d) media geometrica.

203. Bazele metodei de scalare diferentiala semantica au fost puse nca din anul: a) 1986; b) 1948; c) 1957; d) 1975. 204. Metoda de scalare diferentiala semantica, frecvent utilizata n prezent, a fo st propusa n forma sa initiala de: a) Charles Coolidge Parlin; c) Jay Conrad Lcvinson; b) Philip Kotler; d) Charles E. Osgood. 205. O scala de tipul urmator: Foarte favorabil Foarte nefavorabil este denumita: a) scala cu suma constanta; c) diferentiala semantica; b) scala nominala; d) scala Likert. 206. in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1000 de per soane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fo st urmatoarea: opinia f favorabila favorabila Nici-nici nefavorabila f nefavorabila Nr persoane 450 300 150 50 50 Care este scorul mediu exprimind opinia esanatioanului prind produsul respectiv: a)4,15 b)4,20 c)4,05 d)-4,45 207. in cadrul unei cercetari selective , efectuata pe un esantion de 2000 perso ane, opinia utilizatorilor despre gustul bauturii racoritoare ROCO , masurata cu ajutorul un ei diferentiale semantice cu cinci trepte a fost urmatoarea: opinia f favorabila favorabila Nici-nici nefavorabila f nefavorabila Nr persoane 550 500 350 250 350 a)4,125 b)3,325 c)-3,405 d)6,650 208. n cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 de persoane, opinia u tilizatorilor unuianumit produs despre gustul acestuia a fost masurata cu ajutor ul unei diferentiale semantice cucinci trepte. Distributia opiniilor a fost urma toarea: Opinia f. favorabila favorabila nici - nici nefavorabila f. nefavorabila Nr. pers. 450 312 145 46 47 Care este scorul mediu exprimnd opinia esantionului despre gustul produsului resp ectiv? a) 6,8; b)-3,1; c)4,1; d)2,7.

209. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 1500 persoan e, opiniautilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masura ta cu ajutorul diferentialeisemantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a f ost urmatoarea: Opinia f. favorabila favorabila nici-nici nefavorabila f. nefavorabila Nr. pers. 150 200 380 450 320 Care este scorul mediu exprimind opinia esantionului despre pretul produsului re spectiv: a)-0,39 b)3,01 c)2,61 d)0,39 210. Diferentiala semantica a) nominale; b) nominale; conduce la c) interval; obtinerea informatiilor d) neparametriec. specifice scalei: 211.O scala de tipul urmator: acord total, acord , indiferent , dezacord , dezacord total este denumita: a)scala lui Likert b) diferentiala semantica c)scala nominala d) scala cu suma constanta 212. n cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de perso ane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei lui Likert, raspunsurile au fost: Produsul ZOKOKO are gust placut: Acord totalAcordIndiferentDezacordDezacord totalNr. Pers. 150500350350350 Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului? a)0,125 b)1,325 c)0,175 d)-0,176 213. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a) ordinale; b) interval; c) proportionale; d) parametrice. 214. Scala lui Stapel conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 215. In rndul metodelor comparative de scalare, se nscriu: 1) metoda comparatiilor perechi; 2) scala Likert; 3) scala Stapel; 4) metoda ord onarii rangurilor; 5) scala interval; 6) scala proportionala; 7) scala cu suma constanta; 8) diferenti ala semantica a) 1,3,8; b) 1,4,7; c) 3,4,5; d) 5,7,8. 216. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli. presupune realizarea urmatorului numar de comparatii: a) n(n+1)/2; b)2n(n-1); c)(n-1)(n+1)/2; d)(n2-n)/2. 217. Metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:

a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) parametrice 218) O ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiecti lor intervievati sa indice ordinea de importanta (locul I, II, III, IV) a patru atribute (fiabilitat e, pret, usurinta n utilizare, silentiozitate) n decizia de cumparare a unei masini de spalat. Rezultatele obtin ute au fost urmatoarele: Atribute111IIIIVfiabilitate250350250150pret300250200250s ilentiozitate150250280320usurinta n utilizare300150270280

Care este ierarhia celor patru atribute n decizia de cumparare (de la cel mai imp ortant la cel mai putin important)? a)fiabilitate, pret, silentiozitate, usurinta n utilizare; b)silentiozitate, usurinta n utilizare, pret, fiabilitate; c)usurinta n utilizare, fiabilitate, pret, silentiozitate; d)fiabilitate, pret, usurinta n utilizare, silentiozitate. 219. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizo are, notate A, B, C, se utilizeaza scala cu suma constanta. Respondentul repartizeaza 100de puncte, n functie de preferintele sale, astfel: 1.Marca A 70 Marca B 30 2.Marca B 60 Marca C 40 3.Marca A 80 Marca C 20 Scorul calculat, pentru fiecare marca, n ordinea A, B, C, este: a) (50, 40, 20); b) (50, 20, 40); c) (30, 50, 20); d) (50, 30, 20). 220.Intr-o cercetare selectiva ce urmareste studierea preferintelor consumatoril or fatade trei marci de bere (A, B, C), celor 1000 de subiecti intervievati li s -a cerut sarepartizeze 100 de puncte la nivelul fiecarei perechi de marci, n func tie de modul deapreciere a acestora. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: Numar de persoane Repartitia aprecierilor pe perechi de marci A/B B/C A/C 250 70/30 60/40 80/20 400 30/70 50/50 90/10 150 60/40 80/20 30/70 200 20/80 70/30 40/60 Numarul mediu de puncte obtinut de marcile A, B, C este: a) 32,5; 40,5; 27; b) 41,5; 25,2; 33,3; c) 37; 39,5; 23,5; d) 25.3; 41,6; 33,1. 221. Scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinere a de informatii specifice scalei: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 222.Care dintre urmatoarele variabile sunt considerate n aplicarea modelului Fish bein-Rosenberg, de evaluare a atitudinii? 1) atitudinea individului fata de un anumit stimul; 2) probabilitatea de garanta re a rezultatelor; 3) numarul nonrespondentilor; 4) masura n care stimulul considerat ndeplineste exigen tele individului, n privinta unui anumit atribut; 5) numarul stimulilor neconsiderati de individ; 6 ) importanta fiecarui stimul pentru fiecare subiect cercetat; 7) importanta fiecarui atribut al stimul ului considerat; 8) evaluarea facuta de individ importantei relative a unui anumit atribut al stimulului considerat

a) 1,2,4; b) 1,4,8; c) 4,5,6; d) 4,7,8. 223. Modelul Fishbein-Rosenberg este o metoda scalara utilizata pentru: a) evaluarea atitudinii; c) evaluarea intentiilor de cumparare; b) evaluarea opiniilor; d) evaluarea comportamentului. 224. ntr-o cercetare selectiva efectuata pe un esantion de persoane din intervalu l devrsta 25-35 ani, s-a apelat la modelul Fishbein-Rosenberg, pentru determinare aatitudinii fata de trei marci ale unui anumit produs (A;B;C). Evaluarea produse lor din punctul devedere al fiecarui atribut a fost urmatoarea: Atributul OiA OiB OiC Gustul 0,9 0,6 0,1 Pretul 0,4 0,7 0,6

Ambalajul 0,3 0,4 0,9 Nota: Oij reprezinta masura n care marca j i satisface pe subiectii chestionati, n privinta atributului i. Ambalajul 0,3 0,4 0,9 Nota: Oij reprezinta masura n care marca j i satisface pe subiectii chestionati, n privinta atributului i. Distributia opiniilor subiectilor cercetati referitoare la importanta acordata f iecarui atribut alprodusului, masurate cu ajutorul diferentialei semantice, este prezentata in urmatorul tabel: Atributul Importanta atributului Foarte mare Mare Medie Mica Foarte mica Gustul 200 300 500 500 500 Pretul 100 600 600 400 300 Ambalajul 100 500 200 500 700 Care este ierarhia celor trei marci n preferintele subiectilor cercetati? a) A,B,C; b) B.A.C; c) C,B,A; d) C,A,B. 225. Daca ntr-o cercetare de marketing simbolul numeric 1 va reprezenta n toate cazurile un barbat iar 2 o femeie se poate afirma ca se respecta principiul: a) standardizarii; b) izomorfismului; c) nedegenerarii; d) normalizarii. 226. Daca ntr-o cercetare de marketing un barbat va fi reprezentat ntotdeauna cu 1 si o femeie cu 2 se poate afirma ca se respecta principiul: a) standardizarii; b) izomorfismului; c) nedegenerarii; d) normalizarii. 227. Atunci cnd ntr-o cercetare de marketing toti indivizii clasificati ntr-un anum it grup au aceeasi opinie despre proprietatea obiectului sau fenomenului cercetat se poate afirma ca se respecta relatia de: a) standardizare; b) izomorfism; c) normalizare; d) echivalenta. 228. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibil e n cazul: a)scalelor interval si proportionala; c) scalei proportionale; b)scalei interval; d) scalelor metrice. 229. Q - sort este o metoda comparativa de scalare propusa initial de: a)Charles Osgood; c) Willian Stephenson; b)Rensis Likert; d) L. Thurstone. 230. Prezenta altor persoane reprezinta o sursa posibila a erorii totale n activi tatea de masurare, care se ncadreaza n rndul: a)factorilor personali cu actiune pe termen scurt; b)factorilor de natura mecanica; c)factorilor situationali; d)caracteristicilor relativ stabile ale indivizilor investigati. 231. Lipsa spatiului pentru nregistrarea raspunsurilor reprezinta o sursa posibil a a erorii totale n activitatea de masurare, care se ncadreaza n rndul: a)factorilor situationali; b)factorilor de natura mecanica; c)factorilor specifici activitatii de baza; d)caracteristicilor relativ stabile ale indivizilor investigati. 232. Gradul n care masurarile nu poseda eroare aleatoare si, deci, ofera date con secvente n timp

este cunoscut sub denumirea de: a) exactitate; b) validitate; c) generalizare; d) senzitivitate. 233. Capacitatea unui instrument de masurare de a produce rezultate consecvente atunci cnd este folosit din nou n conditii ct se poate de asemanatoare poarta denumirea de: a)exactitatea testare - retestare; c) exactitatea consecventa interna; b)exactitatea forme echivalente; d) exactitatea Cronbach - Alpha. 234. Capacitatea de a produce rezultate similare folosind doua instrumente ct mai asemanatoare cu putinta pentru a masura acelasi obiect sau fenomen este cunoscuta sub denumir ea de: a)exactitatea testare - retestare; c) exactitatea consecventa interna; b)exactitatea forme echivalente; d) exactitatea Cronbach - Alpha.

235. Abilitatea de a produce rezultate similare folosind esantioane diferite pen tru amasura fenomenul de-a lungul aceleiasi perioade de timp poarta denumirea de ; a)exactitatea testare - retestare: c) exactitatea consecventa interna; b)exactitatea forme echivalente: d) exactitatea Cronbach - Alpha. 236. Tehnica denumita Cronbach - Alpha poate fi utilizata pentru evaluarea exact itatii: a)testare - retestare; c) consecventa interna; b)forme echivalente; d) consecventa externa. 237. Gradul in care instrumentul si procedura de masurare nu genereaza eroaresis tematica si / sau aleatoare poarta denumirea de: a) exactitate; b) validitate; c) generalizare; d) senzitivitate. 238. Gradul in care o masurare pare sa masoare ceea ce s-a presupus ca trebuie s amasoare este denumit: a)validitate de aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu; b) validitate de continut; d) validitate mod de construire. 239. Gradul n care itemurile instrumentului de masura sunt reprezentative pentru universul care defineste conceptul investigat poarta denumirea de: a)validitate de aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu; b)validitate de 240. Abilitatea e desemnata drept a)validitate de continut; d) validitate mod de construire. instrumentului de masurare de a previziona o variabila, care est criteriu este cunoscuta sub denumirea de: aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu;

b) validitate de continut; d) validitate mod de construire. 241. Calitatea variabilei masurate din punct de vedere al fundamentarii ei print r-o teorie riguroasa si al relatiei cu alte variabile este cunoscuta sub denumirea de: a)validitate de aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu; b)validitate de continut; d) validitate mod de construire. 242. Masura in care o masurare cu o scala se coreleaza pozitiv cu masurari ale aceluiasi stimul realizate cu alte scale poarta denumirea de: a)validitate convergenta; c) validitate nomoiogica; b)validitate discriminanta; d) validitate de continut. 243. Masura in care o masurare a unui stimul cu ajutorul unei scale nu se corele aza cu masurari ale altor stimuli care se presupun a fi diferiti poarta denumirea de: a)validitate convergenta; c) validitate nomoiogica; b)validitate discriminanta; d) validitate de continut. 244. Gradul n care masurarea unui stimul cu o anumita scala se coreleaza ntr-un mo d previzibil cu masurari ale altor stimuli atlati ntr-O relatie cu acesta poarta de numirea de: a)validitate convergenta: c) validitate nomoiogica; b)validitate discriminanta: d) validitate de continut. 245. Capacitatea unei scale de a masura cu precizie variatia stimulilor sau rasp unsurilor se numeste: a) exactitate; b) validitate; c) generalizare; d) senzitivitate. 246. Informatiile secundare reprezinta: a) informatii obtinute special pentru a servi scopului cercetarii aflate n derula re; b) informatii care servesc ndeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetari;

c) informatii obtinute pentru alte scopuri dect cel al cercetarii n cauza; d) informatii care se obtin n mod repetat de la acelasi esantion de subiecti. 247. Unul dintre avantajele comparative ale informatiilor primare n raport cu cel e secundare este: a)costul obtinerii informatiilor; b)relevanta informatiilor n raport cu problema cercetata; c)timpul de obtinere a informatiilor;

d)disponibilitatea informatiilor. 248. Printre dezavantajele utilizarii informatiilor secundare nu se numara: a)relevanta informatiilor; c) vechimea informatiilor; b)costul informatiilor; d) acuratetea informatiilor. 249. In vederea evaluarii acuratetei informatiilor secundare se urmareste stabil irea: a)organizatiei care a cules informatiile; c) consecventei informatiilor; b)scopului obtinerii informatiilor; d) toate variantele de la a)-d) 250. Verificarea informatiilor secundare din mai multe surse reprezinta o modali tate de evaluare a: a)vechimii informatiilor; c) suficientei informatiilor; b)acuratetei informatiilor; d) stabilitatii informatiilor. 251. Pentru informatiile secundare, sursa statistica originala reprezinta: a)organizatia care a obtinut initial informatiile; b)organizatia care-si arc originea n tara n care are loc cercetarea; c)organizatia care furnizeaza informatiile ntr-o forma originala; d)organizatia care preia informatiile dintr-o alta sursa. 252. Conversia datelor secundare presupune: a) transformarea lor n date primare; b) compararea datelor secundare din mai multe surse: c) selectarea exclusiv a datelor care vizeaza un anumit obiectiv; d) schimbarea formei originale a datelor n conformitate cu obiectivele cercetarii in derulare. 253. Cea mai importanta sursa de date secundare interne o constituie: a)studiile anterioare realizate de organizatie; c) nregistrarile contabile; b) rapoartele fortelor de vnzare: d) rapoartele unor experti interni. 254. Care dintre urmatoarele surse de informatii reprezinta pentru o ntreprindere surse statistice externe: a)rapoartele de activitate ale ntreprinderii; b)publicatiile interne ale ntreprinderii; c)publicatiile academice; d)documentele emise de diferite compartimente ale ntreprinderii. 255. Printre deficientele care apar in cazul utilizarii surselor statistice inte rne nu se numara: a)incomparabilitatea datelor; c) forma rigida de raportare; b)gradul ridicat de agregare; d) gradul scazut de disponibilitate. 256. Care dintre urmatoarele publicatii nu apartine Institutului National de Sta tistica: a)Starea sociala si economica a Romniei; b)Ancheta asupra fortei de munca n gospodarii; c)Anuarul de Comert Exterior al Romniei; d)Eurobuletin. 257. Pentru o ntreprindere, informatiile provenind din cercetari sindicalizate re prezinta: a)informatii primare; c) informatii tertiare; b)informatii secundare; d) informatii calitative. 258. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca: a) utilizeaza un bogat instrumentar statistic; b) sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, reprezentative din p unct de vedere statistic, foarte riguros selectionate; c) cercetatorul nu este interesat de explicarea fenomenelor studiate; d) sunt obtinute date de natura calitativa, masurabile cu ajutorul scalei nomina

le.

259. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca: a) sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, nereprezentative din punct de vedere statistic, dar foarte riguros selectionate; b) utilizeaza un bogat instrumentar statistic; c) cercetatorul este interesat sa obtina informatii reprezentative din punct de vedere statistic; d) sunt obtinute date de natura calitativa, masurabile cu ajutorul scalelor de t ip parametric. 260. Care dintre urmatoarele temiici este indicat a li utilizata ntr-o cercetare avnd ca scop studierea unei probleme stnjenitoare, sau cu o puternica ncarcatura emotional a? a)interviul n profunzime; c) analiza morfologica; b)discutia focalizata de grup; d) matricea descoperirilor. 261. Care dintre urmatoarele tehnici este indicat a fi utilizata ntr-o cercetare avnd ca scop identificarea opiniei factorilor de decizie din domeniul sportiv cu privire la f inantarea spoitului: a)interviul n profunzime; c) analiza morfologica; b)discutia focalizata de grup; d) matricea descoperirilor. 262. Testul aperceptiei tematice face parte din categoria tehnicilor: a) de asociere; b) de constructie; c) de completare; d) de exprimare. 263. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor: a) de asociere; b) de constructie; c) de completare; d) de exprimare. 264. Metoda sinectica face parte din categoria: a)metodelor de studiere a motivatiilor; c) metodelor rationale de creativitate; b)metodelor intuitive de creativitate; d) metodelor proiective. 265. Brainstormingul face parte din categoria: a)metodelor de studiere a motivatiilor; c) metodelor rationale de creativitate; b)metodelor intuitive de creativitate; d) metodelor proiective. 266. n cazul n care metodele calitative sunt utilizate n vederea formularii mai cor ecte a problemei care face obiectul investigatiei, cercetarea ntreprinsa are un caracter: a) exploratoriu; b) descriptiv; c)predictiv; d) intuitiv. 267. Metodele calitative servesc realizarii unor cercetari cu caracter explorato riu atunci cnd se urmareste: analizate; b) efectuarea unei analize semiotice avnd ca obiectiv studierea continutului unei campanii publicitare; c) efectuarea unor investigatii de sine-statatoare; d) ntelegerea profunda a unui fenomen. 268.Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o se mnificatie ambigua, pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o ntmplare, poarta denumirea de: a)testul aperceptiei tematice; c) testul completarii frazei; b)testul frustrarii; d) testul Z. 269. Tehnica proiectiva ce face apel la imaginatia subiectilor intervievati, sug ernd transpunerea ntr-o alta lume, poarta denumirea de:

a)tehnica asocierii dirijate; c) tehnica portretului chinezesc; b)testul aperceptiei tematice; d) psihodrama. 270. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a) discutiile focalizate de grup (FOCUS GROUP) nu sunt indicate atunci cnd proble ma pusa indiscutie este dificila, angoasanta, fiind necesara diminuarea anxietat ii; b) interviul n profunzime este indicat atunci cnd problema investigata se supune u nor normesociale puternice si unanim acceptate; c) n cazul tehnicilor proiective, se porneste de la ideea ca un individ poate fi det erminat sa seimplice la maxim ntr-un test daca i se prezinta stimuli vagi, ambigu i; a) construirea unor instrumente de obtinere a informatiilor, tinnd cont de toate aspectele situatiei

d) n cazul unei sedinte de brainstorming, etapa generarii de idei este separata de c ea a evaluariicritice. 271. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata: a) interviul n profunzime nu este indicat atunci cnd, referitor la problema invest igata, existaanumite norme sociale, puternice si unanim acceptate; b) n cazul metodei sinectice se recomanda a se evita, pe ct posibil, utilizarea an alogiilor nprocesul de investigare; c) discutiile focalizate de grup (FOCUS GROUP) nu sunt indicate atunci cnd se urm areste obtinereaunor informatii cu privire la probleme cu caracter general sau c olectiv; d) tehnicile proiective sunt construite pornind de la premisa ca individul judeca r ealitateanconjuratoare n functie de personalitatea si atitudinile personale. 272. Ideea fundamentala a teoriei lui Immanuel Kant, si anume ca individul nu percepe realitatea asa cum este ea, ci asa cum mintea sa o poate percepe, reprez inta punctul de plecare al uneia dintre urmatoarele modalitati de abordare a realitat ii: a) pozitivista; b) interpretativa; c) naturalista: d) cantitativa. 273. Metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte, ori fenomene, n cazul careia cercetatorul nu interactioneaza s au nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei este denumita : a) experiment; b) sondaj; c) simulare; d) observare. 274. Observarea este o metoda de cercetare de tip: a)exploratoriu sau descriptiv; c) descriptiv sau cauzal; b)explicativ; d) cauzal. 275. Metoda observarii nu poate oferi informatii despre: a)comportamentul nonverbal al persoanelor investigate; b)actiunile ntreprinse de subiecti; c)comportamentul verbal al persoanelor; d)motivatiile persoanelor cercetate. 276. Una dintre caracteristicile majore ale observarii este urmatoarea: a)obtinerea de informatii secundare; b)apelarea la chestionare de culegere a informatiilor; c)absenta interactiunii sau comunicarii direct cu subiectii investigati. d)apartenenta la categoria metodelor de cercetare explicative. 277. Specialistii considera ca pentru aplicarea eficienta si eficace a metodei o bservarii este absolut necesara ndeplinirea urmatoarelor conditii principale: a) observabilitatea, repetitivitatea, durata relativ scurta; b) focalizarea investigatiilor numai asupra obiectelor fizice si a comportamentu lui nonverbal, costul relativ mic; c) costul ct mai mic, durata ndelungata; d) observabilitatea, nerepetitivitatea, durata ndelungata. 278. Metoda observarii poate fi utilizata pentru studierea: a) intentiilor de cumparare a unui anumit tip de echipament, de un potential uti lizator industrial; b) comportamentului de cumparare a unui bun de uz ndelungat, de o gospodarie; c) motivele de noncumparare a unui serviciu de asigurare de viata;

d) timpului necesar unui client pentru a alege un produs, n raionul unui magazin. 279. Se poate utiliza metoda observarii pentru a studia: a) opinia distribuitorilor n privinta gamei si calitatii serviciilor postvnzare of erite de producator; b) atitudinea clientilor referitoare la un nou produs alimentar; c) notorietatea unei firme n rndul clientilor potentiali; d) intervalul de timp necesar pentru descarcarea mijloacelor de transport auto s osite la rampa unui depozit. 280. Specialistii pot sa apeleze la metoda observarii pentru a studia: a) preferintele consumatorilor, n privinta marcilor existente pe piata; b) asteptarile clientilor organizationali referitoare la serviciul de livrare of erit de producator;

c) continutul articolelor aparute n publicatiile de specialitate, referitoare la pia ta romneasca aproduselor de tehnologie a informatiei; d) atitudine